Iulian Mincu

Domnule preºedinte,

Este una dintre problemele cele mai serioase pe care am socotit cã trebuie s-o prezint ca a doua interpelare, pentru cã este situaþia ºcolii româneºti la începutul anului ºcolar 2002-2003.

În acest an ºcolar sunt pregãtiþi pentru a se prezenta la ºcoalã un numãr total de 3.850.639 de elevi, ºi peste 200.000 de dascãli. În clasele I Ð IV este prevãzut 1.008.118 elevi, ºi peste 500.000 în clasele de liceu. În clasele I-a se vor prezenta 248.879 de elevi, cu 95.199 elevi mai puþin decât în anii 1997-1998, când au fost 344.078 copii, ºi cu 63.000 copii mai puþin decât în anul 2001-2002.

Dacã se merge în acest ritm, riscãm ca populaþia noastrã sã ajungã aºa cum este prezentatã, de altfel, în cercetãrile internaþionale ale O.N.U., publicate recent, la populaþia Luxemburgului, de 17.000.000. Ultimul recensãmânt din 2002 aratã cã populaþia a scãzut la 21.698.180 faþã de 23.137.000, cât era în 1989.

Aº vrea sã leg de acest lucru problema educaþiei. Educaþia este de fapt cea mai importantã problemã, cea mai importantã componentã în viaþa unui popor, ºi de calitatea ºcolii depinde calitatea economiei. Marea majoritate a slujitorilor ºcolii a fost educatã în cadrul ºcolii româneºti create dupã modelul francez ºi german a lui Spiru Haret ºi Angelescu, acele ºcoli de masã ale secolului XIX ºi XX.

Din pãcate, România ultimilor ani, în lipsã de interes pentru educaþie, a condus la continuarea unor tablouri sumbre. O pãtrime dintre tinerii între 15 ºi 16 ani au ieºit din sistemul de învãþãmânt din cauze materiale, din lipsa unui curriculum adecvat. 1% dintre copiii mediului rural ajung cu greu sã termine o universitate.

Învãþãmântul, în schimbarea pe care a fãcut-o, prezintã de fapt un sistem care se pãstreazã în continuare. 72% din urban ºi 32% din mediul rural învaþã în douã schimburi, pentru cã nu existã ºcolile respective.

Dacã analizãm la început de an situaþia ºcolilor, în România existã 28.656 de ºcoli; peste 28% dintre ele însã nu au fost pregãtite pentru începutul anului. O analizã mai profundã ne aratã situaþii ºi mai îngrijorãtoare. Multe din aceste ºcoli, mai ales în mediul rural, nu respectã normele antiseismice. De fapt, 16% din ºcolile din România respectã aceste norme. Multe dintre ele sunt foarte vechi: 1% sunt construite înainte de 1800; 11% în secolul XIX; 18% în prima jumãtate a secolului XX.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a depus eforturi, într-adevãr, în aceºti ultimi ani: 29 de ºcoli sunt create noi; 400 ºcoli sunt reabilitate; 120 vor fi reabilitate pânã la sfârºitul anului. Dar, dacã luãm ceea ce rãmâne, vom vedea cã o treime din ºcoli nu au avize sanitare. Un exemplu elocvent: din 788 ºcoli din judeþul Bacãu, numai 478 au aviz sanitar. Acelaºi lucru se întâlneºte la Cluj cu 300 ºcoli. Acelaºi lucru se întâlneºte în Prahova, în Tulcea, în Bucureºti inclusiv.

Vom menþiona pe scurt ºi situaþia cadrelor didactice. În ceea ce priveºte cadrele didactice: 190.000 cadre titularizate ºi 80.000 sunt suplinitori. În realitate aº putea sã spun cã, de fapt, sunt 173.000 titularizate, 44.000 suplinitori, 6.965 suplinitori netitularizaþi.