De când P.N.L. a început sã exercite o monitorizare atentã a acþiunilor Guvernului ºi ºi-a fãcut cunoscute poziþiile, s-a resimþit, ºi astãzi se vede din ce în ce mai pregnant la exponenþii puterii P.D.S.R., un ton acrit, orgolios, persiflator, în contradicþie flagrantã cu gravitatea problemelor ridicate Ð dovadã ºi absenþa primului-ministru.
Cu cât situaþia este mai grea pentru Cabinet, cu atât acesta inventeazã replici mai acide ºi desfãºoarã o ofensivã de imagine fãrã precedent în politica româneascã. Din pãcate, imaginea nu acoperã fapte, stimaþi colegi, nu rezolvã probleme ºi nu þine de foame!
P.N.L. are datoria de a prezenta, de fiecare datã, aºteptãrile propriului sãu electorat, manifestat prin vot liber, dar ºi de a veghea dacã Puterea îºi îndeplineºte mandatul acordat de Parlament pentru problemele care
sunt valabile pentru toþi cetãþenii, iar moþiunea noastrã este un exerciþiu democratic, firesc, într-o societate normalã, dacã-i daþi voie. Aceasta a fost ºi raþiunea depunerii moþiunii simple pe una dintre cele mai importante probleme ale societãþii româneºti Ð economia.
Avem convingerea Ð se pare cã ne-am înºelat Ð cã cel puþin astãzi veþi avea rãbdarea ºi disponibilitatea de a ne asculta ºi trata cu seriozitate, responsabilitate ºi respect.
Moþiunea noastrã a vizat patru aspecte fundamentale pentru economia româneascã, iar de la tribuna acestei Camere doresc sã adâncesc câteva elemente asupra cãrora guvernanþii ar trebui sã-ºi îndrepte atenþia.
Vorbeam în moþiune despre faptul cã inflaþia va depãºi cu mult prognozele Guvernului, prognoze care au stat ºi la baza construcþiei bugetului. Am încercat sã arãtãm cã propriile noastre prognoze sunt apropiate de cele ale unor organisme internaþionale, a cãror interdependenþã, neutralitate ºi profesionalism nu pot fi negate.
Am utilizat datele statistice publicate ºi am constatat cã pe primele 4 luni inflaþia a înregistrat 11,1%, indicând cã nu se va putea situa la 25%, atât cât a prevãzut Guvernul, nici în previziunile cele mai optimiste.
Dacã vom continua analiza, vom observa cã cea mai mare creºtere se regãseºte la grupa mãrfuri alimentare Ð 5,8%, urmatã de grupele de mãrfuri nealimentare Ð 3,2% ºi servicii Ð 2,1%, ceea ce înseamnã cã inflaþia a lovit exact la grupa cea mai importantã pentru viaþa oamenilor Ð alimentele.
Era normal sã se punã problema identificãrii cauzelor care au generat o asemenea stare de lucruri, dar realitãþile ne dovedesc cã nu s-a reuºit sã se gãseascã cauzele reale, dincolo de faptul cã în structurile guvernamentale se gândesc tot mai multe mãsuri ºi decizii de naturã centralistã, de implicare a statului în supravegherea ofertei de produse ºi servicii în ceea ce priveºte cantitãþile ºi preþurile practicate.
Credem cã dacã se renunþa la mentalitatea etatistã de stãpânire a inflaþiei, dacã se acþiona cu fermitate pe ajustarea structuralã, pe schimbarea raporturilor de proprietate, pe subvenþionarea unor preþuri la anumite produse ºi în anumite moduri, rezultatele ar fi fost altfel.
La fel de importantã ar fi trebuit sã fie ºi colaborarea, din pãcate defectuoasã, dintre Guvern ºi Banca Naþionalã. De-abia acum câteva zile, prin vocea unui viceguvernator, B.N.R. a anunþat un program dur de combatere a inflaþiei ºi cã la acesta se va alãtura ºi Guvernul prin mãsuri de reformã economicã realã.
Ce se poate crede? Cã numai în situaþii-limitã, cum ar fi, de exemplu, depunerea unei moþiuni, pentru cã eu sper cã aþi tratat-o cu seriozitate, sau apropierea sosirii delegaþiei F.M.I., se exercitã atributul rãspunderii guvernãrii, cel puþin la nivel declarativ.
Este lesne de înþeles cã, pentru încadrarea în rata prognozatã a inflaþiei pe urmãtoarele 8 luni, este nevoie sã se înregistreze o ratã medie lunarã de 1,5%, dar lunile mai ºi iunie sunt deja depãºite, ca urmare a majorãrii preþurilor la carburanþi ºi la energia electricã, care vor atrage, în consecinþã, curbele ºi spiralele inflaþiei. Numai din acestea se estimeazã o escaladare a inflaþiei cu peste 1,1%, în medie, pe urmãtoarele luni, iar împreunã cu celelalte influenþe este posibil ca inflaþia, ºi nu ne dorim acest lucru, sã atingã 38%.
Nu facem decât sã atenþionãm cã neclarificarea strategiilor privind monopolurile ºi menþinerea capitalului de stat, de existenþa cãrora ºtiaþi, domnilor miniºtri, la învestire, vor antrena o inflaþie permanentã ºi de nestãpânit prin pârghii administrative, politici de reindustrializare sau de diminuãri de costuri pe baza retehnologizãrilor, ale cãror efecte, oricum, se vor resimþi peste câþiva ani.
Adoptarea supravegherii preþurilor reglementate, prin intermediul autoritãþilor trecute din statutul de funcþionare autonomã în subordinea politicã din structurile guvernamentale, nu va reuºi decât sã conducã la acumularea de pierderi la societãþile supuse controlului statului.
