Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 noiembrie 2002
procedural · respins
Adriean Videanu
Aprobarea programului de lucru
Discurs
Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,
Ca de fiecare datã, dezbaterile la proiectul de Lege a bugetului de stat oferã posibilitatea partidelor din opoziþie sã-ºi prezinte punctele de vedere, în ideea de a corecta potenþialele erori sau scãpãri al celor de la putere.
Acelaºi lucru am sã încerc sã vã prezint ºi eu în cele ce urmeazã, raportându-mã numai la erorile care, din punctul de vedere al Partidului Democrat, s-au fãcut în construcþia bugetarã.
Cred cã România are nevoie, dupã mai bine de 12 ani, sã-ºi gândeascã politica economicã dupã un nou model economic. Are nevoie sã înceteze cu corecþiile pe vechiul model economic moºtenit dupã Revoluþia din 1989. Astfel, în perspectiva integrãrii europene ºi þinând cont de faptul cã peste 60% din comerþul exterior al României se realizeazã cu þãrile Uniunii Europene, România are obligaþia sã-ºi gândeascã politica economicã în termeni europeni ºi sã cunoascã efectele pozitive ºi negative care decurg din procesul de integrare.
Din statisticile EUROSTAT, care vizeazã o perioadã de aproape 20 de ani, 1980Ð2000, care analizeazã tendinþele care s-au manifestat pentru toate þãrile care au parcurs drumul de integrare în Uniunea Europeanã, sunt anumite efecte care se manifestã în acest proces, de care România trebuie sã þinã cont Ñ efectele de alocare a resurselor la nivelul Uniunii Europene.
Aº începe cu efectul comercial, care duce la specializarea fiecãrei þãri în parte în domeniile care creeazã resurse cu avantaj competitiv acelei þãri. Avem obligaþia ca, o datã pentru totdeauna, România sã stabileascã aceste domenii care-i creeazã avantaje competitive în raport cu piaþa, efectele de mãrire care duc în mod obligatoriu la creºterea comerþului cu produse similare ºi diferenþiate, efectele de competiþie care se manifestã în procesul de integrare, care are ca principal efect eliminarea companiilor neprofitabile, reducerea riscului monopolurilor ºi încurajeazã competiþia. Ne referim aici în prim rând la utilitãþile publice: energie electricã, termicã, transporturile feroviare, care, în mod obligatoriu, trebuie gândite în ideea eficientizãrii lor, efectele de acumulare, creºterea ºi acumularea de factori de producþie, generatori de creºtere economicã, ºi inovaþia.
## Stimaþi colegi,
Progresul tehnologic, în ceea ce înseamnã contribuþie la creºterea economicã a României, are o pondere extrem de micã. De curând, un mare partid social-democrat, încercând sã-ºi analizeze cauzele eºecului în alegerile electorale, a fãcut o analizã profundã a greºelilor pe care le-a fãcut în aproape 30 de ani de activitate politicã. Stupefiantã a fost concluzia: lipsa de investiþii în educaþie ºi în cercetare. Spun cã acest lucru este extrem de important, pentru cã progresul tehnologic, în momentul de faþã, la nivel european ºi în România cu pondere foarte mare, este din ce în ce mai mic, datoritã lipsei de idei, care se manifestã datoritã acestui proces lipsit de eficienþã al sistemului de educaþie ºi cercetare.