Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã începem ºedinþa de astãzi, deºi nu au venit toþi colegii, cu intervenþiile domnilor deputaþi. Îi dau cuvântul domnului Pavel Târpescu, Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist).

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Judeþul Iaºi este unul dintre judeþele þãrii cu cele mai mari probleme economice ºi sociale ºi se caracterizeazã printr-un numãr extrem de ridicat de ºomeri, precum ºi printr-un numãr mic al investiþiilor, factori ce conduc la menþinerea unui climat de nesiguranþã pentru populaþia judeþului. În ciuda eforturilor conducerii judeþului Iaºi, concretizate prin prezentarea unor documentaþii solid argumentate cu fapte ºi cifre la nivelul autoritãþilor centrale, a fost amânatã luarea mãsurilor pentru crearea unor facilitãþi pentru zona judeþului Iaºi, deºi aceasta întruneºte condiþii pentru declararea ca zonã defavorizatã. Exemplificãm în acest sens documentaþiile elaborate pentru zonele Paºcani, Hârlãu, Târgul Frumos, Andreºeni, Vlãdeni.

Disponibilizãrile colective efectuate în anul 2000 au condus la creºterea numãrului de ºomeri ºi la scãderea nivelului de trai. Populaþia ocupatã a scãzut de la 331.000 persoane la 31 decembrie 1996 la 309.000 persoane la sfârºitul anului 1999, iar numãrul de salariaþi s-a redus de la 198.000 la 168.000 în anul 2000, reducerea numãrului de salariaþi fiind de circa 8%, aproximativ 10.000 de persoane pãrãsind câmpul muncii. Chiar dacã câºtigurile salariale pe medie au crescut de 6,7 ori în decembrie 2000 faþã de decembrie 1996, preþurile de consum s-au majorat în aceeaºi perioadã de 7 ori, puterea de cumpãrare a populaþiei diminuându-se în acest interval de timp cu circa 13%.

Numãrul pensionarilor a crescut de la 163.000 în anul 1995 la 194.000 de persoane în trimestrul III 2000, veniturile medii din pensii ale acestei categorii de populaþie fiind situate în acest interval de timp sub nivelul mediu de 40% faþã de câºtigurile salariale medii nete.

Numãrul ºomerilor înregistraþi la 31 decembrie 2000 era de 38.993 de persoane, faþã 32.543 la sfârºitul anului 1996.

Ponderea persoanelor sãrace în totalul populaþiei a crescut numai în perioada 1996Ð1997 de la 19,8% la 30,8% pe total þarã. Cea mai înaltã ratã a sãrãciei se înregistreazã în regiunea de nord-est, 40,6% în 1997, faþã de media pe þarã de 30,8%. Luând în considerare acest procent de 40,6%, putem aprecia cã încã din 1996 peste 330.000 de persoane din populaþia judeþului Iaºi erau afectate de acest fenomen, aflându-se sub pragul de 60% din cheltuielile medii de consum ale unui adult.

În acest context, ar fi de arãtat cã prin reglementãri ca cele cuprinse în Legea nr. 198/1997 pentru modificarea Legii gospodãriei comunale nr. 4/1981, legiuitorul a stabilit obligaþia furnizorilor de servicii din domeniul gospodãriei comunale de a calcula ºi prevedea în contrac-

tele pe care le încheie cu asociaþiile de proprietari ºi locatari clauze privind penalitãþi pentru neachitarea în termen a obligaþiilor de platã, în cuantum de 0,2% pe zi întârziere. Ca urmare, unul dintre furnizorii serviciilor publice de alimentare cu apã ºi canalizare pentru consumatorii de pe raza judeþului Iaºi, respectiv Regia Autonomã judeþeanã ”Apã Canal IaºiÒ, aflatã sub autoritatea consiliului judeþean, înregistreazã la aceastã datã, pentru anii 1996-2001, penalitãþi în cuantum de 82 de miliarde, iar în cazul municipiului Paºcani aceste penalitãþi sunt de circa 2 miliarde de lei.

Pentru aceste penalitãþi, asociaþiile de locatari-proprietari au solicitat în numeroase rânduri autoritãþilor administraþiei publice locale analizarea situaþiei, în vederea anulãrii penalitãþilor. Motivele invocate de preºedinþii sau administratorii asociaþiilor de proprietari se justificã, cauzele fiind de ordin social ºi economic, aºa cum au fost expuse anterior. La acestea se adaugã scumpirile repetate de energie termicã, energie electricã, apã, canal, gaz, servicii, pentru care scumpirile nu mai þin pasul cu pensiile, cu salariile, cu ºomajul ºi cu ajutoarele sociale, ceea ce conduce implicit la diminuarea veniturilor reale ale populaþiei. Nu în ultimul rând s-au invocat ºi situaþiile imprevizibile create prin neplata în termen a salariilor în unitãþile de învãþãmânt, sãnãtate, societãþi comerciale aflate în reorganizare sau care au înregistrat convulsii sociale printr-o privatizare forþatã, ca în cazurile S.C. ”TeproÒ Iaºi ºi ”NectarÒ Ð S.A. din Paºcani.

Situaþiile prevãzute au generat serioase dificultãþi în viaþa economico-socialã a populaþiei judeþului Iaºi, o adevãratã crizã, conform datelor statistice menþionate mai sus, ceea ce reclamã necesitatea unei intervenþii eficiente din partea Guvernului pentru adoptarea unei mãsuri de anulare a penalitãþilor datorate de asociaþiile de locatari, în cuantum de 82 de miliarde de lei, cãtre furnizorul de servicii, apã, canal, ºi Regia autonomã judeþeanã Iaºi. În condiþiile în care Regia Autonomã judeþeanã de apã, canal Iaºi, în aplicarea Hotãrârii de Guvern nr. 348/1993 privind contorizarea apei ºi a energiei termice la populaþie, precum ºi îndeplinirea clauzelor din contractul de împrumut extern al B.R.D. este interesatã în asigurarea contorizãrii corecte a cantitãþilor de apã livrate, adoptarea unei atare mãsuri de anulare a plãþii penalitãþilor pentru o perioadã în care contorizarea apei se realizeazã în sistem pauºal ar contribui în mod esenþial la ameliorarea situaþiei prezentate, precum ºi la combaterea marginalizãrii sociale.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

## Stimaþi colegi,

Eu vã rog sã vã uitaþi din nou în regulament, o intervenþie dureazã 3 minute. Pentru a putea toþi colegii noºtri sã îºi prezinte intervenþiile, sã respectaþi acest termen. Domnul Cristian Sandache.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-o carte fundamentalã, ”Istoria unirii românilorÒ, apãrutã la Bucureºti în anul 1937, istoricul Ioan Lupaº, referindu-se la Rãscoala din 1784 condusã de Horia, Cloºca ºi Criºan, observã la un moment dat: ”În rãscoala aceasta au perit 111 unguri, pe urma cãrora au rãmas 28 de vãduve ºi 77 de orfani, iar dintre rãsculaþii români au fost uciºi 349, rãmânând 243 de vãduve ºi 580 de orfaniÒ. Aflãm ulterior cã la pregãtirea rãscoalei un rol însemnat l-a avut un ofiþer, emisar al domnului Moldovei din acea vreme, susþinut în tainã de un conte maghiar, Gyulai, din Zalãu. La 26 februarie 1785, Horia ºi Cloºca au fost condamnaþi la moarte, prin frângerea cu roata.

Ne întrebãm astãzi, adesea, ce rol joacã trecutul în clarificarea actelor prezentului. Unguri ºi români, loviþi de un eveniment dureros, vieþi secerate, familii îndoliate, ura care naºte urã.

Nimic nu se poate, însã, construi pe urã, nu putem pãºi în viitor ducând dupã noi fantomele prejudecãþilor ºi stigmatele învrâjbirii. Patriotismul autentic este umanist ºi raþional, fãrã ca prin aceasta sã se înþeleagã cã el echivaleazã cu abandonarea specificului naþional, cu abandonarea apãrãrii interesului naþiunii.

În faþa sãrãciei, a morþii, a disperãrii, în faþa greutãþilor cotidiene, oamenii se regãsesc în datele lor esenþiale, ca indivizi, cetãþeni ai aceleiaºi patrii. Ion, Ianoº, Johan se întâlnesc pe aceeaºi uliþã colbuitã, ciocnesc adesea câte un pahar de vin la cârciuma din sat, ascultând vechi melodii româneºti sau ungureºti, interpretate adesea magistral de lãutari þigani. Diferenþele aproape nu se mai simt, cupola lui Dumnezeu, cerul þãrii, arcuindu-se asupra tuturor deopotrivã.

Cred într-o Românie a echilibrului, a toleranþei ºi civilizaþiei. Putem fi demni ºi patrioþi fãrã sã ne ucidem, fãrã sã ne insultãm, fãrã sã ne exhibãm vechi frustrãri. Putem fi europeni, respectându-se identitatea specificã, muncind inteligent împreunã pe ”un pãmânt numit RomâniaÒ, spre a-l parafraza pe Nichita Stãnescu.

Actualul Executiv a înþeles semnele timpului ºi a lansat un mesaj clar cãtre Europa ºi cãtre noi înºine, pentru a ne ucide demonii ce sãlãºluiesc în subconºtientul fiecãruia dintre noi, demoni care se numesc ignoranþã, prejudecatã, urã, orgolii deºarte. Va fi teribil de greu, dar calea sunt sigur cã nu poate fi decât aceasta. Nimeni nu deþine monopolul patriotismului absolut, iar dragostea de þarã nu cred cã poate fi separatã de sentimentul divin al dragostei de oameni.

## Mulþumesc, domnule coleg.

Poate remiteþi o copie de pe aceastã declaraþie frumoasã ºi U.D.M.R.-ului, P.R.M.-ului ºi celorlalte grupuri parlamentare.

Domnul Boc Emil.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Încã de la început vreau sã menþionez cã intervenþia noastrã are drept obiectiv o anumitã criticã adresatã Guvernului, prin urmare am solicita ca aceastã precizare sã fie trimisã, prin intermediul stenogramei, Guvernului.

Voi porni de la un fapt real, care mi s-a întâmplat ieri. În calitate de reprezentant al Circumscripþiei electorale Cluj, am avut douã solicitãri, de la doi cetãþeni, pentru a fi primiþi în audienþã la ministrul agriculturii.

Nimic mai simplu! Am ajuns la Bucureºti, am dat telefon la Ministerul Agriculturii ºi am solicitat înscrierea pe o listã de audienþã la domnul ministru. La care mi se rãspunde: ”ªiþi, noi nu avem audienþe aici, la minister,

dar, dacã doriþi, puteþi sã vã înscrieþi la sediul P.D.S.R., în stada Kiseleff nr. 10.Ò, cred.

Bun, atunci nu m-am gândit la nimic. Iau numãrul de telefon, sun acolo, mi se spune sã revin mâine ºi sã mã programez în audienþã, cã nu este acolo doamna care face înscrierile. Le dau telefon cetãþenilor de la Cluj care m-au rugat sã fac aceste înscrieri în audienþã ºi le spun: ”Uitaþi, mâine se rezolvã, pe Kiseleff nr. 10, la sediul P.D.S.R.-uluiÒ. La care, ºi atunci m-am trezit, primesc o replicã de bun-simþ a cetãþeanului: ”Dar trebuie sã ne înscriem în P.D.S.R.?Ó

În acest moment mi-am dat seama cã ”ceva este putred în DanemarcaÒ, vorba lui Hamlet. ªi atunci m-am dus la art. 47 din Constituþie, unde se consacrã dreptul de petiþionare al cetãþeanului ºi am început sã-l studiez: ”Cetãþenii au dreptul sã se adreseze cu petiþii autoritãþilor publiceÒ. Deci, prin urmare, doamnelor ºi domnilor, un cetãþean se adreseazã autoritãþilor publice, ºi nu partidului. Suntem într-un stat de drept, trãim într-un stat democratic ºi nu trebuie sã confundãm cele douã structuri: statul ºi partidul.

Solicitãm expres ca toþi miniºtrii, indiferent dacã au sau nu audienþe pentru membrii de partid sau pentru alte persoane la sediul partidului de guvernãmânt, sã aibã programate audienþe la sediul ministerului pe care îl conduc, în calitate de reprezentanþi ai statului, pentru cã, în virtutea art. 82 din Constituþie, când au jurat în calitate de miniºtri, au jurat în calitate de reprezentanþi ai statului român sã serveascã interesele acestui stat, ºi nu interesele unui partid.

Mulþumesc, domnule deputat.

Vor fi înaintate, aºa cum aþi cerut dumneavoastrã ºi cum ne obligã ºi regulamentul, de altfel.

Urmeazã domnul Gheorghe Valeriu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a dat urmãtorul comunicat pe data de 8 martie 2001: ”La propunerera procurorului general de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, prin ordinul ministrului justiþiei, s-a dispus eliberarea la cerere din funcþia de procuror-ºef al Secþiei judiciare a Curþii Supreme de Justiþie a doamnei Silvia CerbuÒ. Doamna Silvia Cerbu ºi-a depus demisia în urmã cu câteva zile, pentru a nu fi obligatã sã promoveze recursul în anulare în cazul dosarului Revoluþiei de la Timiºoara.

Are acest proces mizã politicã? În iulie 1999, condamnarea generalilor Stãnculescu ºi Chiþac la câte 15 ani închisoare a fost consideratã un etalon la care se vor raporta toþi magistraþii care vor judeca dosarele Revoluþiei din 1989. La vremea respectivã, reprezentanþii P.D. ºi P.D.S.R. au reacþionat violent, iar armata, prin cuvântul ministrului ºi al generalilor Degeratu ºi Bãdãlan, a considerat periculoasã aceastã soluþie în ”cazul StãnculescuChiþacÒ, deoarece va constitui un precedent judiciar pentru toþi cei responsabili de reprimarea sângeroasã a evenimentelor din decembrie 1989, în principalele oraºe ale þãrii ºi, mai ales, în Bucureºti. Preºedintele în exerciþiu la acea datã, Emil Constantinescu, le-a cerut celor care au susþinut teza presiunilor politice sã vinã cu probe.

Preºedintele României are obligaþia constituþionalã de a apãra principiile statului de drept, dintre care cel mai important este principiul separãrii puterilor în stat. Independenþa justiþiei, consolidatã în timp, trebuie sã fie respectatã de orice cetãþean al României, cu atât mai mult de ºeful statului.

Mã scuzaþi, dar nu mai pot vorbiÉ

( _Domnul deputat Valeriu Gheorghe se retrage din ºedinþã, acuzând o stare de rãu ºi obosealã. Textul intervenþiei, în continuare, s-a consemnat dupã materialul scris, depus la secretariatul de ºedinþã._ )

În martie 2001, în prima sa conferinþã de presã de la instalarea sa ca Preºedinte al României, Ion Iliescu a fãcut aprecieri la actul de justiþie în România: ”Cred cã este o greºealã gravã sã fie culpabilizatã armata pentru nenorocirile de la Revoluþia românã. Dacã nu ar fi abandonat poziþia de atunci, am fi avut pierderi mult mai mari, haos ºi anarhie.Ò

Domnule Mândroviceanu, vã rog sã luaþi dumneavoastrã cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În absenþa reformei unei societãþi trezite din coºmar, în care sechelele vechii orânduiri agreseazã cu violenþã sistemul imunitar al principiilor eticii ºi moralei, agenþi patogeni reactivaþi în efervescenþa tranziþiei eludeazã stabilitatea instituþiilor fundamentale ale statului. În aceste condiþii, lichelismul, în special cel politic, s-a dezvoltat într-un mediu propice, proliferând în proporþiile unei epidemii.

Sub pretextul libertãþii de expresie, indivizi care pânã mai ieri fãceau parte din casta privilegiaþilor, care sugrumau orice încercare de exprimare a unor opinii sau opþiuni contrare, dezlãnþuie campanii deºãnþate împotriva celor care luptã din greu pentru readucerea þãrii la normalitate, dupã o jumãtate de secol în care a fost condusã de criminali, psihopaþi sau aventurieri politici. Lichelele politice, întâlnite în mod obiºnuit în toate partidele, simt cu uºurinþã din ce direcþie bate vântul puterii ºi schimbã subit tonul ºi culoarea politicã, trecând în tabãra celor puternici sau creând în propriile partide grupuri de presiune pentru schimbarea orientãrii acestora ºi transformarea lor în simple remorci ale partidelor câºtigãtoare în alegeri.

Cunoscutul viitorolog Elwin Toffler remarca urmãtoarele: ”Indiferent cât de multe partide se întrec în cursa electoralã ºi indiferent cine deþine cele mai multe voturi, un singur partid învinge întotdeauna: partidul invizibil al birocraþiei.Ò ªi al lichelelor politice, se poate adãuga, în actualele condiþii ale þãrii noastre.

Partidul invizibil al birocraþiei ºi lichelelor politice adoptã ideologia la putere, dar utilizeazã puterea de decizie pe care o capãtã în scopul dezvoltãrii propriilor afaceri. El este responsabil de starea actualã a economiei româneºti ºi de imaginea de stagnare socialã ºi economicã a þãrii, orice victorie a sa afectând grav viitorul nostru, al tuturor.

Vã mulþumesc pentru atenþie ºi vã rog sã îmi permiteþi sã fac un anunþ foarte scurt. Anunþ pe aceastã cale conducera ºi plenul Camerei Deputaþilor, în conformitate cu art. 19 din Regulamentul Camerei, cã începând de azi, 13 martie 2001, mã retrag din Grupul parlamentar P.N.L. ºi îmi voi continua activitatea ca deputat independent. ( _Aplauze sporadice._ )

Domnul Napoleon Pop.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dupã mai bine de 10 ani de tranziþie, foarte multã energie a Executivului continuã sã fie consumatã pe susþinerea sectorului de stat, a cãrui privatizare ºi restructurare defectuoasã creeazã nu numai pierderi financiare considerabile, dar ºi tensiuni ºi presiuni sociale, practic, fãrã soluþii definitive, aºezate pe o bazã economicã solidã. Foarte multã legislaþie are ca singurã preocupare modalitãþi de prelungire a agoniei unor societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, prin încrâncenarea pãstrãrii obiectului lor de activitate, care se dovedeºte fie ineficient în raport cu competiþia pe piaþã, fie lipsit de piaþã.

În acelaºi timp, legiferarea în domeniul dezvoltãrii economico-sociale generale a stimulãrii alternativei reprezentate de sectorul privat rãmâne fãrã vlagã ºi mai ales fãrã efectele absorbante ºi de amortizare a problemelor sociale generate de decãderea managerialã a ceea ce a mai rãmas din sectorul de stat.

Printr-o astfel de politicã, Executivul demonstreazã urmãtoarele: lipsa de neutralitate în administrarea economiei, perturbând ºansele egale care trebuie asigurate tuturor agenþilor economici, indiferent de forma de proprietate ºi organizare; preferenþialitate faþã de problemele economice ºi sociale ale unor societãþi cu capital majoritar de stat, facilitãþile fiind acordate în cele mai multe cazuri fie sub presiunea evenimentelor sociale, fie sub alte forme de presiune; extinderea discriminatorie ºi fãrã justã cauzã a ajutorului de stat, prin mãsuri pasive, care costã bugetul naþional, pentru a observa în final o diminuare a resurselor pentru simple paleative, problemele de fond ale agenþilor economici cu capital majoritar de stat reapãrând în forme de manifestare chiar mai acute; acordarea sprijinului de stat unor agenþi economici se face în lipsa unor strategii sectoriale, uneori fãrã transparenþa necesarã, efortul financiar nefinalizându-se într-o creºtere economicã realã în domeniul de intervenþie; legiferarea la nivelul Parlamentului, practic, a unor afaceri iniþiate de managerii ºi sindicatele din sectorul de stat, care se dovedesc în final a fi perdante pentru toþi cetãþenii acestei þãri.

