Stenogramă plen

3. Proiectul Legii pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

4. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinþarea Centrului de Management pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior ºi a Cercetãrii ªtiinþifice Universitare.

1. Dezbaterea obiecþiei de neconstituþionalitate a acelor dispoziþii ale art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale care abrogã art. 103 din Legea nr. 92/1992, ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr. 20 din 2 februarie 2000.

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei (lege organicã).

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor (lege organicã).

4. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe (procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor).

5. Proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, convenþiilor ºi a altor înþelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia, semnat la Bratislava, la 16 aprilie 1999.

6. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti, la 25 februarie 1999.

7. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi Republica Polonã privind asistenþa juridicã ºi relaþiile juridice în cauzele civile, încheiat la Bucureºti la 15 mai 1999.

## **II.B. Marþi, 7 martie 2000, ora 11,30**

1. Proiectul Legii privind regimul strãinilor în România (lege organicã). 2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de ugenþã nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992 (lege organicã).

3. Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.

## _ªedinþa a început la ora 16,30._

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 241. Participã la alte acþiuni parlamentare 28, 102 fiind absenþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit. Cvorumul de lucru este de 144.

Biroul permanent, în ºedinþa de astãzi, a fãcut unele modificãri asupra proiectului ordinii de zi. Dacã pe lângã propunerile Biroului mai existã alte propuneri din partea dumneavoastrã?

Domnul Sassu, poftiþi!

Domnule preºedinte, douã propuneri. Una pentru partea I, pentru partea de astãzi: dacã se poate ca proiectul de lege de pe poziþia 4 sã fie trecut pe poziþia 3.

Este o rugãminte care þine de faptul cã iniþiatorul este aici ºi este unul dintre colegii noºtri care trebuie sã meargã la Senat. Deci este pentru ziua de astãzi.

Iar a doua este pentru ziua de marþi: proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40 privind protecþia chiriaºilor, de pe poziþia 15 sã fie trecut de legile de mediere, pe poziþia 4.

Deci proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor sã treacã de pe poziþia 15 pe poziþia 4.

- ªi, pentru astãzi, poziþia 4 sã treacã pe poziþia 3. Am reþinut.

Alte propuneri? Nu sunt.

- Deci, prima propunere de modificare pentru astãzi:

- pct. 4 sã treacã pe pct. 3.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Votat.

Pentru marþi, pct. 15 sã treacã pe pct. 4. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Votat. Ordinea de zi, în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Programul de lucru nu a suferit schimbãri. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã informez cã la Biroul permanent al Camerei au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 156 din 1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare RO 980302, Sprijin pentru reforma din domeniul protecþiei copilului, semnat la Bucureºti la 15 iulie 1999, dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, adoptat de Senat în ºedinþa din 28 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO 980302, Sprijin pentru reforma din domeniul protecþiei copilului, semnat la Bucureºti la 15 octombrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 28 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor, Vã propun 3 minute pentru fiecare luare de cuvânt ºi, în total, 40 de minute pentru finalizare.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea, pentru lãmurirea noastrã, sã întreb pe reprezentantul Ministerului Justiþiei ce are în vedere, cum sã foloseascã acest imobil al Magazinului ”JuniorÒ, având în vedere cã la Ministerul Justiþiei, de o bunã perioadã de timp, constructorii lucreazã intens, iar la tribunalul cel mare de câþiva ani se lucreazã.

Deci ce se doreºte sã funcþioneze în acest imobil?

Vã mulþumesc.

Numai puþin, domnule ministru, cred cã mai aveþi o întrebare de la domnul Ana Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Ana** _Ð Circumscripþia electoralã nr. 22 Ð Hunedoara_ **:**

Domnule preºedinte, Stimate doamne, Stimaþi domni,

Eu nu contest oportunitatea ºi necesitatea transferului Magazinului ”JuniorÒ în administrarea Ministerului Justiþiei pentru scopul pe care-l aratã legea, dar am o întrebare.

Aceastã clãdire, în timpul guvernãrii Ciorbea, deja avea un ”adrisantÒ, ºi anume Comisia de Valori Mobiliare, care-ºi desfãºoarã, dupã cum majoritatea dintre dumneavoastrã cunosc, activitatea într-un spaþiu cu totul ºi cu totul inadecvat, în cadrul clãdirii Institutului de Matematicã, într-un etaj, cu toatã arhiva Ð ºi, repet, arhiva, depozitatã pe culoare.

Din câte ºtiu, într-o ºedinþã de Guvern, a fost aprobatã hotãrârea de Guvern pentru transferul fãrã platã a acestui imobil în administrarea Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare, însã, nota bene, hotãrârea de Guvern n-a mai ieºit din clãdirea Guvernului pentru a fi trimisã în vederea publicãrii în ”Monitorul OficialÒ. De ce? Aceasta este întrebarea.

Domnule ministru, aveþi douã întrebãri. Vã rog, microfonul vã aparþine.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias** _Ð secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rãspunsul la prima întrebare se regãseºte atât în nota de fundamentare a ordonanþei de urgenþã, cât ºi în expunerea de motive la lege.

Este vorba despre faptul cã, încã din 1992, expertizele tehnice fãcute cu privire la imobilele afectate desfãºurãrii activitãþii instanþelor judecãtoreºti, realizãrii actului de justiþie în Bucureºti, deci încã din 1992 aceste expertize au arãtat cã imobilele despre care se face vorbire nu pot fi renovate, nu pot fi consolidate ºi nu pot fi renovate în timpul desfãºurãrii activitãþii instanþelor judecãtoreºti. Ele trebuie evacuate. Activitatea, cu tot ceea ce presupune ea, arhivã, registraturã, fãrã îndoialã, magistraþi, grefieri, aprozi ºi participanþii la actul de justiþie, trebuie cu toþii mutaþi în altã parte, pentru a putea fi renovate aceste spaþii.

Nu mai aduc în discuþie situaþia celebrului Palat de Justiþie din Bucureºti, cunoscutã de dumneavoastrã, de cãtre toþi, care, aºa cum reiese din toate expertizele ºi din toate luãrile de poziþie publice ale reprezentanþilor instanþelor din Bucureºti, foºti ºi actuali conducãtori ai acestor instanþe, este o situaþie care prezintã un pericol public major, datoritã afectãrii grave a acestei construcþii.

