Stenogramă plen

2. Ñ Texte în divergenþã la proiectul de Lege privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu.

3. Texte în divergenþã la proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România.

4. Ñ Texte în divergenþã la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei.

5. Ñ Reînnoirea Consiliului Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare. Raportul comun al comisiilor de resort ale celor douã Camere ale Parlamentului.

De dupã-amiazã?!

Dupã-amiazã de la ora 15,00.

ªi acum?!

Acum, ºedinþã Senat pânã la ora 13,00, pe ordinea de zi pe care aþi aprobat-o.

ªi le facem noi pe toate?!

Încercãm.

Domnilor colegi,

Vã propun sã continuãm dezbaterile la primul punct: proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945.

O chestiune de procedurã, vã rog, domnule preºedinte.

Dar de procedurã, domnule senator!

Da, cred cã este evident ºi pentru secretarii dumneavoastrã cã suntem prea mult sub cvorum ºi cã se impune mãcar o verificare a acestuia ºi luarea mãsurilor regulamentare dupã aceea. Cer asta în numele grupului.

Domnul senator, de acord cu dumneavoastrã, am vãzut ºi eu acest lucru, dar n-am vrut sã... Eu v-aº propune sã încheiem discuþiile generale.

S-au încheiat.

Nu s-au încheiat, mai sunt 3 luãri de cuvânt, 4, ºi dupã aceea fac operaþia despre care spuneþi dumneavoastrã.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

ªi toþi de la Partidul Democraþiei Socialiste din România sunt, aºa cã...

Sã încheiem discuþiile generale! Aºteptaþi puþin, cã ºtiu eu ce o sã vã propun dupã aceea.

Domnul senator, sunteþi de acord cu mine? Mai sunt 3 luãri de cuvânt, aºa mi s-a spus. Eu sãptãmâna trecutã n-am fost aici.

S-au închis înscrierile!

Înscrierile s-au închis, dar acum, secretarul general, daþi-mi care mai sunt cei înscriºi, cã întotdeauna ºtiu cã mapa se transmite aºa cum este ea adnotatã.

ªi eu vreau sã vorbesc!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pãi s-a încheiat lista, aºa am înþeles.

Nu, dar mã supãrã asta, cã eu trebuia sã am lista celor rãmaºi scrisã în clar aici, care au mai rãmas de luat cuvântul.

Domnul Rãsvan Dobrescu ºi iniþiatorul, vã rog sã vã ocupaþi locurile.

ªi eu sunt unul care vreau sã vorbesc, dar nu am fost trecut pe lista aceea, deci cer cuvântul în plus.

ªi eu am fost plecat ºi ce sã fac, asta e.

Deci care erau luãrile de cuvânt de la Partidul Democraþiei Socialiste din România? ªtiu cã erau 3 înscrieri.

Vã rog, domnule senator. Pânã când îmi vine la Secretariatul general sã vãd lista..., poftiþi.

Domnul Oliviu Gherman, dumneavoastrã mai eraþi de luat cuvântul, domnul Lãzãrescu... Exact, mi s-a spus. ªi domnul senator Ninosu...

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu doresc sã iau cuvântul!

Dumneavoastrã aþi votat închiderea listei, nu eu. Vã ascultãm.

Vã mulþumesc frumos.

În discursul pentru prezentarea proiectului de lege, domnul ministru al justiþiei a fãcut o apreciere prin care se susþinea faptul cã în dezbaterile pentru întocmirea raportului la acest proiect de lege s-a realizat un consens.

Eu declar din capul locului cã acest consens n-a existat, chiar dacã într-o anumitã etapã a dezbaterilor pentru întocmirea raportului se întrezãrea o anumitã posibilitate a unui consens dat de faptul cã reprezentanþii coaliþiei au dat speranþa de a satisface anumite Ñ sau parþial mãcar Ñ, anumite cerinþe ale opoziþiei ºi dintre acestea aº remarca, în primul rând, ideea ºi susþinerea noastrã cu privire la unele imobile care sunt ocupate de instituþii sociale de importanþã majorã ºi care ar fi trebuit sã rãmânã în domeniul public ºi sã fie satisfãcute pretenþiile foºtilor proprietari prin despãgubiri. Oricum, dupã o anumitã etapã a dezbaterilor s-a ajuns la un anumit consens, sã zicem, când majoritatea membrilor comisiilor reunite, cea de administraþie publicã ºi cu cea juridicã, au acceptat acest punct de vedere al opoziþiei, ca numai dupã o ºedinþã ...Ñ din nu ºtiu ce comandamente, din interior sau din afarã, s-a rãsturnat aceastã voinþã, s-a refãcut votul ºi s-a anulat ºi aceastã dorinþã a noastrã, pe care o vom susþine cu argumente în dezbaterile din plenul Camerei.

