Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 2 iunie 2001 · monitorul.ai

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Astãzi se înregistreazã o premierã în legislatura prezentã. La puþin timp de la învestirea Guvernului, o parte din opoziþie a depus prima moþiune simplã. Aceastã iniþiativã lanseazã o serie de aprecieri negative ºi critice cu privire la politica economicã a Guvernului Nãstase.

Semnatarii moþiunii acuzã lipsuri în activitatea, dar ºi în concepþiile Guvernului privind evoluþia ratei inflaþiei, fiscalitatea, procesul de privatizare ºi aspectele creºterii economice. Au o importanþã deosebitã, dar modul de abordare este superficial ºi nu se bazeazã pe o analizã documentatã ºi aprofundatã. De asemenea, partidele iniþiatoare lanseazã aceste acuzaþii fãrã a se introduce ºi unele fraze, credem noi, importante cu caracter autocritic.

Considerãm cã perioada de guvernare 1996-2000 nu se poate judeca numai sub aspectul negativ. Respectiv, în aceastã perioadã au fost adoptate ºi materializate unele mãsuri care au constituit baza de lansare a activitãþii economice în 2001. Fiecare formaþiune politicã care a participat la aceastã guvernare trebuie sã îºi asume rãspunderea politicã ºi pentru eºecurile semnalizate. U.D.M.R.-ul ºi-a asumat aceastã rãspundere.

Permiteþi-mi ca, la început, sã vã prezint câteva observaþii referitoare la oportunitatea ºi conþinutul moþiunii.

Guvernul a fost învesit la 28 decembrie 2000, de atunci trecând, deci, numai 4 luni ºi jumãtate, un rãstimp foarte scurt pentru a se putea aprecia fundamentat evoluþia politicii economice preconizate de Executiv. În acest context, considerãm cã moþiunea prezentatã nu este oportunã.

Aprecierile semnatarilor privind politica bugetarã ºi fiscalã sunt nefondate, întrucât, în condiþiile situaþiei economice, financiare ºi sociale existente în momentul elaborãrii proiectului Legii bugetului de stat pe 2001, Guvernul a fost silit sã propunã dimensionarea cheltuielilor bugetare în funcþie de sursele disponibile, încercând sã elimine sursele inflaþioniste de finanþare a deficitului bugetar. Este concludent sã menþionãm cã la nivelul acestui an volumul dobânzilor aferente datoriei publice ºi al celorlalte cheltuieli conexe prevãzute în buget reprezintã 50.617 miliarde de lei, respectiv, 26% din cheltuielile totale prevãzute în buget, echivalentul a 1,9 miliarde de dolari. Ponderea datoriei externe pe termen mediu ºi lung reprezintã peste 26% din produsul intern brut. De asemenea, în vederea pregãtirii României pentru integrarea în NATO ºi pentru securizarea frontierelor sunt necesare fonduri substanþiale, care trebuie mobilizate pe seama bugetului pe acest an.

În lumina celor menþionate, pare exageratã solicitarea privind relaxarea imediatã a fiscalitãþii fãcutã de semnatarii moþiunii. Apreciem cã la ora actualã politica financiarã ºi bugetarã a Guvernului trebuie sã se îndrepte spre finanþarea rambursãrii datoriei externe scadente în acest an ºi a cheltuielilor bugetare, prin identificarea ºi mobilizarea unor resurse neinflaþioniste, ºi nicidecum spre adoptarea de mãsuri populiste, pentru a agrava ºi mai accentuat dezechilibrele balanþei de plãþi a României.

Avându-se în vedere cele expuse, Grupul parlamentar U.D.M.R. nu poate sprijini moþiunea ºi, drept consecinþã, va vota împotriva ei. ( _Aplauze ale deputaþilor P.D.S.R._ )

Folosind acest prilej, considerãm necesar sã atenþionãm Guvernul asupra urmãtoarelor: aceelerarea prezentãrii proiectelor de legi privind statutul investitorilor, precum ºi îmbunãtãþirea cadrului juridic al privatizãrii; urgentarea reformei fiscale, elaborarea unui proiect de cod fiscal ºi prezentarea acestuia pentru legiferare, prezentarea de cãtre Guvern, pânã la sfârºitul acestei sesiuni, a unei informãri documentate ºi concludente cu privire la politica economicã, în vederea organizãrii unei dezbateri parlamentare pe aceastã temã, conform promisiunii fãcute de cãtre domnul prim-ministru Adrian Nãstase la instalarea Guvernului.

Vã mulþumesc pentru atenþie. ( _Aplauze ale deputaþilor U.D.M.R. ºi P.D.S.R._ )

Varujan Pambuccian

#97636

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Vã mãrturisesc cã nici nu ºtiu a câta moþiune simplã pe teme economice este aceasta la care asist acum. ªi

vã mãrturisesc cã, dincolo de aspectele politice care produc aceste moþiuni, periodic, ºi pe care le-au depus rând pe rând cei care s-au aflat în opoziþie, existã un lucru care este cu adevãrat important ºi pe care, într-adevãr, ar trebui sã îl discutãm aici.

Iatã, ne aflãm la 11 ani dupã ce România a pierdut un rãzboi economic; ne aflãm la 11 ani dupã ce o situaþie economicã deloc similarã cu cea a þãrilor care au câºtigat acest rãzboi ne-a dus într-o direcþie din ce în ce mai marginalã. Dacã în 1990 moºteneam o structurã aberantã de ocupare a forþei de muncã, în 11 ani ea s-a schimbat extrem de puþin. Aici este, de fapt, marea problemã pe care o avem de discutat.

Avem o industrie în care forþa de muncã este mult supradimensionatã, dar, în acelaºi timp, trãim într-o þarã în care nivelul maxim suportabil al ºomajului nu poate depãºi 14-15%. Ne este imposibil, în aceste condiþii, sã gândim pentru România o reformã de tipul celei fãcute de Balczerowicz în Polonia. ªi, atunci, cele douã posibilitãþi pe care le avem este sã mergem în direcþia unui neutralism, pe care eu îl consider pãgubos pentru economia pe care o avem, sau sã încercãm sã depistãm acele direcþii economice care pot susþine atât economia nerentabilã cât ºi mersul înainte al economiei în ansamblu.

Nu este prima oarã când pledez pentru un model intervenþionist, este prima oarã, însã, când cred cã un asemenea model se întrezãreºte. Adicã, se întrezãreºte posibilitatea privilegierii a 2-3 din ramurile economice ºi a investirii în ele.

Folosesc dinadins cuvântul ”investiriiÒ, pentru cã în ramurile tradiþionale nu facem decât sã subvenþionãm într-un fel sau altul scoaterea cu bine la pensie a acestei forþe de muncã excedentare. Nu trebuie sã ne ascudem dupã degete, asta am fãcut de 11 ani ºi probabil cã asta vom mai face încã 14-15 ani de acum înainte. Aceasta nu înseamnã, însã, cã trebuie sã lãsãm întreaga economie sã se scufunde încetul cu încetul în aceastã mlaºtinã a unei ineficienþe continui ºi asimptotice.