Aºa fiind, Ministerul Justiþiei a iniþiat aceastã procedurã, pentru a prelua Magazinul ”JuniorÒ în vederea compartimentãrii sale ºi mutãrii în acest magazin a instanþelor din municipiul Bucureºti, de fapt, în aceastã clãdire care îºi va schimba destinaþia pe care a avut-o iniþial, de magazin, urmând ca în perioada în care instanþele vor funcþiona în acest spaþiu, atât cât se va putea, clãdirile ºi în special venerabilul Palat al Justiþiei din Bucureºti sã fie renovate.

Ca atare, împrejurarea cã în acelaºi timp se fac lucrãri la sediul sau la fostul sediu al Ministerului Justiþiei de pe Bulevardul Elisabeta, vizavi de Ciºmigiu, nu are legãturã cu împrejurarea pe care o discutãm aici, deoarece acolo a fost sediul Ministerului Justiþiei, sediu absolut impropriu mutãrii instanþelor ºi activitãþii de judecatã în acea clãdire.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc. Acestea fiind spuse,

## **Domnul Petre Naidin:**

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimaþi colegi,

Un amendament de redactare. La sfârºit trebuie introdusã formula cunoscutã de cãtre noi: ”...cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

ªi permiteþi-mi, timp de 3 minute, sã-mi expun, sã spun necesitatea unor amendamente care sunt cuprinse la ”respinseÒ, pe care nu le mai consider cã nu trebuie sã le mai

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc. Comisia ce spune?

Domnule preºedinte Emil Popescu, aveþi o propunere de adãugire la articolul unic, la titlul ordonanþei. O aveþi spre analizã?

Da, comisia se menþine pe text.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. La pct. 6 din raport s-a propus un amendament de cãtre comisie, introducerea unui text nou, art. 2 alin. 2, care, în esenþã, spune cã diminuarea capitalului social corespunzãtor valorii imobilului transferat se va deduce numai din valoarea aferentã cotei de capital social gestionatã de Fondul Proprietãþii de Stat, cu majorarea proporþionalã a cotelor de capital social deþinut de persoanele care au calitatea de acþionari la data aprobãrii transmiterii.

Aici sunt douã chestiuni care trebuie discutate. Mai întâi, una de principiu, care þine de economia legii, a ordonanþei, a fost conceputã ordonanþa în aºa fel încât sã se reducã tot capitalul social în mod proporþional ºi pentru Fondul Proprietãþii de Stat, ºi pentru ceilalþi acþionari, respectiv S.I.F. ºi alte câteva persoane private, cu întreaga valoare a Magazinului ”JuniorÒ, urmând ca ceilalþi acþionari, în afara Fondului Proprietãþii de Stat, sã fie indemnizaþi de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat, cum spune art. 4 al ordonanþei, cu acþiuni la alte societãþi comerciale din portofoliul Fondului Proprietãþii de Stat. Aºadar, aceastã introducere, practic, contrazice întreaga economie a ordonanþei.

În al doilea rând, amendamentul propus de comisie ar trebui respins prin votul dumneavoastrã, deoarece nu putem vorbi, aºa cum aratã amendamentul, de o diminuare a capitalului social. Scopul acestei ordonanþe este de a mandata Fondul Proprietãþii de Stat sã diminueze, împreunã cu ceilalþi acþionari, capitalul social al societãþii comerciale în discuþie. Or, dacã se diminueazã numai capitalul social al Fondului Proprietãþii de Stat cu creºterea corespunzãtoare a capitalului social aparþinând celorlalþi acþionari, nu avem de a face cu o diminuare a capitalului social, ci cu un transfer de capital social de la un acþionar la altul, ceea ce ar face, practic, inaplicabilã ordonanþa de urgenþã ºi, în final, trecerea acestui imobil, Magazinul ”JuniorÒ, în domeniul privat al statului, pentru ca, apoi, prin hotãrâre de Guvern, potrivit Legii nr. 213, sã fie trecut în domeniul public al statului ºi afectat activitãþii de justiþie.

**:**

Comisia este pentru eliminare.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, comisia este de acord cu eliminarea. În aceste condiþii, supun pct. 5 votului dumneavoastrã. Cine este pentru?

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Pentru ce?

## **Domnul Vasile Lupu:**

Pentru eliminare.

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Dar în raport nu este eliminare.

Domnule preºedinte al comisiei, vã rog, veniþi la microfon ºi explicaþi despre ce este vorba!

Deci, poziþia comisiei.

Deci poziþia comisiei... Prietenul nostru, domnul Gavra, þine morþiº sã ne sâcâie.

Domnilor, uitaþi ce este. E adevãrat cã ºi comisia ºi-a însuºit acest amendament care, însã, în substanþa lui nu e un amendament juridic. ªi se pare cã în conþinutul textului existã niºte mecanisme antinomice. Asta este ceea ce ni s-a explicat prin prezenþa unui specialist pe problemã. Asta e o chestie care þine de finanþe-bãnci. De aceea, noi suntem de acord cu eliminarea acestui text, mai ales cã, repet, nu þine de noi, de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Întâmplarea a fãcut cã dintre toate textele legate de ordonanþã, codiþa aceasta din amendament este savantã ºi, în acelaºi timp, nu þine de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Lucrurile sunt evidente.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

La art. 2 propuneþi sã rãmânã textul Guvernului, al iniþiatorului, dar textul nou din alineatul 2 sã fie eliminat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La pct. 8 existã un amendament de eliminare a art. 4 fãcut de comisie în consonanþã cu introducerea art. 2 alin. 2, amendamentul la care s-a renunþat de cãtre comisie. Pe cale de consecinþã, de vreme ce comisia a renunþat la acel amendament, situaþie consfinþitã prin votul dumneavoastrã, urmeazã ca art. 4 sã se menþinã, pentru cã, altfel, ajunge ca partea cu care se micºoreazã participarea la capital a Societãþii Comerciale Bucureºti Ð S.A. sã nu mai poatã fi indemnizatã de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat sau compensatã la valoarea nominalã a acþiunilor cu acþiuni la alte societãþi comerciale.

Drept urmare, art. 4 trebuie, aº spune, în mod imperios sã rãmânã, pentru a nu ajunge pe o cale ocolitã la o adevãratã expropriere, fãrã o justã despãgubire. Vã mulþumesc.

Domnul Naidin.

Acum, domnule preºedinte, aº susþine ca la amendamentul meu, respins la poziþia 5, sã introducem, în final, sintagma: ”la alte societãþi comerciale rentabileÒ. Sau o altã variantã am propus eu, sã-i despãgubim, sã-i compensãm pe acþionari cu titlu de stat sau alte despãgubiri bãneºti, similitudine cu proiectul de lege votat de Camera Deputaþilor ºi aflat la Senat, a bunurilor imobile preluate abuziv de cãtre stat dupã 23 august 1944.