Acum vreau sã susþin cã aceastã manierã de a întoarce în toate modurile dezbaterea pentru întocmirea raportului nu a dat speranþa ºi dorinþa unei activitãþi care sã porneascã de la soluþii, de la necesitãþi din raþiune, niºte judecãþi logice care se impuneau pentru a da acestui proiect posibilitatea de a fi pus în aplicare. De aceea socotesc cã proiectul, aºa cum este el elaborat ºi aprobat de cãtre comisiile reunite, nu satisface decât în micã mãsurã aspiraþia de la care a pornit iniþiatorul ºi acest lucru este determinat de faptul cã, în modul în care este conceput acum acest proiect, el satisface doar interesele unui grup foarte restrâns de cetãþeni, ºi aici fac o micã parantezã: nu sunt împotrivã sau împotriva reconstituirii drepturilor de proprietate ºi a dreptului de proprietate. Îl susþin, dar în cei 50 de ani în care s-au produs modificãri esenþiale în structura ºi sistemul proprietãþii, refacerea integralã sub deviza _restitutio in integrum_ nu este posibilã. Spun acest lucru ºi pentru faptul cã multe dintre imobilele care au fost preluate nu mai seamãnã nici mãcar în procent de 5% cu ceea ce au fost ele acum 50 de ani. Mai mult decât atât. Multe dintre acestea, trecute în proprietatea unor cetãþeni, nu vor putea sã satisfacã în continuare, aºa cum s-a promis de cãtre coaliþie ºi de cãtre iniþiator, cã vor lãsa în continuare funcþionarea instituþiilor respective. Cum vor putea susþine financiar funcþionarea acestor instituþii proprietarii care vor recâºtiga dreptul asupra acestor imobile?

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, Domnule secretar de stat, Stimaþi colegi, Onoratã asistenþã,

Înainte de a intra în miezul argumentaþiei pe care vreau s-o aduc în faþa dumneavoastrã, mi-aº permite sã fac trei remarci oarecumva tangenþiale, legate de discuþiile de pânã acum.

În primul rând, aº vrea sã precizez cã referirea care a fost fãcutã la punctul de vedere al Consiliului Europei, a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, a fost puþin distorsionatã deoarece s-a vorbit despre ”rezoluþieÒ, iar noþiunea la care trebuia sã facem referire era ”recomandareÒ.

Rezoluþie!

Este recomandare, nu vã supãraþi! Este recomandare! Aceasta, deoarece, din punctul de vedere al aspectului formal, lucrurile diferã în substanþã.

În al doilea rând, o observaþie foarte judicioasã, fãcutã de domnul senator Frunda, anume dacã discuþia are loc printr-o motivaþie internã, printr-o necesitate internã sau discuþia are loc pentru a da un rãspuns forurilor europene. Eu cred cã Parlamentul României este o instituþie fundamentalã a statului român ºi, ca atare, el trebuie sã rezolve problemele noastre care pot, sau pot sã nu fie sau pot sã fie concordante cu puncte de vedere exprimate de foruri internaþionale. Menþionez cã în aceastã privinþã aceastã referire la Constituþie este lipsitã de obiect, deoarece referirea la Constituþie este strict localã, privitoare la drepturile omului ºi aici nu este vorba de drepturile omului în sensul larg, chiar acceptat de Consiliul Europei. Discuþia trebuie sã aibã loc în interesul rezolvãrii unei probleme fundamentale a statului de drept din România.

În al treilea rând, o observaþie puþin maliþioasã. Mãrturisesc cã în conformitate cu un proverb românesc, cine s-a ars cu laptele suflã ºi în smântânã. Am avut ocazia sã asistãm la elaborarea, la discutarea în Senat a Legii nr. 169, cred, Legea ”LupuÒ, în care într-un mod foarte interesant a fost obþinut votul Senatului în privinþa legii în ansamblu, cu promisiunea cã douã puncte de vedere care au fost prezentate în Senat vor fi susþinute ºi în comisiile de mediere ºi punctul de vedere al Senatului va fi acceptat. Experienþa tristã ne-a arãtat cã în comisiile de mediere s-a stabilit altceva decât ceea ce s-a promis ºi aceasta ca urmare a presiunilor fãcute de cãtre conducerea C.D.R.-ului ºi, ca atare, pur ºi simplu, Senatul a fost tras pe sfoarã, în sensul cã votul care a fost acordat condiþionat, pe baza unei promisiuni, a fost pur ºi simplu anulat prin raportul de mediere ºi apoi prin hotãrârea Senatului, care a uitat, pur ºi simplu, a uitat de cele discutate când a fost vorba de cele douã puncte care, mai þineþi minte, se refereau la acordarea unor drepturi familiilor tinere de specialiºti de la þarã.

Am senzaþia cã, ºi în cazul de faþã, de ceea ce se speria stimatul coleg Glodean, anume cã acest proiect de lege este proiect determinat de Partidul Democraþiei Sociale din România, este lipsitã de obiect aceastã spaimã, deoarece acestea sunt acceptãri de circumstanþã, pentru ca în esenþã ºi în final legea sã fie adoptatã.