Spuneam cã se întrezãreºte o speranþã prin privilegierea câtorva direcþii. Una dintre ele Ð e vorba de noua economie Ð de economia digitalã, în care banii investiþi se pot întoarce la niveluri extrem de ridicate. Este o soluþie sãnãtoasã. ªi cred, din toate semnele pe care le am pânã acum, cã acest Guvern va lua aceastã decizie.

S-a vorbit aici despre ineficienþa pe care a avut-o Banca Naþionalã sau sistemul bancar românesc. Pãi, ce sã facã sistemul bancar românesc în condiþiile economiei tradiþionale, în care unul din procesele fundamentale a fost, este ºi va fi stricarea materiei prime? Ce sã facã altceva decât sã trãiascã din comisioane bancare ºi din operaþiuni pe termen scurt? Ce sã facã Banca Naþionalã, în aceste condiþii, decât sã fie obligatã sã ridice taxa de scont?

Singura soluþie pe care o avem este acest intervenþionism, în care cred foarte puternic. Singura soluþie pe care o avem este stabilirea unor prioritãþi ºi menþinerea cu mare hotãrâre a cârmei în acea direcþie.

S-a vorbit, de asemenea, despre o serie de privatizãri, care sunt sau nu sunt bune, care au fost fãcute pe un preþ mare sau pe un preþ mic. ªi spun lucrurile acestea, nu numai legat de aceastã moþiune, ci de toate moþiunile de acest tip pe care le-am auzit pânã astãzi. Este un mesaj foarte periculos pe care îl transmitem, ºi am spus lucrul acesta de fiecare datã, reuºim sã creãm imaginea unei þãri în care lucrurile se petrec tot timpul în spatele unor uºi închise, în care tot timpul grupuri de interese îºi vor adjudeca anumite zone ale economiei, dupã care ne mirãm cã investiþia strãinã în România continuã sã fie micã, cã din acea investiþie un procent extrem de semnificativ îl reprezintã cetãþeni români, care vin prin diferite alte formule ca investitori strãini, continuãm sã ne mirãm ºi continuãm, în acelaºi timp, sã spunem despre noi cã suntem ineficienþi, cã facem totul prost.

Existã ºi aici un risc foarte mare, existã riscul sã devenim ceea ce credem cã suntem. ªi, din acest punct de vedere, cred cã este foarte important sã lansãm în viitoarele luni, în mod consecvent, un mesaj pozitiv.

Nu am votat nici una dintre moþiunile care au fost, pânã acum legate de subiecte economice. Vom fi consecvenþi ºi în continuare, nu vom vota aceastã moþiune ºi vom fi consecvenþi cu poziþia noastrã, de a promova privatizarea, privilegierea domeniilor sãnãtoase ºi investirea în acestea.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Gheorghe Marin

#103434

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi invitaþi,

Contraperformanþele economice ale guvernãrii semnatarilor acestei moþiuni, care nu au fost egalate decât de dimensiunea circului politic servit zi de zi opiniei publice timp de 4 ani, i-au determinat probabil pe aceºtia sã fie îngrijoraþi, acum, dupã ce au pierdut puterea, ºi sã semneze aceastã moþiune. Lãsatã de izbeliºte timp de 4 ani, economia româneascã a intrat într-un picaj ireversibil, nici abureala cu contracþia economicã datoratã reformei nu a mai reuºit, în final, sã convingã pe nimeni de binefacerile reformei de dreapta.

O economie în cãdere continuã nu poate produce decât victime în rândul agenþilor economici. Victimele cele mai numeroase au fost în rândul întreprinderilor mici ºi mijlocii autohtone, care, confruntate simultan cu lipsa de lichiditãþi ºi cu potopul de taxe ºi impozite, au falimentat pe capete. Nenumãratele apeluri la raþiune economicã ale întreprizãtorilor români au rãsunat în pustiu, facilitãþile cerute de aceºtia nefiind acordate. Declinul activitãþii întreprinderilor mici ºi mijlocii, tradus în practicã prin falimentarea succesivã a acestora, a demonstrat orientarea greºitã a politicii economice a fostei guvernãri, care, prin

efectele sale, a subminat unul dintre obiectivele fundamentale ale reformei Ð dezvoltarea clasei de mijloc.

Dupã ce timp de 4 ani, printr-o politicã falimentarã au înjumãtãþit numãrul întreprinderilor mici ºi mijlocii, foºtii guvernanþi P.N.L. ºi P.D. vin acum ºi, prin aceastã moþiune, fãrã nici o jenã, ne învaþã astfel: ”Pentru ca democraþia sã prindã rãdãcini în România, societatea noastrã trebuie sã fie dominatã de o clasã de mijloc puternicã, dinamicã, al cãrei principal suport sunt micii întreprinzãtoriÒ Ð citat din moþiune.

Se pune întrebarea fireascã: cum de aþi descoperit abia acum acest adevãr, domnilor de la P.N.L. ºi P.D.? Dupã tot ce aþi fãcut în aceºti ultimi ani, nu dumneavoastrã sunteþi cei în mãsurã sã ne daþi astfel de lecþii!

Deºi actuala Putere, în cele 5 luni care au trecut de la instalare, a adoptat o serie de mãsuri în favoarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, deosebit de utile, cum ar fi: repunerea în vigoare a articolelor suspendate din Legea nr. 133/1999 prin Ordonanþa nr. 297/2000; înfiinþarea pentru prima datã în România a Ministerului Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei; elaborarea metodologiei de aplicare a Legii întreprinderilor mici ºi mijlocii; simplificarea procedurilor de autorizare a firmelor private, parlamentarii P.N.L. ºi P.D. ignorã realitatea ºi declarã senini în moþiune: ”Sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii a rãmas la stadiul declarativÒ.

Oare ”stadiul declarativÒ reprezintã facilitãþile fiscale acordate întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi care se estimeazã pentru acest an la 2.385 de miliarde de lei? Realitatea este alta, domnilor semnatari ai moþiunii, nu cea prezentatã de dumneavoastrã, degeaba încercaþi sã nu o vedeþi!

Cu toate cã s-au luat unele mãsuri în favoarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, mai sunt încã multe probleme care îºi aºteaptã rezolvarea de la actualul Guvern. Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei are în vedere pentru anul 2001 un program legislativ care îºi propune sã elaboreze ºi sã promoveze o serie de acte normative, cum ar fi: proiectul de Lege privind constituirea Fondului naþional pentru dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Fondului naþional de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici ºi mijlocii. Toate aceste mãsuri nu fac altceva decât sã ateste interesul actualei Puteri pentru un sprijin real al acestui sector ºi nu unul declarativ, aºa cum greºit ºi tendenþios se afirmã în moþiune.