Vreau o soluþie pe care trebuie s-o supunem dupã aceea votului: ”rentabilÒ, deci ”societãþi rentabileÒ sau, dacã nu, nu distribuim în acþiuni titluri de stat sau alte despãgubiri bãneºti, vã rog frumos.

Da. Vã rog, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Se poate adãuga epitetul ”rentabileÒ, ”societãþi comerciale rentabileÒ, nu suntem însã de acord ºi nu se poate adãuga referirea la plata unor sume de bani, deci nu se poate face referire la o compensare altfel decât prin acþiuni la societãþi comerciale, pentru cã asta încã o datã ar contrazice ceea ce deja s-a stabilit între Fondul Proprietãþii de Stat ºi S.I.F. Muntenia, pe de o parte, ºi, pe de altã parte, ar contrazice economia proiectului de lege ºi economia ordonanþei de urgenþã, astfel cum a fost votatã de dumneavoastrã pânã acum. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Mai întâi

Dupã care ordine de zi lucrãm, domnule preºedinte?

Acesta este materialul pe care l-am primit în mapã. Potrivit ordinii de zi, conform modificãrii operate, avem proiectul Legii pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, adoptat de Senat la 29.11.1999.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În numele iniþiatorului acestui proiect de lege, permiteþi-mi sã fac câteva observaþii.

Proiectul de lege pleacã de la un principiu fundamental din Constituþia României, potrivit cãruia dreptul la învãþãturã este asigurat pentru învãþãmântul general obligatoriu, pentru învãþãmântul liceal ºi cel profesional, pentru învãþãmântul superior, precum ºi pentru alte forme de instrucþie ºi perfecþiune. Dupã cum se poate observa, textul constituþional asigurã dreptul la învãþãturã al tuturor cetãþenilor români pentru toate formele de învãþãmânt, indiferent dacã este vorba de învãþãmântul de stat sau particular.

De asemenea, conform Legii nr. 84/1995, învãþãmântul particular constituie o alternativã la învãþãmântul de stat ºi-l completeazã.

În conformitate cu dispoziþiile Legii învãþãmântului, care consfinþesc practic dorinþa legiuitorului de a institui egalitatea de tratament juridic, iniþiatorii propun acest proiect de lege, potrivit cãruia aceastã egalitate de tratament juridic a învãþãmântului paticular ºi de stat se impune ca o egalitate de tratament ºi asupra imobilelor deþinute de cãtre acestea.

Vreau sã reamintesc onoratei Camere a Deputaþilor cã acest proiect de lege a trecut prin Senatul României, cã în Senatul României proiectul de lege a fost susþinut ºi aprobat cu o majoritate importantã ºi, pornind de la aceste considerente, însuºindu-ne, în calitate de iniþiator, punctul de vedere al comisiei de specialitate, vã solicit sã

votãm ºi sã adoptãm acest proiect de lege, fiind o lege care priveºte învãþãmântul, una din prioritãþile declarate ale României, ieri, astãzi, mâine ºi întotdeauna. Vã mulþumesc foarte mult.

Da. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Dan Constantinescu, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului Legii pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, având în vedere ºi avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi ale Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, în ºedinþa din 29 decembrie anul trecut, comisia a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Senat.

Potrivit avizului Comisiei juridice, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul Virgil Petrescu din partea Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.-civic ºi ecologist.

Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist este de acord cu acest proiect de lege ºi sigur cã, în momentul în care se intrã în dezbaterea pe articole, vom face o propunere care este o propunere mai curând materialã.

Alte solicitãri din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea textului propus. Titlul legii.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?

A fost votat.

Articolul unic. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? A fost votat.

Votul final.

Da, domnul Virgil Petrescu solicitã o intervenþie.

În loc de cuvântul ”clãdiriÒ, normal e sã fie ”imobileÒ. Deci este o eroare materialã, aºa se obiºnuieºte, iar în nomenclatura noastrã, a învãþãmântului, instituþiile sunt numai la universitari ºi unitãþile sunt la învãþãmânt preuniversitar. ªi atunci ar fi fost bine ca... textul este perfect din punct de vedere al conþinutului, ca formã însã, ”imobilele unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar ºi ale instituþiilor învãþãmântului superiorÒ. Acesta este, din punct de vedere al... ”acreditatÒ... corect.

Domnule deputat, imobile înseamnã ºi terenuri.

E corect aºa.

## Domnilor colegi,

## Domnule preºedinte,

Eu sunt de acord cu ceea ce domnul deputat Petrescu propune, dar sunt obligat sã vã atrag atenþia cã faþã de intenþia legiuitorului mãrim foarte mult zona, de la clãdiri, inclusiv la terenuri. Sigur, pe noi nu ne deranjeazã dacã acest lucru, prin bunãvoinþa dumneavoastrã, se întâmplã. Însã noi avem o expertizã a Ministerului de Finanþe în ceea ce priveºte posibilitãþile acestea, care privesc deocamdatã doar clãdirile.

Sigur, ºi din acest punct de vedere trebuie sã ne hotãrâm, pentru cã e o întreagã discuþie, dacã ne referim la clãdiri sau ne referim la imobile, pentru cã imobile înseamnã în acelaºi timp ºi terenuri. ªi atunci deja devine o problemã mai largã puþin decât cea abordatã.

Este cea cu taxe ºi impozite, domnule senator!

## Da, taxe ºi impozite. Sigur.

ªi, de asemenea, eu ºtiu cã este complet ”învãþãmântul superiorÒ, dar în Legea învãþãmântului se vorbeºte de ”învãþãmântul preuniversitar ºi universitarÒ, nu superior. Aº dori, totuºi, sã pãstrãm .. ”acreditatÒ... nu... acreditate toate sunt, cã altfel nu existã. Atunci îl îngustãm foarte mult, la ora asta acreditate sunt mai puþine. Deci nu putem sã fim pentru unii mumã ºi pentru alþii ciumã. Sã fie ”clãdirileÒ pentru învãþãmântul superior.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul Dan Constantinescu.

Permiteþi-mi ca intervenþia mea sã aibã douã etape. În primul rând, pe procedurã.

Nici nu s-a votat.

Acest text s-a votat. Deci, cu tot regretul...

În al doilea rând, anexa nr. 2, la care poiectul de lege face referire, se numeºte Lista clãdirilor ºi a construcþiilor care nu sunt supuse imobilului. Aici apar numai clãdiri ale instituþiilor etc.

## Stimaþi colegi,

Mi s-a spus cã este vorba de o eroare materialã ºi de o corectare, ºi nu de revenire pe fond asupra textului. Domnul Gheorghe Ana.