Cum vã imaginaþi cã veþi putea controla preþurile la societãþile private, ºi chiar la cele cu capital de stat, prin intermediul ministerelor birocratizate excesiv care, oricum, nu fac altceva decât sã se autoconserve? Cum veþi acþiona pentru reducerea costurilor de producþie, când societãþile cu capital de stat abia mai supravieþuiesc, când interesul conducerilor acestora se manifestã cãtre propriile câºtiguri? Cum veþi domoli avântul acþionarilor de la noile societãþi privatizate pentru majorarea profiturilor ºi cum veþi reuºi sã introduceþi în contractele de privatizare clauze vizând tocmai menþinerea forþatã a preþurilor, implicând diminuarea profiturilor?
Prin intrarea în funcþiune a Legii pensiilor ºi majorarea costurilor salariale, absolut la toþi agenþii economici se vor simþi foarte curând efectele, în sensul de majorare a preþurilor, iar societãþile trãiesc pentru profit, ºi nu pentru susþinerea neputinþei Guvernului de a crea cadrul economic de afirmare a economiei de piaþã.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Orice mãsurã de politicã economicã trebuie privitã în interdependenþa indicatorilor macroeconomici asupra cãrora se acþioneazã, iar constrângerile care se întrezãresc a fi introduse în viitoarele privatizãri vor avea ca efect anihilarea completã a procesului de privatizare, pus sub semnul îndoielii deja de opinia publicã, când este vorba de anumite societãþi.
De unde investiþii, de unde restructurarea proprietãþii, cum se va retrage statul din economie, astfel încât sã-ºi poatã gospodãri resursele numai pentru contribuabili, dacã nu existã un cadru coerent economic de abordare, un tablou al indicatorilor ºi influenþelor asupra fiecãruia, prin acþiunea lor conjugatã ºi fermã?
Am considerat cã este necesar sã atenþionãm ºi asupra obiectivului privind creºterea economicã.
Semnalele pozitive, ca urmare a mãsurilor luate anul trecut, au neºansa sã fie diluate din lipsa unor mãsuri de consolidare a creºterii economice. Pornind tocmai de la intervenþionismul administrativ, care se observã din ce în ce mai puternic, al Guvernului, iar în corelaþie cu nestãpânirea ratei inflaþiei, a altor mãsuri de însãnãtoºire economicã, creºterea economicã se va putea bifa numai pe creºterea preþurilor.
De fapt, se pune întrebarea fireascã: care sunt mãsurile reale pe care le-a întreprins actualul Guvern pentru creºterea economicã, în afara celor privind cheltuielile publice destinate investiþiilor? Nu le-am auzit. Sperãm sã le auzim pânã la sfârºitul acestei sesiuni.
În susþinerea argumentaþiei noastre, aº vrea sã mai adaug un element deosebit de important. Deficitul bugetar care, aºa cum spuneam mai înainte, este în strânsã dependenþã de ceilalþi indicatori macroeconomici, este un mare semn de întrebare. Suntem în faza în care vedem tot mai clar cã nu existã semne de finanþare a datoriei publice din surse externe ºi cã, de fapt, creºterea deficitului bugetar va fi în acest an greu de controlat în execuþia bugetului.
Finanþarea deficitului bugetar va consuma resurse, va contracta ºi mai puternic masa monetarã necesarã creditãrii economiei reale ºi, ca totul sã fie bine înþeles, va acþiona negativ asupra inflaþiei ºi creºterii economice.
Se vrea ori nu se vrea sã se recunoascã, porþile finanþelor internaþionale sunt tot mai închise pentru România, iar recentele decizii ale Statelor Unite ale
Americii privind relaþiile cu F.M.I. ne confirmã incertitudinea încheierii Acordului cu F.M.I., cu Banca Mondialã, încetinirea finanþãrilor de la Uniunea Europeanã, aspect de o gravitate imensã pentru viitorul României.
Au trecut 4 luni ºi jumãtate ºi România este cu temele nefãcute la capitolul reformã economicã ºi macrostabilizare. Însuºi ºeful misiunii Bãncii Mondiale la Bucureºti afirma zilele trecute cã aceastã instituþie este îngrijoratã de stagnarea reformelor în România.
A venit momentul adevãrului, când putem spune cã privatizarea bate pasul pe loc, cã finanþarea externã a României este mai mult decât incertã, cã inflaþia este o _fata Morgana_ , cã bugetul pe acest an constituie risipa puþinelor resurse ºi distruge sistematic începutul de creºtere economicã din anul 2000.
Chiar vã amãgiþi cã numai dumneavoastrã deþineþi monopolul adevãrului ºi toþi ceilalþi se înºalã sau vã criticã de dragul criticii, din politicianism ieftin? Aþi adoptat tactica permanentã de a minimaliza ºi a lua în bãºcãlie orice vine din partea P.N.L., ca partid de opoziþie, inclusiv de a vã explica inactivitatea prin cãrþi albe, folositoare nimãnui, dar inducând în opinia publicã neadevãruri ºi fãcând piruete groteºti doar în scopul conservãrii imaginii, unde, de altfel, P.D.S.R. este campion.
P.N.L. ºi-a asumat în Parlament un demers responsabil faþã de cetãþenii României, acordând P.D.S.R. susþinere la învestiturã, pe baza Programului de guvernare. ( _Preºedintele de ºedinþã îi întrerupe microfonul pentru depãºirea timpului alocat._ )
Domnule preºedinte, o frazã, numai!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.