În ceea ce priveºte privatizarea, semnatarii moþiunii se întreabã ”dacã P.D.S.R. are voinþa necesarã pentru a finaliza procesul privatizãriiÒ. Aºa cum a declarat în repetate rânduri ºi aºa cum rezultã de acþiunile întreprinse de Guvern ºi A.P.A.P.S. pânã în prezent, P.D.S.R. considerã privatizarea ca pe o prioritate a politicii sale economice. Ceea ce nu reiese foarte clar din textul moþiunii este la care gen de privatizãri se referã semnatarii ei? Dacã se referã la privatizãri gen CICO, TEPRO Iaºi, Combinatul de la Reºiþa sau ROMTELECOM, atunci rãspunsul este clar: P.D.S.R. nu doreºte astfel de privatizãri!

Privatizãrile pornite strâmb se rãzbunã, mai devreme sau mai târziu. Fie intrã în zona acuzelor penale, fie instituþiile statului implicate în privatizare îºi bat capul cum sã nu preia cu belele ºi mai mari ceea ce au vîndut mai demult.

Privatizãri de succes ºi mult mediatizate ale defunctului F.P.S., cum este aceea a Combinatului Reºiþa, au ajuns acum sã fie subiecte de discuþie sãptãmânale în ºedinþe ale Guvernului Nãstase. Fostul F.P.S., o instituþie închisã în propria-i neputinþã, a reuºit sã lase moºtenire A.P.A.P.S. o mulþime de litigii legate de privatizãrile efec- tuate, îngreunându-i astfel activitatea. Nu putem sã nu remarcãm cã ºi în ceea ce priveºte procesul de privatizare semnatarii moþiunii privesc lucrurile cu rea-credinþã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Toate cele prezentate pânã acum nu fac decât sã ateste caracterul profund demagogic al moþiunii iniþiate de colegii de la P.N.L. ºi P.D., care, dupã 4 ani de guvernare dezastruoasã, pentru þarã, se prezintã în Parlament cu o moþiune tendenþioasã ºi ruptã de realitate. Nu ne rãmâne decât sã ne facem datoria, doamnelor ºi domnilor, ºi sã ne exprimãm votul nostru împotriva acestei moþiuni.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze ale parlamentarilor P.D.S.R._ )

Ilie Neacºu

#109364

## **Domnul Ilie Neacºu:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Dupã nici 5 luni de la instalare, Guvernul Adrian Nãstase este obligat sã se conformeze regulilor democraþiei ºi sã se prezinte în faþa Camerei Deputaþilor pentru a rãspunde criticilor formulate de unii colegi ai noºtri. Nu ºtiu câtã importanþã acordã Executivul acestei moþiuni, pentru cã nu doar simpla prezenþã demonstreazã faptul cã Guvernul înþelege pe deplin rostul unei dezbateri parlamentare, însã ar fi momentul ca domnul Adrian Nãstase ºi echipa sa sã mediteze mai puþin asupra iniþiatorilor documentului analizat astãzi, ºi cu atât mai puþin asupra ºanselor de reuºitã ale acestora, ºi sã reflecteze îndelung asupra propriilor slãbiciuni.

Sigur, nu încape nici o îndoialã, moþiunea de astãzi reprezintã, pe lângã realitãþile de necontestat, o încercare demagogicã a reprezentanþilor a douã partide debusolate de a chema la barã un Guvern pentru cã au fost îndepãrtaþi de la ospãþul cuvenit învingãtorilor.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaþilor considerã cã repetenþii marilor examene, solicitate pe parcursul unui deceniu de consolidare a democraþiei ºi economiei de piaþã, nu au nici moralitatea, nici credibilitatea ºi nici vocaþia de a se erija în profesori ºi de a oferi lecþii privind revigorarea economicã. Sã fi uitat atât de repede distinºii noºtri colegi din P.N.L. ºi P.D. cã s-au aflat în douã rânduri la guvernare ºi cã de fiecare datã s-au întrecut în lozinci pro-europene, în timp ce mãsurile economice adoptate de guvernele dumnealor generau sãrãcie, ºomaj, prãbuºire economicã, analfabetism, infracþionalitate ridicatã etc., stãri care contraveneau ºi contravin procesului de integrare europeanã?

Viziunea noastrã, a celor de la Partidul România Mare, este cã reprezentanþii P.N.L. ºi P.D. ar fi trebuit sã adopte, mai degrabã, politica struþului, acoperindu-ºi capetele precum doamnele Orientului, decât sã iasã ca ºerpii la drumul mare în momente nepotrivite. Dacã nu ºi-ar fi dat arama pe faþã chiar în prezenta moþiune, unde se aminteºte de ”dezastrul economicÒ, de ”falia celor bogaþi ºi a celor sãraciÒ etc., deputaþii Partidului România Mare ar fi votat alãturi de colegii de la P.D. ºi P.N.L. Mai ales dupã ultimele deviaþii doctrinare ale P.D.S.R. sau, mai bine-zis, ale unui grup restrâns din cadrul partidului de guvernãmânt, pentru cã noi nu am semnat nici un proto-

col cu cineva, care sã ne condiþioneze votul. Argumentele puerile, criticile nefundamentate, tendenþioase, stilul hãrþuitor demonstrate cu prisosinþã în moþiune reprezintã tot atâtea motive pentru care nu putem sã ne alãturãm iniþiatorilor, deºi am fi dorit-o.

P.N.L. îºi continuã ºi în opoziþie politica de subordonare totalã, de vasalitate faþã de unele organisme internaþionale, fãcându-ne sã ne întrebãm dacã partidul domnului Valeriu Stoica este cu adevãrat continuatorul tradiþiilor liberale ale Brãtineilor. Iatã ce spunea Ion I.C. Brãtianu la începutul secolului XX, citez: ”Un popor care nu ºtie sã-ºi apere drepturile, în zadar aºteaptã sprijin peste graniþã. Relaþiile internaþionale sã fie active ºi intense, însã totodatã temperate prin grija de a nu sacrifica prin grabã sau prin imprudenþã interesele naþionale ºi permanente unor considerente de ordine inferioare ºi trecãtoare. Banii strãini intraþi într-o þarã Ð continuã marele om politic Ion I.C. Brãtianu Ð pot avea urmãri dezavantajoase, mai ales dacã un debitor slab e în faþa unui creditor puternic, care uzeazã de puterile sale politice ºi economice, cãci, prin aceasta, þara debitoare este adusã în mare dependenþã de strãinãtateÒ.

## Stimaþi colegi,

Iniþiatorii moþiunii simple pe care o dezbatem astãzi criticã faptul cã Guvernul P.D.S.R. întârzie privatizarea întreprinderilor de stat din industrie ºi agriculturã, spre nemulþumirea oficialilor Bãncii Mondiale. Noi credem, domnilor din P.N.L. ºi P.D., cã privatizarea nu trebuie fãcutã la comanda cuiva ºi fãrã o strategie naþionalã adecvatã, aºa cum aþi procedat în legislatura trecutã cu ROMTELECOM-ul, cu TEPRO, cu Uzina de la Reºiþa ºi cu atâtea alte unitãþi, pe care le-aþi vândut în folos propriu ºi nu al þãrii.