ªi eu vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Vã solicit, în numele Grupului parlamentar al P.R.M., sã verificaþi respectarea prevederilor art. 177 din regulament, în ceea ce priveºte împãrþirea timpului ºi alternanþa. Am fost sesizat de cãtre colegii mei cã s-a dat cuvântul în mod masiv reprezentanþilor majoritãþii parlamentare, în condiþiile în care nu s-a respectat alternanþa acestor intervenþii.

Vã rog sã verificaþi ºi sã aplicaþi litera regulamentului întocmai.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, am aplicat alternanþa pânã acum, dând succesiv grupurilor parlamentare cuvântul. De atâtea ori pânã acum am început cu Grupul parlamentar al P.R.M., acum am început cu Grupul parlamentar al P.D.S.R.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** ( _din salã_ ) **:**

Nu am nimic împotrivã cu privire la început, ci cu privire la conþinut.

Dumneavoastrã spuneþi cã alternanþã înseamnã unul de altulÉ De unde ”unul de altulÒ, ”unulÒ din ce parte?

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** ( _din salã_ ) **:**

Regulamentul nu spune ”unii de alþiiÒ, dar permite aceastã alternanþã, pentru susþinerea tuturor poziþiilor.

Tocmai în virtutea acestei alternanþe, dupã ce zile ºi sãptãmâni în ºir am început cu P.R.M., acum am început cu colegii de la P.D.S.R. Pentru cã grupul dumneavoastrã are 8 parlamentari, vã întreb dacã în rândul celor 8 sã intervin ºi cu alþii, ca sã respect alternanþa.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** ( _din salã_ ) **:**

Nu, numai acei 8 care s-au înscris.

Nu, cu alþii de la alte grupuri parlamentare! Vreþi sã fac o asemenea alternanþã? Sã înþeleg cã acesta a fost sensul intervenþiei dumneavoastrã?

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** ( _din salã_ ) **:**

Nu, v-am solicitat numai sã verificaþi dacã consideraþi cã este corect, eu nu am obiecþii. Vã mulþumesc.

Rugãmintea ar fi sã încercãm sã ia toþi cuvântul de la grupul dumneavoastrã. Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Semnalam de la aceastã tribunã efectuarea, în pofida respectãrii legi, dar mai ales a numeroaselor critici virulente, a procesului de epurare pe criterii exclusiv ideologice a sute ºi sute de funcþionari publici din administraþia centralã ºi localã. Acest lucru continuã ºi în prezent. Faþã de acest proces sãlbatic de pedeserizare s-au pronunþat total defavorabil ºi reprezentanþi ai Parlamentului European, punând nu o datã oficialii români în situaþii de-a dreptul delicate.

Arãtam cã înlocuirea funcþionarilor publici români Ñ cãci cei maghiari se bucurã de privilegii ºi un statut cu totul special, fiind menþinuþi în continuare pe posturile deþinute, atunci când nu sunt chiar promovaþi Ñ evidenþiazã ºi cazuri hilare, având în vedere cã adesea, în afara loialitãþii oarbe faþã de P.D.S.R., noii veniþi sunt mult inferiori ca pregãtire ºi experienþã. Constatãm astfel cã criteriul de bazã, de cele mai multe ori singurul, este susþinerea politicii ºi intereselor partidului de guvernãmânt, iar adeseori pe cele personale ale unor lideri ai acestor grupãri politice în teritoriu.

În atari condiþii, noii potentaþi trec cu vederea, ba chiar intervin pentru ca legea sã nu-ºi producã efectele când avem de-a face cu grave încãlcãri ºi abuzuri. Un asemenea caz poate fi întâlnit la Cluj-Napoca. Este vorba despre inginerul Liviu Medrea, deþinãtor ilegal al funcþiei de director general RADP, devenit celebru pentru sustragerea steagului dualist de pe Consulatul ungar ºi pentru procesiunea mortuarã organizatã la semnarea Tratatului cu Ungaria.

În prezent, Liviu Medrea este un la fel de fanatic pedeserist, dar ºi autorul a numeroase fapte de naturã penalã. Având sprijinul liderilor locali ai P.D.S.R., personal al ministrului de interne Ioan Rus, el se opune vehement, de foarte multe luni, efectuãrii de controale legale, financiar-contabile, comportându-se nu ca un director general, ci ca un veritabil stãpân absolut al Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca. Un lucrãtor de la Camera de Conturi Cluj declara de curând cã a descoperit la RADP fraude ºi delapidãri de peste 2 miliarde de lei, dar i s-a dispus sã înceteze imediat, în mod inexplicabil, controlul pe care îl efectua potrivit atribuþiilor sale legale.

Domnul deputat ªefan Baban.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Bugetul ºi Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate hotãrãsc salarizarea rezidenþilor. Plata salariilor medicilor rezidenþi stagiari ºi cercetãtori a devenit problematicã o datã cu trecerea de la bugetul de stat în sarcina bugetului asigurãrilor de sãnãtate.

Salarizarea acestor categorii de medici se fãcea dintr-un fond special al bugetului de stat, considerându-se cã se aflã într-o perioadã de pregãtire profesionalã pânã la terminarea stagiului. Astfel, la repartizarea medicilor ce câºtigau concursul de intrare în rezidenþiat pe o anumitã specializare nu erau impuse ºi unitãþile sanitare cu care încheiau contracte de muncã pe o perioadã determinatã de timp. În acest timp, au apãrut nenumãrate cazuri în care rezidenþii efectuau stagiul principal la un spital, dar salariul ºi-l ridicau de la cel cu care încheiaserã iniþial contractul de muncã. Numai cã pe data de 7 decembrie 2000 este emisã faimoasa Ordonanþã nr. 259/2000, în care se specificã: ”Drepturile salariale ale medicilor ºi farmaciºtilor rezidenþi se acordã cu respectarea dispoziþiilor legale în vigoare de unitãþile sanitare cu care au încheiat contract individual de muncãÉÒ, fãrã a þine seama cã acele dispoziþii legale la care se referã textul ordonanþei expirau peste câteva zile, la sfârºitul anului, fiind necesare negocieri pentru ca aceastã categorie profesionalã sã-ºi încaseze drepturile bãneºti.

Lipsa unor reglementãri clare privind statutul rezidenþilor care au contracte de muncã încheiate pe perioadã determinatã de timp a fãcut ca pânã în prezent majorãrile salariale prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind salariaþii din sectorul bugetar sã nu fie acordate tuturor rezidenþilor. Astfel, în spitalele cu mai mulþi rezidenþi, salariile acestora variazã în jurul a 2.300.000 de lei brut, în timp ce în spitalele cu mai puþini rezidenþi salariile acestora se situeazã la un nivel de 3.900.000 de lei brut.

O mare problemã cu care se confruntã în prezent sistemul sanitar o constituie producþia de medici, prin marea de universitãþi ºi majorarea numãrului de rezidenþi ºi asistenþi de cercetare. Dacã necesarul de medici este de maximum 2500 pe an, în România ultimilor ani s-a decis acreditarea a circa 4000 de medici pe an, cu mult peste posibilitãþile de absorbþie ale sistemului. Numãrul actual al rezidenþilor este cu mult mai mare decât al acelor care au promovat concursul de admitere în rezidenþiat; astfel, în perioada 1995 Ñ 2000, circa 25 din numãrul total au câºtigat acest statut prin intermediul mai multor manevre care permiteau ocolirea concursului. În plus, cei care nu au promovat nici un concurs au avut posibilitatea sã-ºi aleagã ce specialitate ºi-au dorit ºi li se asigurã ºi post în clinica în care ºi-au efectuat rezidenþiatul.

Mulþumesc. Doamna Popa Constanþa.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În martie 1989, în comuna Baldovineºti, judeþul Olt, ofiþerul de miliþie Alexandru Cazacu, tatã a doi copii, a fost împuºcat mortal în timp ce aresta un fabricant ºi deþinãtor de arme de foc artizanale.

Viaþa unui om ºi a unui bun profesionist ar fi putut fi salvatã dacã legile care existau i-ar fi permis sã acþioneze în timp util pentru a-ºi apãra viaþa, pentru cã infractorii nu aºteaptã toate somaþiile; ei acþioneazã rapid. A trebuit sã moarã un om pentru ca autoritãþile de atunci sã accepte cã în România fabricarea ºi deþinerea ilegalã de arme de foc constituia o realitate care lua amploare.

Dupã 12 ani, în martie 2001, în Timiºoara, subofiþerul de poliþie Saºa Disici a fost împuºcat mortal în timp ce încerca sã prindã un hoþ de maºini. A trebuit sã moarã un om pentru ca autoritãþile de acum sã constate precaritatea dotãrii poliþiei române, mai ales pentru protecþia poliþiºtilor, necesitatea unui cadru legislativ adecvat, dar ºi amploarea fenomenului deþinerii de arme de foc de cãtre populaþie.

Sunt doar douã din cazurile în care poliþiºtii au plãtit cu preþul vieþii pentru profesia pe care ºi-au ales-o, de apãrare a ordinii ºi siguranþei cetãþeanului.

Cele douã vieþi au putut fi rãpuse în principal datoritã deþinerii fãrã autorizaþie, de multe ori, a armelor de foc de cãtre populaþie. Avem nevoie de evenimente ca cele din Statele Unite ale Americii, când vieþile unor oameni nevinovaþi, de multe ori copii, au fost secerate de cãtre deþinãtori de arme de foc, uneori fãrã permis ºi cu grave probleme psihice?!

Nu trebuie sã aºteptãm ca ºi alþi poliþiºti care îºi fac cu credinþã meseria de apãrãtor al ordinii ºi liniºtii publice sã mai moarã pentru a adopta douã legi extrem de importante: Statutul poliþistului ºi regimul deþinerii armelor ºi muniþiei de cãtre cetãþeni.

Este nevoie de un cadru legislativ adecvat noilor condiþii din România care sã ofere poliþiºtilor protecþie, iar cetãþenilor siguranþã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Marian Ionescu.

Vã reiterez rugãmintea de a fi cât mai succint, pentru a da posibilitatea tuturor colegilor dumneavoastrã sã ia cuvântul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Împotrivirea populaþiei româneºti faþã de prevederile referitoare la composesorate, menþionate în Legea nr. 1/2000.

Consider cã prevederea referitoare la composesorate, stipulatã în Legea nr. 1/2000, trebuie exclusã cu desãvârºire din cuprinsul acestei legi.

Motivele contestãrii prevederii referitoare la composesorate sunt:

Legea nr. 1/2000 privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate al foºtilor proprietari asupra pãdurilor, lege în care sunt menþionate ºi composesoratele, a fost propusã de fostul deputat P.N.Þ.C.D. Vasile Lupu. Autorul acestei legi a fost susþinut ºi de unii confraþi de-ai sãi din partidul din care face parte, dar presat ºi sprijinit mai cu seamã de cãtre parlamentarii din U.D.M.R.

Prevederile acestei legi cu privire la composesorate au fost contestate încã din faza de început chiar de membrii P.N.Þ.C.D., între care un potrivnic înverºunat a fost domnul Romicã Tomescu, fostul ministru al apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului, fãrã a mai vorbi de parlamentarii opoziþiei de atunci.

Legea nr. 1/2000, prevederile ei în ansamblu trebuie sã facã obiectul dezbaterii de cãtre întreg poporul român ºi mai cu seamã de cãtre þãrani ºi foºti proprietari ai suprafeþelor de terenuri împãdurite, având în vedere importanþa acestei legi, implicaþiile ºi consecinþele foarte grave ce vor decurge din aplicarea lor.

Prevederea referitoare la composesorate menþionatã în Legea nr. 1/2000 va crea mai devreme sau mai târziu tensiuni interetnice în Ardeal ºi zonele limitrofe. Menþinerea ºi aplicarea acestei prevederi va duce la mari neplãceri ºi confruntãri, la grave probleme impuse în special autoritãþilor locale privind ceea ce a fost pe timpul când s-au creat composesoratele ºi ceea ce existã astãzi.

La constituirea composesoratelor (1761-1764), Transilvania era subjugatã de Imperiul Habsburgic, populaþia maghiarã locuitoare în Ardeal era mult mai micã în comparaþie cu populaþia românã, majoritarã ºi fãrã drepturi, iar suprafeþele terenurilor împãdurite de români în decursul secolelor existenþei lor ca naþiune autohtonã erau atunci îndeajuns de mari ºi multe pentru ca imperialii sã aibã de unde sã dea dupã bunul lor plac, cã doar nu dãdeau din trupul þãrii lor. Or, restituirea acestor composesorate ar însemna tocmai revenirea la situaþia din vremea imperiului, adicã o adevãratã restaurare a ceea ce a fost amendat de istorie. Atunci, Transilvania, pãmânt milenar românesc, se afla sub jurisdicþia Imperiului Habsburgic, ºi apoi Austro-Ungar. Acum ea se aflã în componenþa patriei-mamã, România, iar situaþia este mult prea diferitã de ceea ce a fost atunci.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Stimaþi colegi,

Vã rog sã îmi permiteþi ca, în calitatea mea de preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, de la aceastã înaltã tribunã a Parlamentului României, sã adresez urmãtoarea scrisoare deschisã domnului profesor universitar doctor Adrian Nãstase, primministru al Guvernului României.

Excelenþã,

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a iniþiat audieri preliminare privind fundamentarea bugetului de stat, secþiunile ”ÎnvãþãmântÒ, ”Cercetare ºtiinþificãÒ, ”Tineret ºi sportÒ, prin prisma prevederilor stipulate în Legea învãþãmântului nr. 84/1995, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, Legea nr. 95/1998 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1997 privind stimularea cercetãrii, dezvoltãrii ºi inovãrii.

La audieri au participat miniºtri de resort, preºedintele Academiei Române, reprezentantul Ministerului Finanþelor ºi reprezentanþii Consiliului Naþional al Rectorilor, precum ºi preºedinþii sindicatelor din învãþãmânt.

Participanþii au subliniat faptul cã, deºi constituie prioritãþi naþionale statuate prin legi organice, învãþãmântul ºi cercetarea au fost sectoare vitregite timp îndelungat. Astfel, alocaþiile acordate învãþãmântului din bugetul de stat între anii 1996 Ñ 2000 au fost de supravieþuire a sistemului (3,31% din P.I.B. în 1996; 3% din P.I.B. în 2000), iar pentru cercetarea ºtiinþificã au scãzut dramatic (0,34% din P.I.B. în 1996, 0,13% din P.I.B. în 2000).

În aceste condiþii, membrii comisiei ºi personalitãþile invitate au solicitat printr-o scrisoare respectarea prevederilor legale privind dimensionarea bugetului de stat, secþiunea ”Învãþãmânt, cercetare ºtiinþificã ºi sportÒ, conform prevederilor art. 170 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995 republicatã, ºi anume: finanþarea învãþãmântului de stat se face de la bugetul de stat în limitele a cel puþin 4% din P.I.B., fãrã a include veniturile extrabugetare obþinute din activitãþile unitãþilor ºi instituþiilor de învãþãmânt, precum ºi alocaþiile de la bugetele locale, respectiv 0,8% din P.I.B. pentru cercetarea ºtiinþificã.

Faþã de aceste solicitãri legale, existã în prezent semnale cã, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, aflat în finalizare la Guvern, aceste prevederi vor fi abrogate. Totodatã, salarizarea personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar se va face de la bugetele locale, încãlcându-se art. 170 din Legea organicã a învãþãmântului.

## ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Doamna deputat Leonida Lari, apreciind cã nu se va putea încadra în cele 3 minute, mi-a comunicat cã va depune intervenþia la secretariat, ºi îi mulþumesc pentru acest gest, care permite celorlalþi colegi sã ia cuvântul, dar îi rog insistent sã aibã în vedere cã am depãºit deja de mult ora intervenþiilor. Urmeazã voturile finale ºi, în consecinþã, îi rog sã fie cât mai succinþi, sã încerce sã iasã din textul pe care ºi l-au scris.

Domnul Ifrim Mircea.

## Stimate domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi ºi deputate,

Relaþia cu UNESCO este esenþialã în politica externã ºi în integrarea europeanã. Þara noastrã este reprezentatã la UNESCO de academician doctor Dan Hãulicã, personalitate ce nu trebuie prezentatã.

În ultima vreme, presa redã afirmaþii ale unor personalitãþi politice care anunþã iminenta schimbare a distinsului ambasador ºi, în acelaºi timp, calomniazã personalitatea academicianului Dan Hãulicã, incriminându-l cã a fost ambasador înainte de 1989, fapt absolut inexact, dânsul fiind unul din cei care au semnat memoriul intelectualilor împotriva lui Nicolae Ceauºescu.

Aceste fapte au stârnit reacþia internaþionalã ºi asistãm la protestele unor personalitãþi, precum Robert Silman, preºedintele Consiliului Mondial al Audiovizualului, Mohammed Sahnoun consilier special al secretarului general O.N.U., Federico Mayor, director general UNESCO 1990-2000, ºi alte 41 de personalitãþi de notorietate universalã.

Ambasadorul Dan Hãulicã este ales pentru urmãtorii 4 ani în Biroul executiv UNESCO, este ales preºedinte al Comisiei pentru Organizaþii Nonguvernamentale al UNESCO, este ales în Consiliul de administraþie ºi Comitetul executiv al Fondului Internaþional Pentru Promovarea Culturii, este Preºedinte Executiv al Academiei Latine Internaþionale.

Schimbarea domnului ambasador Dan Hãulicã ar reprezenta o mare eroare ºi ar pune sub semnul întrebãrii ierarhia valoricã ce existã în þara noastrã. În acest sens, interpelarea mea vrea sã atragã atenþia organelor în drept asupra acestei posibile erori, care ar pune România în mare dificultate pe plan internaþional. Cu atât mai mult cu cât ambasadorul Dan Hãulicã are realizãri deosebite ºi în domeniul integrãrii în structurile europene a þãrii noastre.

Vã mulþumesc.

Domnul Corneliu Ciontu.

Se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am început sã înþelegem în ultimii ani cât de puþine ºtiam în 1989 despre democraþie ºi cât de multe am avut cu toþii de învãþat, pentru a ne însuºi adevãrata naturã a acesteia. Am învãþat din propriile greºeli ºi am cãzut de acord asupra faptului cã o adevãratã reformã socialã ºi politicã trebuie sã înceapã cu clasa politicã. Nu este însã mai puþin adevãrat cã o astfel de reformã trebuie sã fie însoþitã de înnoirea echivalentã a instituþiilor care condiþioneazã în bunã mãsurã viaþa politicã; mã refer la societatea civilã ºi cu precãdere la presã.

În timp ce ideea de societate civilã a fost deturnatã în scopuri politice, presa ºi-a însuºit misiunea, care prin definiþie îi revine, amendând de multe ori erorile clasei politice. Din nefericire, existã însã reprezentanþi ai celei de-a patra puteri în stat care, neînþelegând imperativul deontologic esenþial al informãrii obiective a publicului, nu fac decât sã întârzie amintita reformã moralã a societãþii româneºti.

Deºi mi-aº fi dorit sã vorbesc astãzi despre problemele acute ale societãþii româneºti, sunt nevoit sã rãspund unor astfel de reprezentanþi ai presei scrise, încercând pentru ultima datã sã explic câteva chestiuni elementare a cãror înþelegere þine, în fond, doar de reavoinþã.

În campania electoralã, a fost vehiculatã ideea cã Partidul România Mare este o formaþiune de orientare extremistã. În ultimã instanþã, ne-am resemnat atunci cu gândul cã, o datã ce anumite interese politice vor fi împlinite ºi campania denigratoare se va încheia, aceastã aberaþie ideaticã va fi abandonatã. Nu este aºa. Din acest motiv, mã simt nevoit sã repet cã o formaþiune politicã poate fi numitã extremistã numai atunci când prin documentele sale programatice ºi prin ideologia sa propagã idei violente, þintind în special discriminarea anumitor categorii sociale sau etnice.