Care eminent?!

... atâta vreme cât... Nu vã supãraþi.

Nu. Nu mã supãr, dar vorbiþi despre niºte lucruri la care nu vã pricepeþi.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Probabil cã nu mã pricep, dar, data viitoare, dacã voi candida la Parlament, mã voi prezenta la un examen de admitere din punct de vedere legislativ.

Vã asigur!

Vreau sã vã spun cã de la aceastã tribunã s-a afirmat cã aceastã lege rezolvã ºi problema chiriaºilor, prin referirea la Ordonanþa de urgenþã nr. 40/1999, sau, în esenþã, o rezolvã prin suspendarea deciziei pentru un anumit interval de timp.

De aceea cred cã dezbaterea legii în detaliu, pe articole, va necesita o abordare extrem de serioasã ºi extrem de judicioasã, deoarece, deocamdatã, în forma actualã, legea este, dacã vreþi, un cec în alb acordat celor care au dorit sã iasã în faþa propriului electorat cu afirmaþia ”Am rezolvat ºi aceastã problemã!Ò. Vã mulþumesc.

Domnul senator Ninosu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervin în dezbaterile preliminare la proiectul de lege supus dezbaterii Senatului exprimându-mi în primul rând o nedumerire.

Cine este autorul acestui proiect de lege? Pânã la un anumit moment, am ºtiut cã autorul proiectului de lege este Ministerul Justiþiei. De la un anumit moment, am aflat cã ne gãsim în faþa unei propuneri legislative cu autori un numãr de deputaþi. Astãzi vedem cã proiectul este susþinut de reprezentantul Ministerului Justiþiei, domnul ministru Baias.

De ce era importantã lãmurirea acestei situaþii, cine este iniþiatorul? Pentru cã am fi putut avea dezlegãrile necesare în ceea ce priveºte documentarul care ar fi trebuit sã stea la baza unei legi de o asemenea amplitudine ºi importanþã. Fãrã o bazã de documentare extrem de serioasã este foarte greu sã-þi asumi rãspunderea promovãrii unui asemenea proiect de lege ºi mai ales rãspunderea punerii în aplicare a legii adoptate de Parlament. De altfel, cred cã nu este întâmplãtor faptul cã actuala coaliþie guvernamentalã, spre finalul mandatului, susþine astãzi acest proiect de lege în faþa Senatului.

Eu înþeleg acest lucru, fãrã a face un proces de intenþie, cã Executivul încearcã ºi trãieºte uºurarea cã aceastã lege va fi dusã la îndeplinire de guvernul care va rezulta dupã alegerile din noiembrie. Tocmai de aceea am convingerea cã responsabilitatea formei finale a proiectului aparþine deopotrivã ºi puterii ºi opoziþiei. Din acest considerent, pentru cã actuala opoziþie fãrã îndoialã va fi în întreg sau în parte puterea viitoare, deci, în condiþiile acestea, solicit o colaborare care are o bazã foarte serioasã de discuþii, ºi anume nenumãratele amendamente formulate de P.D.S.R. cu maximã seriozitate ºi dupã îndelungi analize. Amendamente care sã rãspundã ºi unei corecte restituiri, ºi unei corecte despãgubiri, ºi posibilitãþilor pe care le are societatea, respectiv, contribuabilul, bugetul actual ºi mai ales viitor, pentru corecta punere în aplicare a legii.

Vedeþi? Deja se contureazã Ñ într-o lege care are o deschidere mai restrânsã decât acest proiect de lege, mã refer la Legea nr. 1/2000 privitoare la fondul forestier, aºa-numita Lege ”LupuÒ Ñ semnale extrem de alarmante, pe care le avem din teritoriu, cu privire la marile dificultãþi de punere în aplicare. Eu cred cã orice parlament îºi poate arãta eficienþa, mai ales când este vorba de punerea în aplicare a unei legi. Atunci se poate vedea dacã aceasta a fost abordatã ºi adoptatã cu maximum de seriozitate.

Domnul senator Lãzãrescu.

Domnule preºedinte, Domnule secretar de stat,

Doamnelor ºi domnilor puþini senatori,

Predecesorii mei, domnul preºedinte Oliviu Gherman ºi domnul senator Ninosu, au pus problema în fond admirabil. Ca sã rãmânem caracterizaþi drept stat de drept, ca sã putem obþine asigurarea noastrã ca stat independent de la instituþiile lumii libere, Uniunea Europeanã ºi N.A.T.O., trebuie neapãrat sã soluþionãm corect, juridic ºi în sens european problema restituirii proprietãþii.

