Dan Amedeu Lãzãrescu

Domnule preºedinte, Domnule secretar de stat,

Doamnelor ºi domnilor puþini senatori,

Predecesorii mei, domnul preºedinte Oliviu Gherman ºi domnul senator Ninosu, au pus problema în fond admirabil. Ca sã rãmânem caracterizaþi drept stat de drept, ca sã putem obþine asigurarea noastrã ca stat independent de la instituþiile lumii libere, Uniunea Europeanã ºi N.A.T.O., trebuie neapãrat sã soluþionãm corect, juridic ºi în sens european problema restituirii proprietãþii.

Eram la Consiliul Europei la Strasbourg în 1997 când s-au votat în unanimitate Ñ ºtiþi foarte bine Ñ douã rezoluþii prin care ni se acorda un termen de un an ca sã restituim, ca toate statele-satelit, dreptul de proprietate celor în drept sã-l revendice, cu sancþiunea ameninþãtoare de a fi remonitorizaþi. Pânã acum nu s-a realizat, dar s-ar putea realiza aceastã ameninþare dacã continuãm sã ne târguim ºi sã încercãm sã împãcãm ºi capra ºi varza roºie, ceea ce este pânã la urmã cu neputinþã.

Într-adevãr, doamnelor ºi domnilor senatori, este incontestabil cã România, de la revoluþia gorbaciovianã, de 10 ani ºi jumãtate, creºte strâmb, afectãm sã fie democraþie ºi de fapt este o demagogie cu substrat ideologic marxist ºi afectãm sã se îndrepte spre Apus ºi spre lumea liberã, dar de fapt având nostalgia Rãsãritului ºi a comunismului.

Domnul senator Ninosu a pus problema fundamentalã a relaþiilor dintre socialism ºi dreptul de proprietate. Pãi asta o ºtim cu toþii de la Prudhomme, de acum 150 de ani. Formula este simplã: ”La propriŽtŽ cÕest le vol.Ò

Asta este concepþia socialistã ºi comunistã asupra dreptului de proprietate.

Tot domnul senator Ninosu a pomenit de legile privind proprietatea pe care le-a conceput regimul comunist acum 6Ð7Ð8 ani în România. Constituþia ºi catastrofalul Decret nr. 18 asupra proprietãþii rurale a prilejuit un milion de procese pânã astãzi.

Ce spune Constituþia la art. 41 alin. 2, în contrast absolut cu Constituþia din 29 martie 1923, care garanta proprietatea inviolabilã?

”Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.Ò

Este o formulã foarte suspectã ºi care, aºa cum am spus eu atunci în cadrul Comisiei pentru redactarea Constituþiei, foloseºte greºit un termen. În loc sã spunã ”ocrotitãÒ, trebuia sã foloseascã alt termen de origine slavã, care este realitatea pânã astãzi. Nu ocrotitã este proprietatea sub actualul regim de 10 ani, ci cotropitã în continuare. Atunci cum vom rezolva aceastã problemã?

În 1814, dupã prima cãdere a lui Napoleon, s-a pus o problemã de foarte mare importanþã. Care va fi situaþia datoriilor foarte mari contractate de regimul imperial pentru regimul monarhic reconstituit?

Atunci baronul Louis Ñ ministrul de finanþe al regelui Ludovic al XVIII-lea Ñ a introdus marele principiu care trebuie sã ne cãlãuzeascã ºi pe noi aproape 200 de ani: anume acela cã existã o solidaritate, o continuitate între îndatoririle unui regim anterior ºi regimul posterior. Noi avem datoria sã aplicãm acest principiu, desigur, în limitele _rebus sic stantibus_ (aºa stând lucrurile), ºi sã garantãm pentru însãnãtoºirea societãþii ºi a economiei româneºti. ªi mai ales pentru imaginea noastrã în