Toþi dorim economie de piaþã, toþi dorim privatizare, dar nu la întâmplare ºi nu cu excluderea statului din activitatea economicã, socialã ºi culturalã. Statul trebuie sã rãmânã nu doar expresia puterii politice, dar ºi un puternic agent economic. Sectoarele strategice, precum energia electricã, gazele, resursele naturale, cãile de comunicaþii, telecomunicaþiile, o parte însemnatã a industriei de armament, a cercetãrii, cea mai mare parte a sectorului silvic trebuie sã rãmânã sub autoritatea statului.

Cã avem dreptate privind poziþia noastrã referitoare la privatizare, vã reamintesc cã 26% din cei care au votat P.R.M. au fost oameni de afaceri.

Noi susþinem ºi economia de piaþã ºi transferul unei pãrþi din proprietatea statului în proprietate privatã, dar numai în condiþiile consolidãrii capitaliºtilor autohtoni, ºi nu a biºniþarilor lumii.

Dar, stimaþi colegi, trebuie sã recunosc cã iniþiatorii moþiunii de astãzi au ºi câteva motive întemeiate sã critice Guvernul P.D.S.R. Da, Guvernul P.D.S.R. este vinovat, pe lângã multe altele, pentru încetineala ºi exagerata prudenþã în trimiterea cãtre instanþele de judecatã a miilor de dosare care îi au ca protagoniºti pe mulþi reprezentanþi P.N.L. ºi P.D.

Ilie Neacºu

#114829

Presa de toate culorile a prezentat pe larg sute de cazuri în care reprezentanþi ai partidelor care au guvernat de-a lungul unui deceniu erau prezentaþi drept infractori. Slãbiciunile justiþiei ultimilor 10 ani s-au transferat, se pare, ºi în mileniul al III-lea. Ne întrebãm ce resorturi tainice acþioneazã pentru menþinerea în libertate a unor foºti demnitari care, fie au lãsat statul român fãrã flotã, fie au vândut ROMTELECOM-ul grecilor, unitate strategicã a statului român, fie au vândut la preþul unor garaje unitãþi industriale care cândva rivalizau cu cele din Occident, fie au distrus din temelii marile complexe zootehnice.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/2.VI.2001

Nu mi-am propus sã-i demobilizez pe iniþiatorii moþiunii pe care o dezbatem astãzi, dar este bine, în conformitate ºi cu preceptele bibilice, ca împotriva prihãniþilor sã arunce cu pietre doar cei fãrã de pãcat.

Doamnelor ºi domnilor,

Este timpul sã depãºim momentul ºi sã încercãm sã analizãm la rece, fãrã prejudecãþi ºi fãrã patimã, activitatea Guvernului Adrian Nãstase în cele 5 luni.

Prima constatare importantã ar fi cã P.D.S.R. de dupã alegerile din noiembrie 2000 nu mai seamãnã cu P.D.S.R.-ul de dinaintea momentului menþionat. Mai precis, conducerea restrânsã a P.D.S.R. încearcã o deviaþie doctrinarã, cum mã exprimam mai devreme, care sã convingã populaþia cã proeuropenii n-au nici o obligaþie sã-ºi respecte angajamentele ºi promisiunile electorale.

Am un respect aparte pentru primul-ministru ºi pentru echipa sa, dar mã tem cã, tot alergând dupã Europa fãrã o încãlzire corespunzãtoare, s-ar putea ca întreg P.D.S.R. sã fie pus în postura jenantã a P.N.Þ.C.D. de a pierde contactul cu scena politicã româneascã.

Nu este suficient sã-þi demonstrezi inteligenþa prin vorbe frumoase, prin fraze ºi discursuri elevate. Mai important este ca inteligenþa sã se reflecte în fapte, îndeosebi în politicã.

Luaþi opiniile noastre cum doriþi, domnilor miniºtri ºi stimaþi colegi din P.D.S.R., dar am senzaþia cã schimbãrile de strategie petrecute dupã câºtigarea alegerilor conduc la ruperea centrului de bazã. ªi nu este vina vagoanelor dacã locomotiva sare de pe ºine.

A doua constatare se referã la relaþia P.D.S.R.U.D.M.R.

Guvernul Adrian Nãstase poate sã adopte orice politicã doreºte, poate chiar sã fuzioneze cu U.D.M.R., dar dacã aceastã ciudatã alianþã aduce atingere interesului naþional, atunci sunt dator sã vã amintim cã puterea este efemerã ºi ne-ar pãrea tare rãu dacã, de dragul îmbunãtãþirii imaginii în ochii Europei, sunteþi în stare sã sacrificaþi ºi viitorul României ºi pe cel al P.D.S.R. U.D.M.R. nu este doar un ºarpe abil, dar el face parte din cele mai veninoase specii. Nu uitaþi, domnilor din P.D.S.R., cã U.D.M.R. a scos din circuitul politic P.N.Þ.C.D.-ul lui Maniu ºi Mihalache, iar P.N.L. ºi P.D., parteneri de guvernare în legislatura trecutã, au scãpat ca prin urechile acului, ºi aceasta datoritã sumelor exorbitante cheltuite în campania electoralã. Muºcãtura U.D.M.R. este aproape mortalã. Doar P.R.M. deþine antidotul!

Ilie Neacºu

#117961

Pentru a se meþine la guvernare, U.D.M.R. poate accepta ca parteneri chiar P.R.M., doar sã nu-i fie întrerupt programul de dezagregare a statului naþional unitar român. Nu insist prea mult asupra acestui aspect, pentru cã sunt convins cã semnalele din teritoriu de la filialele P.D.S.R. nu sunt cenzurate ca pe vremuri pentru a nu indispune pe cineva ºi ele ajung unde trebuie ºi când trebuie.

Dacã Guvernul P.D.S.R. nu doreºte sã priceapã efectele pe termen mediu ºi lung ale menþinerii relaþiei cu U.D.M.R., atunci echipa Nãstase trebuie sancþionatã drastic, chit cã pentru serviciile aduse Budapestei membrii actualului Executiv vor fi printre primii demnitari din Europa care vor primi legitimaþii de maghiari.

A treia constatare a Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaþilor se referã la încrâncenarea ºi hotãrârea Guvernului Adrian Nãstase de a surclasa toate guvernãrile de dupã 1989 în privinþa fabricãrii în serie a ordonanþelor de urgenþã. Nu ºtiu de ce, dar de aceastã datã sunt tentat sã cred cã bucãtarii

din **Palatul Victoria** sunt de vinã, pentru cã doar un regim alimentar anume poate schimba un mod de gândire democratic.

Pânã sã ajungã prim-miniºtri sau miniºtri, toþi candidaþii criticã sistemul dictatorial al Executivului în privinþa numãrului exagerat de mare de ordonanþe de urgenþã. Dupã ce se instaleazã în fotoliile respective, uitã cu toþii ºi de Parlament ºi de Constituþie ºi de doctrinã.

Ar fi cazul ca, o datã cu modificãrile din regulament, numãrul ordonanþelor de urgenþã sã scadã pânã la dispariþie.