Eram la Consiliul Europei la Strasbourg în 1997 când s-au votat în unanimitate Ñ ºtiþi foarte bine Ñ douã rezoluþii prin care ni se acorda un termen de un an ca sã restituim, ca toate statele-satelit, dreptul de proprietate celor în drept sã-l revendice, cu sancþiunea ameninþãtoare de a fi remonitorizaþi. Pânã acum nu s-a realizat, dar s-ar putea realiza aceastã ameninþare dacã continuãm sã ne târguim ºi sã încercãm sã împãcãm ºi capra ºi varza roºie, ceea ce este pânã la urmã cu neputinþã.

Într-adevãr, doamnelor ºi domnilor senatori, este incontestabil cã România, de la revoluþia gorbaciovianã, de 10 ani ºi jumãtate, creºte strâmb, afectãm sã fie democraþie ºi de fapt este o demagogie cu substrat ideologic marxist ºi afectãm sã se îndrepte spre Apus ºi spre lumea liberã, dar de fapt având nostalgia Rãsãritului ºi a comunismului.

Domnul senator Ninosu a pus problema fundamentalã a relaþiilor dintre socialism ºi dreptul de proprietate. Pãi asta o ºtim cu toþii de la Prudhomme, de acum 150 de ani. Formula este simplã: ”La propriŽtŽ cÕest le vol.Ò

Asta este concepþia socialistã ºi comunistã asupra dreptului de proprietate.

Tot domnul senator Ninosu a pomenit de legile privind proprietatea pe care le-a conceput regimul comunist acum 6Ð7Ð8 ani în România. Constituþia ºi catastrofalul Decret nr. 18 asupra proprietãþii rurale a prilejuit un milion de procese pânã astãzi.

Ce spune Constituþia la art. 41 alin. 2, în contrast absolut cu Constituþia din 29 martie 1923, care garanta proprietatea inviolabilã?

”Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.Ò

Este o formulã foarte suspectã ºi care, aºa cum am spus eu atunci în cadrul Comisiei pentru redactarea Constituþiei, foloseºte greºit un termen. În loc sã spunã ”ocrotitãÒ, trebuia sã foloseascã alt termen de origine slavã, care este realitatea pânã astãzi. Nu ocrotitã este proprietatea sub actualul regim de 10 ani, ci cotropitã în continuare. Atunci cum vom rezolva aceastã problemã?

## Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnilor colegi,

Cu aceasta s-au încheiat discuþiile generale. Îmi permit sã vã atrag atenþia sã legea este de naturã organicã, nu stãm foarte bine în salã, aºa încât vã propun sã mergem mai departe ºi marþea viitoare sã intrãm pe fond. Este mult mai bine sã procedãm aºa ºi, în acest fel, sã rãspundem ºi solicitãrii grupurilor parlamentare.

Deci, marþea viitoare, primul punct pe ordinea de zi, intrãm pe fond, pe legea caselor. S-a încheiat discuþia generalã pe tema acestei legi.

Vã propun sã trecem la pct. 2 din ordinea de zi, acum: Nominalizarea reprezentantului Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România în Comisia specialã pentru avizarea propunerii legislative privind instituirea Medaliei comemorative ”400 de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ.

Deci, Grupul parlamentar U.D.M.R., este problema dumneavoastrã, vã rog sã faceþi o propunere. Domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

În cursul zilei de ieri, pe aceastã temã a avut loc un oarecare schimb de replici în Senatul României Ñ am pronunþat-o într-un limbaj mai puþin direct Ñ, ºi domnul senator Dumitraºcu a fãcut o apreciere globalã la adresa grupului parlamentar pe care îl reprezint, fãrã ca cineva din Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ cãruia îi aparþine domnul senator Dumitraºcu Ñ sã fi menþionat, într-un fel, dacã este opinia Grupului parlamentar P.D.S.R. sau dacã are o opinie grupul faþã de maniera în care domnul senator Dumitraºcu s-a pronunþat în legãturã cu relaþia aceasta în care se gãseºte, în opinia Domniei sale, Grupul parlamentar U.D.M.R. cu subiectul în cauzã.

Din acest motiv, pânã când Grupul parlamentar P.D.S.R. nu va face o delimitare faþã de poziþia exprimatã de cãtre domnul senator Dumitraºcu sau, eventual, nu va preciza cã este însuºitã de cãtre grup în ansamblul sãu, grupul nostru parlamentar a hotãrât, în ºedinþa de azi-dimineaþã, sã nu nominalizeze vreo persoanã din rândurile noastre în aceastã comisie ºi sã ureze succes activitãþii comisiei.

Mulþumesc.

Trebuie sã consemnãm cã am luat la cunoºtinþã punctul de vedere al Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ au renunþat la nominalizare în cadrul acestei comisii Ñ aºa încât putem sã trecem mai departe.

Punctul 3 este amânat.

Trecem la pct. 4 de pe ordinea de zi. Raportori, domnul Rãsvan Dobrescu ºi domnul Vicenþiu Gãvãnescu. Din partea Comisiei economice cine este? Raportul este negativ.

Deci, pct. 4 Ñ ”Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii ºi lichidãrii judiciareÒ.