Vã pot asigura cã nu existã în documentele programatice ale Partidului România Mare nici cea mai micã referire sau aluzie la astfel de idei ºi cu atât mai puþin în acþiunile sale politice.

Pretenþia de a vedea legile respectate ºi justiþia aplicatã nu poate fi catalogatã ca extremistã nici mãcar într-o þarã din lumea a treia.

Mulþumesc ºi eu. Domnul Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Joi, în ziua de 15 martie, vom sãrbãtori începutul Revoluþiei maghiare, sãrbãtoarea naþionalã a maghiarilor de pretutindeni.

În ziua de joi vom sãrbãtori revoluþia care, prin programele sale, viza democratizarea societãþii, prin acordarea drepturilor ºi libertãþilor civice.

Evenimentul pe care îl sãrbãtorim are o importanþã majorã nu numai în istoria poporului maghiar, dar ºi pentru naþiunile românã, sârbã, croatã ºi slovacã ºi reprezintã un pas hotãrâtor în lupta lor pentru emanciparea socialã, naþionalã ºi a iniþierilor spre progresul general.

Ca parte integrantã a primãverii europene, Revoluþia maghiarã deschidea largi posibilitãþi în lupta pentru progres ºi libertate a popoarelor din centrul ºi rãsãritul Europei.

Din pãcate, momentele istorice legate de evenimentele paºoptiste în manualele noastre de istorie de multe ori sunt greºit sau tendenþios interpretate; unul dintre acestea ar fi teza formulatã de unii politicieni sau pseudoistorici care afirmã cã în timpul revoluþiei, în luptele cu revoluþionarii maghiari, ºi-au pierdut viaþa peste 40.000 de români. Dupã datele oficiale ale armatei austriece, pierderile umane ale românilor se ridicau la 4.425 de persoane, iar ale saºilor la 244 de suflete.

Contemporanul evenimentelor, Gheorghe Bariþiu, unul dintre conducãtorii de seamã ai Revoluþiei române, a estimat aceste pierderi la circa 6.000 de oameni.

Dupã analiza componenþei etnice a diferitelor unitãþi ale armatei revoluþionare maghiare, românii au luptat într-un numãr de aproape 30.000 în armata revoluþionarã ungarã, în timp ce oastea lui Avram Iancu din Munþii Apuseni se ridica la 30.000Ð40.000 de oameni. Cum se explicã acest fapt? Masele de þãrani români care au devenit honvezi au ºtiut cã s-au eliberat din iobãgie datoritã Revoluþiei ungare ºi au recunoscut faptul cã revoluþia înseamnã apãrarea reformelor economice ºi politice de care depindea progresul lor general.

Prin urmare, evenimentele din anii 1848Ñ1849 prezintã numeroase exemple care permit reconcilierea dintre cele douã naþiuni, ºi nu duºmãnia faþã de Revoluþia maghiarã, cum se întâmplã, din pãcate, ºi în zilele noastre.

Domnul Ovidiu Drãgãnescu are o intervenþie de un singur minut ºi dupã aceea trecem la ºedinþa de vot.

## **Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu:**

## Mulþumesc mult, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-un singur minut doresc sã aduc atenþiei dumneavoastrã memoria unui erou al Timiºoarei ºi, în egalã mãsurã, erou al Poliþiei române; este vorba de sublocotenentul post-mortem Saºa Disici.

Aº fi dorit sã rostesc aceste cuvinte sãptãmâna trecutã, exact când era condus pe ultimul drum fostul subofiþer al Poliþiei române, dar, din pãcate, programul Camerei Deputaþilor a fost schimbat.

Aº dori doar sã menþionez astãzi cã jertfa pe care Saºa Disici a fãcut-o pentru dreptate, pentru impunerea legii, cu credinþa cã binele învinge rãul, va trebui sã fie un ultim semnal de alarmã atât pentru Poliþia românã, cât ºi pentru întregul sistem de apãrare din România.

De asemenea, trebuie sã fie un semnal de alarmã pentru Parlamentul României care, trebuie sã recunoaºtem, nu a dat întotdeauna o dreaptã mãsurã cererilor venite dinspre Poliþia românã, dinspre Ministerul de Interne.

În memoria unui martir al Timiºoarei, a eroului postmortem Saºa Disici, v-aº ruga, stimaþi colegi, sã pãstrãm un minut de reculegere.

Vã mulþumesc.

Alegeri într-o colonie a Rusiei, Basarabia.

Toþi românii de bunã-credinþã din România sunt cuprinºi de o mare îngrijorare în urma alegerilor parlamentare din Basarabia.

Ani de zile dupã 1989, liderii Miºcãrii de Eliberare ºi Reîntregire Naþionalã de acolo s-au adresat clasei politice de la Bucureºti sã apropie cele câteva judeþe de þaramamã ºi ani de zile s-au aplicat doar niºte farduri ieftine pe obrazul plâns al Basarabiei. Oamenii care au vãzut moartea cu ochii pentru idealurile naþionale, precum Vieru, Ilaºcu, Matcovschi, Dabija, Druc, Hadîrcã ºi alþii au fãcut drum bãtut între Preºedinþie ºi Guvern în toate regimurile, dar sulemeneala superficialã peste lacrimile concrete ale unei populaþii hãituite ºi înfometate nu a fost schimbatã prea mult.

De la podurile de flori trebuia sã se treacã la podurile de fier, la aceleaºi ºine de cale feratã pe întreg cuprinsul þãrii româneºti, trebuia sã se stabileascã un sistem energetic unic, sã se formeze firme mixte moldo-române, sã se colaboreze, în special, cu societãþi de creaþie ºi formaþiuni politice unioniste, sã se creeze o mentalitate ºi o atitudine faþã de românii basarabeni ºi judeþele lor la fel ca pentru românii ºi judeþele din interiorul þãrii.

Neîndoielnic, toate aceste mãsuri despre care am vorbit puteau fi incluse într-un program coerent, întocmit temeinic ºi la nivel guvernamental. Or, la luãrile mele de cuvânt de 8 ani la rând în Parlament, la plenare, congrese, în privinþa situaþiei disperate a românilor basarabeni, nu o datã mi s-a reproºat cã mã ocup prea des de acest subiect, cã altele sunt imperativele vremii. Ba ziare ca ”Evenimentul zileiÒ, ”Monitorul de SuceavaÒ, ”LibertateaÒ, ”NaþionalÒ m-au denigrat în fel ºi chip pe mine ºi pe colegii mei de luptã, fãcându-se a uita serviciile reale aduse de cãtre noi României ºi faptul cã am þinut piept puhoaielor strãine, apãrându-ne ”sãrãcia, ºi nevoile, ºi neamulÒ, precum spunea marele Eminescu.

Dar cine a pledat ºi a obþinut victoriile din 1989 în Basarabia: limba românã, limbã de stat, grafia latinã, istoria românilor, însemnele naþionale? O mînã de intelectuali basarabeni sau aceºti scuipãtori de otravã ºi noroi care au stat la cãlduþ, alde C. Nistorescu (deunãzi s-a luat ºi de noi, cei de la P.R.M.), I.Cristoiu, T. Avram, Gh. Grigurcu ºi alþii. Se întreabã, însã, cât sã reziste niºte oameni vânaþi, striviþi, arestaþi, ameninþaþi cu moartea, în faþa unui colos imperial rus, cu Armata a 14-a de ocupaþie în coastã ºi fãrã un sprijin serios din partea þãrii-mamã?!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cu aceasta, ºedinþa destinatã intervenþiilor a luat sfârºit.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/26.III.2001

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 301, sunt absenþi 43, participã la alte acþiuni parlamentare 6, iar cvorumul legal pentru votul final este de 173.

Trecem prin urmare la votul final.

La primul punct avem raportul comisiei de mediere la proiectul Legii administraþiei publice locale.

Rog toþi ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi invite în salã colegii. Constat cã P.D.-ul nu este, nici P.R.M.-ul, care are intenþia sã voteze împotrivã, nu se mobilizeazã.

Pentru a exersa numãrarea voturilor, daþi-mi voie sã supun la vot câteva rapoarte care nu au caracter organic.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/1999 privind unele mãsuri pentru susþinerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercialã SIDEX Galaþi.

E vorba de o lege cu caracter organic.

Cine este pentru raport? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/2000 referitoare la unele mãsuri privind asigurarea bunurilor mobile exportate temporar.

Cine este pentru raport? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu.

Votat în unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea unor prevederi ale Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat.

ªi-a manifestat dorinþa de a explica votul ºeful Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule deputat, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Domnule prim-ministru,

Onoraþi reprezentanþi ai Guvernului ºi colegi deputaþi, Vin în faþa Domniilor voastre pentru a explica de ce ºi cum un vot împotrivã poate sã fie un vot constructiv, pentru cã pornim de la ideea cã noi am considerat necesarã adoptarea unei asemenea legi.

Pornim de la ideea cã pe structura acestei legi, reprezentanþii partidului nostru, pe tot parcursul activitãþii legislative, s-au strãduit ºi au reuºit, prin nenumãrate amendamente pe care le-au propus cu rigurozitate, sã aducã elemente folositoare în adoptarea legii. Chiar la raportul comisiei de mediere pe care astãzi l-am supus votului, colegii noºtri Ñ ºi îmi daþi voie sã-i remarc pe domnul deputat Moiº, pe domnul Brudaºca ºi pe domnul profesor Leonãchescu Ñ ºi-au adus o contribuþie esenþialã în finisarea unor articole. ªi, totuºi, am votat împotrivã pentru cã, în esenþa ei, legea conþine prevederi pe care noi le considerãm anticonstituþionale ºi, prin aceasta, antinaþionale.

Explicaþia apare cu atât mai necesarã, într-un actual peisaj legislativ, pe care daþi-mi voie sã-l apreciez ca fiind confuz. Am votat Legea imobilelor preluate abuziv de stat. Domnul prim-ministru, aici prezent, cu loialitatea care îl caracterizeazã, cu aprecierea sa de bun jurist, pe care o respect, a considerat cã aceasta este o lege care reuºeºte sã nemulþumeascã pe toatã lumea. Dar o acþiune întreprinsã pentru blocarea acestei legi nu s-a fãcut.

Pe de o parte, am votat cu toþii, în prezenþa reprezentanþilor Guvernului, care au votat ca deputaþi alãturi de noi, Legea privind secretul de stat, o lege pe care, atunci când am votat-o, am considerat-o bunã, iar la ora actualã, pentru anumite condiþii pe care eu le apreciez numai de formã ºi care reprezintã neînþelegerea din partea unor anumiþi reprezentanþi ai mass-media a esenþei legii, o criticãm pânã la încercarea de blocare a promulgãrii sale. Este o ºovãialã pe care nu o putem îndrepta decât dacã luãm o poziþie demnã ºi verticalã, ºi aceasta vrem s-o luãm noi, în raport de aceastã lege.

Nu voi reitera aici disputele juridice în legãturã cu ceea ce noi considerãm cã, prin introducerea posibilitãþii folosirii în anumite condiþii a unor limbi minoritare în activitatea de administraþie, se aduce atingere art. 13 din Constituþie. Au existat foarte multe argumente care au demonstrat acest lucru, ni le însuºim ºi ni le asumãm, au existat argumente care au considerat cã nu se aduce atingere limbii oficiale a þãrii, le respectãm, dar le respingem.

## Stimate coleg,

Suntem, totuºi, la explicarea votului, nu la dezbaterea generalã!

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

## Domnule preºedinte,

Am încheiat, este fraza de încheiere, ºi vã mulþumesc dacã mã lãsaþi sã o rostesc ºi o voi rosti aºa, pentru ca sã fie scurtã.

De mult, în viaþã, nu mai cred în coincidenþe ºi faptul cã astãzi, marþi, 13 martie, la douã zile înainte de 15 martie, se voteazã aceastã lege, nu cred cã este o coincidenþã.

Vã mulþumesc pentru cã m-aþi ascultat ºi vom rãspunde toþi pentru votul nostru.

Din partea Grupului P.D.S.R., domnul deputat Ionel Olteanu.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Ionel Olteanu:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule prim-ministru,

## Stimaþi membri ai Guvernului,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Reacþia celor care au votat astãzi pentru adoptarea Legii administraþiei publice locale trebuie sã fie fireascã, în sensul cã am votat cu convingere o lege bunã.

Argumentele noastre au fost explicate. Þin însã sã precizez distinsului meu coleg cã, cel puþin ca jurist, trebuia sã aibã în vedere faptul cã, într-un stat de drept, preeminenþa legii este absolut necesarã ºi cã, din perspectiva în care Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale, lege ratificatã de România, care face parte din dreptul intern ºi care, potrivit dispoziþiilor art. 20 ºi 11 din Constituþia României, prevaleazã asupra oricãror alte norme incomplete sau contrare din dreptul intern originar, aceastã convenþie-cadru prevede, la paragraful 66 din raportul sãu explicativ, fãrã nici o îndoialã, cã utilizarea limbilor minoritãþilor naþionale în administraþia publicã localã nu va afecta în nici un fel ”statutul limbii oficialeÒ.

Prin urmare, înþelegem cu toatã convingerea, cei care am votat pentru aceastã lege, cã am votat pentru o lege bunã, pentru cã, în nici un caz, în aplicarea acestei legi, utilizarea limbii minoritare nu poate afecta utilizarea limbii oficiale ºi statutul acesteia.

Este, deci, dincolo de orice îndoialã faptul cã aplicarea acestei legi trebuie sã fie conformã principiului statului de drept ºi normelor unei democraþii reale.

De aceea m-am vãzut nevoit sã explic ºi sã citez, în mod riguros, paragraful din convenþia-cadru care dã fundament votului nostru, votului favorabil acestei legi ºi, în acelaºi timp, respinge orice aserþiune legatã de o pretinsã neconstituþionalitate a acestei legi, în raport de art. 13 din Constituþia României. Pentru cã art. 13 proclamã foarte clar cã limba oficialã în România este limba românã ºi va rãmâne limba românã, dar aceasta nu împiedicã utilizarea unor limbi minoritare în condiþiile prevãzute de legea adoptatã astãzi.

## Stimaþi colegi,

Încerc sã închei cu o concluzie. Atât Legea privind imobilele naþionalizate, cât ºi legea adoptatã astãzi sunt nu doar douã acte normative votate pentru alinierea la legislaþia europeanã, ci douã legi fundamentale care confirmã voinþa actualã a României, în sensul ataºamentului indiscutabil la valorile democratice, la valorile europene.

Are cuvântul domnul Viorel Coifan, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

## **Domnul Viorel Gheorghe Coifan:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

În numele Grupului Partidului Naþional Liberal, vã declar cã am votat o lege bunã. Am votat o lege bunã, este perfectibilã ºi este datoria noastrã ca, împreunã, sã elaborãm Codul administrativ, ca aceastã lege sã nu fie o lege singularã, ci sã se armonizeze ºi cu celelalte legi.

Doresc sã spun cã aceastã lege respectã Carta europeanã a autonomiei locale, aceastã lege a fost perfecþionatã în cadrul comisiei de mediere ºi nu pot decât sã mulþumesc colegilor din diverse grupuri politice pentru efortul comun de a face o lege.

## Vã mulþumesc.

## Într-adevãr, trãiascã Timiºoara!

Prin urmare, credem cã este locul ºi rolul nostru de a face ca aceastã lege, pe mãsurã ce ea va fi pusã în practicã, sã fie perfecþionatã. Este datoria noastrã sã grãbim procesul de racordare a legislaþiei româneºti la aquis-ul comunitar ºi, astfel, sã ne înscriem în rândul þãrilor care vor intra rapid în Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc pentru atenþie ºi o zi bunã tuturor!

## Stimaþi colegi de la P.R.M.,

Nu am auzit sã fie astfel de manifestãri în salã când au luat cuvântul oamenii dumneavoastrã.

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Noi suntem oameni serioºi!

Nu au fost nici huiduiþi, nu au fost nici aplaudaþi. ## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Vã cer scuze în numele grupului!

ºefului grupului dumneavoastrã parlamentar ca a abordat chestiuni de fond, l-am oprit pentru cã vorbea ca la dezbateri generale.

Vã rog s-o faceþi de la tribunã. Veniþi la tribunã, domnule deputat.

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Pe procedurã!

Are cuvântul domnul deputat Oltean, din partea Grupului P.D.

Suntem la explicarea votului, nu suntem la procedurã!

## **Domnul Marcu Tudor:**

## Vreau sã vã cer scuze.

Invoc o problemã de procedurã, votul s-a fãcut. Este vorba de egalitatea cu care preºedintele de ºedinþã, în speþã domnul Valer Dorneanu, trateazã pe cei care vorbesc. Dacã fac parte dintr-un partid de opoziþie, cum suntem noi, singurul partid de opoziþie, de altfel, din acest întreg Parlament, se invocã rapid cã nu au voie sã spunã probleme de fond, dar, în acelaºi timp, ceilalþi doi, unul coleg de partid al Domniei sale ºi celãlalt coaliat cu Domnia sa, au fost lãsaþi sã vorbeascã pe probleme pe fond, lucru cu care noi nu suntem de acord.

Domnul Bolcaº avea de spus o frazã foarte importantã pe care eu o spun acum, cã, dacã nu, oricum o scriem: cã domnul Adrian Nãstase a fãcut o referire la neconstituþionalitatea unor hotãrâri în aceastã privinþã, chiar cu vreo ºase luni în urmã. ªi a vrut sã spunã ºi sã explice acest lucru. Eu îl ºtiu prea inteligent pe domnul Nãstase sã nu înþeleagã acurateþea frazelor pe care domnul Bolcaº vroia sã le spunã, dar nu a fost lãsat. În schimb, ceilalþi colegi ai Domniei sale au fost lãsaþi pe fond cât au vrut. De aceea noi am reacþionat negativ.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Hai, lãsaþi!

Doamnã, asculaþi-mã ºi pe mine, cã eu nu v-am întrerupt niciodatã.

Faceþi parte dintr-un partid care reprezintã mai mult decât noi ºi ca atare, vã puteþi manifesta prin bunãvoinþa domnului Valer Dorneanu. Noi nu avem aceastã bunãvoinþã ºi de aceea ne-am manifestat necorect, dar aceasta a fost reacþia noastrã pentru cã nu ni s-a dat voie sã vorbim.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat, nu sunteþi dumneavoastrã cel care puteþi sã atrageþi atenþia celor din salã sã nu vã întrerupã. Vã spun de ce, pentru cã tot timpul vociferaþi, tot timpul întrerupeþi.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Pe noi ne acuzaþi, ºi pe doamna nu!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V-am acuzat, pentru cã v-aþi uitat ceasul acasã, domnule Tudor, ºi aþi depãºit timpul. Eu nu i-am reproºat

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Aºa au vorbit ºi ceilalþi!

Nu este adevãrat.

V-am spus, v-aþi uitat ceasul acasã ºi la intervenþii, ºi peste tot... Dumneavoastrã aþi depãºit durata intervenþiilor cu 15 minute ºi pe urmã reproºaþi ºi vociferaþi când iau ceilalþi cuvântul.

Are cuvântul domnul deputat Oltean, din partea Grupului P.D.

Vã rog frumos sã-i daþi ascultare.

Rog deputaþii sã nu mai asalteze Guvernul ca sã producã momente de tensiune aici.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

## Domnilor miniºtri,

Astãzi, în plenul Camerei s-a acordat votul final unei legi extrem de importante, unei legi care vine sã îmbunãtãþeascã sistemul de reglementare pentru un domeniu atât de important cum este cel al administraþiei publice, al autoritãþilor publice locale. Este de subliniat faptul cã acest domeniu a fost printre primele domenii pentru care guvernanþii au manifestat un interes deosebit în a-l reglementa în aºa fel încât autoritãþile sã poatã sã îºi exercite atribuþiile în interesul cetãþeanului.