În încheiere, aº dori sã amintesc un reproº nejustificat fãcut de domnul prim-ministru Adrian Nãstase reprezentanþilor P.N.L. ºi P.D., cum sã aceºtia ar fi de vinã pentru saltul de la 4% la 20% la P.R.M. în interval de 4 ani. Sunt nevoit sã le iau apãrarea iniþiatorilor moþiunii de azi. Nu doar ei sunt de vinã pentru succesul nostru. Partidul România Mare este de vinã pentru aceastã abatere de la normele ºi directivele europene, pentru cã la aceastã orã P.R.M. este cel mai organizat ºi cel mai bine structurat partid din România, care numãrã 300.000 de membri, minus cei 5 parlamentari pe care i-am transferat zilele trecute sã voteze cu P.D.S.R., ºi are organizaþii în toate localitãþile rurale ºi urbane.

Sunt curios ce reproºuri îi vor aduce adversarii politici domnului Adrian Nãstase dupã alegerile din 2004 când, cu siguranþã, dupã cum decurg lucrurile acum, P.R.M. va creºte nu de 5 ori, ca în legislatura trecutã, ci doar de 2 ori ºi jumãtate faþã de cât am obþinut în noiembrie 2000.

Vã mulþumesc.

Vasile Bleotu

#120863

Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor, Distinºi membri ai Guvernului, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Moþiunea de astãzi este prea simplistã ºi generalã, ca sã-ºi producã efecte în plan economic, ºi demagogicã în plan politic ºi parlamentar.

Marele filosof Albert Camus spunea: ”Nu pot sã-i înþeleg pe oamenii care se joacã cu aºa-zisele lor interese vitale ascultând demagogiile ºi minciunile politicienilor neloiali.Ò

În ceea ce priveºte sensul gestului membrilor Grupurilor parlamentare P.N.L. ºi P.D., acesta este contrar intereselor celor mulþi, iar acest lucru s-a vãzut dupã 4 ani de guvernare de dreapta, care a dus þara într-un prag de sãrãcire fãrã precedent.

Cât despre grija dumneavoastrã pentru viitorul României, Guvernul Adrian Nãstase este conºtient cã piatra unghiularã a integrãrii euroatlantice este creºterea economicã, creºterea nivelului de trai ºi combaterea sãrãciei. Dacã pentru dumneavoastrã realizarea celui mai înalt nivel de creºtere a producþiei industriale pe primele 4 luni ale acestui an, a creºterii exportului ºi ponderii produselor cu valoare adãugatã ridicatã nu reprezintã un succes al actualei guvernãri, atunci daþi-ne voie sã ne îndoim de onestitatea gestului parlamentarilor P.N.L. ºi P.D., semnatari ai moþiunii. Integrarea europeanã a României se va realiza când va fi eradicatã sãrãcia. Ca sã ne smulgem din sãrãcie, integrarea europeanã nu este o soluþie, ci aceasta este o consecinþã a performanþelor economice ale României, a reformelor instituþionale, a _aquis_ -ului comunitar.

Al doilea punct al moþiunii: ”Reducerea inflaþiei, un obiectiv ratatÒ.

Am ferma convingere cã în urmãtoarele 7 luni România va înregistra o scãdere a inflaþiei medii sub 2% lunar, ca urmare a creºterii producþiei industriale, a creºterii producþiei agricole ºi a corelãrii care se va realiza între venituri ºi preþuri.

Spuneþi foarte bine cã o democraþie nu se poate consolida într-o societate în care existã o falie între cei bogaþi ºi cei foarte sãraci, numai cã, în urma guvernãrii de dreapta din perioada 1997-2000, s-a accentuat polarizarea veniturilor, peste 50% din populaþie atingând pragul de sãrãcie.

Pentru ca democraþia sã prindã rãdãcini în România, aveþi dreptate cã I.M.M.-urile reprezintã motorul acestei acþiuni, având ca port-drapel clasa de mijloc, dar guvernarea de dreapta a distrus aceastã clasã. Din aproximativ 800.000 de I.M.M.-uri, cam jumãtate au depus bilanþ contabil, iar, din acestea, numai 180.000 au înregistrat profit. Deci dumneavoastrã vreþi sã ne oferiþi soluþii ºi în acest domeniu pe care, din pãcate, l-aþi distrus.

Actualul Guvern este singurul de dupã 1989 care a înfiinþat un minister de resort al I.M.M.-urilor ºi a îmbunãtãþit legislaþia în domeniu, tocmai pentru faptul cã noi, fiind un partid social-democrat, vrem cu adevãrat ca dupã 4 ani de guvernare sã avem o clasã mijlocie puternicã.

Dacã instituþiile abilitate ale statului îºi vor face cu adevãrat datoria, vom constata cã peste 60% din privatizãri sunt la limita legalitãþii ºi au servit în mare parte clientela politicã de dreapta.

Efectul acestor aºa-zise privatizãri sunt transformarea unei mari pãrþi a avuþiei naþionale în deºeuri de fier vechi ºi minereuri neferoase care, exportate ilegal, pentru cã nu credem cã au existat clauze contractuale în acest sens, a adus câºtiguri imense celor care au cumpãrat la preþuri derizorii fostele societãþi comerciale de stat, aducându-se astfel grave prejudicii securitãþii naþionale.

O parte din semnatarii acestei moþiuni sunt o _rara avis_ în privinþa prezenþei în Parlamentul României, Domniile lor fiind preocupate de prosperarea afacerilor proprii, unele din ele oneroase, aºa cum corect a remarcat ºi presa centralã din ultimele luni. O parte din aceºti parlamentari îºi fac apariþia la acþiunile importante în plan parlamentar, erijându-se în adevãraþi corifei ai democraþiei ºi reformei.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Suntem abia la începutul guvernãrii. Ca sã fac o comparaþie plasticã, a la Florin Georgescu, un meci de fotbal dureazã 90 de minute. Ne aflãm în primele minute ale meciului. Acum jucãtorii se tatoneazã, iau pulsul acþiunilor, pentru a-ºi aplica strategia ºi tactica cea mai adecvatã.

Miniºtrii Cabinetului Nãstase au sarcini precise ºi încearcã sã gãseascã soluþiile cele mai bune pentru a câºtiga meciul. Cu scuzele de rigoare, dumneavoastrã aþi jucat înaintea noastrã, ºi aþi jucat prost, pierzând meciul cu electoratul României. Vã rugãm acum sã staþi în tribunã ºi sã aplaudaþi sau sã ne fluieraþi, dar majoritatea spectatorilor din tribunã, populaþia acestei þãri, ne-a dat votul, ne încurajeazã ºi ne acompaniazã în acþiunile întreprinse pentru a câºtiga acest meci.

Peste 4 ani vom primi verdictul electoratului. Dumneavoastrã, reprezentanþii P.N.L. ºi P.D., aþi primit împreunã 14 procente, iar noi în jur de 47 în structura Parlamentului României.

Vã rugãm sã ne lãsaþi sã finalizãm acest program îndrãzneþ de guvernare la care ne-am angajat. Dar avem ferma convingere cã dacã vom ieºi învingãtori o parte din semnatarii acestei moþiuni nu ne veþi aprecia reuºita guvernãrii, pentru cã existã un risc real ca peste 4 ani sã nu mai accedeþi în Parlament.