Iniþiatorul, vã rog.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinteÉ

Este o lege ordinarã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnilor senatori,

Raportul negativ este justificat, întrucât Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii ºi lichidãrii judiciare a fost abrogatã prin Legea nr. 99/1999 pentru accelerarea reformei economice, adoptatã de Parlament prin procedura asumãrii rãspunderii Guvernului, prevãzutã de art. 113 din Constituþie.

Suntem, aºadar, de acord cu concluziile raportului negativ.

Vã mulþumesc.

Comisia de specialitate, vã rog, punctul de vedere.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Situaþia v-a fost prezentatã în mod exact de domnul ministru Baias. Aceastã ordonanþã a Guvernului a fost abrogatã prin Legea nr. 99/26 mai 1999. Prin urmare, ea a devenit caducã, motiv pentru care vã supunem spre dezbatere raportul Comisiei juridice ºi al Comisiei economice, care, în unanimitate, au hotãrât sã propunã plenului Senatului raport de respingere a proiectului de lege, ca fiind fãrã obiect.

## Domnilor colegi,

Pe baza audierii celor douã puncte de vedere Ñ din partea iniþiatorului ºi din partea comisiei de specialitate Ñ existã vreun comentariu?

Fãrã comentarii!

Atunci nu avem decât sã exercitãm votul, deci sã aprobãm raportul negativÉ Dumneavoastrã doriþiÉ? Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, aº avea o întrebare.

Ordonanþa aceasta îºi produce efectele, cu condiþia ca ea sã devinã lege, nu? Totuºi, pânã când se voteazã în Parlament, ea îºi produce efectele. Ce se întâmplã acumÉ?

Nu îºi produce efectele. A fost abrogatã.

Staþi puþin! Ce se întâmplã acum cu perioada respectivã? ªi-a produs sau nu ºi-a produs efectele? Pãi, dacã ºi-a produs efectele, în ce bazã ºi-a produs efectele, cã nu a fost ulterior aprobatã de lege? Este o chestiune. În felul acesta, ºtiþi ce se întâmplã? Foarte multe ordonanþe se dau, se aplicã, este lege, Parlamentul nu le aprobã sau, în orice caz,É dar ele totuºi se aplicã o perioadã de timp, ca ºi cum ar fi legi. Acest sistem de a da ordonanþe neconstituþionale ºi nelegale duce la astfel de situaþie, situaþie imposibilã, domnule preºedinte ºi domnilor! EsteÉ Pur ºi simplu, Senatul a ajuns un fel de bãtaie de joc! Nu se poate chestiunea aceasta! Uitaþi, exemplul acesta. Ce se întâmplã cu aceastã lege în perioada când a fost numai ordonanþã, neaprobatã de Parlament?

Iniþiatorul, vã rog, punctul de vedere, ca rãspuns. Trebuie sã precizaþi cã ele au fost preluate ulterior, în altã structurã a legislaþiei Ñ asta aº dori sã precizaþi Ñ ºi ea a fost abrogatã deja printr-o lege.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Am fãcut aceste precizãri. Ordonanþa de urgenþã, potrivit Constituþiei, a fost în vigoare din momentul în care, dupã adoptare, a fost depusã la Parlament, pânã în momentul în care a fost abrogatã prin lege. În capitolul corespunzãtor din Legea nr. 99/1999 a fost preluatã o mare parte din dispoziþiile acestei ordonanþe ºi ele au fost adoptate ca lege în cadrul procedurii despre care am vorbit mai înainte.

Ordonanþa a fost depusã, potrivit Constituþiei, imediat dupã adoptare, la Parlament. Nefiind discutatã pânã în momentul în care a fost adoptatã Legea nr. 99/1999, singura soluþie a fost abrogarea ei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Mulþumesc ºi eu.

Domnilor colegi, aceasta a fost problema ridicatã, acesta este rãspunsul. Prin urmare, vã rog, votul dumneavoastrã, prin care aprobaþi Ñ cu ”DaÒ Ñ raportul negativ. Deci, vã rog, votul dumneavoastrã. Voturi ”pentruÒ înseamnã însuºirea raportului negativ.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a aprobat raportul ºi, prin urmare, trebuie întocmitã legea de respingere a acestei ordonanþe.

Trecem la pct. 5 Ñ Proiectul de Lege privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului României.

Iniþiatorul este? L-aþi anunþat?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Aici ne trebuie un deputat.

Vã rog frumos sã reveniþi. Vedeþi unde este. O sã sãrim punctul acesta ºi revenim când vine dânsul.

Credeþi cã putem s-o luãm în discuþie ºi fãrãÉ? Dar nu e procedura aºa.

Domnule preºedinte, dupã cum puteþi observa, iniþiativa aparþine tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaþilor.

Potrivit textului modificator, adoptat de Comisia juridicã din Senat, iniþiativa a fost însuºitã ºi de cãtre noi, modificat esenþial textul, deci reglementarea devine a Parlamentului.

Am înþeles. Mulþumesc.