Încã din 1991, legea astãzi în vigoare, Legea nr. 69, a fost printre primele acte normative de mare importanþã pe care Guvernul vremii respective le-a adoptat ºi le-a susþinut în plenul celor douã Camere. Legea pe care noi astãzi am votat-o ºi pe care Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat-o fãrã nici un fel de reþinere, este un pas înainte faþã de actuala reglementare.

Mulþumesc, mulþumesc, dar nu este nevoie de aplauze.

De aceea, noi considerãm cã aceastã lege, chiar dacã stârneºte nemulþumirea unora, ea vine sã ridice la o calitate superioarã modul de reglementare a domeniului administraþiei publice ºi sã clarifice mult mai bine atribuþiile autoritãþilor publice locale, ºi sã apropie, dacã vreþi, administraþia publicã de cetãþean.

Sigur, nici o lege nu este perfectã. De aceea, nici aceasta nu poate sã fie perfectã, însã cred cã dacã, pe parcursul aplicãrii acesteia, imperfecþiunile vor ieºi la ivealã tot noi vom fi aceia care vom veni ºi le vom adapta.

Susþin încã o datã necesitatea ca aceastã lege sã fie cât de curând ºi cât de repede posibil publicatã în ”Monitorul OficialÒ, pentru ca ea sã fie aplicatã cu responsabilitate de cãtre autoritãþile publice locale.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat R‡duly, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am fãcut încã un pas în procedura de adoptare a proiectului Legii privind administraþia publicã localã. Eu aº spune, în primul rând, sã nu spunem hop pânã n-am sãrit gardul, pentru cã mai este un pas înainte ca legea sã ajungã în ”Monitorul OficialÒ, un pas firesc ºi un pas benefic.

Unii dintre opozanþii acestei legi doresc sã o atace la Curtea Constituþionalã. Cred cã este un pas benefic, pentru cã noi avem încredere în înþelepciunea Curþii, în înþelepciunea Parlamentului, credem cã aceastã lege este una constituþionalã, dar singura care poate sã se pronunþe pe fond asupra acestei probleme este, conform Constituþiei, Curtea Constituþionalã ºi o datã ce ea se va pronunþa pentru constituþionalitatea acestui proiect de lege înseamnã cã o datã pentru totdeauna o armã a retoricii naþionaliste din România va fi înlãturatã de pe eºichierul politic.

În al doilea rând, credem cã este o lege bunã, însã a adopta o lege bunã în Parlamentul României nu este suficient. Credem cã este o lege bunã aºa cum, de exemplu, ºi Legea nr. 1/2000 privind terenurile forestiere ºi agricole am crezut la vremea respectivã ºi credem ºi astãzi cã este o lege bunã, însã, aºa cum am putut vedea, a trecut mai bine de un an de la adoptarea acelei legi ºi, încã, în practicã s-a pus foarte puþin sau mai deloc din prevederile ei.

Sperãm cã de aceastã datã, în privinþa reformei în administraþia publicã localã, lucrurile vor sta altfel. Sperãm cã, în foarte scurt timp, ceea ce a dorit legiuitorul sã regãsim ºi în practica de administraþie localã, ca, în înþelepciunea lor, comunitãþile locale, împreunã cu Guvernul României, sã gãseascã formele de implementare cele mai rapide ºi cele mai corecte cu privire la noile prevederi ale legii ºi, drept urmare, sã putem spune cã legea este bunã pentru cã ea este bunã în practicã. Acesta ar fi marele câºtig, acesta ar fi un mare câºtig nu numai pentru noi, Parlamentul României, ci pentru toate colectivitãþile locale din aceastã þarã.

În încheiere, permiteþi-mi sã vã spun doar un lucru: noi avem speranþa cã ceea ce am votat astãzi a deschis ºi nu a închis o cale. Astãzi am pãºit pe calea europeanã în sensul descentralizãrii ºi, în foarte scurt timp, în câteva luni sau în câþiva ani, aceastã descentralizare va merge în firescul ei în continuare: o sã avem poliþie comunitarã, o sã avem servicii de distribuþie comunale de gaz ºi de electricitate, o sã avem comunitãþi locale puternice, o sã avem finanþe locale adiacente, necesare ca, prin urmare, sã putem spune cã ceea ce am fãcut astãzi este un pas decisiv.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Europa voastrã este în Ungaria, domnule!

Mai doreºte cineva sã intervinã? De fapt, din partea grupurilor parlamentare s-a explicat votul.

## Stimaþi colegi,

Haideþi sã încercãm totuºi, mãcar din când în când, sã respectãm regulamentul. Am dat cuvântul fiecãrui grup

parlamentar pentru a explica votul. Cel mult am putea da drept la replicã.

Ce doriþi, domnule Nãstase?

Domnul secretar Nãstase, cu rugãmintea de a vã aduce aminte cã sunteþi secretar al Camerei Deputaþilor ºi, deci, dator în egalã mãsurã cu mine sã respectãm regulamentul.

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase:**

Mult stimate domnule preºedinte,

Stimate domnule prim-ministru, care astãzi trebuia sã rãmâneþi în continuare în salã _(privind cãtre loja Guvernului),_

Permiteþi-mi sã iau cuvântul în calitate de secretar al Biroului permanent, cu responsabilitatea pe care o am, aceste ºedinþe sã se desfãºoare în mod corespunzãtor. Daþi-mi voie sã constat, cu toatã consideraþia pe care o am pentru dumneavoastrã, domnule preºedinte, cã astãzi dumneavoastrã nu aþi asigurat cadrul corespunzãtor de desfãºurare a acestei ºedinþe.

În primul rând, la loja miniºtrilor ºi a primului-ministru se poartã discuþii, ºedinþe în paralel cu ºedinþa în plen a Camerei Deputaþilor.

Dacã dumneavoastrã consideraþi cã acest mod de desfãºurare a activitãþii Camerei Deputaþilor este corespunzãtor, atunci daþi-mi voie sã mã îndoiesc de faptul cã dumneavoastrã sunteþi responsabil de funcþia pe care o aveþi în aceastã Camerã a Deputaþilor.

În timp ce reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M. prezenta poziþia grupului, domnul prim-ministru Adrian Nãstase, faþã de care am toatã consideraþia în calitatea dânsului de jurist ºi cadru didactic, trata cu lipsã de respect pe onorabilul dânsului coleg, avocatul Bolcaº, ºi prin aceastã atitudine a adus un afront nu numai onorabilului dânsului coleg, ci întregului Grup parlamentar al P.R.M.

Dacã aceasta consideraþi dumneavoastrã cã este o modalitate civilizatã de a desfãºura ºedinþele Camerei Deputaþilor, daþi-mi voie sã mã îndoiesc de corectitudine ºi de o atitudine corectã. Noi dorim sã desfãºurãm aceastã activitate în faþa unei mass-media care sã aprecieze poziþia noastrã de intelectuali, de reprezentanþi demni ai unui electorat. Or, dacã comportamentul nostru în ºedinþã se desfãºoarã în acest felÉ Poftiþi ºi acuma, în acest momentÉ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule coleg, ce fel de moralã promovaþi dumneavoastrã?

Dar când erau colegii dumneavoastrã, domnul Stanciu, care vorbea cu primul-ministru, ce moralã aplicaþi dumneavoastrã?

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**

**:**

Nu permiteþi. Atunci toatã sala se va transforma în fel de fel de grupuleþe.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul ministru Dan-Ioan Popescu.

## **Domnul Dan-Ioan Popescu** _Ð ministrul industriei ºi resurselor_ **:**

Stimate domnule secretar, reprezentant al Grupului Partidului România Mare, cred cã modul dumneavoastrã de adresare nu face cinste calitãþii de deputat ºi de membru în Biroul permanent al Camerei Deputaþilor. Faptul cã domnul prim-ministru, împreunã cu miniºtrii Cabinetului Adrian Nãstase, participã la dezbaterile Camerei este o obligaþie constituþionalã.

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**

**:**

..sã participe, nu sã discute în plenul ºedinþei.

## **Domnul Dan-Ioan Popescu:**

Faptul cã, în timp ce domnul prim-ministru ºi noi toþi asistãm la aceste întâlniri, o parte din colegii noºtri profitã de aceste momente pentru a ridica anumite probleme nu credem cã poate fi imputat primului-ministru.

Aº vrea sã fiu extrem de civilizat, cu toate cã modul dumneavoastrã de adresare m-ar îndemna sã vã rãspund cu aceeaºi monedã. Cred, domnule deputat, cã ar trebui sã vã revizuiþi puþin modalitatea de prezentare, modalitatea de adresare, pentru cã, prin toatã atitudinea Cabinetului Nãstase, n-am vrut decât sã respectãm plenul Camerei Deputaþilor, sã respectãm colegii care sunt în aceastã salã, sã rãspundem la toate problemele pe care dumneavoastrã le-aþi ridicat.

Cu scuzele de rigoare, chiar unul din colegii dumneavoastrã a intervenit la domnul prim-ministru cu o problemã care considerãm cã este extrem de importantã, domnul profesor Stanciu care ridica problema bugetului. Ar fi însemnat sã-i spunem cã nu stãm de vorbã cu Domnia sa?

Deci aº vrea ca, prin atitudinea responsabilã pe care o avem fiecare din noi în faþa plenului Camerei Deputaþilor, sã rãspundem votului electoratului care ne-a trimis aici. Nu circul caracterizeazã lucrãrile Camerei Deputaþilor, ci seriozitatea. Am tratat-o cu seriozitate ºi vrem sã o tratãm cu seriozitate în continuare.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., ºeful grupului parlamentar.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi reprezentanþi ai Guvernului,

## Domnilor colegi,

Vin aici ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, sã vã confirm respectul pe care îl purtãm pentru reprezentanþii Guvernului, respectul pe care îl purtãm Domniilor voastre în calitate de colegi.

Prin aceasta vreau sã înþelegeþi cã incidentul îl considerãm închis, dându-se mãsurã unei stãri de tensiune caracteristice pentru aceste dezbateri. Dacã cineva s-a simþit lezat, vã rog sã primiþi scuzele mele, în numele meu personal.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sã trecem în continuare la derularea ordinii de zi. La punctul 19 de pe ordinea care v-a fost comunicatã, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la

Bucureºti la 12 iunie 2000, cu raport din partea Comisiei economice.

Rog reprezentantul Guvernului sã ia cuvântul sã prezinte proiectul.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ð secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La 12 iunie 2000 a fost semnat la Bucureºti Acordul dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor.

Precizãm cã, prin semnarea acestui acord, se asigurã cadrul juridic bilateral necesar realizãrii de investiþii de cãtre persoanele fizice ºi juridice din ambele state, ceea ce va duce la apariþia ºi menþinerea unor condiþii favorabile pentru dezvoltarea investiþiilor unei pãrþi contractante pe teritoriul statului celeilalte pãrþi. Acordul semnat cuprinde clauze uzuale incluse în proiectul de Acordcadru, aprobat de Guvern, precum ºi în alte acorduri similare, încheiate de România în ultima perioadã, ºi corespunde practicii internaþionale în aceastã materie.

Totodatã, la definitivarea acordului au fost avute în vedere evoluþiile intervenite în þara noastrã în domeniul legislativ ºi instituþional.

Având în vedere cele arãtate, vã propunem sã fiþi de acord ºi sã adoptaþi proiectul de lege. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru politicã economicã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prin adresa nr. 552 din 30 octombrie 2000, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a fost sesizatã în fond asupra proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Bucureºti la 12 iunie 2000.

Dau citire raportului.

În urma analizei proiectului de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Bucureºti la 12 iunie 2000, în ºedinþa din 28 februarie 2001, comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Senat. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la urmãtoarele comisii: Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru politicã externã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi vã întreb dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

## Se considerã votat.

În continuare, articolul unic din proiectul de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Vã menþionez cã art. 1 cuprinde dispoziþia de ratificare ºi textul acordului din anexã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã,

La punctul 20, proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind elaborarea unei Farmacopee europene, adoptatã la Strasbourg la 22 iulie 1964.

Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte acest proiect de lege.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ð secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Un scop deosebit al Consiliului Europei este ºi realizarea pieþei unice în sectorul farmaceutic ºi facilitarea accesului la piaþa unicã ºi a þãrilor europene ce nu fac parte din Uniunea Europeanã. Elaborarea Farmacopeii europene are la bazã o convenþie constituitã într-o serie de tratate europene ale Consiliului Europei ºi un tratat internaþional deschis aderãrii ºi semnãrii din 1964 la Strasbourg ºi care, la ora actualã, este ratificat de 27 de þãri contractante.

Menþionez faptul cã Uniunea Europeanã are reprezentant permanent cu statut de membru în Comisia Europeanã a Farmacopeii, unde ºi România are statut de observator. Convenþia prevede expres la art. 12 cã modalitatea prin care România poate deveni parte contractantã la acest instrument este aderarea la convenþie.

Sigur, obligaþiile României, în urma aderãrii la convenþie, sunt de ordin financiar, tehnic ºi juridic, situaþie faþã de care România va corespunde.

Avantajele aderãrii României la aceastã convenþie sunt preconizate atât în domeniul politic, ºtiinþific, în domeniul calitãþii medicamentului, economic ºi social. Producãtorii români de substanþe ºi forme farmaceutice vor trebui sã se conformeze prevederilor Farmacopeii europene.

Prin aplicarea normativelor Farmacopeii europene calitatea medicamentelor româneºti va fi recunoscutã ºi acceptatã în þãrile membre ale Uniunii Europene ºi în acest sens, produsele româneºti vor avea acces nelimitat pe pieþele europene. Standardele europene impuse ºi recunoscute ca atare pentru medicamentele româneºti creeazã calea liberã exportului de medicamente româneºti cãtre piaþa Uniunii Europene, ceea ce poate însemna o realã relansare economicã a industriei farmaceutice româneºti.

Mulþumesc, doamnã ministru.

Din partea Comisiei pentru sãnãtate, domnul Ifrim Mircea.

Aveþi cuvântul.

Comisia pentru sãnãtate ºi familie a Camerei Deputaþilor a examinat în ziua de 6 martie 2001 proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind elaborarea unei Farmacopei europene. Comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã de Senat. Comisia a þinut cont de avizele Comisiei pentru politicã externã ºi al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Avantajele aderãrii la Convenþia privind Farmacopeea europeanã sunt: politice, privind armonizarea legislaþiei cu cea a þãrilor Uniunii Europene, ºtiinþifice, permiþând o mai bunã informare ºi documentare de specialitate în domeniul farmaceutic prin intermediul Comisiei Farmacopeii europene, ºi practice, dând posibilitatea unui real progres în asigurarea calitãþii medicamentelor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã participe la dezbateri generale? Nu.

Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului acestui proiect dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar,

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi, propun 5 minute pentru dezbateri generale ºi un minut pentru intervenþii, având în vedere caracterul legii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpi-

lor?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. În unanimitate de acord.

Sã trecem la dezbaterea raportului potrivit acestui proiect.

Domnule deputat Tudor, din respect faþã de colegul dumneavoastrã, domnul secretar Nãstase, vã rog sã nu mai deranjaþi membrii Guvernului ca sã nu mã puneþi pe mine în situaþia necolegialã de a vã atrage atenþia.

Vã amintiþi cã am fãcut-o în repetate rânduri ºi în prezenþa membrilor Guvernului ºi n-am înþeles de ce tocmai eu am ieºit vinovat pentru cã dumneavoastrã nesocotiþi normele de disciplinã ale desfãºurãrii ºedinþei.

Urmãm raportul comisiei.

Dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Asupra art. 1, 2, 3, 4 ºi 5 din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic din lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 ºi 2 din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Propunem 5 minute în total ºi câte un minut pentru fiecare intervenþie.

Mulþumesc, domnule deputat. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri? Nu.

Trecem în consecinþã la dezbaterea proiectului potrivit raportului care vi s-a propus în forma prezentatã, cea votatã de Senat.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Propunem pentru dezbatere generalã 10 minute ºi, intervenþii pe persoane, un minut.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu.

În unanimitate s-a votat aceastã desfãºurare a dezbaterilor.

Deci comisia a propus, cu majoritate de voturi, ca sã fie adoptat în forma prezentatã de Guvern.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic din lege, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului proiectului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra art. I din ordonanþa de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni, art. I cuprinzând cele 11 puncte. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra art. II dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Asupra art. III din ordonanþã dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi, fiind vorba de un proiect de lege cu caracter organic, îl vom supune ºedinþei de vot joi dimineaþã.

La punctul 24, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 47/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Preºedinþiei României, procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic sã propunã timpii de dezbatere.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/26.III.2001

Îngãduiþi-mi, domnule preºedinte, sã propun aceiaºi timpi: un minut pentru intervenþie, 10 minute pentru dezbaterile generale la nivelul actului normativ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceastã alocare a timpilor de dezbatere?

Împotrivã dacã sunt voturi? Nu. Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-au aprobat modul de dezbatere ºi timpii alocaþi.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a fãcut nici un fel de amendament.

Dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Asupra art. I, punctele 1, 2, 3 ºi 4, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã observaþi, la punctul 4 comisia propune printr-un amendament reamenajarea textului art. 4[1] .

Deci la punctul 4, referitor la art. 4[1] , existã un amendament respins.

Dacã existã cineva care doreºte sã intervinã? Nu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Timpii pe care comisia îi supune atenþiei dumneavoastrã se referã la un minut pentru intervenþie de persoanã ºi la 15 minute, termen general pentru dezbaterea legii în ansamblul ei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate s-a aprobat.

Vã rog sã urmãriþi, în paralel, proiectul legii ºi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a formulat obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, mai exact preambulul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi, la punctul 1 din raport, în referire la art. 6 alin. 2, comisia are un amendament. Dacã aveþi obiecþiuni împotriva acestui amendament? Nu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Apreciem cã un minut pentru fiecare intervenþie ºi 10 minute pe total sunt timpi suficienþi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceastã repartizare? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã?

Sunt abþineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi vã rog sã urmãriþi în paralel raportul ºi proiectul.

Asupra titlului proiectului de lege nu sunt amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul unic, vã rog sã urmãriþi punctul 1 din raport, comisia propune un amendament.

Dacã doreºte cineva sã facã observaþii? Nu.

Cine este pentru amendamentul de la punctul 1 al comisiei? Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat textul propus de comisie. Urmãriþi, vã rog, ordonanþa de urgenþã.

- La punctul 2 din raport comisia propune reformularea

- titlului.

Dacã sunt observaþii la acest amendament? Nu sunt.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ð secretar de stat în_

## _Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

V-aº ruga sã observaþi cã la art. 2 comisia propune înlocuirea sintagmei ”în subordinea Ministerului Administraþiei PubliceÒ cu ”coordonarea Ministerului Administraþiei PubliceÒ.

Deci, iniþial, prin ordonanþã se prevedea cã ”Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici ºi Oficiul Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie se reorganizeazã ºi funcþioneazã ca organe de specialitate ale administraþiei publice centrale în subordinea Ministerului Administraþiei PubliceÒ.

Comisia propune înlocuirea sintagmei ”în subordineaÒ cu noþiunea ”coordonareaÒ. Sunt douã noþiuni complet distincte, conþinutul juridic al noþiunii de ”subordonareÒ este mult mai plin de conþinut decât de ”coordonareÒ.

În consecinþã, vã rog sã supuneþi votului menþinerea formei iniþiale a textului art. 2 ºi respingerea propunerii fãcute de comisie.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Oltean, aveþi cuvântul din partea comisiei, dupã domnul deputat Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ð ministru pentru_

## _relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Voiam sã fac doar o completare la argumentaþia colegului meu, ºi anume cã textul din ordonanþa de urgenþã are suport constituþional în art. 115 alin. 2 care sunã în felul urmãtor: ”Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului sau a ministerelor..Ò ºi, de asemenea, art. 116 alin. 2, în care se spune: ”Guvernul ºi ministerele.. pot înfiinþa organe de specialitate în subordinea lor..Ò.