Îmi permit sã încerc sã fac o lãmurire. Terenurile, altele decât cele agricole ºi silvice, din punct de vedere al taxãrii, sunt reglementate printr-o lege specialã, ºi nu prin Legea nr. 27. Este o lege specialã, dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã, Lege privind taxele asupra terenurilor proprietate de stat cu altã destinaþie decât cea agricolã sau silvicã. Deci nu intrã în acest domeniu.

Însã, domnule preºedinte, stimaþi colegi, am votat articolul unic fãrã sã ne referim la textul modificat, ºi anume la art. 2[1] . Cu alte cuvinte, noi acum ne oprim sã dezbatem textul prevãzut de articolul care aprobã modificarea. Este evident cã vorbim de clãdirile instituþiilor de învãþãmânt universitar ºi preuniversitar. Aici topica ne-ar arãta cã ar fi bine sã spunem ”clãdirile instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar ºi universitarÒ, fiindcã ºi ierarhia învãþãmântului este aceasta, ºi nu cea din text, dar nu asta conteazã.

Însã ce vreau sã vã propun este sã completãm textul, ºi anume: dupã cuvântul ”preuniversitarÒ sã înscriem ”acreditateÒ, ”instituþii de învãþãmânt acreditateÒ, fiindcã legea opereazã în viitor, or, noi în Parlamentul României am aprobat legea care stabileºte cã instituþiile de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar vor fi acreditate. Cele care nu vor fi acreditate, evident cã urmeazã alt regim.

De aceea, îngãduiþi-mi, domnule preºedinte, în procedurã normalã, sã vã propun aceastã completare.

Da, într-adevãr, aici suntem în procedurã normalã, a fost votat un text ºi textul poate fi completat.

Da, domnul senator Dumitrescu.

## Domnule preºedinte,

În afarã, domnilor colegi, cã textul este adoptat, aºa cum bine constata domnul preºedinte de ºedinþã, faþã de intervenþia domnului deputat Ana trebuie sã facem urmãtoarea precizare. Dacã introducem cuvântul acreditare, care este un proces care dureazã mai mult, o perioadã, sã zicem, un an, doi, trei ani, asta înseamnã cã anumite instituþii de învãþãmânt superior sau preuniversitar etc. sã fie exceptate de la o susþinere care e în favoarea principiului aplicãrii legii celei mai blânde, adicã ar urma ca aceeaºi instituþie, doar pentru cã se aflã într-un proces... Noi ºtim foarte bine cã Legea învãþãmântului, acreditãrii spune cã aceste instituþii trebuie sã aibã o bazã materialã. Or, dacã le obligãm sã plãteascã ºi impozite, categoric cã se face în detrimentul bazei materiale, pentru cã banii care s-ar plãti pentru impozite ar urma sã fie folosiþi pentru crearea bazei materiale. În opinia mea ºi cu asentimentul dumneavoastrã, mai-binele este duºmanul binelui, eu propun sã rãmânem la textul aºa cum a fost el adoptat, pentru cã este cuprinzãtor, din motivele prezentate ºi de domnul preºedinte de comisie. Le avem în anexã, dacã clãdiri se numesc în anexã, în anexa legii, nu putem noi sã le autodefinim. E o deficienþã a legiuitorului pentru cã nu este complet textul, dar noi trebuie sã le aplicãm la textul care este prevãzut în legislaþia în vigoare.

Vã mulþumesc ºi cred cã acestea ar fi considerentele pentru care putem sã trecem, cu sprijinul dumneavoastrã, la votarea legii, în ansamblu.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da. Poftiþi, domnule deputat!

Nu, eu înþeleg ce spune domnul senator Dumitrescu, dar cred cã trebuie sã gãsim o soluþie de compromis totuºi, sã spunem ”acreditate sau autorizate provizoriuÒ. ªi atunci am rezolvat treaba pentru totdeauna. Sunteþi de acord?

Dar, domnule deputat, încãrcãm textul fãrã sã fie nevoie.

Nu, ”autorizate provizoriu sau acreditateÒ, ºi atunci am rezolvat ce spune domnul Dumitrescu.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci este de acord ºi iniþiatorul cu aceastã completare. De acord este ºi comisia.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt convins cã am introdus ºi modificarea potrivit cãreia ºi învãþãmântul preuniversitar trebuie sã fie înaintea învãþãmântului universitar ºi atunci textul ar suna aºa: ”Clãdirile instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar autorizate provizoriu sau acreditateÒ. ªi, atunci, suntem acoperiþi din punct de vedere al legislaþiei actuale, al Legii nr. 88.

Vã mulþumesc.

Da. Deci, aºa am ºi votat. Votul final.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? A fost votat.

Vã mulþumim în numele învãþãmântului integral.

Da. Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Mai întâi o comisie de mediere, înainte de a trece la urmãtorul proiect.

Deci vã propun constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite, de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului, la proiectul Legii pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþile similare din învãþãmântul de stat ºi la proiectul Legii privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular superior de a susþine examenul

de finalizare a studiilor la instituþiile de învãþãmânt superior de stat acreditate. Grupul parlamentar al P.D.S.R. propune pe doamna Andronescu Ecaterina ºi pe domnul Vitcu Mihai. Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist, pe domnii Petrescu Virgil ºi Vida-Simiti Ioan. Grupul parlamentar al P.D. propune pe domnul Brezniceanu Alexandru. Grupul parlamentar al U.D.M.R., pe domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman. Grupul parlamentar al P.U.N.R., pe domnul Secarã Gheorghe.

Dacã la aceastã propunere existã obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinþarea Centrului de Management pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior ºi a Cercetãrii ªtiinþifice Universitare.

Dacã din partea inþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi, vã rog. Prezentaþi-vã!

## **Domnul Adrian Miroiu** _Ð secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

Mã numesc Adrian Miroiu ºi sunt secretar de stat la Ministerul Educaþiei Naþionale.

Domnule preºedinte,

Potrivit Legii învãþãmântului, existã Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior ºi Consiliul Naþional de Finanþare a Învãþãmântului Superior, ca organisme consultative ale Ministerului Educaþiei Naþionale, având rol important în elaborarea propunerilor pentru politicile în domeniul cercetãrii ºtiinþifice ºi finanþãrii învãþãmântului superior.

Da. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul Napoleon Antonescu.