Vorba unui coleg parlamentar de al meu: ”Moþiunea este bunã, dar ea e greºit destinatã, aceasta era destinatã Guvernului anteriorÒ.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze ale deputaþilor P.D.S.R._ )

Daniel Ionescu

#126524

Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Doamnelor ºi domnilor invitaþi,

Orientat fundamental de cerinþele obiective ale interesului naþional, care nu pot deroga ºi nu pot începe decât cu recunoaºterea nevoii de creºtere durabilã a economiei naþionale ºi, pe aceastã bazã, a nivelului de trai al populaþiei, Partidul România Mare a înþeles ºi înþelege sã-ºi aducã contribuþia onestã, ºi în aceastã legislaturã, la treburile þãrii. În acest context, luând în considerare criteriile care au guvernat construirea bugetului consolidat, a bugetelor care fac parte integrantã din el, în special bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale, luând totodatã în considerare ºi interesele reale de integrare a României în structurile euroatlantice, în fapte, altã restricþie în construirea bugetului þãrii, Partidul România Mare s-a vãzut nevoit sã-ºi asume responsabilitatea votãrii bugetului României pe anul 2001, înþelegând inclusiv caracterul de austeritate pe care îl imprimã finanþãrii economiei naþionale în anul pe care îl parcurgem.

În fapt, votând bugetul propus de Guvern, Partidul România Mare ºi-a apropiat ºi dreptul moral de a monitoriza ºi sancþiona posibilele alunecãri de la linia fundamentalã pe care, prin construcþia bugetului þãrii, Guvernul Nãstase ºi-a asumat-o în faþa naþiunii. Acesta este ºi motivul pentru care cel care vã vorbeºte se considerã îndreptãþit sã-ºi exprime îndoiala, de la aceastã înaltã tribunã, în legãturã cu moþiunea introdusã de reprezentanþi ai Partidului Naþional Liberal ºi ai Partidului Democrat pe tema politicii economice actuale, îndoialã legatã în primul rând de autoritatea moralã a autorilor.

Îndoiala mea porneºte de la conþinutul moþiunii, care vorbeºte de ”nerespectarea þintei de inflaþieÒ, ”lipsa de interes faþã de întreprinderi mici ºi mijlociiÒ, de ”scãderea nivelului de traiÒ, de ”sãrãcieÒ, de ”orientarea greºitã a voinþei economiceÒ, de ”privatizareÒ, ”restructurare, în sensul eficientizãrii fluxurilor de capitalÒ º.a.m.d., afirmaþii care îi acuzã cel puþin în egalã mãsurã pe autori, date fiind rezultatele guvernelor aduse la putere de legislatura trecutã.

Aºa cum am afirmat anterior, în opinia noastrã bugetul României în anul 2001 este un buget de austeritate, un buget care încearcã sã cârpeascã sacul gol, destrãmat ºi peticit esenþial de guvernarea trecutã, guvernare care ºi-a adus din plin obolul la sãrãcirea ºi alienarea populaþiei, la amanetarea viitorului generaþiilor ce vin, la pierderea încrederii finanþei internaþionale (câtã a mai rãmas) în capacitatea României de a-ºi asuma cu responsabilitate dezvoltarea economicã ºi inserþia activã în fluxurile de capital necesare. Se uitã cu dezinvolturã cã în guvernarea trecutã, din care P.N.L. ºi P.D. n-au lipsit o secundã, numãrul întreprinderilor mici ºi mijlocii a scãzut cu nu mai puþin de 270.000. Ca urmare fireascã a modului în care a fost perceputã dezvoltarea social-economicã în bugetul asigurãrilor sociale de stat, a fost nevoie în acest an de transferuri în sumã de 1.500 de miliarde de lei pentru a asigura resursele necesare pensiilor. Se uitã cã în echivalent valutã forte, serviciul datoriei publice reprezintã în acest prim an al mileniului III nu mai puþin de 2,5 miliarde de dolari. Se uitã cã, în fapt, acestea sunt elemente care greveazã drastic dezvoltarea þãrii ºi echilibrul socialeconomic dorit.

Iatã de ce introducerea unei moþiuni de cãtre aceste douã partide în legãturã cu politica economicã, la numai 5 luni de la preluarea puterii de cãtre noul Executiv, ni se înfãþiºeazã amoralã ºi lipsitã de autoritate. Când guvernele care s-au perindat la cârma þãrii în ultima legislaturã, guverne pe care semnatarii moþiunii le-au susþinut fervent, au ”dãruitÒ România cu un declin economic persistent, când produsul intern brut este cu peste 11% mai mic, iar producþia industrialã este mai micã cu peste 20%, ce sens poate fi atribuit acestei moþiuni?

Încã înainte cu o lunã de votarea bugetului, dar ºi cu prilejul discutãrii proiectului de buget în Parlament, Partidul România Mare a evaluat posibilitãþile de gestionare a proceselor inflaþioniste ºi a arãtat cã þinta de inflaþie este nerealistã, cã inflaþia se va situa undeva la 37%. Aceastã evaluare, însã, pãleºte în raport cu creºterea de aproape 8 ori a preþurilor în ultimii 4 ani ºi nu schimbã cu nimic nivelul paritãþii puterii de cumpãrare a produsului intern brut pe locuitor, care în ultimii ani s-a diminuat cu aproape 700 de dolari.

Ce sã mai vorbim de câºtigul salarial real ºi de pensia realã, care sunt cu aproape 20% mai mici faþã de 1996 ºi se situeazã la mai puþin de 60% în raport cu anul 1989? De dezvoltarea economicã, exprimatã prin formarea brutã de capital, care a înregistrat în 4 ani un regres de aproape 10%? De datoria publicã internã, care, pe fondul lipsei de acces la resurse externe de finanþare a deficitului, a crescut cu peste 75% pe seama populaþiei? Existã un domeniu din economia realã, un singur domeniu în care sã fie ceva pozitiv? Nu! Acestea, cred eu, sunt elemente de referinþã care pot face obiectul unei moþiuni, ºi nu simple, de cenzurã.

Ce sens are aceastã moþiune, dacã o suprapunem pe scãderea anunþatã deja în presã a fiscalitãþii salariale ºi a ridicãrii pragului de la care se impun pensiile? Obscur, abscons ºi politicianist!

Iatã câteva din motivele pentru care nu putem da girul nostru acestei moþiuni. Partidul România Mare este conºtient cã existã probleme nerezolvate, existã probleme insolubile, existã probleme care necesitã consens naþional, existã o ordine de prioritãþi. În opinia Partidului România Mare, soluþia nu este în nici un caz aceasta, întrucât o asemenea moþiune nu poate avea nici un efect constructiv în stabilizarea economicã.