Prin urmare, o putem susþine noi, în numele iniþiatorilor.

E în ordine.

Mulþumesc. Aveþi dreptate, domnule senator. Vã rog s-o susþineþi dumneavoastrã.

Vã rog, domnule senator Predescu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

În documentaþia la acest proiect de lege se observã cã prim-ministrul, în numele Guvernului, printr-o adresã în februarie 2000 a cerut Camerei Deputaþilor, de fapt, a adus la cunoºtinþa Camerei Deputaþilor o iniþiativã pornitã la cererea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului ºi a administraþiei municipiului BucureºtiÉ Ñ dacã vreþi sã urmãriþi, cã ne intereseazã pe toþi deopotrivã, domnilor colegi Ñ de a scoate din domeniul public ºi administrarea Parlamentului terenuri din faþa ºi din spatele Palatului Parlamentului, spre a fi încredinþate Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, în scopul construirii de birouri, spaþii comerciale ºi, eventual, locuinþe.

La aceastã adresã, Camera Deputaþilor, prin toate grupurile parlamentare, a rãspuns cu aceastã iniþiativã legislativã, pe care o aveþi în faþã, concretizatã în proiectul pe care îl dezbatem ºi care este semnat de preºedinþii grupurilor parlamentare P.D.S.R., U.S.D.ÐP.D., P.N.L., U.D.M.R., P.N.Þ.C.D., minoritãþi. Deci, toate grupurile parlamentare semneazã aceastã iniþiativã.

Existã anterior douã hotãrâri de guvern, ºi anume Hotãrârea nr. 718/10 octombrie 1991, care a constatat stadiul lucrãrilor la acest palat, a hotãrât continuarea lor, a determinat terenul aferent, potrivit unei schiþe anexe la iniþiativã ºi, astfel, au continuat lucrãrile la acest palat ºi au ajuns în stadiul în care se aflã.

Printr-o hotãrâre de guvern ulterioarã Ñ nr. 372/28 iulie 1993, a fost trecutã în administrarea Camerei Deputaþilor, reþinându-se reglementãrile anterioare date prin Hotãrârea de Guvern nr. 718/1991.

ªtiþi foarte bine cã, ulterior, a intervenit Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia. Vã amintiþi cã, atunci când am dezbãtut art. 10 din aceastã lege, am acceptat ca scoaterea din domeniul public sã se facã prin hotãrâre a Guvernului, iar nu prin lege, aºa cum era normal, achiesând la ideea cã este prea anevoios mecanismul juridic, legislativ ºi, de aceea, s-a adoptat un punct de vedere mai operaþional.

În aceastã situaþie, þinând seamã de datele prezentate ºi de forma proiectului adoptat de Camera Deputaþilor, Comisia juridicã a avut de rezolvat mai multe probleme, ºi anume am dorit sã stabilim regimul juridic exact ºi complet al terenului aferent Palatului Parlamentului României, fosta Casa Republicii.

Mulþumesc, domnule senator Predescu, din partea iniþiatorilor.

Comisia, vã rog, pe scurt...

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Suntem în întregime de acord cu prezentarea pe care a fãcut-o domnul senator Predescu. Este corectã ºi exactã. Aº avea de adãugat numai situaþia cã, potrivit raportului pe care l-am întocmit ºi amendamentelor aduse proiectului de lege, persoanele fizice ºi juridice care au fost expropriate îºi vor putea valorifica eventualele pretenþii potrivit legii privind exproprierea.

Mai precizez cã s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru administraþie publicã, iar legea are un caracter organic. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule coleg.

Discuþii generale. Domnul senator Sãndulescu.

Într-adevãr, aºa este, domnule senator Predescu. Au fost ºi persoane juridice, ºi persoane fizice, printre care ºi casa sculptorului Baraschi a fost pe terenul acela, cum a fost o fabricã de produse chimice...

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Într-adevãr, mi se pare cã legea care ni se propune sã o adoptãm este raþionalã, aºa cum ne-a prezentat-o ºi domnul senator Predescu, ºi Comisia juridicã de la Senat.

Eu aº vrea însã sã mã refer la un anumit lucru aici. În perimetrul respectiv al Casei Parlamentului existã, dacã vã aduceþi aminte, fostul Stadion al Republicii, cum se numea, fostul Stadion ANEF, care, dupã pãrerea mea, ar trebui sã fie un monument istoric al sportului românesc. Acolo, vã aduceþi aminte, se disputau campionatele internaþionale de atletism ale României, au fost bãtute diferite recorduri naþionale, nenumãrate recorduri naþionale, europene ºi balcanice, ºi, dacã nu mã înºel, chiar ºi mondiale.

A fost una din marile greºeli care s-au fãcut atunci când acest stadion, care este o bijuterie, a fost acoperit cu tone de pãmânt ºi, la ora actualã, este îngropat.