Deci susþinerea este de ordin constituþional ºi, ca atare, vã rugãm sã pãstraþi sintagma aºa cum a fost ea inseratã în corpul ordonanþei.

Domnule preºedinte al comisiei, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Atunci când, în cadrul comisiei, s-a luat în dezbatere aceastã ordonanþã ºi în speþã articolul ce face obiectul prezentei discuþii, s-a apreciat cã aceste douã instituþii fundamentale, cum sunt Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici ºi Oficiul Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie, instituþii care au fost cu largã independenþã pânã în acest moment, se impune cu necesitate ca aceastã independenþã sã fie pãstratã, cã trecerea lor sub autoritatea Ministerului Administraþiei Publice cu formularea din textul iniþial, aceea de ”în subordineÒ, ar veni ºi ar ºtirbi mult din autoritatea ºi din independenþa celor douã instituþii fundamentale.

În opinia noastrã, între cele douã expresii, ”în subordineaÒ ºi ”în coordonareaÒ, nu existã diferenþe atât de mari încât ele sã fie contradictorii.

Credem cã expresia ”în coordonareÒ este o expresie mai elegantã, o expresie care nu supune, cel puþin la prima vedere, aceste instituþii ale Ministerului Administraþiei Publice ca oricare serviciu sau ca oricare departament din cadrul acestuia.

De aceea, comisia îºi menþine punctul de vedere ºi solicitã plenului Camerei sã voteze amendamentul aºa cum a fost prezentat în raport.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit explicaþiile reprezentantului Guvernului, ale domnului deputat Gaspar, le-aþi auzit ºi pe cele ale preºedintelui comisiei.

Potrivit regulamentului, eu trebuie sã supun întâi votului amendamentul comisiei ºi, doar dacã acesta cade, va urma al doilea vot pentru formularea rezultatã din susþinerea celor doi reprezentanþi ai Guvernului ºi mai exact formularea din cuprinsul ordonanþei.

Cine este pentru amendamentul comisiei prezentat la punctul 4, cu privire la art. 2 alin. 1? Cine este pentru? 15 voturi pentru.

Voturi împotrivã? 53.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/26.III.2001

Deci 15 voturi pentru, 53 voturi împotrivã; nu mai numãrãm ºi abþinerile, pentru cã este evident cã amendamentul comisiei a cãzut.

Cine este pentru textul art. 2 în formularea prezentatã în ordonanþã?

Vã rog sã vã exprimaþi votul toþi! 52 de voturi pentru. Împotrivã? 21 de voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Deci cu 52 de voturi pentru, 21 contra ºi 3 abþineri a fost votat textul art. 2 în formula existentã în ordonanþã.

La art. 3 nu existã amendamente.

- Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 4 nu existã amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate.

La art. 5 alin. 1 nu existã amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 5 alin. 2, vã rog sã urmãriþi raportul la punctul 5.

Comisia are un amendament, pe care îl explicã în coloana 3.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Vã propunem pentru dezbaterea acestui proiect de lege 15 minute pe total, douã minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri dacã sunt? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat aceastã repartizare a timpilor de dezbatere.

Vã reamintesc, comisia propune cu majoritate de voturi adoptarea legii în formula pe care a votat-o Senatul.

Dacã dumneavoastrã asupra titlului legii aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Asupra articolului unic?

De la punctele 1-7 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

De la punctele 9-11 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. De la punctele 12, 13 pânã la pagina 6 dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra punctului 14 de la articolul unic, care prevede abrogarea art. III, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra punctului 15, care prevede abrogarea art. V dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanþa de urgenþã a Guvernului, pe care vã rog s-o urmãriþi în raport de ce am votat la proiectul de lege.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. I, cu privire la punctele 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni?

La punctul 3 trebuie fãcutã corelarea cu ce s-a votat în cuprinsul legii.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 4 din ordonanþa de urgenþã, de asemenea, vã rog sã vedeþi acest punct în corelare cu ce s-a votat în cuprinsul legii la punctul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La punctul 5, vã rog sã îl urmãriþi în paralel cu punctul 3 din lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La punctul 5 din ordonanþã, vã rog sã urmãriþi punctul

5 din proiectul de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La punctul 6, de asemenea, vã rog sã-l urmãriþi în corelare cu ceea ce am votat în proiectul de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La punctul 28, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/1999 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/1996 privind angajarea de împrumuturi guvernamentale prin emisiunea de obligaþiuni de stat în valutã de pe piaþa internã. Procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã propunã termenele de dezbatere.

Vã propunem 5 minute per total ºi un minut pentru fiecare intervenþie. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, amintindu-vã faptul cã s-a propus adoptarea în forma prezentatã de Senat.

Dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Dacã asupra textului articolului unic aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art. I ºi II dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Aflându-ne în prezenþa unui proiect de lege cu caracter ordinar, îl

La punctul 29, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice, proiect adoptat de Senat.

Rog reprezentantul Guvernului sã-l prezinte. Vreþi sã interveniþi înainte? Vã rog.

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi cere trimiterea la comisie a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice, adoptat de Senat, pentru cã Ordonanþa Guvernului nr. 55/1998 e o completare a Ordonanþei nr. 12 din 1993 referitoare la achiziþiile publice care, potrivit art. 113 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999, a fost abrogatã, deci implicit toate modificãrile la Ordonanþa Guvernului nr. 12/1993 sunt abrogate. Când Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fãcut raportul, în vechea legislaturã, cu privire la acest proiect de lege, nu exista Ordonanþa nr. 118/1999. Astãzi situaþia este alta, întrucât ordonanþa de urgenþã a Guvernului a abrogat tot ceea ce a fost anterior acesteia.

Este, prin urmare, domnule preºedinte, de datoria mea ºi a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi sã solicitãm restituirea proiectului la comisie pentru cã, altfel, ar însemna sã supunem adoptãrii Camerei Deputaþilor un proiect de lege care ºi-a încetat efectele.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doriþi sã mai intervenþi, doamna ministru? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã clarific faptul cã, la aceastã datã, Ordonanþa Guvernului nr. 118 privind achiziþiile publice este abrogatã pânã la data de 30 martie. Pe perioada cât este abrogatã Ordonanþa Guvernului nr. 118 privind achiziþiile publice, se aplicã Ordonanþa nr. 12. În aceste condiþii, dacã noi nu promovãm astãzi Ordonanþa nr. 55, care a produs efecte pe toatã aceastã perioadã de timp, consider cã rãmânem cu un gol legislativ ºi efectiv nu avem rezolvatã problema juridicã a achiziþiilor publice. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Olteanu, doriþi sã mai insistaþi în propunerea dumneavoastrã de restituire la comisie? Poftiþi.

Doamna ministru, daþi-i voie domnului preºedinte Olteanu sã lãmureascã sala, sã ºtie ce are de votat.

Iertaþi-mã, domnule preºedinte, nu vreau sã abuzez de timpul dumneavoastrã.

Problema este foarte clarã pentru Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Nu este vorba decât de adoptarea unui proiect de lege cu privire la modificarea unui act normativ care ºi-a încetat efectele.

Prin urmare, nu este un vid legislativ, este cred mai înþelept sã se retrimitã la comisie pentru a se analiza toate efectele decurgând dintr-o asemenea situaþie; este, dupã pãrerea noastrã, în momentul de faþã, unul din efectele perverse ale guvernãrii prin ordonanþã de urgenþã, care ne aduce în situaþia de a fi în prezenþa adoptãrii unui act normativ care ºi-a încetat efectele.

Deci punctul de vedere al comisiei rãmâne acelaºi, cu argumentele deja expuse.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã amintesc greºeala Camerei din alte cazuri precedente, când am mai fost puºi în situaþia sã adoptãm ordonanþe care ºi-au încetat activitatea. De aceea eu simt nevoia sã

Da, suntem de acord cu întoarcerea la comisii, dar analiza proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei sã se facã în ºedinþa comisiei de mâine. Pentru cã pe 30 martie, aºa cum vã spuneam, îºi iese din aplicabilitate Ordonanþa nr. 12. Deci are termen limitat, perioada de suspendare a Ordonanþei nr. 118 este numai pânã la 30 martie.

Vã mulþumesc.

Ar rezulta propunerea constructivã sã îl trimitem comisiei, ca mâine sã facã un raport suplimentar, cu consultarea ºi a Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci ºi sã-l repunem pe rol joi.

## Domnule preºedinte,

Suntem datori sã respectãm un regulament pe care l-am adoptat aici. Vã informez cã în momentul de faþã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a difuzat ordinea de zi pentru mâine ºi, prin urmare, ar însemna sã încãlcãm regulamentul dacã vom include o ordine de zi modificatã, în condiþiile în care toþi membrii comisiei ºtiu, au cunoºtinþã de o anumitã ordine de zi.

Prin urmare, nu putem, suntem în imposibilitatea de a include pe ordinea de zi a comisiei acest proiect pentru mâine.

Domnule preºedinte, aþi reþinut pericolul care existã din expirarea acelui termen de care a vorbit reprezentantul Guvernului. Se blocheazã activitatea economicã, domnule.

Eu cred cã poate sã facã un mic efort Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, sã facã un raport suplimentar, dupã ce veþi consulta ºi Ministerul Finanþelor ºi Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, sigur nu în ºedinþa de mâine, dar vom gãsi o soluþie, comisia se angajeazã în acest sens, pentru a nu se impieta cu nimic asupra acelui termen menþionat de reprezentanta Ministerului Finanþelor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste precizãri,

## **Domnul Tudor Florescu** _Ð secretar de stat_

_în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa Guvernului a fost conceputã din necesitatea accelerãrii procedurilor de utilizare a creditelor externe pentru urgentarea realizãrii proiectelor pentru infrastructurã care au un ciclu lung de realizare ºi pentru a beneficia de urmãtoarele avantaje: scurtarea procesului de implementare a unui proiect cu minim un an, reprezentând timpul necesar desfãºurãrii licitaþiei; eliminarea costurilor de neutilizare a împrumutului de 0,5% pânã la 0,75% pe an asupra sumei neutilizate din împrumut; beneficiere de avantajele oferite de perioada de graþie, perioade de realizare ºi de atingerea parametrilor proiectaþi în care nu se ramburseazã împrumutul. Beneficiarii acestor credite pot declanºa procedurile de licitaþie pentru achiziþiile publice de bunuri, lucrãri ºi servicii necesare realizãrii investiþiilor imediat dupã negocierea acordului de împrumut ºi aprobarea proiectului de cãtre comitetul director al bãncii finanþatoare ºi cu acceptul scris al acestei bãnci.

Faþã de cele prezentate, vã supun aprobãrii dumneavoastrã aceastã ordonanþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, aveþi cuvântul sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/1999 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe garantate de stat în lucrãrile de infrastructurã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptatã de Senat.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului Ordonanþei privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2, 3 ºi 4 din cuprinsul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii celor prezenþi, îl

Nefiind amendamente ºi fiind vorba de un proiect de lege de dimensiuni relativ reduse, vã propunem 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Suntem în faþa unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma care ni s-a prezentat, aºa cum ne propune comisia noastrã.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare

- a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 ºi art. 2, care alcãtuiesc cuprinsul ordo-

nanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Fiind vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple, vi-l

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege este legat de cel de la poziþia 83, privind plata consultanþilor strãini care lucreazã în cadrul unor acorduri de împrumut; ºi cum asupra poziþiei 83 Guvernul s-a pronunþat ºi ne-a rugat sã amânãm dezbaterea pentru a-ºi prezenta punctul sãu de vedere, comisia vã propune ca ºi acest proiect de lege sã fie returnat la comisie ºi sã aºtepte punctul de vedere al Guvernului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Aþi auzit cererea preºedintei comisiei. Dacã existã vreo obiecþie din partea Guvernului? Nu sunt.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã. Propunem 5 minute per total ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Avem de-a face cu un proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 147/2000.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã a Guvernului dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul art. 1 ºi 2, care constituie conþinutul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vã amintesc cã ne aflãm în faþa unui proiect de lege cu caracter ordinar pentru care este suficient votul majoritãþii simple dintre dumneavoastrã.

Îl

Domnule preºedinte,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare propune plenului spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã a proiectului de lege ºi propune ca timpi 5 minute per total ºi un minut de intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule preºedinte,

Comisia pentru politicã economicã propune plenului ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã. Propunem ca ºi timpi de dezbatere 5 minute per total, un minut de intervenþie.

Menþionãm cã este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Mulþumesc. Cine este pentru?

Dacã sunt voturi împotriva acestei repartizãri? Nu. Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Se voteazã în unanimitate. Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde 4 puncte referitoare la art. 14?

Dacã aveþi obiecþiuni asupra articolului unic al ordonanþei de urgenþã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Vã reamintesc, aºa cum v-a precizat ºi reprezentantul comisiei, suntem în faþa unui proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple dintre cei prezenþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu. Abþineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 37 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ð S.A., procedurã de urgenþã.

Comisia economicã este rugatã sã propunã timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru politicã economicã a hotãrât ca propunerea legislativã sã fie supusã spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã. Propunem ca timpi totali de dezbatere 5 minute ºi un minut de intervenþie.

Menþionãm, de asemenea, cã este vorba despre o lege cu caracter ordinar.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Votat în consecinþã în unanimitate.

Asupra art. I din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. II din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni?

Se voteazã în unanimitate.

În consecinþã, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple din cei prezenþi, o

## **Domnul Nicolae Leonãchescu**

:

M-am abþinut.

## O abþinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 195/1999 s-a votat cu o abþinere.

La punctul 38, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãþilor comerciale din turism, lege organicã, procedurã de urgenþã.

Comisia economicã este rugatã sã propunã timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Fiind în faþa unui proiect de lege pentru respingerea unei ordonanþe de urgenþã, deci eventual o sã se dea un vot de respingere, propunem 5 minute per total ºi un minut de intervenþie.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpi-

lor?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri dacã sunt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Fiind vorba de o propunere de respingere a ordonanþei au loc doar dezbateri generale.

Dacã cineva doreºte sã participe la dezbateri generale? Nu.

În consecinþã, voi supune acest proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 votului final de joi, fiind vorba de o lege cu caracter organic.

La punctul 39, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2000 pentru modificarea art. 12 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãþilor comerciale din turism, procedurã de urgenþã, lege organicã.

Comisia economicã este rugatã sã propunã timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Ne aflãm în aceeaºi situaþie ca ºi în cazul precedent. Este vorba de aprobarea unei legi pentru respingere, trimisã ºi adoptatã, de asemenea, de Senat. Deci ne gãsim în aceeaºi situaþie, fiind vorba ºi de o lege organicã.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere propuºi de comisie?

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale cu privire la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 39/2000? Nu doreºte nimeni sã participe la dezbatere.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/26.III.2001

În consecinþã, vom supune acest proiect de lege care are caracter organic votului final de joi.

La punctul 40, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2001 privind unele mãsuri pentru accelerarea, finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism, procedurã de urgenþã, de asemenea.

Comisia economicã, rog sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Fiind procedurã de urgenþã, propunem 15 minute per total ºi douã minute de intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este pentru aceastã repartizare? Mulþumesc. Voturi împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat aceastã repartizare.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei ºi în paralel sã urmãriþi proiectul de lege ºi proiectul ordonanþei.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a fãcut amendamente.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic vã rog sã urmãriþi punctul 1 din raport, care cuprinde un amendament al comisiei, prin care reformuleazã art. 1.

Dacã aveþi observaþii asupra amendamentului comisiei? Nu.

Cine este pentru textul articolului unic ºi implicit pentru amendamentul comisiei?

Vã rog sã vã exprimaþi voturile.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat amendamentul comisiei cu privire la textul articolului unic în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã comisia nu are amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 din ordonanþa de urgenþã?

Vã rog sã urmãriþi punctul 2 din raport. Comisia are un amendament prin care reformuleazã acest text.

Dacã aveþi observaþii împotriva amendamentului? Nu aveþi. Îl

ste pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. La punctul 9 din anexã observaþi, vã rog, amendamentul comisiei de la pagina 5, punctul 8. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Vã propunem pentru dezbaterea acestui proiect de lege 5 minute per total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Nu sunt amendamente, avem de-a face cu o lege ordinarã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc. Cine este pentru? Mulþumesc. Abþineri?

Voturi contra? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat aceastã repartizare a timpilor de dezbatere.

Trecem, în consecinþã, la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra art. 2, 3 ºi 4, care este ºi ultimul al ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple dintre cei prezenþi, vi-l

Punctul 43, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea caracteristicilor unor titluri de stat emise pe bazã de legi speciale.

Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte acest proiect de lege.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra textului articolului unic dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. I ºi II din cuprinsul ordonanþei, care alcãtuiesc, de fapt, cuprinsul ei, dacã aveþi observaþii, obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Suntem, vã amintesc, în prezenþa unui proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat proiectul de lege în unanimitate.

La punctul 42, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/1999 privind sistemul de monitorizare a cheltuielilor de personal din bugetul de stat pe anul 1999, procedurã de urgenþã.

Comisia pentru buget, rog timpii de dezbatere sã ni-i propuneþi.

Comisia propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã, este o lege ordinarã, vã propunem 5 minute per total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-au adoptat timpii repartizaþi. Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca urmare a analizei portofoliului de credite, preluat de la BANCOREX, în conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 39 din 29 iulie 1999, Banca Comercialã Românã a predat la 10 decembrie 1999 Agenþiei de Valorificare a Arhivelor Bancare credite în valutã ºi dobânzi aferente, în sumã de 178.738.731 dolari, active pentru care a primit în schimb titluri de stat în valutã, de valoare egalã, cu o scadenþã de 2 ani, cu o dobândã de 5% pe an.

Pentru încadrarea în poziþia valutarã totalã, stabilitã de Banca Naþionalã a României, Banca Comercialã Românã a trebuit sã-ºi transforme activele în valutã în active în lei.

Reducerea lichiditãþii plasate sub formã de depozite în valutã la bãnci din strãinãtate ar fi avut un impact negativ asupra activitãþii ºi imaginii bãncii, aflate în plin proces de privatizare.

Pe baza celor prezentate, vã propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1998.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna ministru.

Rog reprezentantul Comisiei pentru buget sã prezinte raportul.

Este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 134/2000! Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea caracteristicilor unor titluri de stat emise pe bazã de legi speciale, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu doreºte.

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul legii dacã aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic al legii dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanþei dacã sunt obiecþiuni?

Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Stimaþi colegi,

În consecinþa parcurgerii proiectului de lege ºi a ordonanþei prin dezbatere, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, vi-l

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege a fost luat în discuþie în data de 26 februarie 2001, a fost prezentatã nota de fundamentare de cãtre iniþiatori. În cursul dezbaterilor s-a cerut ca raportul sã fie restituit la comisie, în vederea amendãrii proiectului. În acest sens vã rog sã observaþi cã existã un raport suplimentar asupra a douã texte, la art. 4, lit. d) ºi art. 17, amendamente pe care Guvernul ºi le-a însuºit.

Urmeazã sã dezbateþi acum, sã intrãm pe textul legii, începând cu titlul ºi terminând cu partea din finalul proiectului de lege.

Au avut loc dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege la 26 februarie 2001.

Din partea Comisiei pentru apãrare este cineva? Da, poftiþi, domnule deputat, prezentaþi raportul suplimentar.

Sunt Ana Gheorghe, membru în comisie. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Potrivit hotãrârii plenului Camerei Deputaþilor din ziua de 26 februarie 2001, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în ºedinþa din 28 februarie 2001 a reanalizat textele art. 4 lit. d) ºi art. 17 din proiectul de lege menþionat mai sus, cât ºi amendamentele formulate cu privire la acestea ºi a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã supunã spre dezbatere ºi adoptarea plenului Camerei Deputaþilor urmãtoarele: la art. 4 lit. d), în loc de ”ministrul apãrãriiÒ, este vorba de ”Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru toate aeronavele care survoleazã municipiul Bucureºti, la înãlþimi mai mici de 3000 de metriÒ.