Din contrã, iatã un alt motiv pentru care moþiunea de faþã s-a nãscut moartã. În viziunea noastrã, soluþiile sunt ceva mai deosebite ºi comportã o abordare globalã. Scoaterea þãrii din crizã, punerea bazelor reale pentru dezvoltarea durabilã înseamnã muncã, înseamnã ocupare,

înseamnã eforturi concertate; înseamnã aducerea în faþa legii a celor care se fac vinovaþi de dezastrul în care a fost adusã þara ºi recuperarea creditelor de la rãu-platnici, recuperarea în regim de urgenþã a arieratelor care au fãcut din debitori profitori pe spinarea populaþiei; înseamnã promovarea politicilor sociale active ºi renunþarea la plata nemuncii, devenitã, pe fondul politicilor de subminare a ocupãrii, din pãcate, perpetuatã inclusiv de actualul Guvern, groapa bugetelor þãrii; înseamnã alocarea preponderent productivã a resurselor, atragerea capitalului strãin în economia realã; înseamnã, în ultimã instanþã, promovarea cu obstinaþie a interesului naþional.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Partidul România Mare nu a încheiat protocoale cu actuala Putere, precum P.N.L. ºi P.D., nu datorãm nimic actualei Puteri sau vreunei formaþiuni politice care existã sau subzistã în Parlamentul României. Partidul România Mare este ºi rãmâne ceea ce este: un partid cu picioarele pe pãmânt, un partid închinat interesului naþional, un partid care ºtie, poate ºi vrea sã participe constructiv, ºi nu clientelar, la dezvoltarea realã a României, un partid care datoritã intransigenþei doctrinare ºi-a apropiat, prin sufragiile electoratului, al doilea loc în politica þãrii.

Sã nu uitãm cã Partidul România Mare a sancþionat la momentul potrivit modul anacronic în care s-au derulat procesele de privatizare, inclusiv pe cea din urmã, cea a **Bãncii Agricole** , în fapt, un transfer fãrã echivalent de 115 milioane de dolari din avuþia þãrii. Iatã, însã, de ce, ca un gest de onestitate în susþinerea, nu a politicii actualului Guvern, ci a prioritãþilor reale care trebuie susþinute începând din acest prin an, de reaºezare a relaþiilor sociale, economice ºi politice la nivel naþional pe alt temei, pe temeiul interesului naþional, al creºterii bunãstãrii populaþiei, al pãcii sociale real consimþite ºi asumate, Grupului parlamentar al Partidului România Mare nu se poate asocia la susþinerea moþiunii.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze ale deputaþilor P.R.M._ )

ªtefan Cazimir

#135081

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Dragi prieteni ºi stimaþi adversari,

Mã adresez dumneavoastrã în acest mod neobiºnuit spre a sublinia douã lucruri: disponibilitatea la dialog a partidului din care fac parte ºi obligativitatea absolutã a stimei faþã de adversar. Între altele, pentru faptul cã un adversar inteligent rãmâne întotdeauna preferabil unui partizan placid ºi mediocru. Acesta din urmã te plictiseºte ºi te adoarme, în timp ce primul te þine treaz.

Spre sfârºitul acestei sãptãmâni, sâmbãtã, 26 mai, se vor împlini 6 luni de la alegeri. Intervalul mi se pare prea scurt pentru ca iniþiatorii moþiunii sã fi ieºit din convalescenþã. Nu e prudent sã ne supunem organismul unor eforturi care îi pot dãuna ºi nu este bine sã ne asumãm sarcini peste puterile noastre. Personal, am totuºi încredere în capacitatea de revigorare a celor douã formaþiuni ºi în fortificarea prezenþei lor pe scena politicã a þãrii. Formulând aceste speranþe, mã las cãlãuzit de interesele noastre majore ºi permanente, ºi în primul rând de ideea cã un guvern nu poate fi puternic dacã nu dispune de o opoziþie puternicã. Cred cã în timpul actualei legislaturi iniþiatorii moþiunii pot dobândi progrese semnificative ºi cã, în anii 2004-2008, vor deveni o opoziþie redutabilã.

A atribui semnatarilor moþiunii toate eºecurile lui Victor Ciorbea ºi Radu Vasile ar fi, desigur, nedrept. A-i exonera de orice rãspundere ar fi însã imposibil. Amintirea anilor Õ96-2000 nu se va ºterge prea uºor, între altele pentru cã a lãsat urme sensibile chiar în istoria limbii române. În anii Ô96-2000, un termen inocent ºi tehnic, termenul ”algoritmÒ, a intrat în vocabularul cotidian al românilor, cãpãtând conotaþii de o mare diversitate: ezitare, tergiversare, ineficienþã, tensiune, conflict, disoluþie, calamitate, dezastru. În anii Õ96Ñ2000, o cifrã ca oricare alta, nevinovatã ºi banalã, ”15.000Ò, a dobândit sensurile pe care le ºtim, intrând în folclor alãturi de expresii ca: la paºtele cailor, la sfântul aºteaptã, la calendele greceºti etc.

În anii Õ96-2000, potrivit angajamentului solemn din noiembrie, poporul român nu mai trebuia supus sacrificiilor. ”Dacã vor mai fi necesare sacrificii Ð a declarat preºedintele Constantinescu din istoricul sãu balcon Ð, atunci ele vor trebui suportate în primul rând de cei de sus.Ò Acest angajament a fost respectat cu stricteþe de cãtre guvernele din cei 4 ani: ele ºi-au sacrificat sistematic promisiunile.

ªi iatã-ne astãzi, 23 mai 2001, dezbãtând moþiunea simplã a Grupurilor parlamentare P.N.L. ºi P.D. pe tema politicii economice a Guvernului. Nu îmi permit sã dau lecþii iniþiatorilor moþiunii, ci prefer s-o ascult ºi s-o asimilez pe a lor. Reþin deci, cu atenþie ºi interes, observaþiile referitoare la importanþa privatizãrii. Ascult cu luare-aminte opiniile privind sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii. Mã intereseazã în egalã mãsurã consideraþiile privind eliminarea birocraþiei, întãrirea disciplinei financiare, controlul mai eficient al fondurilor publice. Convins de justeþea soluþiilor preconizate, mã întreb un singur lucru: de ce punerea lor în practicã n-a început cu vreo 4 ani mai devreme?

Peneliºtii noºtri, aºa cum îi aratã ºi numele, sunt niºte mari artiºti ai penelului. Ei se aflã, sub acest aspect, în descendenþa lui Gheorghe Petraºcu. Despre celebrul pictor, criticii de artã afirmã cã specificul viziunii sale s-ar datora în parte unui defect optic. Viziunea plasticã a peneliºtilor noºtri, ca, de altfel, ºi a pediºtilor, se explicã prin procentul electoral din 2000.

Despre impresia finalã pe care o degajã moþiunea, aº spune doar atât: fraze multe ºi substanþã absentã. O caracteristicã generalã a textului este, cu regret, penuria de idei. Dacã mi s-ar fi cerut sã colaborez la redactarea lui, aº fi propus drept încheiere o frazã din ”AmintirileÒ lui Creangã: ”De n-aveþi ce mânca acolo, poftim la noi, sã postim cu toþii!Ò

Formulez în final o ipotezã reconfortantã: dacã în cele 6 pagini ale moþiunii existã trei procente de adevãr, sunt convins cã Guvernul le va desluºi ºi cã va þine seama de ele.