## Stimaþi colegi,

Aºa cum a spus ºi domnul secretar de stat, aceastã unitate pentru managementul finanþãrii învãþãmântului superior ºi cercetãrii ºtiinþifice este absolut necesarã pentru cã, dupã cum ºtiþi, prin Legea învãþãmântului, cele douã consilii sunt facultative ºi nu pot avea structuri proprii, astfel cã activitatea lor este foarte mult îngreunatã.

Comisia a modificat ºi a corectat, cu acordul Ministerului Educaþiei Naþionale, din multe puncte de vedere aceastã ordonanþã, în sensul de a o face operativã ºi pentru a corespunde scopului pentru care a fost înfiinþat acest consiliu. Ca urmare, comisia propune sã aprobaþi aceastã variantã a Camerei Deputaþilor, inclusiv amendamentele depuse de domnul Virgil Petrescu în termenul de ºase zile, deoarece, deºi am muncit foarte mult la aceastã lege, am constatat cã, totuºi, ne-au scãpat douã lucruri esenþiale.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

La dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul?

Nu.

Titlul legii, propus de comisie. Domnul Virgil Petrescu.

La titlul legii, la nr. crt.1, nu titlul legii, titlul ordonanþei se va modifica ºi va avea urmãtorul cuprins: se taie cuvintele ”Lege pentru aprobareaÒ, ºi atunci devine ”Ordonanþa Guvernului privind înfiinþarea unitãþii executiveÒ. Deci este o propunere din punct de vedere tehnic.

Comisia? De acord. Iniþiatorul? De acord.

Deci cu aceastã propunere, supun pct. 1 din raport votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 2 din raport. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 3 din raport. Comentarii nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 4, art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 5. Domnul Virgil Petrescu.

La pct. 5, respectiv art. 3 lit.a) se taie ”laÒÉ ”asistã C.N.F.I.S.-ul...Ò ºi aºa mai departe. Deci, se taie ”laÒ.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Deci o corecturã gramaticalã sau de dactilografiere.

Cu aceastã corecturã, îl

Aici, la punctul 7, se introduce un nou alineat, 3, cu urmãtorul text: ”Pentru efectuarea lucrãrilor de evaluare, monitorizare ºi audit, unitatea are dreptul sã utilizeze colaboratori externi, specialiºti în domeniu, în calitate de experþi, remuneraþi în condiþiile legii.Ò

Ce spune comisia? De acord.

Deci, supun mai întâi votului dumneavoastrã propunerea domnului Virgil Petrescu.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. ªi acum art. 5, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 8 din raport. Domnul Virgil Petrescu.

Art. 6, deci pct. 8 din raport, se va modifica ºi se completeazã, dupã cum urmeazã: la alin. 1, ultimul cuvânt, în loc de ”venituriÒ, se pune ”din alte surseÒ, aºa este corect din punct de vedere al Ministerului Finanþelor, ”...inclusiv din participarea la proiecte cu finanþare internã sau internaþionalã.Ò

ªi, de asemenea, se adaugã un alin. 2, cu urmãtorul cuprins: ”Pentru activitãþi de evaluare executate la cererea unor instituþii din România sau din strãinãtate se pot percepe taxe ale cãror cuantumuri vor fi stabilite prin ordin al ministrului educaþiei naþionale. Veniturile astfel obþinute vor rãmâne la dispoziþia unitãþii, în regim extrabugetar, ºi se vor utiliza pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de evaluare. Soldul se reporteazã în anul urmãtor, cu aceeaºi destinaþie.Ò

Da. Vã mulþumesc. Din partea comisiei, domnul Napoleon Antonescu.

Suntem de acord cu aceste modificãri, însã vreau sã facem o corecþie pentru cã, ”ale cãror cuantumuri vor fi stabiliteÒ... nu merge prin ordin, ci ”vor fi stabilite de C.N.F.I.S., respectiv C.N.C.S.I.S. ºi aprobate prin ordin al Ministerului Educaþiei Naþionale.Ò Pentru cã ele stabilesc cuantumurile, ele pot sã aprecieze valorile respective. Sunteþi de acord, domnule profesor?

Da.

Sau C.N.C.S.I.S., da? ”De cãtre C.N.F.I.S. sau...Ò ºi/sau. Corect.

Da. Deci v-aþi pus de acord. Domnul Leonãchescu.

De acord cu propunerea domnului profesor Virgil Petrescu, ºi aº adãuga, pentru o îmbunãtãþire a textului, în loc de ”finanþare internã ºi internaþionalãÒ sã se spunã ”finanþare internã ºi externãÒ.

Da. Ce spune comisia? Comisia nu este de acord. Stimaþi colegi, Supun mai întâi votului dumneavoastrã amendamentul domnului Virgil Petrescu, cu completãrile domnului Napoleon Antonescu, acceptate de comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. ªi acum, pct. 8, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La pct. 9, art. 7. Domnul Virgil Petrescu.

Din punct de vedere legislativ, am înþeles cã art. 7 nu mai este necesar, întrucât ordonanþa intrã în vigoare o datã cu publicarea în ”Monitorul OficialÒ, iar dacã în ”Monitorul OficialÒ s-ar spune o altã datã, sigur cã atunci s-ar fi cuvenit sã se punã data respectivã. Or, noi am propus, mã rog, a fost propus de comisie art. 7, ”Prezenta lege intrã în vigoare la data publicãriiÒ. Nu e necesar. Deci, este o prevedere superfluã, ºi atunci este posibil sã fie eliminat pct. 9.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci propuneþi eliminarea textului de la art. 7, care este de prisos.

Comisia este de acord.

Iniþiatorul are vreo obiecþiune? A dispãrut cu totul. Da, este. Iniþiatorul este de acord.

Stimaþi colegi,

Vã rog, nu pãrãsiþi sala.

Probleme de procedurã. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Probabil cã iarãºi aveþi vreo ordine de zi veche. Vã rog sã observaþi cã pe ordinea de zi mai sunt înscrise

douã proiecte de hotãrâre, cã noi suntem în cadrul programului. Dumneavoastrã întrerupeþi programul de activitate al Camerei cu 20 de minute mai devreme, probabil, în ideea ca sã nu luaþi în discuþie aceste proiecte de hotãrâre. Vã rog sã acceptaþi cã noi ne gãsim în program ºi cã la ordinea de zi figureazã aceste douã proiecte. În momentul în care se epuizeazã programul, atunci puteþi sã daþi pauza aceea, pentru ca pe urmã sã înceapã activitatea de întrebãri ºi interpelãri.

## Domnule secretar,

Eu am observat cu uºurinþã cã în salã nu mai este cvorum. Dacã intrãm într-un subiect atât de important de dezbatere, sigur vom avea nevoie sã ne pronunþãm prin vot, ºi a începe un subiect pe care n-avem nici-o ºansã sã-l dezbatem cred cã nu este rezonabil.

