Cristian Dumitrescu

## Domnule preºedinte,

În afarã, domnilor colegi, cã textul este adoptat, aºa cum bine constata domnul preºedinte de ºedinþã, faþã de intervenþia domnului deputat Ana trebuie sã facem urmãtoarea precizare. Dacã introducem cuvântul acreditare, care este un proces care dureazã mai mult, o perioadã, sã zicem, un an, doi, trei ani, asta înseamnã cã anumite instituþii de învãþãmânt superior sau preuniversitar etc. sã fie exceptate de la o susþinere care e în favoarea principiului aplicãrii legii celei mai blânde, adicã ar urma ca aceeaºi instituþie, doar pentru cã se aflã într-un proces... Noi ºtim foarte bine cã Legea învãþãmântului, acreditãrii spune cã aceste instituþii trebuie sã aibã o bazã materialã. Or, dacã le obligãm sã plãteascã ºi impozite, categoric cã se face în detrimentul bazei materiale, pentru cã banii care s-ar plãti pentru impozite ar urma sã fie folosiþi pentru crearea bazei materiale. În opinia mea ºi cu asentimentul dumneavoastrã, mai-binele este duºmanul binelui, eu propun sã rãmânem la textul aºa cum a fost el adoptat, pentru cã este cuprinzãtor, din motivele prezentate ºi de domnul preºedinte de comisie. Le avem în anexã, dacã clãdiri se numesc în anexã, în anexa legii, nu putem noi sã le autodefinim. E o deficienþã a legiuitorului pentru cã nu este complet textul, dar noi trebuie sã le aplicãm la textul care este prevãzut în legislaþia în vigoare.

Vã mulþumesc ºi cred cã acestea ar fi considerentele pentru care putem sã trecem, cu sprijinul dumneavoastrã, la votarea legii, în ansamblu.

Vã mulþumesc foarte mult.