Lucian Augustin Bolcaº

Domnule preºedinte,

Domnule prim-ministru,

Onoraþi reprezentanþi ai Guvernului ºi colegi deputaþi, Vin în faþa Domniilor voastre pentru a explica de ce ºi cum un vot împotrivã poate sã fie un vot constructiv, pentru cã pornim de la ideea cã noi am considerat necesarã adoptarea unei asemenea legi.

Pornim de la ideea cã pe structura acestei legi, reprezentanþii partidului nostru, pe tot parcursul activitãþii legislative, s-au strãduit ºi au reuºit, prin nenumãrate amendamente pe care le-au propus cu rigurozitate, sã aducã elemente folositoare în adoptarea legii. Chiar la raportul comisiei de mediere pe care astãzi l-am supus votului, colegii noºtri Ñ ºi îmi daþi voie sã-i remarc pe domnul deputat Moiº, pe domnul Brudaºca ºi pe domnul profesor Leonãchescu Ñ ºi-au adus o contribuþie esenþialã în finisarea unor articole. ªi, totuºi, am votat împotrivã pentru cã, în esenþa ei, legea conþine prevederi pe care noi le considerãm anticonstituþionale ºi, prin aceasta, antinaþionale.

Explicaþia apare cu atât mai necesarã, într-un actual peisaj legislativ, pe care daþi-mi voie sã-l apreciez ca fiind confuz. Am votat Legea imobilelor preluate abuziv de stat. Domnul prim-ministru, aici prezent, cu loialitatea care îl caracterizeazã, cu aprecierea sa de bun jurist, pe care o respect, a considerat cã aceasta este o lege care reuºeºte sã nemulþumeascã pe toatã lumea. Dar o acþiune întreprinsã pentru blocarea acestei legi nu s-a fãcut.

Pe de o parte, am votat cu toþii, în prezenþa reprezentanþilor Guvernului, care au votat ca deputaþi alãturi de noi, Legea privind secretul de stat, o lege pe care, atunci când am votat-o, am considerat-o bunã, iar la ora actualã, pentru anumite condiþii pe care eu le apreciez numai de formã ºi care reprezintã neînþelegerea din partea unor anumiþi reprezentanþi ai mass-media a esenþei legii, o criticãm pânã la încercarea de blocare a promulgãrii sale. Este o ºovãialã pe care nu o putem îndrepta decât dacã luãm o poziþie demnã ºi verticalã, ºi aceasta vrem s-o luãm noi, în raport de aceastã lege.

Nu voi reitera aici disputele juridice în legãturã cu ceea ce noi considerãm cã, prin introducerea posibilitãþii folosirii în anumite condiþii a unor limbi minoritare în activitatea de administraþie, se aduce atingere art. 13 din Constituþie. Au existat foarte multe argumente care au demonstrat acest lucru, ni le însuºim ºi ni le asumãm, au existat argumente care au considerat cã nu se aduce atingere limbii oficiale a þãrii, le respectãm, dar le respingem.

Se uitã însã esenþa unui lucru ºi aº vrea sã înþelegeþi ce apreciem noi cã aþi votat dumneavoastrã. Se uitã împrejurarea cã limba oficialã, în afarã de o noþiune literarã, este o sintagmã juridicã. Ea are un anume conþinut, precis determinat: limbã oficialã înseamnã limba folositã în activitatea organelor statului ºi în raporturile acestora cu cetãþenii. ªi, atunci, ajungem la urmãtoarea situaþie. În condiþiile în care se permite ca activitatea consiliilor locale, în anumite condiþii de ponderi stabilite arbitrar a prezenþei minoritarilor, sã-ºi desfãºoare lucrãrile în limba minoritãþii, înseamnã cã hotãrârile se iau în limba minoritãþii, înseamnã cã actele se emit în limba minoritãþii. ªi prin votul dumneavoastrã de astãzi, responsabil pentru fiecare, aþi fãcut ca în România actele oficiale ale organelor statului sã fie traduse dintr-o limbã a minoritãþii în limba românã ºi aceasta este inadmisibil, aceasta este neconstituþional.