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Înþeleg, cu majoritate, s-a hotãrât în Biroul permanent ca cele douã propuneri privind înfiinþarea acestor douã organisme de lucru ale Camerei Deputaþilor sã îºi porneascã, cu aprobarea, evident, a Camerei, activitatea. Cu alte cuvinte, de aceea sunt ºi înscrise pe ordinea de zi. Dacã consideraþi cã timpul material ºi nici prezenþa din salã nu ne îngãduie sã aprobãm aceste douã hotãrâri, v-aº ruga sã aveþi bunãvoinþa sã cereþi aprobarea plenului ca ele sã facã obiectul înscrierii pe ordinea de zi, mâine, pe primele douã locuri.

M-aþi auzit, da?

Da. V-am auzit, domnule deputat, dar ordinea de zi a fost votatã ºi noi am adjudecat o ordine de zi pentru ziua de mâine.

ªi cea de azi a fost votatã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

ªi cea de astãzi a fost votatã. Atunci, luaþi loc în bãnci. Verificaþi cvorumul ºi continuãm lucrãrile.

Da. Suspendãm ºedinþa. Reluãm peste 10 minute, pentru cã nu avem cvorum.

## * * DUPÃ PAUZÃ

Vã rog, pãstraþi liniºtea în salã.

Declarãm deschisã ºedinþa de rãspunsuri orale la întrebãrile adresate de deputaþi primului-ministru ºi membrilor Guvernului.

Avem amânãrile care sper cã v-au fost aduse la cunoºtinþã prin afiºare ºi trecem la interpelãri adresate membrilor Guvernului la care se prezintã rãspunsul oral.

Domnul deputat Nicolae Groza. Este prezent. ªi este prezent ºi domnul ministru de stat Mircea Ciumara. Atunci, vã rog sã dezvoltaþi interpelarea.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

O interpelare pentru domnul ministru Mircea Ciumara. Este arhicunoscut cã ºtiinþa este o marfã care se obþine greu, prin cercetare ºtiinþificã, cu mari eforturi financiare, dar care se va vinde tot aºa de greu în anumite etape. Dar este unanim recunoscut cã marfa-ºtiinþã o datã vândutã împinge societatea omeneascã înainte, fiind motorul dezvoltãrii socio-economice.

De ce aþi abdicat de la recunoaºterea acestor principii, domnule ministru? Din 1997, când cercetarea ºtiinþificã a primit aproape 0,5% din P.I.B., sursele financiare s-au redus drastic, ajungând în 1999 la circa 0,34% din P.I.B. În aceste condiþii, mii de specialiºti au pãrãsit activitatea de cercetare ºtiinþificã, iar alþii s-au înscris în exodul de creiere româneºti. Deci este sacrificatã cu bunã ºtiinþã ºtiinþa româneascã. Cât de bunã este ºtiinþa dumneavoastrã, a guvernelor din perioada 1996-2000, din care permanent aþi fãcut parte, rãmâne sã aprecieze urmaºii noºtri, efectul subdezvoltãrii fiind greu de calculat.

Veþi lupta, domnule ministru, ca în anul 2000 sã se aloce cercetãrii ºtiinþifice cel puþin 0,6% din P.I.B.? Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul ministru Ciumara are cuvântul.

**Domnul Mircea Ciumara** _Ð ministru de stat, preºedintele Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul_ **:**

În primul rând vreau sã vã cer scuze pentru cã, în ultimele trei sãptãmâni, având în fiecare luni searã ºedinþe de Guvern pentru a discuta bugetul pe acest an, nu am putut veni sã rãspund la interpelãrile dumneavoastrã.

Dupã ºtiinþa mea, în cursul zilei de azi, s-a depus sau se depune la Camera Deputaþilor proiectul bugetului pe 2000 ºi veþi vedea, din pãcate, cã cifrele referitoare la cercetarea ºtiinþificã nu sunt pe mãsura dorinþelor dumneavoastrã, domnule deputat. ªi nici mãcar pe mãsura dorinþelor mele. Ceea ce pot sã vã spun este cã vom definitiva strategia cercetãrii ºtiinþifice în perioada 15 martie-15 mai, ca sã avem garanþia pe 4 ani de zile în ceea ce priveºte finanþarea acestei activitãþi vitale pentru economia naþionalã ºi, în baza ei, dacã va fi cazul, vom face corecturi cu prima ocazie în bugetul pe anul în curs.

Deocamdatã nu am stabilit prioritãþile economiei naþionale cum trebuie. Eu sper cã, împreunã cu partidele politice, cu patronatele, sindicatele ºi societatea civilã, sã facem o strategie pentru toate ramurile de activitate din þara noastrã ºi, pe baza ei, sã aducem corecturile cuvenite. Deci, chiar dacã în proiectul de buget care vine aici nu sunt sumele dorite de dumneavoastrã ºi nici de mine, sunt un simplu membru al Guvernului, nu hotãrãsc eu, printr-o strategie bine pusã la punct ºi printr-un buget multianual vom putea sã avem o viziune pe termen lung asupra acestei activitãþi, s-o scoatem din acest colaps actual.

Da. Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul Nicolae Popa a cerut o intervenþie pe procedurã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi interveni pe procedurã, deoarece astãzi am vãzut afiºatã solicitarea mai multor ministere de a se amâna rãspunsurile la interpelãri. Eu cred cã noi ne confruntãm de mai mult timp cu aceastã situaþie. Suntem foarte nemulþumiþi, noi, deputaþii, pentru aceastã manierã de a privi lucrurile ºi nu de multe ori, aº vrea sã vã spun, rãspunsurile se dau formal, superficial, fãrã substanþã, chiar nici nu sunt, eu ºtiu, aprofundate subiectele respective. Noi o considerãm chiar o lipsã de respect faþã de deputaþi ºi faþã de subiectul în cauzã ºi, nu în ultimul rând, faþã de electorat. Pentru cã noi, de fapt, suntem vocea electoratului în instituþiile fundamentale ale statului, unde le prezentãm problemele.

De trei sãptãmâni am depus o interpelare la Ministerul Industriilor, personal domnului ministru Berceanu. Am înþeles, în prima sãptãmânã, când s-a solicitat amânarea, dar sã se solicite amânarea la amânare, eu consider cã lucrurile nu sunt în regulã. Chiar dacã sunt probleme în cadrul Guvernului, chiar dacã sunt probleme în interiorul unor partide, nu se pot permite asemenea lucruri. Este vorba de o situaþie deosebitã în Munþii Apuseni, unde o firmã canadianã, e vorba de EUROGOLD, doreºte sã facã niºte investiþii cu niºte sacrificii enorm de mari, este vorba de mutarea unei localitãþi în totalitate...