În timp ce în alte þãri se cautã ºi se dezgroapã vestigiile trecutului care fac faima þãrii respective, la noi s-a întâmplat invers. A fost una din marile greºeli pe care le-a fãcut regimul comunist.

De aceea, eu aº propune sã se aibã în vedere sã se facã ºi o analizã dacã nu ar fi posibil ca acest stadion sã fie scos de sub tonele de pãmânt care sunt puse acolo ºi redat...

Nu are cum...

Nu mai poate...

Ai fost acolo?

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

Nu ºtiu... ªtiu cã sunt garajele Senatului... Nu ºtiu care este situaþia. Probabil cã ar trebui...

Domnilor, s-au fãcut multe greºeli... Eu fac o propunere, cã ar fi interesant sã se analizeze aceastã problemã, fiindcã statul român ar fi interesat, cred eu, ca aceastã bijuterie care a fost a sportului românesc sã fie redatã în circuit.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Domnule preºedinte, rãspunsul ar fi favorabil, de principiu, pentru cã, dacã acceptãm legea în reglementare ºi este în administrarea Parlamentului, este de atributul Parlamentului sã examineze aceastã chestiune.

## Sigur!

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pe titlul legii. Vã atrag atenþia cã este o lege organicã.

Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi.

82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. I Ñ 3 alineate, aºa cum sunt formulate în raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri. S-a adoptat.

Art. II, aºa cum este formulat în raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat. Vã rog, votul dumneavoastrã Ñ lege organicã Ñ pe lege în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

95 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule coleg Predescu. Mulþumesc, domnule coleg Dobrescu.

La pct. 6 din ordinea de zi nu sunt iniþiatorii.

Pct. 7 Ñ Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/1999 cu privire la acordarea unor facilitãþi pentru plata consumului de energie electricã, motorinã ºi gaze naturale, în vederea stimulãrii producþiei agricole, aferente anului 1999Ò.

Comisia pentru buget, finanþe este? Iniþiatorul vãd cã este, dar Comisia pentru buget, finanþe este? Cineva de la Comisia pentru buget, finanþe este.

Domnule secretar, ia sã încercãm... cã tot ni s-a cerut cvorumul mai devreme.

Sunteþi dumneavoastrã? Vã rog! Iniþiatorul, aveþi cuvântul, vã rog.

## **Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu Ñ** _secretar de stat_

_la Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Pentru realizarea unei producþii agricole mai bune în anul precedent s-au propus mãsuri financiare care þin seama de specificul activitãþii în agriculturã, în care ciclul de producþie ºi recoltare dureazã 6Ð9 luni, în consecinþã, apariþia rezultatelor culturii se face mult mai târziu, cerând investiþii iniþiale.

În acest sens, ministerul a propus o ordonanþã de urgenþã pentru acordarea unor facilitãþi la plata consumului de energie electricã, motorinã ºi gaze pentru anul 1999, plata acestor agenþi energetici urmând sã se facã pânã la maximum 30 noiembrie.

Mulþumesc ºi eu. Domnule senator, aveþi cuvântul, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a fost sesizatã în fond pentru dezbaterea ºi întocmirea raportului asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/1999.

Comisia a constatat cã Consiliul Legislativ, cu scrisoarea nr. 631 din 25 iunie, a avizat favorabil proiectul de ordonanþã de urgenþã.

În urma analizei, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza art. 73 din Regulamentul de funcþionare a Senatului propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc ºi eu.

Discuþii generale, dacã sunt? Nu sunt.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul legii.

Vã rog sã repetãm votul.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat titlul legii. Intrãm pe fondul ordonanþei. Articolul 1 cu 3 alineate. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor senatori. Vã rog sã repetãm votul.

70 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri. S-a adoptat.

Art. 2. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Da. Mulþumesc.

Domnule secretar, vã rog, faceþi prezenþa!

|**Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n :**|| |---|---| |Achim Gheorghe<br>Aichimoaie Ionel|prezent<br>absent| |Alexandru Nicolae|absent| |Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan|absent<br>absent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe<br>Badea Dumitru|absent<br>absent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan<br>Blaga Vasile|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bleahu Marcian David|absent| |Blejan Constantin|prezent| |Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei<br>Bold Ion<br>Brânzan Emilian<br>Bucur Corneliu Ioan<br>Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan<br>Burtea Marcu<br>Buruianã Florin<br>Caraman Petru<br>Cataramã Viorel|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Cãncescu Aristotel Adrian<br>Câmpean Teodor|absent<br>absent| |Cârciumaru Ion|absent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu<br>Ciurtin Costicã|absent<br>prezent| |Clonaru Victor|prezent| |Cotarcea Haralambie|absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin|absent| |Creþu Ioan|prezent| |Csap— Iosif|prezent| |Dide Nicolae|absent| |Dima Emil<br>Dobrescu Rãsvan|absent<br>absent| |Dobrescu Vasile|absent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|prezent| |Dumitraºcu Gheorghe|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Dumitrescu Ticu Constantin<br>Eckstein Kov‡cs PŽter|absent<br>absent| |Fãniþã Triþã|absent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Frunda Gyšrgy|absent| |Fuior Victor|prezent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|absent| |Gaita Doru|absent| |Gavaliugov Corneliu Dorin|absent| |Gãvãnescu Vicenþiu|prezent| |Gheorghiu Costel|absent|