Aceasta, pentru consecvenþã în redactarea textului art. 4 ºi, de asemenea, potrivit art. 23 vor fi emise dispoziþii prin care se vor stabili competenþe.

La art. 17 se propune urmãtorul amendament: ”Dreptul de a ordona sau a aproba mãsurile prevãzute la art. 8 lit. a), b) ºi c) din prezenta lege îl au ºefii structurilor stabilite de Ministerul Apãrãrii Naþionale.Ò, pentru a se evita denumiri care au fost schimbate.

Aceste amendamente au fost votate în unanimitate în ºedinþa Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Vã reamintesc ceea ce a precizat ºi domnul ministru Gaspar: la acest proiect dezbaterile generale au avut loc. În consecinþã, vom trece la dezbaterea pe texte.

Vã rog sã urmãriþi textul proiectului de lege în paralel cu raportul suplimentar al comisiei.

- Asupra titlului proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

- Asupra titlului capitolului I dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

- Asupra art. 1 ºi 2 dacã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate.

- Asupra secþiunii a II-a, art. 3 în întregime?

- Vedeþi toate definiþiile care sunt cuprinse în art. 3, sã

- le urmãriþi.

Dacã aveþi observaþii?

- Comisia nu a avut amendamente.

- Votat în unanimitate.

La art. 4 vã rog sã urmãriþi, aºa cum v-a semnalat ºi reprezentantul Comisiei pentru apãrare, amendamentul de la punctul 1 al raportului suplimentar.

- Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu. Îl

## Domnule preºedinte,

Este vorba de o eroare materialã. Textul sunã în felul urmãtor: ”Prezenta lege intrã în vigoare dupã 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al RomânieiÒ. Nu putem sã pãstrãm aceastã exprimare, pentru cã apare un termen nedefinit de intrare în vigoare a legii ºi atunci aº propune sã utilizãm formula clasicã: ”Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ò

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit aceastã explicaþie absolut logicã.

Vã propun votului dumneavoastrã reformularea textului art. 22 în felul prezentat, respectiv: ”Legea intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul OficialÒ.

Cine este pentru acest text? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu**

:

O abþinere!

Vã rog sã mã scuzaþi, cu o abþinere, textul art. 22 a fost votat.

La art. 23 dacã sunt observaþii? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art. 24 nu sunt. Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege.

Vã reamintesc, însã, cã este vorba de un proiect având caracter organic.

Mai erau anexele. Patru anexe.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Scuzaþi-mã! Tocmai cã nu le gãsesc ºi de aceasta nu le-am supus votului.

Rog staff-ul sã-mi prezinte anexele pe care nu le gãsesc aici.

E vorba de acea sintezã?

Stimaþi colegi,

A fost o eroare, anexele pe care le-a vãzut domnul ministru sunt de fapt niºte anexe explicative la expunerea de motive. Deci legea nu are anexe ºi nu trebuia sã le

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia vã propune o dezbatere nu mai lungã de 20 de minute, fiecare intervenþie un minut.

Cine este pentru aceastã propunere? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit raportului întocmit de comisie, pe care vã rog sã îl urmãriþi în paralel cu proiectul legii ºi al ordonanþei de urgenþã.

La titlul legii comisia nu a avut obiecþii, dacã dumneavoastrã aveþi ceva de obiectat? ( _Domnul deputat Gheorghe Barbu solicitã cuvântul pentru consideraþii generale._ ) Suntem în procedurã de urgenþã.

## **Domnul Gheorghe Barbu (** _din salã_ **):**

Atunci, la amendamente.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/26.III.2001

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La amendamente veþi putea interveni în limita timpului pe care l-a votat Camera.

Asupra titlului proiectului de lege nu sunt obiecþiuni, se voteazã în unanimitate.

La articolul unic, asupra pãrþii introductive, neamendate de comisie, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

La punctul 1 al articolului unic, care aduce modificãri art. I punctul 2 lit. b) din ordonanþã, vã rog sã urmãriþi în raport la punctul 1, dacã aveþi obiecþiuni sau observaþii la amendamentul comisiei? Nu aveþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

E o chestiune de procedurã foarte simplã. Noi am lucrat pe textul Senatului, care a modificat ordonanþa. Unde se propune eliminarea textului, este vorba de elimi-

narea textului de la Senat ºi rãmâne valabil textul ordonanþei. Deci nu trebuia sã mai reluãm încã o datã textul acesteia, pentru cã proiectul de lege este de aprobare a textului ordonanþei. Am eliminat numai modificarea propusã de Senat.

Bun, era corect ca în raport sã spuneþi: ”Se propune eliminarea textului SenatuluiÒ. Dacã nu aþi spus aºa, s-a înþeles cã se eliminã întreg textul.

Nu, pentru cã noi judecãm numai textul Senatului, textul ordonanþei este supus aprobãrii în întregime. Numai intervenþiile pe textul Senatului sunt supuse judecãþii noastre sau dacã avem noi alte sugestii, alte propuneri de amendare. Dar nu am avut propuneri de amendare, ci numai aceea de eliminare a textului propus de Senat.

Atunci, vã rog sã mã lãmuriþi ce e cu punctul 4 din raport. Pentru cã aici, dupã punctul 3, trecem la punctul 4, care se referã la art. I punctul 8 alin. 2, care în raport se regãseºte la punctul 5, iar punctul 4 din raport nu îºi gãseºte corespondent în legea Senatului.

κi gãseºte corespondent în ordonanþã, este o modificare introdusã de Camera Deputaþilor, de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Se propune introducerea unui text nou, am ºi specificat acolo, ca punct 2, cu urmãtorul cuprins: ”La art. I...Ò

## Stimaþi colegi,

Era mai corect dacã în raport aþi fi urmat întâi textul legii ºi pe urmã treceaþi la textul ordonanþei. Cã, aºa, le-aþi amestecat ºi nu prea le mai înþelegem.

Nu e un amestec, dar nu avem în faþã textul ordonanþei acum Ð dumneavoastrã îl aveþi Ð, dacã l-am avea, ar fi inteligibil.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun, acum am înþeles, numai cã eu supun dezbaterii întâi legea ºi de aceea m-aþi încurcat. În legea adoptatã de Senat, la punctul 4, gãsiþi un amendament prin care Senatul reformuleazã alin. 2 al art. 15.

În punctul 5 din raport, de asemenea, comisia propune eliminarea textului Senatului.

Dacã aveþi vreo observaþie la amendamentul comisiei? Nu.

Am cerut cuvântul pentru cã este vorba de amendament comun, al meu ºi al domnului deputat Ioan Mînzînã, dar s-a produs aici o eroare de redactare ºi din acest motiv am solicitat sã intervin, domnule preºedinte. Eroarea constã în aceea cã textul trebuie modificat în felul urmãtor: ”..prevãzut de dispoziþiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetareÒ Ñ nu ”ordonatorului principal de crediteÒ Ñ ”conducãtorului executiv al C.N.P.A.S.Ò. Niºte acorduri sunt fãcute acolo, care au fost redactate greºit.

V-aº ruga sã luaþi în consideraþie acest amendament, care este de redactare.

Domnule deputat, nu cred cã e corect ce spuneþi dumneavoastrã, ia uitaþi-vã cum sunã textul: ”..prevãzute de dispoziþiile legale în vigoare ordonatorului principal de credite bugetare...Ò

”pentru ordonatorul...Ò.

E acelaºi lucru pentru cine sunt? ”Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi va delega atribuþiile prevãzute de dispoziþiile legale în vigoareÉÒ Cui? ”Éordonatorului principal de credite bugetare, care este conducãtor executiv al C.N.P.A.S.Ò, deci nu ”conducãtoruluiÒ. Ultima sintagmã este explicativã: ”ordonatorului principal de credite bugetare, conducãtorul executiv alÉÒ

De acord, noi am urmãrit textul ordonanþei, dacã vedeþi textul care a venit de la Senat, are aceeaºi formulare ca cea pe care o propun eu. Practic, noi v-am propus textul acesta care are o micã modificare faþã de textul Senatului ºi am reluat în partea finalã forma care se regãseºte în textul Senatului.

Nu, nu înþeleg.. Vã rog frumos, citiþi textul din punctul 6 al amendamentului dumneavoastrã ºi sã spuneþi ce nu e corect acolo!

Punctul 6 din raportul nostru, la finalul amendamentului votat la Senat, sunã în felul urmãtor: ”pentru ordonatorul principal de credite bugetare, preºedintele C.N.P.A.S.Ò.

De unde citiþi dumneavoastrã, domnule deputat? Vã rog frumos sã citiþi întâi raportul!

Tocmai asta fãceam în chestiunea aceasta, din raport citeam. Forma Senatului este ”pentru ordonatorul principal de credite bugetare, preºedintele C.N.P.A.S.Ò; Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, adicã cea învestitã pentru a da raportul în fond, a propus, prin domnul deputat Ioan Mînzînã ºi prin mine, dar nu s-a redactat corect

aici, forma urmãtoare, aceea care este specificatã în raportul comisiei.

Citiþi forma aceasta pe care aþi propus-o!

Forma redactatã în raportul comisiei este: ”Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi va delega atribuþiile prevãzute de dispoziþiile legale în vigoare ordonatorului principal de credite bugetare, conducãtorul executiv al C.N.PA.S.Ò.

ªi care e problema?

Aici e o problemã mai complicatã, dar, în sfârºit, solicitã multe explicaþii ºi din cauza aceasta noi am vrut sã facem numai amendamentul de redactare. Dacã e suficientã formularea din...

Dar nu înþeleg ce nu e în regulã, domnule deputat, în textul pe care dumneavoastrã înºivã l-aþi propus, cã eu îl gãsesc bun.

ªtiu cã îl gãsiþi bun, nu e nici o problemã... Deci am vrut sã revenim în partea finalã la formularea care a fost datã de textul ordonanþei, care era: ”...pentru ordonatorul principal de credite bugetare, conducãtorul executiv alÉÒ Dar textul este acoperitor ºi în formula în care este propus de cãtre comisie, chiar aºa redactat cum a fost el. Am vrut sã facem o corecturã în raport cu modalitatea în care a fost propus iniþial ºi care n-a fost redactatã în raportul comisiei.

Vã rog!

**Domnul Ion Giurescu** _**Ð** secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul, sindicatele ºi patronatele în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Aº avea o scurtã intervenþie, nu Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii este ordonator de credit, ci ministrul muncii ºi solidaritãþii, cred cã este o greºealã de redactare a raportului.

ªi rugãmintea mea este, dacã se poate lãsa textul din ordonanþã, care spune aºa: ”Ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale este ordonator de credit pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi va delega atribuþiile prevãzute de dispoziþiile legate în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare, conducãtorul executiv al C.N.P.A.S.Ò.

Sã înþeleg cã ºi comisia, ºi reprezentantul Guvernului sunt de acord sã respingem amendamentul comisiei ºi sã votãm textul ordonanþei.

De ce sã-l respingem?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci comisia îºi retrage amendamentul ºi

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am propus un amendament pe care doresc sã îl explic în principiu, pentru cã în raport este o singurã frazã, ºi anume acela al eliminãrii sintagmei ”pe care le supune aprobãrii Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii SocialeÒ.

În principiu, însã, doresc sã fac câteva consideraþii privind acest proiect de lege, care modificã ºi completeazã Legea nr. 19/2000 ºi, respectiv, Legea nr. 145/1998. Prin aceastã modificare ºi completare, se aduce, dupã pãrerea mea, o importantã atingere autonomiei celor douã instituþii, aºa cum a fost ea aprobatã prin cele douã legi. Prin modificare ºi completare se face, de asemenea, un important pas înapoi în ce priveºte descentralizarea actului de decizie, prin subordonarea Agenþiei de Ocupare ºi Formare ºi a Casei Naþionale de Pensii Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Prin numirea ca preºedinþi ai celor douã instituþii a secretarilor de stat din minister ºi instituþionalizarea ministrului muncii ca ordonator de credite, pe care le deleagã conducãtorilor executivi, atribuþiile consiliilor de administraþie se modificã, în sensul diminuãrii drastice. Astfel, întreg principiul de conducere tripartitã: Guvern-patronatsindicate, devine inoperant, decizia finalã asupra oricãror acþiuni majore revenind ministrului, care are în acest mod puterea de a aproba sau nu deciziile consiliului de administraþie.

Reacþia la acest lucru este suficient de slabã, atât a unor partide din Parlament, care au participat la întregul proces de reformã din sistemul de protecþie socialã ºi de pensii sau chiar l-au inþiat, condus ºi aplicat. De asemenea, partenerii sociali, sindicatele, care s-au luptat aproape 10 ani pentru aplicarea acestui principiu al conducerii tripartite, se vãd astãzi în situaþia de a pierde practic ceea ce cu mare greu s-a obþinut.

Exemplific acest lucru prin Hotãrârea de Guvern nr. 258 din 22 februarie 2001, care, la art. 13, stabilind atribuþiile Consiliului de administraþie al Casei Naþionale de Pensii, formuleazã atribuþiile în urmãtorii termeni: ”Analizeazã ºi avizeazã propunerile pentru fundamentarea bugetului; analizeazã rapoarte; analizeazã derulare con-

Domnule deputat, cu regret trebuie sã vã amintesc cã ne-aþi pãcãlit ºi pe mine, ºi plenul, din douã motive. Dumneavoastrã aþi fãcut aici o dezbatere generalã, în procedurã de urgenþã nu se fac dezbateri. Aþi luat cuvântul pentru a vã susþine un amendament respins ºi trebuia sã vã supuneþi timpilor de repartizare pe care i-am aprobat. Dar, în fine, v-aþi spus punctul de vedere ºi l-au audiat cei din salã.

Doamnã preºedinte?

## Domnule preºedinte,

Întâi ºi întâi, aº vrea sã vã cer permisiunea unei riposte, sã spun, la cele spuse de domnul coleg deputat Barbu, întrucât chestiunea este deosebit de importantã. Avem de a face cu douã agenþii foarte importante, de care depinde soarta pensionarilor ºi a ºomerilor ºi, dacã îmi permiteþi, în 3 minute aº dori sã spun un punct de vedere pe care l-a avut comisia în vedere, în judecata ei de a promova aceastã lege, ºi probabil cã ºi iniþiatorul aºijderea.

Vã rog, doamnã preºedinte.

În primul rând, Agenþia Naþionalã de Ocupare ºi Formare Profesionalã era ºi pânã acum în subordinea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, ministrul muncii fiind cel care îºi delega atributele de ordonator principal preºedintelui A.N.O.F.

În al doilea rând, politica actualului Guvern este aceea de a trece agenþiile aflate pânã în prezent în subordinea Guvernului în subordinea ministerelor, pentru o activitate mai eficientã. Având în vedere cã preºedintele Casei Naþionale de Pensii era numit de cãtre premier, putem spune cã ºi agenþia, care este Casa Naþionalã de Pensii, avea acest statut. În acest moment, conform politicii Guvernului Nãstase, a revenit în structura normalã, adicã în subordonarea Ministerului Muncii.

Al doilea argument. Iniþiatorul, când a elaborat Legea privind Sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, a gândit un buget echilibrat, care sã cheltuiascã atât cât are venituri adunate. În aceste condiþii, bugetul putea sã fie administrat în mod autonom.

În momentul de faþã, în anul 2001, în luna martie, deficitul pe seama bugetului consolidat, din partea bugetului de pensii, este de cel puþin 1% din P.I.B. În plus, toate golurile temporare de casã le acoperã trezoreria.

Cum puteþi crede cã poate fi gestionat acest buget fãrã prezenþa determinantã a Guvernului în acest loc? Dacã banii sunt (mãcar o parte din ei) ai bugetului de stat, dacã trezoreria vine ºi salveazã lunã de lunã pensiile, din cauza unor goluri de casã, atunci Guvernul nu trebuie sã-ºi ia o rãspundere în acest lucru?

Al treilea argument. Dupã cum ºtiþi, prin Casa Naþionalã de Pensii se deruleazã foarte multe programe ale instituþiilor finanþatoare, în special Banca Mondialã, cu dedicaþie la infrastructurã, la echipamente de calcul º.a.m.d. Acest împrumut cu Banca Mondialã este garantat de cãtre Guvern, adicã de cãtre minister. Cum ar fi dorit Partidul Democrat, care, în bloc, s-a exprimat împotriva acestei maniere de recentralizare? Casa Naþionalã de Pensii, autonomã, sã hotãrascã modul de distribuþie a acestor bani, bani pe care îi returneazã, de fapt, Ministerul de Finanþe ºi Guvernul, prin angajamentele luate? Deci nu se poate o autonomie totalã, este practic imposibil.

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã întoarceþi puþin la textul ordonanþei, pentru cã domnul deputat Gheorghe Barbu a intervenit la punctul 6 din raport, la amendamente respinse, dar de fapt intervenþia dumnealui se referea la un text pe care îl votaserãþi deja.

Vã rog.

Intervenþie de procedurã.

Nu avem nici un motiv sã ne mai întoarcem la textul în discuþie, la raportul comisiei, pentru cã observaþi cã, în

legãturã cu amendamentele respinse, propunerea fãcutã plenului de a fi votate aceste amendamente se face în momentul în care se discutã textul respectiv, or noi am trecut de momentul acesta ºi am parcurs întregul text al ordonanþei ºi am votat toate articolele.

Deci, practic, nu mai avem la ce sã ne mai întoarcem în acest moment, domnule preºedinte, rãmânând sã dãm votul final pentru ordonanþa supusã discuþiei plenului astãzi.

Vã rog sã constataþi, aºa cum a propus colegul nostru de la comisie, cã timpii necesari dezbaterii, propuºi ºi aprobaþi de cãtre dumneavoastrã, au fost epuizaþi ºi, în consecinþã, urmeazã sã supunem acest proiect de lege cu caracter ordinar votului dumneavoastrã, dar, pentru cã suntem cam puþini, îl vom supune votului final joi, având în vedere cã s-au exprimat ºi obiecþii asupra acestei ordonanþe, ºi rog staff-ul sã se pronunþe ºi asupra contradicþiei din cuprinsul ordinii de zi, unde se menþioneazã cã este vorba de o lege organicã, iar aici, la mine, este precizat cã este vorba de o lege ordinarã. Este o întrebare ºi o punere în atenþie pentru staff. Deci pânã joi vom vedea cum este, ºi vã rog sã fiþi exacþi.

Punctul 47, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 52/1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru manegementul proiectelor finanþate din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, inclusiv privind plata specialiºtilor români care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul unitãþilor de management de proiect. Procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã ne propunã timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune pentru dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege 10 minute pe total, douã minute pentru fiecare intervenþie.

Suntem în faþa unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei de urgenþã, dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã existã obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 ºi 3 din ordonanþa de urgenþã dacã existã obiecþiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Asupra art. 4, 5, 6, 7 ºi 8 dacã existã obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, dar suntem totuºi prea puþini în salã; o vom vota joi, la votul final. Ne oprim deocamdatã aici, pentru pauza prevãzutã în program.

Vom relua programul cu dezbaterea proiectului de la punctul 48, potrivit orei de începere prevãzutã în program.