Domnule deputat, aþi intrat pe o chestiune de fond, în afara...

Eu consider cã toate subiectele pe care le prezentãm noi aici sunt importante ºi am dori din partea reprezentanþilor Guvernului mai multã seriozitate în dezbaterea acestor probleme.

Vã mulþumesc.

Domnul Kerekes K‡roly este prezent pentru a primi explicaþii legate de politica salarialã. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea a fost adresatã domnului prim-ministru dar, dupã cum am putut constata, Domnia sa n-a putut veni. În astfel de condiþii, accept rãspunsul din partea domnului ministru Mircea Ciumara.

Textul interpelãrii este urmãtorul.

Normele metodologice privind încheierea contractelor de administrare a companiilor, respectiv societãþilor naþionale, a societãþilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi a regiilor autonome, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 364 din 10 mai 1999, stabilesc, pentru administratorii respectivilor agenþi economici, venituri lunare care ating zeci ºi sute de milioane de lei. Rezultatele, prestaþiile acestor agenþi economici, nu puþini la numãr dintre ei cu mari datorii faþã de bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, nu justificã venituri atât de mari pentru administratorii lor, situaþie care a provocat nemulþumiri justificate ºi tensiuni în rândurile cetãþenilor care, în marea lor majoritate, au venituri mici, mulþi dintre ei trãind sub nivelul unui trai decent, la limita supravieþuirii. Discrepanþa poate fi observatã în multe cazuri ºi faþã de salarizarea altor factori de rãspundere din viaþa economico-socialã a þãrii, în mod deosebit din unitãþile bugetare.

Solicit explicaþii din partea domnului prim-ministru, în cazul de faþã din partea domnului ministru Ciumara, asupra acestei politici salariale care, pe bunã dreptate, este consideratã ca lipsitã de realitate.

Da. Vã mulþumesc. Domnul ministru Ciumara are cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule deputat, cã înþelegeþi situaþia ºi acceptaþi rãspunsul de la mine. Problema politicii salariale ne îngrijoreazã din multe alte aspecte. Sunt discrepanþe enorme între ministere, între instituþiile publice, în salarizarea la ora actualã, total nejustificate. Mi se pare anormal ca cel mai simplu salariat din Ministerul Finanþelor, de vizavi, sã primeascã 800.000 de lei pe lunã, iar un director sã primeascã numai 2 milioane, deci un director sã aibã numai de douã ori faþã de salariul minim pe economie.

Pentru a rezolva toate aceste probleme, inclusiv cea ridicatã de dumneavoastrã, doamna ministru al muncii avea misiunea sã prezinte, pânã sãptãmâna asta, un proiect de act normativ pentru a reglementa; nu ºtiu încã exact cum va arãta actul, pentru cã nu ne-am întâlnit astãzi, însã în cursul acestei sãptãmâni trebuie sã prezinte un asemenea de proiect de act normativ doamna ministru al muncii.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Kerekes K‡roly, pentru o scurtã replicã.

Mulþumesc, domnule preºedinte, Mulþumesc, domnule ministru Ciumara.

Dumneavoastrã, prin rãspunsul dat, v-aþi referit la un act normativ care va fi pregãtit de cãtre Ministerul Muncii, referitor la salarizarea, bãnuiesc eu, a serviciilor publice descentralizate ale ministerelor, dar eu m-am referit la salariile mari la agenþi economici ºi trebuie sã remarc faptul cã principiul de salarizare valabil în condiþiile economiei de piaþã constã în corelarea nivelului de salarizare cu performanþele economice. Or, în cazul acestor agenþi economici aflaþi în situaþia de monopol predominã slaba calitate a prestaþiilor, productivitatea redusã, pierderile mari, datoriile uriaºe faþã de buget.

Pe de altã parte, cum aþi subliniat ºi dumneavoastrã, existã o discrepanþã uriaºã între nivelul de salarizare al administratorilor acestor agenþi economici ºi cel de la unitãþi bugetare. Cu titlu de exemplu, amintesc situaþia de la serviciile publice descentralizate, unde directorul general are un salariu brut lunar de 3.300.000 lei, care cuprinde ºi sporul de vechime de 25%. Deci, menþinerea acestor salarii nejustificate în cadrul acelor agenþi econo-

mici de care am vorbit este o gravã greºealã ºi pentru care rãspunderea o are Guvernul. Mulþumesc pentru atenþie.

Da. Mulþumesc. Domnul Ciumara.

Domnule deputat, dacã proiectul de act normativ care vine de la doamna ministru, probabil cel târziu joi, la ºedinþa Guvernului, nu conþine ºi aspectele ridicate de dumneavoastrã, vã asigurãm cã vom lua în calcul o variantã. Eu sper sã le conþinã. N-am vãzut încã textul, însã avea misiunea asta, s-a angajat cu plãcere sã rezolve problemele astea. Când vom vedea textul, dacã nu rãspunde, o solicitãm sã dea curs ºi la aceste modificãri.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Florea Buga este prezent? Nu este prezent.

Doamna Viorica Afrãsinei nu este. Domnul Valeriu Tabãrã.

Domnule ministru de stat, în primul rând vã mulþumim pentru faptul cã aþi venit pentru a da rãspunsul la interpelãrile noastre, ceilalþi miniºtri de cele mai multe ori se lasã aºteptaþi sau se fac amânãri absolut nejustificate pentru a se rãspunde parlamentarilor.

Domnule ministru de stat, cred cã nimeni nu mai contestã astãzi însemnãtatea procesului de privatizare, cale spre aºezarea României în rândul þãrilor cu o economie normalã.

Credem, însã, cã privatizarea societãþilor comerciale din industria de vârf trebuie fãcutã astfel încât sã li se asigure acestora continuitate în activitate, dar mai ales o integrare în sistemele similare de activitate care sã asigure evoluþia acestor societãþi în trepte superioare de performanþã tehnicã ºi economicã.

În acelaºi timp, trebuie avut în vedere ca privatizarea acestor societãþi sã se facã la adevãrata valoare, ºi nu la false valori, aºa cum se întâmplã de obicei. Este cazul Societãþii Comerciale ”AutomaticaÒ S.A. Bucureºti, vândutã nu de mult unei firme a cãrei solvabilitate este pusã sub semnul întrebãrii ºi care creeazã perspective sumbre pentru viitorul Societãþii Comerciale ”AutomaticaÒ S.A.