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/23.VI.2000

|Gherman Oliviu|absent|Sava Constantin<br>absent| |---|---|---| |Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin|prezent<br>prezent|Sãndulescu ªerban<br>absent<br>Secrieru Dinu<br>absent| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent|Seres DŽnes<br>absent| |Hauca Teodor<br>Haidu Dumitru<br>Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan<br>Iliescu Ion<br>Ion Vasile|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent|Sersea Nicolae<br>absent<br>Solcanu Ion<br>absent<br>Spineanu Ulm Nicolae<br>prezent<br>Stãnoiu Mihaela-Rodica<br>absentã<br>Szab— K‡roly-Ferenc<br>prezent| |Ionescu Cazimir Benedict|absent|ªtefan Viorel<br>absent| |Ionescu-Quintus Mircea|absent|ªtireanu Octavian<br>absent| |Juravlea Petru|absent|Tambozi Justin<br>absent| |Lãzãrescu Amedeu Dan|prezent|Tãrãcilã Doru Ioan<br>absent| |Lšrinczi Iuliu|prezent|Timofte Alexandru-Radu<br>absent| |Maior Liviu<br>Marcu Ion<br>Marin Dan Stelian<br>Marinescu Voinea Bogdan<br>Mark— BŽla<br>Matetovici Mihai<br>Meleºcanu Teodor Viorel<br>Mînzînã Ion|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent|Tocaci Emil<br>prezent<br>Tudor Corneliu Vadim<br>absent<br>Turianu Corneliu<br>absent<br>Ulici Laurenþiu<br>absent<br>Ungureanu Vasile<br>prezent<br>Vasile Radu<br>absent<br>Vasiliu Constantin Dan<br>absent| |Moisin Ioan|prezent|Vasiliu Eugen<br>absent| |Mortun Alexandru Ioan|prezent|Vãcaru Vasile<br>prezent| |MŸller Constantin|prezent|Vãcãroiu Nicolae<br>absent| |NŽmeth Csaba<br>Nicolaescu Sergiu|prezent<br>absent|Verest—y Attila<br>absent<br>Vladislav Tiberiu<br>absent| |Nicolai Marin|prezent|Vornicu Sorin Adrian<br>absent| |Ninosu Petre<br>Oprea Andreiu<br>Opriº Octavian<br>Paleologu Alexandru|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent|Vosganian Varujan<br>absent<br>Zavici Nicolae<br>absent.<br>Încã o datã pentru cei care au mai venit. Deci| |Panã Viorel Marian|absent|zenþi, domnul senator Seres DŽnes, domnul sen| |Paºca Liviu Titus<br>Pãcuraru Paul|absent<br>absent|Gheorghe Pãvãlaºcu, domnul senator Oliviu Gher<br>domnul senator Gaita Doru, domnul senator V| |Pãtru Nicolae|absent|Dobrescu, domnul senator Radu Feldman Alexand| |Pãvãlaºcu Gheorghe<br>Petrescu Mihai|absent<br>prezent|Total Ñ 55 prezenþi.| |Plãticã-Vidovici Ilie|absent|**Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**| |Pop Ioan Sabin<br>Pop Stelian Alexandru<br>Popa Mircea Ioan<br>Popa Virgil<br>Popescu Dan Mircea<br>Popescu Virgil<br>Popovici Alexandru<br>Prahase Ioan Mircea<br>Preda Elena|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentã|Domnilor colegi,<br>Cu toatã buna intenþie a prezidiului ºedinþei de a<br>de a încerca mãcar sã ne apropiem, cu 55 nu pute<br>continuãm, suspendãm ºedinþa aici, iar la ora 15,0<br>întâlnim la Camera Deputaþilor pentru ºedinþa com<br>Mâine de dimineaþã continuãm cu agenda de as<br>Mâine avem program aici.<br>Domnilor colegi, în atenþia liderilor grupurilor parla| |Preda Florea|absent|tare, avem dupã-amiazã chestiunea aceea cu comisia| |Predescu Ion|absent|rog sã transmiteþi punctele dumneavoastrã de ved| |Predilã Marin|absent|Prin urmare, vã rog sã conveniþi între grupurile p| |Prisãcaru Ghiorghi<br>Pruteanu George-Mihail|absent<br>absent|mentare de la Senat ºi, respectiv, de la Camerã p<br>stabilirea propunerilor din partea fiecãrui partid.| |Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|prezent|| |Roman Petre|absent|_ªedinþa se încheie la ora 11,30._|

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 89/23.VI.2000 conþine 12 pagini.**

Preþul 5.748 lei