Vã mulþumesc pentru atenþie. ( _Aplauze ale deputaþilor P.D.S.R._ )

Valer Dorneanu

#142984

Nu, domnilor, nu, doamnelor, ºi aceasta este datoritã coerenþei politice a acestui Guvern.

Din cauza aceasta, aceste agenþii de rating, care sunt prezente acum la Bucureºti, au fãcut aceastã evaluare Ð evaluarea pozitivã a politicii noastre economice.

Aº vrea sã vã reamintesc, stimaþi colegi de la P.D. ºi P.N.L.: ce aþi lãsat la 31 decembrie, în contul Trezoreriei, ºtiþi, cumva, ce politicã de trezorerie a fost dusã, ºtiþi, cumva, care erau sarcinile de finanþat în primul trimestru al lui 2001? Vã spun eu: erau peste 30.000 de miliarde care trebuiau refinanþate, fiindcã a fost o politicã de trezorerie defectuoasã, cu un vârf de sarcinã în primul trimestru, fãcut expres ca acest Guvern sã întâmpine de la început greutãþi.

Uitaþi cã nu s-a întâmplat acest lucru! Am finanþat acest deficit, am refinanþat acest lucru. Cum? Prin politica noastrã de trezorerie nouã, pe care am implementat-o.

Aþi spus cã nu am colaborat cu Banca Naþionalã. Fals, domnilor! Poþi sã elaborezi un statut, un regulament al pieþei secundare a titlurilor de stat fãrã sã colaborezi cu Banca Naþionalã? Poþi sã faci o politicã de trezorerie fãrã sã colaborezi cu Banca Naþionalã? Nu, nu poþi! Contactul ºi colaborarea noastrã este perfectã, sã ºtiþi! Probabil cã acesta este, de fapt, rolul dumneavoastrã de a spune cã nu este aceastã colaborare. Vã asigur: ea existã ºi este foarte bunã.

Aþi spus cã existã deturnare de fonduri, când atunci, prin bugetul pe care dumneavoastrã l-aþi aprobat, fondurile speciale au trecut în bugetul de stat. De fapt, aºa trebuiau sã fie demult, dar, timp de mulþi ani ele au fost gestionate separat. Atunci, de fapt, au fost deturnãri de fonduri. Prin trecerea lor în bugetul de stat nu s-a fãcut decât respectarea unei legi, s-a fãcut, de fapt, ca aceste fonduri sã intre în gestiunea bugetului de stat, sã fie controlate ºi, într-adevãr, sã fie administrate aºa cum trebuie.

Aº vrea sã vã reamintesc cã prin acea ordonanþã la care fãceaþi dumneavoastrã referire, nr. 259, ce s-a fãcut, de fapt? Am încercat sã acoperim deficitele pe care dumneavoastrã le-aþi lãsat la 31 decembrie în bugetul asigurãrilor sociale de stat. ªtiþi cât a fost? Peste 8.000 de miliarde. V-aþi gândit cum se acoperã acest deficit al bugetului asigurãrilor sociale de stat? Nu! Vã spunem noi cum: acest lucru l-am fãcut parþial, e adevãrat, fiindcã resursele sunt limitate, dar vã asigur cã pânã la sfârºitul acestui an ºi pânã la sfârºitul anilor viitori vom încerca sã reducem cât mai mult acest deficit care stã pe contul Trezoreriei.

Aþi spus cã discuþiile cu Banca Mondialã ºi cu Fondul Monetar Internaþional sunt în impas. Nu, domnilor, nu sunt în impas, vã asigur! Aºa cum spunea ºi domnul Georgescu, echipa Bãncii este actualmente la Bucureºti. În zilele urmãtoare vom definitiva Programul PSAL-2, vom definitiva ºi vom aproba, împreunã cu aceºtia, noua politicã structuralã în domeniu. Mai mult, vom avea, sã zic, în maximum douã sãptãmâni, o confirmare a acestei politici prin discutarea în _board-_ ul Bãncii Mondiale a asistenþei de þarã.

Toate aceste lucruri s-au fãcut în acest interval de timp, doamnelor ºi domnilor, în aceste 4 luni. Dacã dumneavoastrã consideraþi cã ceea ce am fãcut este puþin, nu aveþi decât. Noi considerãm cã am pornit motoarele

pentru ca, într-adevãr, sã facem o relansare economicã adevãratã. Am pornit motoarele sã încercãm sã dregem ceea ce am gãsit la 31 decembrie 2000.

Aº vrea sã mã opresc aici, nu vreau sã continui cu argumentele respective. Aº vrea sã vã spun doar cã a vota aceastã moþiune astãzi ar fi o mare greºealã.

Vã mulþumesc.

Valer Dorneanu

#150236

Cu tot respectul pe care-l port domnului deputat Bolcaº, eu am o altã apreciere vizavi de ceea ce Comisia Europeanã încearcã sã transmitã Guvernului ºi Parlamentului. Eu cred cã în aceste rapoarte, pe care greºit le foloseºte în moþiune, este vorba despre raportul de evaluare a României. Pe fiecare an ºi inclusiv pe anul 2000 un asemenea raport s-a produs.

Cred cã moral ar fi fost sã vorbiþi despre ceea ce guvernarea dumneavoastrã a determinat Comisia Europeanã sã înscrie în acest raport. Nu a existat capacitatea de a elabora politici industriale orientate spre piaþã, agricultura a suferit, populaþia a suferit, în magistraturã s-au produs interferenþe administrative ºi încã foarte, foarte multe alte lucruri care ne îndepãrteazã ºi fac greu, acum, acest drum pe care Guvernul trebuie sã-l parcurgã pentru a obþine o altã evaluare. ªi sunt sigurã cã o vom obþine la sfârºitul anului 2001. Niciodatã Comisia Europeanã nu a fost atât de crudã ºi de severã, dupã o guvernare de 4 ani, cum a fost faþã de guvernarea dumneavoastrã.

Aº dori, în final, sã spun cã Guvernul îºi va aplica întocmai programul prezentat dumneavoastrã ºi adoptat de Parlamentul României. Vom continua sã imprimãm aceeaºi dinamicã demersului guvernamental, pentru ca cetãþenii României sã simtã continuu efectele pozitive ale unei politici economice de sorginte social-democratã.

Suntem preocupaþi sã acþionãm în aºa fel încât prin acþiunile noastre România sã-ºi redobândeascã credibilitatea pe care dumneavoastrã aþi subminat-o 4 ani de zile prin lipsã de cuvânt, prin lipsã de dialog, printr-un comportament arogant faþã de tot ceea ce a însemnat comunitate internaþionalã.

ªi, în al treilea rând, aº vrea sã-i asigur pe cetãþenii României cã esenþa politicii noastre este determinatã, în primul rând, de angajamentul pe care ni l-am luat de a satisface nevoile lor, motiv pentru care, încã o datã, solicit ºi asigur pe cetãþenii României cã ne vom respecta angajamentele.

Cuprins

Stenograma

Taxa pe þãran.