## PAUZÃ

## *** *** DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint o notã cu legile care, în conformitate cu prevederile art. 17, alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale:

Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/2000 pentru aprobarea participãrii Consiliului Naþional al Audiovizualului la lucrãrile Platformei Europene a Autoritãþilor de Reglementare în Domeniul Audiovizualului EPRA;

Legea privind regimul strãinilor în România;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128/2000 privind revenirea în proprietatea publicã a statului ºi în administrarea Ministerului Culturii, din parimoniul Societãþii Comerciale ”Parc Ñ TurismÒ Ñ S.A., a unui imobil monument istoric;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/2000 privind exceptarea de la plata accizelor a cantitãþilor de 1.000 tone de benzinã ºi 300 tone de ulei mineral, acordate ca ajutor umanitar Republicii Moldova;

Legea privind protecþia informaþiilor clasificate;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/1999 privind finanþarea organizãrii ºi desfãºurãrii concursului naþional de ocupare a posturilor didactice vacante din învãþãmântul preuniversitar de stat în anul ºcolar 1999-2000;

Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/1999 privind unele mãsuri de acompaniament social pentru salariaþii din industria metalurgicã ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 145/2000 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2000 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2000 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2000;

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La elaborarea raportului am þinut cont de avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Consiliului Legislativ. Având în vedere cã sunt trei articole, propun 5 minute.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc. Cine este pentru? Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi proiectul în forma adoptatã de cãtre Senat ºi aºa cum ne-a propus comisia noastrã sesizatã în fond.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2, 3 din cuprinsul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi cã ordonanþa de urgenþã are ºi o anexã care cuprinde graficul de rambursare a creditelor. Dacã aveþi observaþii? Nu.

Adoptatã în unanimitate.

Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple din cei prezenþi în salã.

Comisia vã propune un minut de intervenþie, 5 minute în total.

## Mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Comisia ne propune sã-l aprobãm în forma prezentatã. Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic dacã aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La capitolul I, art. 1, 2, 3, 4, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

La capitolul II, art. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

La capitolul III, art. 12, 13, 14 dacã aveþi observaþii? Nu.

Votate în unanimitate.

La capitolul IV, art. 15, 16, 17, 18 ºi 19 dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

- La art. 20, 21, 23, 24, 25, 26 de la pagina 5 dacã

- aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votate în unanimitate.

Asupra ultimului articol al ordonanþei de urgenþã, art. 27, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

Vã amintesc cã este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple dintre cei prezenþi.

- Dacã sunteþi pentru acest proiect de lege? Mulþumesc. Cine este pentru?

- Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- În unanimitate, a fost votat acest proiect de lege.

La punctul 49 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2000 pentru aprobarea majorãrii de cãtre România a capitalului sãu autorizat deþinut de Agenþia Multilateralã de Garantare a Investiþiilor.

Reprezentantul Guvernului, respectiv al Ministerului Finanþelor, rog sã prezinte proiectul.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

România a semnat Convenþia de constituire a Agenþiei Multilaterale de Garantare a Investiþiilor, MIGA, la 6 august 1991. Ratificarea convenþiei s-a fãcut prin Legea nr. 47 din 28 aprilie 1992, iar România a devenit membru cu drepturi depline la 10 septembrie 1992.

Cota României la capitalul agenþiei este de 555 de acþiuni, cu o valoare totalã de 6.005.100 dolari S.U.A. În urma analizelor fãcute de Consiliul directorilor, s-a ajuns la concluzia cã Agenþia Multilateralã de Garantare, în extinderea volumului sãu de afaceri, se confrunta cu probleme deosebite, generate de micºorarea capacitãþii sale de a mai oferi garanþii. Urmare acestei situaþii, la 30 martie 1998, Consiliul directorilor a prezentat spre aprobare Consiliului guvernatorilor un raport referitor la majorarea capitalului. În 1998 România ºi-a exprimat acordul de principiu cu privire la majorarea capitalului, urmând ca în perioada urmãtoare sã fie transmise documentele care sã ateste faptul cã participarea României la majorarea capitalului este realizatã în condiþiile respectãrii reglementãrilor legale în vigoare. La 29 martie 1999, Consiliul guvernatorilor a adoptat Rezoluþia nr. 57, majorarea capitalului, conform cãreia România urma sã îºi majoreze cota la capitalul agenþiei cu un numãr de 423 de acþiuni a cãror valoare totalã este de 4.230.000 de drepturi speciale de tragere, respectiv 4.576.860 de dolari S.U.A.

Din acest motiv, a fost necesarã aprobarea unei ordonanþe a Guvernului pentru a crea cadrul legal care sã permitã participarea României la majorarea capitalului social, precum ºi stabilirea surselor de finanþare pentru aceste participãri.

Faþã de cele prezentate, propunem adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 65/2000. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna ministru.

Rog Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã-ºi prezinte raportul.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2000 pentru aprobarea majorãrii de cãtre România a capitalului sãu autorizat deþinut la Agenþia Multilateralã de Garantare a Investiþiilor, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Vã reamintesc cã comisia a propus aprobarea lui în forma prezentatã.

Aºadar, vã întreb dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi vreo obiecþie? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

- Asupra titlului ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2, 3, 4, 5, 6 ale ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se considerã votate în unanimitate.

În consecinþa parcurgerii textelor proiectului de lege ºi a ordonanþei, amintindu-vã cã este vorba de un proiect de lege cu un caracter ordinar pentru care sunt suficiente voturile majoritãþii simple din cei prezenþi,

Domnule preºedinte, Propunem 5 minute pentru dezbateri ºi un minut pentru intervenþii.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceastã repartizare a timpilor? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi cuprinsul art. 3 din ordonanþã care spune: ”Suma prevãzutã la art. 1 se repartizeazã de cãtre Ministerul Transporturilor prin convenþii încheiate cu companiile de navigaþie beneficiare ºi se justificã de cãtre acestea pe bazã de decont de cheltuieli pânã la data de 1.09.1999.Ò

Mi se semnaleazã cã efectele acestei ordonanþe ar fi fost deja intrate ºi depãºite, deci consumate.

Eu vã supun dumneavoastrã propunerea de a fi trimis acest proiect de lege înapoi comisiei, pentru a se consulta cu Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi a vedea dacã mai prezintã utilitate aprobarea acestei legi.

Dacã sunteþi pentru aceastã soluþie de restituire la comisie?

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu.

Deci rog Comisia pentru industrii ºi servicii sã se consulte cu Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi sã vadã dacã mai prezintã utilitate aprobarea acestui proiect de lege.

La punctul 51 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/1999 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante pentru menþinerea în siguranþã a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaþie maritime NAVROM ºi ROMLINE.

Este aceeaºi situaþie.

Vã rog sã fiþi de acord, atunci, stimaþi colegi, sã o restituim ºi pe aceasta comisiei, pentru a examina acest lucru ºi pentru a vedea ce soluþii propun, privind lucrurile conex la cele douã proiecte de lege.

Dacã sunteþi de acord cu restituirea?

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 52 de pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe cãile ferate române ºi reorganizarea S.N.C.F.R.

Din partea comisiei dacã doriþi o intervenþie sau sunteþi de acord cu aceastã propunere? Poftiþi, domnule deputat Bivolaru.

Într-adevãr, domnule preºedinte, au apãrut câteva elemente noi cu care suntem de acord. Guvernul, respectiv ministerul de resort, ne-a trimis câteva observaþii în legãturã cu aceastã ordonanþã, nr. 182, ºi suntem de acord pentru a realiza un raport suplimentar, þinând cont ºi de raportul Senatului dat în mai anul trecut, sã revenim asupra acestui raport.

Deci propunem sã supuneþi aprobãrii Camerei reîntoarcerea la comisie pentru un raport suplimentar ºi eventual sã fiþi de acord ca termenul de finalizare a acestui raport sã-l stabilim de comun acord cu Ministerul Transporturilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Prin Ordonanþa nr. 20/1999 s-au completat prevederile art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind T.V.A.-ul, respectiv articolul care reglementeazã operaþiile privind livrãri de bunuri ºi prestãri servicii care nu se cuprind în sfera de aplicare T.V.A., efectuate de persoane juridice.

În esenþã, având în vedere regimul juridic al drumurilor publice, faptul cã Ministerul Transporturilor este organul administraþiei publice centrale care exercitã prerogativele dreptului de proprietate publicã în domeniul drumurilor naþionale, faptul cã s-a urmãrit scãderea efortului bugetar ºi simplificarea procedurilor, propunem, prin aceastã ordonanþã de urgenþã, introducerea la art. 3 a punctului e), respectiv ”administraþia naþionalã a drumurilorÒ.

Vã mulþumesc.

Rog reprezentantul Comisiei pentru buget sã prezinte raportul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1999 pentru completarea prevederilor alin. 1 al art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã de Senat.

Menþionez cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale la acest proiect? Nu.

În consecinþã, trecem la dezbaterea proiectului potrivit propunerii comisiei.

Stimaþi colegi,

Aþi audiat proiectul de lege în prezentarea reprezentantului Guvernului.

Comisia propune adoptarea proiectului în forma adoptatã de Senat.

Deci asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei simple dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vã amintesc cã este vorba de proiect de aprobare a ordonanþei, proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple a celor prezenþi.

Cine este pentru aceastã ordonanþã? Mulþumesc. Dacã aveþi voturi împotrivã? Nu. Abþineri? Nu.

În unanimitatea voturilor celor prezenþi a fost adoptat acest proiect de lege.

La punctul 54, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea S.N.C.F.R.

Rog reprezentantul Guvernului sã-l prezinte.

Capacitãþile de transport feroviar dimensionate pentru un volum de prestaþii corespunzãtor anilor Õ80 au fost mult peste cererile actuale ale pieþei ºi s-a impus necesitatea redimensionãrii lor prin adoptarea unor mãsuri de reorganizare, restructurare, cum ar fi închiderea sau desfiinþarea unor capacitãþi, externalizarea unor activitãþi care nu constituie sectoare de bazã, reducerea parcului de vagoane locomotive, chiar închiderea unor linii de cale feratã.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/26.III.2001

Totuºi, cu toate mãsurile luate, pierderile înregistrate de S.N.C.F.R. au fost remarcabile. De nuanþat cã în 1997 volumul de transport mãrfuri scãzuse cu 70% aproximativ, iar în traficul de cãlãtori cu 62% faþã de 1989, iar reducerea în 1998 era cu încã 20% faþã de anul anterior.

În urma analizelor efectuate în vederea reorganizãrii S.N.C.F.R., ca urmare a aplicãrii prevederii Ordonanþei nr. 12/1998, s-a impus necesitatea disponibilizãrii a 30.000 de salariaþi.

Deoarece personalul feroviar are o pregãtire de strictã specialitate, reconversia profesionalã a personalului disponibilizat necesita o perioadã mai îndelungatã, ceea ce impune mãsuri de protecþie socialã speciale diferite de cele prevãzute în Ordonanþei Guvernului nr. 9/1990 cu privire la unele mãsuri de protecþie pentru persoanele ale cãror contracte individuale de muncã pot fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, prin aplicarea programelor de restructurare ºi privatizare, s-a propus aceastã ordonanþã care sã reglementeze, la vremea respectivã a reglementat, ºi-a fãcut efectele privind disponibilizarea celor 30.000 de persoane din sectorul S.N.C.F.R.-ului. Vã mulþumesc.

Rog Comisia pentru muncã sã prezinte raportul, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþa Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române, Comisia pentru muncã a hotãrât ca proiectul de lege mai sus menþionat sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã, în forma venitã de la Senat, întrucât unicul amendament a fost respins de comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege, aºa cum a propus ºi comisia noastrã, în forma prezentatã. Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Votate în unanimitate.

Asupra art. 8 ºi 9 dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se considerã votate în unanimitate.

Asupra art. 10, 11 ºi 12, care sunt ºi ultimele, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se considerã votate în unanimitate.

Parcurgându-se ºi proiectul de lege, ºi ordonanþa Guvernului,

Stimate doamne ºi domni deputaþi,

Ca ºi în situaþia anterioarã, acest proiect a trecut prin comisiile Senatului ºi Camerei, în legislatura anterioarã. Problema este deosebit de complexã în momentul de faþã ºi este reanalizatã de actualul Guvern, ºi rugãmintea noastrã deosebitã este sã fiþi de acord sã o retrimitem la comisie, acolo unde ºi noi am trimis un punct de vedere, pentru reanalizare ºi adoptarea unui raport suplimentar. Vã mulþumesc.

Rog comisia sã se pronunþe asupra acestei cereri de a fi restituitã pentru o nouã reanalizare.

Domnule preºedinte,

Este logicã cererea Ministerului Transporturilor, deoarece aceastã Ordonanþã nr. 116 a primit din partea comisiei noastre un raport de respingere, anul trecut, fiind pe tapet în discuþie o altã lege, un proiect de lege privind flota comercialã românã.

Deoarece dintr-o, sã spunem, eroare tehnicã pe ordinea de zi a acestei legislaturi acest proiect de lege privind flota comercialã nu a mai fost introdus, este clar cã trebuie sã revenim la Ordonanþa nr. 116. Deci rugãmintea este sã supuneþi aprobãrii Camerei reîntoarcerea acestui raport la comisia de specialitate, ca sã rezolvãm ºi aceastã problemã a flotei. Dupã cum se vede, ºi colegii ºtiu foarte bine, în ultimele zile, suscitã un mare interes acest subiect.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule deputat Bivolaru.

Aþi ascultat ºi opinia reprezentantului Guvernului, în acord cu a comisiei.

Vã mulþumesc.

Programul de investiþii, dezvoltare ºi modernizare a Aeroportului Internaþional Otopeni se deruleazã în baza Hotãrârilor de Guvern nr. 94, 191, 518 din 1992, nr. 470/1992, nr. 510/1994, 587/1996 ºi ale Ordonanþei de urgenþã nr. 73/1999, de fapt cea care a fost aprobatã prin Legea nr. 21/2000.

Conform prevederilor legale menþionate, finanþarea se realizeazã din surse proprii, credite bancare ºi în completare de la bugetul de stat.

Prima etapã a programului de investiþii s-a derulat în perioada 1994 Ñ 1998, s-a avizat realizarea unor lucrãri de reabilitare, dezvoltare, modernizare infrastructurã, respectiv piste, cãi de rulare, platforme de staþionare a aeronavelor, precum ºi a unui nou terminal de pasageri destinat prelucrãrii fluxului la plecãri internaþionale.

Etapa a doua, demaratã în noiembrie 1999, urmãreºte în principal corelarea capacitãþilor de prelucrare a traficului pe fluxurile plecãriÑsosiri internaþionale, în prezent puternic dezechilibrate, precum ºi realizarea facilitãþilor pentru traficul aerian intern.

În acest concept, finalizarea etapei a doua a programului de investiþii, într-un timp cât mai scurt, se impune ca o necesitate. Din pãcate, susþinerea ritmului nu se poate face decât cu un efort financiar important, însã alocaþiile bugetare sunt cele care sunt, sunt suficient de reduse faþã de scopul propus.

Din aceastã cauzã, scopul acestei ordonanþe îl reprezintã crearea unor resurse financiare suplimentare pentru derularea programului de investiþii, în condiþiile diminuãrii efortului bugetar, creându-se astfel premisele finalizãrii obiectivului de investiþii în termenele stabilite.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea Comisiei pentru buget.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea exceptãrii de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naþionale a Aeroportului Internaþional BucureºtiÑOtopeni Ñ S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiþii ºi a avansului pentru modernizarea Aeroportului internaþional BucureºtiÑOtopeni ºi a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu aceastã destinaþie, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Menþionãm cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 108/2000.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Se considerã votat în unanimitate.

- Asupra titlului ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

- La art. 1, 2 ºi 3 din cuprinsul ordonanþei dacã aveþi

- observaþii sau obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate.

- Consecinþa celor de mai sus este supunerea proiectu-

- lui de lege votului dumneavoastrã.

- Vã amintesc cã este o lege cu caracter ordinar, pen-

- tru care sunt suficiente voturile majoritãþii simple dintre cei prezenþi.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri dacã sunt? Nu.

- În unanimitatea celor prezenþi.

La punctul 57 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarialã.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _(din loja Guvernului) Ð_

_secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Justiþiei_ **:**

Se leagã cu urmãtorul.

Da. Se leagã cu urmãtorul, dar vã rog sã-l urmãriþi ºi pe celãlalt, dar de dezbãtut trebuie sã le dezbatem împreunã.

Vã amintesc cã este vorba de o nouã dezbatere, ca urmare a respingerii de cãtre Senat a proiectului.

Domnul ministru Ivanov, din partea Ministerului Justiþiei.

## Stimate doamne, Stimaþi domni,

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 59/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarialã, aprobatã prin Legea nr. 122/1998, s-au stabilit taxe de timbru pentru actele ºi serviciile notariale, precum ºi actele ºi serviciile notariale scutite de plata acestor taxe.

La acea datã s-a apreciat cã, în materia taxelor de timbru asupra succesiunilor, se impuneau unele reduceri sau scutiri legale. Astfel, în proiect s-a prevãzut ca taxele asupra succesiunilor sã fie reduse cu 50%, dacã sunt datorate de descendent, ascendenþi colaterali privilegiaþi sau de soþul supravieþuitor. De asemenea, s-a propus scutirea de taxe asupra succesiunilor ce reveneau descendenþilor minori lipsiþi de venituri proprii, dacã în activul succesoral era inclusã numai casa de locuit care a aparþinut defunctului.

Pentru o mai bunã sistematizare a legislaþiei în domeniu, prin Ordonanþa Guvernului nr. 30/1999, au fost preluate dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 59/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarialã, întrucât o parte din reglementãri priveau taxarea unor cereri ºi servicii efectuate de instanþele judecãtoreºti ºi era necesar sã fie cuprinse în completarea Legii nr. 146/1997. Ca urmare, prin Ordonanþa Guvernului nr. 30 din 29 ianuarie 1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru pentru activitatea notarialã, la art. II, s-a prevãzut abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998.

Aºa fiind, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri din Senat, în ºedinþa din 10 martie 1999, a analizat situaþia nou apãrutã ºi a propus un raport de respingere a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998.

Vã mulþumesc ºi vã rog sã adoptaþi proiectul de lege în forma propusã.

Mulþumesc. Din partea comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Suntem în prezenþa unui raport comun al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, prin care se propune respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarialã.

Motivaþia a fost cea prezentatã de reprezentantul Guvernului ºi vã propunem, deci, ca acest proiect sã fie adoptat în forma prezentatã de Senat, respectiv de respingere.

Suntem în faþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale cu privire la acest proiect de respingere a ordonanþei? Nu.

În consecinþã, trecem la dezbaterea pe text.

Asupra titlului proiectului de lege pentru respingerea Ordonanþei nr. 59/1998 dacã aveþi obiecþiuni?

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic care cuprinde dispoziþia de respingere a ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Se considerã votat în unanimitate.

Amintindu-vã cã acest proiect de lege are caracter de lege ordinarã,

Este aceeaºi situaþie.

Ministerul Justiþiei îºi menþine sau repetã, mai exact, pledoaria pe care a fãcut-o în cazul proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1998, fiind o situaþie juridicã identicã.

Comisia pentru buget doreºte sã adauge altceva? Nu, Comisia juridicã.

Comisia juridicã doreºte sã adauge ceva? Comisia juridicã are un raport de adoptare.

Domnule ministru Ivanov, staþi puþin, cã avem o micã problemã.

## **Domnul Neculai Grigoraº** _(din salã):_

Ordonanþa nr. 30 trebuie aprobatã!

Stimaþi colegi,

Este o neînþelegere cu privire la punctul 58 între comisie ºi reprezentantul Guvernului.

Pânã când o lãmuresc, trecem la punctul 59, cel care se referã la aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2000 privind declararea municipiului Alba-Iulia ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional, procedurã de urgenþã.

Comisia pentru culturã e prezentã.

Domnule preºedinte Mihai Mãlaimare, propuneþi, vã rog, timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru culturã a avizat favorabil, cu niºte amendamente care þin, mai degrabã, de stilisticã.

5 minute, cu un minut pentru fiecare intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri? Nu. În unanimitate.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege, potrivit celor propuse de comisie.

Vã rog sã urmãriþi, în consecinþa celor propuse, raportul comisiei în paralel cu proiectul de lege.

Asupra titlului proiectului de lege nu s-au fãcut amendamente de cãtre comisie.

- Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, vã rog sã sesizaþi

- amendamentul comisiei de la punctul 1 din raport.

Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu.

fost adoptat amendamentul de la punctul 3, al comisiei ºi, în consecinþã, art. 3 va avea alcãtuirea rezultatã din admiterea acestui amendament, pentru restul textelor nefãcându-se nici amendamente, nici obiecþiuni.

La art. 3 din ordonanþã vã rog sã observaþi, punctul 4 de la pagina 2 din raport, amendamentul comisiei, dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi.

- În consecinþã, îl

- acest proiect de lege.

- Aveþi cuvântul, domnule deputat Stanciu.

- Doriþi sã modificãm ordinea de zi, cã numai aºa aþi

- putea lua cuvântul.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Nu, domnule preºedinte.

Îmi cer scuze deoarece, conform regulamentului, nu pot interveni pentru modificarea ordinii de zi, dar mã uit în salã ºi observ oboseala accentuatã pe faþa colegilor mei dupã cele aproape 60 de proiecte de lege votate ºi pe care dânºii le-au înþeles perfect ºi voteazã în cunoºtinþã de cauzã. De aceea, v-aº ruga, în continuare, domnule preºedinte, având în vedere cã o mare parte dintre dânºii au ieºit din cauza oboselii, sã vedem dacã putem sã le

Domnule deputat, pânã la dumneavoastrã n-au sesizat colegii dumneavoastrã plecarea deputaþilor din salã ºi lipsa cvorumului de vot ºi atunci voturile de pânã acum s-au consumat. Constat cã, într-adevãr, la observaþia dumneavoastrã exactã, s-a împuþinat lumea.

Vã amintesc însã cã pentru votarea textelor nu avem nevoie de cvorum pentru vot final ºi, la sesizarea dumneavoastrã, voi trimite ºedinþei de vot fiecare din proiectele legilor care urmeazã. Eu nu pot însã sã modific ordinea de zi adoptatã, nici programul de lucru adoptat de Comitetul ordinii de zi, cã nu îmi dau voie liderii grupurilor parlamentare, nici al P.R.M.-ului, ºi atunci, cu asentimentul dumneavoastrã, voi merge în continuare cu parcurgerea proiectelor de lege înscrise pânã la terminarea programului adoptat de Comitetul ordinii de zi.

La punctul 60, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor mãsuri de protecþie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial. Dau cuvântul domnului ministru Pâslaru, reprezentantul iniþiatorului.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** Ñ _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin lege, din bugetul Ministerului Culturii se pot finanþa numai lucrãrile de conservare, restaurare ºi punere în valoare a monumentelor istorice, întrucât acestea aparþin domeniului sãu de competenþã. Separat de acestea existã însã o serie de monumente istorice de importanþã excepþionalã, cum ar fi: biserica fortificatã de la Bietan, mânãstirea Hurezi, bisericile cu picturã exterioarã din Moldova ºi altele, care au fost înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Pentru acestea, în afara lucrãrilor de restaurare ºi conservare, este necesarã ºi asigurarea mãsurilor de întreþinere ºi reparaþii curente care sã preîntâmpine degradarea lor.

Ordonanþa nr. 47/2000, pe care o supunem aprobãrii dumneavoastrã, propune ca în bugetele Departamentului pentru administrarea publicã localã ºi Secretariatului de Stat pentru Culte sã se introducã capitole din care se vor finanþa lucrãrile respective la monumentele înscrise în patrimoniul cultural mondial ºi pe care instituþiile, consiliile judeþene, consiliile locale, cultele, aflate în coordonarea acestora, le au în administraþie, conform programului de gestiune ºi protecþie.

Mulþumesc.

Comisia pentru culturã, domnul preºedinte Mihai Mãlaimare.

Domnule preºedinte, noi propunem adoptarea raportului aºa cum a fost el redactat. Existã câteva amendamente de ordin stilistic ºi din motive de tehnicã legislativã.

Mulþumesc.

La dezbateri generale dacã doreºte cineva sã se înscrie?

Domnul deputat Stanciu.

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu,

Stimaþi colegi,

Evident cã ne gãsim în faþa unui proiect de lege care încearcã cu puþin sã menþinã mult, adicã sã menþinã câteva din monumentele istorice care sunt o mãrturie pentru cultura acestui popor, tradiþiile creºtine ale acestui popor ºi care, pe unii, deranjeazã prin prezenþa lor în aceastã parte esticã. Este un gând bun sã le refacem, sã le consolidãm, sã le menþinem ca o perenitate a acestui popor de 2000 de ani, când alþii au o istorie de 200 de ani ºi ne învaþã pe noi cum sã devenim creºtini.

De aceea, noi, cei de la Partidul România Mare, partid ce respectã ºi cultivã istoria ºi tradiþiile naþionale, susþinem acest proiect de lege ºi credem cã ar fi bine dacã din puþinul care îl avem sã îngrijim multul pe care ni l-au lãsat cei dinaintea noastrã, cu sute de ani, care aveau mai puþin decât noi acum. Cred cã nu aveau nici Mercedes-uri, nici Jeep-uri ºi, totuºi, fãceau monumente cu care noi ne mândrim prin secole privind tradiþiile ºi istoria acestui neam.

Susþinem, domnule preºedinte, cu întreg grupul parlamentar, care este prezent aici prin reprezentanþii sãi, acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul deputat M‡rton.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Este bine cã am ajuns aici, sã votãm ºi aceastã ordonanþã, însã trebuie sã spunem cinstit cã, de fapt, ea se referã la un numãr foarte restrâns de monumente, iar cea mai mare parte a monumentelor ar urma sã beneficieze de pe urma legii care se aflã, din pãcate, încã la Senat, undeva blocatã între comisie ºi plen, ºi aº sugera atât Guvernului, cât ºi conducerii Camerei Deputaþilor sã facã demersurile sã avem cât mai repede, cât mai urgent o lege care sã protejeze întregul patrimoniu. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat M‡rton çrp‡d. Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri?

Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

Vã rog sã urmãriþi în paralel raportul, proiectul de lege ºi ordonanþa.

Asupra titlului proiectului de lege nu au fost amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

- La cuprinsul articolului unic din proiectul de lege,

- comisia a formulat un amendament la punctul 1 din raport.

Dacã aveþi observaþii la acest amendament care transformã articolul unic în art. I cu o ameliorare de tehnicã legislativã?

Dacã aveþi observaþii? Nu.

rin care reformuleazã acest alineat.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Taxele judiciare de timbru sunt reglementate de Legea 146/1997. Aplicarea în practicã a Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru ºi a Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele judiciare de timbru pentru activitatea notarialã a scos în evidenþã necesitatea completãrii sau modificãrii unor texte atât pentru precizia reglementãrilor, cât ºi pentru gãsirea unor soluþii noi pentru completarea veniturilor utilizate pentru buna funcþionare a justiþiei. În acest sens s-a emis, în temeiul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, Ordonanþa Guvernului pentru modificarea ºi completarea Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru ºi a Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarialã. Ordonanþa cuprinde o dispoziþie cu privire la modificarea Legii nr. 146/1997, dispoziþie referitoare la taxa judiciarã de timbru pentru cererile prin care se solicitã anularea sau declararea nulitãþii unui act juridic, scutirea de taxã de timbru acþiunilor formulate de prefect sau primari pentru anularea actelor juridice fãcute sau emise cu încãlcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã.

Ordonanþa mai cuprinde ºi dispoziþii privind taxarea acþiunilor, cererilor ºi contestaþiilor introduse în baza Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor.

De asemenea, s-a prevãzut cã dispoziþiile cuprinse în Legea nr. 146/1997 privind încasarea taxelor de timbru se aplicã în mod corespunzãtor ºi amenzilor judiciare, precum ºi cheltuielilor judiciare avansate de stat în desfãºurarea proceselor penale.

Pentru o mai bunã sistematizare a legislaþiei în domeniu, în ordonanþã au fost preluate dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 59/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele judiciare de timbru pentru activitatea notarialã, întrucât o parte din reglementãri priveau taxarea unor cereri ºi servicii efectuate de instanþele judecãtoreºti ºi era necesar sã fie cuprinse în completarea Legii nr. 146/1997. Ca urmare, s-a prevãzut ca Ordonanþa Guvernului nr. 59/1998 sã fie abrogatã.

În raport de cele arãtate, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege ce s-a întocmit, modul în care a fost el adoptat de cãtre Senatul României. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Comisia juridicã dacã doreºte sã adauge ceva? Nu. κi susþine raportul.

La dezbateri generale doreºte cineva sã participe? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

Asupra titlului proiectului de lege aveþi observaþii? Nu. Se considerã votat în unanimitate. Asupra textului articolului unic ce cuprinde dispoziþia

de aprobare a ordonanþei dacã aveþi observaþii? Nu.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. I, cu cele 10 puncte ale sale, dacã aveþi observaþii? Nu.

Se considerã votate în unanimitate.

Asupra art. II dacã aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. III dacã aveþi observaþii? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. IV dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþa celor de mai sus, vom supune aceastã lege cu caracter ordinar votului final de joi.

La punctul 61 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/2000 privind unele mãsuri pentru combaterea producerii ºi comercializãrii neautorizate a fonogramelor.

Reprezentantul Ministerului Culturii, domnul ministru Pâslaru, rog sã prezentaþi proiectul.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa nr. 45/2000 propune instituirea obligativitãþii marcãrii tuturor fonogramelor cu o etichetã hologramatã. Fonograma este în definirea actului normativ orice fixare, exclusiv sonorã, a sunetelor, casetã, CD, disc, provenite dintr-o execuþie a unei opere muzicale, oricare ar fi metoda ºi suporturile utilizate pentru aceastã fixare. Marcajul holografic este timbrul, având un model unic ce constã într-o imagine tridimensionalã având înseriat un cod alfa numeric pe un suport autoadeziv.

Aceastã mãsurã este dictatã de necesitatea stãvilirii fenomenului pirateriei care are ca efect, între altele, o evaziune fiscalã de peste 10 milioane de dolari anual, falimentarea industriei muzicale româneºti prin pagube considerabile aduse autorilor, interpreþilor ºi producãtorilor, imposibilitatea investiþiei în latura de difuzare ºi comercializare directã ºi legalã prin care s-ar crea mii de locuri de muncã, mai ales pentru tineri care manifestã interes pentru acest domeniu.

Trebuie precizat cã totalul vânzãrilor de fonograme pirat s-a ridicat în 1998 la aproximativ 45 de milioane de dolari, adicã 85-90% din totalul încasãrilor din comerþul cu fonograme.

Aceastã mãsurã legislativã reprezintã o modalitate suplimentarã, dar necesarã pentru eficientizarea aplicãrii Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ºi drepturile conexe, dar ºi o modalitate prin care România îºi respectã obligaþiile asumate prin Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectualã, legatã de comerþ, ca ºi prin aderarea la Convenþia pentru protejarea producãtorilor de fonograme împotriva reproducerii neautorizate a acestora, adoptatã la Geneva la 29 octombrie 1971.

În consecinþã, vã rugãm sã adoptaþi prezentul proiect de lege cu amendamentele propuse de comisia sesizatã în fond, pe care ni le însuºim. Vã mulþumim.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul preºedinte Mihai Mãlaimare, vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Aº vrea sã menþionez faptul cã cifrele prezentate de domnul ministru sunt absolut corecte. Aº vrea sã adaug faptul cã aceastã comercializare de produse contrafãcute, deºi este prezentatã ca o faptã fãrã pericol social, reprezintã de fapt o iniþiere în tehnicile infracþionale ºi cã pirateria, practic, a distrus posibilitatea realizãrii unei pieþe muzicale corecte.

Noi propunem adoptarea raportului aºa cum a fost el propus, cu amendamentele respective.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul de lege ºi ordonanþa, ºi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege n-au fost amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic, vã rog sã urmãriþi punctul 1 din raport.

Comisia propune, din motive de tehnicã legislativã, o uºoarã

- reamenajare ºi transformare a articolului unic în art. I. Dacã aveþi observaþii? Nu.

damentului la punctul 6.

La art. 5, vã rog sã observaþi amendamentul de la punctul 5 din raportul comisiei.

Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

terilor la proiectul de lege ºi la ordonanþã este supunerea acestui proiect de lege votului dumneavoastrã final care va avea loc în ºedinþa de joi.

La punctul 62, tot pentru Ministerul Culturii, prezent aici, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/2000 privind declararea oraºului Sulina, judeþul Tulcea, ºi a zonei înconjurãtoare, obiectiv de interes naþional.

Domnul ministru Pâslaru.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cadrul Proiectului ”Arta regenerãrii Ñ oraºe din sud-estul EuropeiÒ, iniþiat de Consiliul Europei, se estimeazã revitalizarea oraºului Sulina, situat în Delta Dunãrii, zonã inclusã de UNESCO pe lista rezervaþiilor biosferei.

Aceastã zonã marcatã de pluriculturalism pãstreazã un bogat patrimoniu cultural ºi un perimetru arhitectural din secolul XIX, aflat acum într-o avansatã stare de degradare.

Prin aceste programe se urmãreºte punerea în valoare a identitãþii culturale a zonei, ceea ce va avea drept consecinþã o dezvoltare economicã accentuatã a regiunii, în condiþiile în care exploatarea turisticã a valorilor culturale determinã crearea de noi locuri de muncã ºi intensificarea interesului agenþilor economici.

În acest sens, se va acþiona pentru reabilitarea construcþiilor, echipamentelor ºi infrastructurii, asfaltarea cãilor de acces în zonele turistice, refacerea reþelei de distribuþie a apei, canalizare, curent electric, telefonie, un sistem de apãrare împotriva inundaþiilor.

Din aceste considerente, supunem aprobãrii dumneavoastrã Ordonanþa Guvernului nr. 125/2000 privind declararea oraºului Sulina ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru culturã.

Existã câteva amendamente, dar Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã ºi-a dat un aviz pozitiv.

Noi propunem adoptarea raportului nostru aºa cum a fost el redactat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege potrivit raportului ºi vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã.

Asupra titlului proiectului de lege comisia n-a avut observaþii.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Se considerã votat în unanimitate.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/26.III.2001

La articolul unic, vã rog sã urmãriþi punctul 1 din raport.

Comisia propune o reformulare ºi transformarea articolului unic în art. I.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat amendamentul ºi, deci, textul art. I.

Vã rog sã urmãriþi în raport la punctul 5 din pagina 2. Comisia propune introducerea unui art. II, nou, vã rog sã-l urmãriþi.

Dacã aveþi observaþii împotriva acestui amendament? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat art. 2 ºi amendamentul respectiv, în unanimitate. La titlul ordonanþei de urgenþã, vã rog sã urmãriþi punctul 2 din raport.

Comisia propune reformularea titlului.

Dacã aveþi observaþii? Nu.

Cine este pentru amendament, care se referã la noul titlu al ordonanþei? Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat noul titlu în unanimitate.

Art. 1 ºi art. 2, dacã sunt observaþii ale dumneavoastrã?

Comisia n-a avut.

Se considerã votate în unanimitate.

La art. 3, vã rog sã observaþi amendamentul de la punctul 3 din raport, la pagina 1.

Dacã aveþi observaþii împotriva acestui amendament? Nu.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor ºi drepturile conexe, prin adoptarea de mãsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio ºi video, precum ºi a programelor pe calculator.

Ca ºi pirateria, în domeniul producerii ºi comercializãrii fonogramelor, despre care am vorbit, pirateria programelor de calculator ºi a operelor cinematografice, reprezentatã în special de reproducerea, distribuþia ºi importul neautorizat al acestora, cauzeazã o serie de grave consecinþe economico-sociale ºi culturale: peste 300 de miliarde de lei pierderi la bugetul de stat, reprezentând taxe ºi impozite neîncasate; pierderi de milioane de dolari producãtorilor de programe de calculator ºi în general titularilor operelor de creaþie intelectualã, rãspândirea viruºilor în sistemele informatice ºi în sistemul informatic din România, în special, crearea unui impediment suplimentar la integrarea României în structurile europene reprezentate de Acordul european de asociere la Comunitatea Europeanã ºi Acordul privind relaþiile comerciale dintre Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite, de asemenea, Convenþia de la Berna.

Pentru protecþia eficientã a drepturilor de autor în România, se propune prin prezenta ordonanþã completarea cadrului legislativ reprezentat prin Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor ºi drepturile conexe, astfel încât sã se armonizeze reglementãrile internaþionale cu necesitãþile actuale propriei economii ºi siguranþei naþionale, fiind vorba de sistem informatic.

Ordonanþa introduce în concret sancþiuni contravenþionale cu amenzi de pânã la 40 de milioane de lei pentru pedepsirea eficientã a faptelor, sancþionarea expresã a folosirii de copii neautorizate ale operelor de creaþie intelectualã, acordarea titularilor de drepturi a posibilitãþii de a participa la controale efectuate de autoritãþile române cu privire la cazurile de încãlcare a drepturilor de autor.

Sperãm ca acest nou act legislativ sã fie în mãsurã sã þinã sub control fenomenul pirateriei care s-a dezvoltat în ultima vreme ºi în acest domeniu. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Mihai Mãlaimare, vã rog sã vã prezentaþi raportul tot aºa de succint, cum aþi fãcut-o ºi pânã acum.

## Domnule preºedinte,

Noi considerãm ordonanþa importantã atât pentru clarificãrile pe care le aduce în domeniul terminologiei, al relaþiilor dintre agenþii economici ºi ORDA, în zona marcãrii ºi a sancþiunilor contravenþionale. Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã acordã vot pozitiv ºi solicitã adoptarea raportului aºa cum a fost el redactat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. La dezbateri generale dacã doreºte cineva sã participe? Nu. Vã mulþumesc.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 1 din raport.

Dacã aveþi observaþii? Nu.

i în raport amendamentul de la punctul 7, pagina 4, care se referã la lit. c) de la alin. 1.

Dacã aveþi observaþii la amendament? Nu aveþi. Cine este pentru amendamentul cu privire la reformularea lit. c)? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Votat în unanimitate. La celelalte litere de la alin. 1 ºi alin. 2, 3, 4 dacã aveþi observaþii? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 9, la alin. 1, 2, dacã aveþi dumneavoastrã observaþii? Comisia n-a avut. Votat în unanimitate.

La alin. 3 al art. 9, vã rog sã urmãriþi punctul 8, care cuprinde un amendament. Dacã aveþi observaþii? Nu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Comisia dacã are ceva de adãugat la raport?

Vã mulþumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Dacã doreºte cineva sã participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

La titlul proiectului de lege n-au fost obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Adoptat titlul proiectului de lege în unanimitate.

La articolul unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã, vã rog sã observaþi, comisia propune reformularea acestuia în amendamentul de la punctul 2 din raport.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule preºedinte, spuneþi numãrul ºi noi votãm!

La art. II dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

- În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votu-

- lui final de joi.

Punctul 65, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea,

organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.) Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa nr. 41 din 2000 se referã de fapt la înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale. Deci ordonanþa este la nivelul anului 2000. Ulterior au apãrut acte normative care au adus-o la zi.

Vã rog sã aprobaþi aceastã ordonanþã a Guvernului în forma care este prezentatã, pentru a putea trece în continuare, în viitorul foarte apropiat, sigur, la ordonanþele care au adus exact la zi situaþia respectivã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea comisiei?

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Stimaþi colegi ºi stimate domnule ministru,

Vã rog sã luaþi act cã a avut loc prezentarea proiectului ºi dezbaterile generale ºi cã trebuie sã trecem la dezbaterea pe articole. Dar raportul este destul de substanþial ºi nu vreau sã forþez colegii mei, pentru cã, oricum, domnul deputat Stanciu este pregãtit sã cearã o pauzã de consultãri, dacã nu respect programul.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Da, dar sã-l lãsaþi pe domnul colonel Marcu sã mai discute puþin!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Îi dau cuvântul la tribunã.

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi ºi vã mulþumesc pentru participare.

Mâine, ºedinþe în comisii.

Vã doresc succes ºi celor de la Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 41/26.III.2001 conþine 56 de pagini.**

Preþul 41.384 lei