Domnule ministru, consideraþi normal preþul de 600.000 dolari, cu care s-a vândut Societatea Comercialã ”AutomaticaÒ S.A., în contextul în care metrul pãtrat de teren Ñ ºi nu este puþin, sunt circa 6,2 hectare Ñ valoreazã, în zonã, 200 dolari?

Afacerea Societatea Comercialã ”AutomaticaÒ S.A. vi se pare curatã? Care sunt consecinþele forþãrii privatizãrii Societãþii Comerciale ”AutomaticaÒ S.A. asupra relaþiilor cu Suedia, Uniunea Europeanã ºi organismele financiare internaþionale?

Domnule ministru de stat, este doar unul dintre exemplele cum nu trebuie fãcutã privatizarea în România. Din pãcate, sunt multe astfel de exemple ºi multe dintre privatizãri ridicã multe semne de întrebare.

Cine va rãspunde de vânzãrile acestea subvalorice ºi mai ales de viitorul acestor societãþi dintr-o economie de vârf ºi posibil sã fie o economie de vârf? Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul ministru Ciumara.

Îmi pare rãu, domnule preºedinte, cã mã întrebaþi pe mine în felul acesta, fiindcã vã reamintesc cã în presã, acum un an ºi jumãtate, eram suspectat cã am vândut România Suediei, ºi pânã nu se va finaliza problema cu Suedia nu mã puneþi pe mine sã mã pronunþ, sã se pronunþe alþii. ªi dupã aceea sã-i întreb eu de ce am fost acuzat de posibil spionaj ºi posibilã subminare a economiei naþionale. Da?!

Îmi revin atribuþiile, este adevãrat, sã coordonez ºi Fondul Proprietãþii de Stat, de douã luni de zile. În stadiul actual, când am fãcut bugetul ºi a trebuit sã cãutãm surse de bani pentru a putea echilibra bugetul, nu am putut sã-mi intru pe deplin în atribuþii, dar promit cã în scurt timp voi analiza, în mod sistematic, aceste acte de privatizare.

Pentru alte rãspunsuri, dacã vreþi, între patru ochi vi le dau. Sunteþi mulþumit?

Domnul Valeriu Tabãrã, pentru maximum un minut.

Nu am fãcut întâmplãtor aceastã interpelare, domnule ministru Ciumara, ºi poate cã dumneavoastrã sunteþi ºi cel care cunoaºteþi cât de cât problemele legate de datoria României cãtre Suedia, de altfel, singura datorie rãmasã dinainte de 1989.

Problema este, însã, cã valoarea de vânzarea a acestei societãþi, de 600.000 de dolari, este absolut strigãtoare la cer, este egalã cu un autoturism Mercedes, sigur, de ultimul tip. Or, aceastã întreprindere, spuneam cã nu numai cã se dã gratuit, dar se dã cu un plus de valoare pentru acest cumpãrãtor, care are foarte multe semne de întrebare asupra solvabilitãþii lui. Are, de pildã, datorie cãtre Societatea ”AutomaticaÒ pentru chirii de circa 800 milioane, dupã câte am fost informat.

Dar, sã vã mai aduc în discuþie câteva exemple: U.M.T.-ul Timiºoara s-a vândut cu 16 miliarde, când numai o secþie este de valoarea a câteva zeci de miliarde de lei; nu mai vorbesc de ceea ce s-a întâmplat ºi se întâmplã cu ”ElectromotorÒ Timiºoara. Dar sunt zeci ºi zeci de alte cazuri în care privatizarea aceasta se face mai mult dupã ochi, decât dupã o evaluare corectã. ªi aici este marea nenorocire.

Eu cred cã reamendarea sau completarea Legii Curþii de Conturi este necesar sã fie fãcutã tocmai pentru a evita aceste subevaluãri, care se fac nu fãrã un anumit interes. Eu nu vreau sã nominalizez aici acuzaþiile care vin din zona aceasta, ”AutomaticaÒ, pentru forþe politice amestecate în aceastã privatizare, asupra modului cum s-a fãcut oferta, asupra modului cum s-a evitat momentul de publicitate corectã a privatizãrii, pentru cã s-a fãcut peste sãrbãtorile de iarnã, de Anul Nou, când lumea nu este atentã.

Societatea Comercialã ”AutomaticaÒ a fost introdusã într-o zonã de privatizare sau într-un set de privatizãri în care se anunþau câteva mici agromecuri...Deci aici este problema ºi cred cã trebuie clarificate astfel de probleme.

Domnul ministru Ciumara.

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã interpretez cã nu este o interpelare, ci o atenþionare! ªi pentru asta vã mulþumesc.

Vã asigur cã în scurt timp îmi voi face timp sã mãresc veniturile la bugetul statului, care vin de la F.P.S. Asemenea contracte necesitã o analizã temeinicã. Nu se poate, din 17 februarie pânã acum, sã studiem suficient de bine ºi contractul de privatizare. Însã, vã asigur cã va fi o analizã sistematicã a tuturor contractelor de privatizare a marilor întreprinderi, în primul rând, pentru a vedea cum putem sã majorãm intrãrile la bugetul statului, sã uºurãm execuþia acestui buget sãrac care se depune azi în Parlament, mãcar atât, sã-l uºurãm. Deci, aveþi promisiunea mea cã îl vom analiza în mod metodic.

## Vã mulþumesc.

Domnul ªerban Constantin Valeca dezvoltã interpelarea privitoare la lucrãrile la Unitatea 2 Cernavodã ºi implicit producþia de apã grea în România.

Aveþi cuvântul, domnul deputat!

Interpelarea mea se adreseazã Guvernului României ºi vizeazã poziþia acestuia faþã de continuarea lucrãrilor la Unitatea 2 Cernavodã ºi implicit producþia de apã grea.

Am observat cu uimire cã domnul ministru Ciumara, care este coordonatorul ministerelor implicate, industrii ºi finanþe, a putut sã rãspundã, dar celelalte douã ministere solicitã amânare. Probabil cã existã probleme de management acolo, la Guvern.

Sã dau citire textului. Deci am solicitat date concrete din strategia referitoare la programul nuclear românesc, termene de execuþie ºi fonduri alocate în 2000, ºi nu declaraþii de intenþie. Am avut în vedere Hotãrârea Guvernului nr. 35/1997 care prevede cã programul nuclear este strategic ºi de importanþã deosebitã ºi Hotãrârea Guvernului nr. 365 care prevede finanþarea cantitãþilor necesare de apã grea.

Am fãcut aceastã interpelare deoarece am lucrat în acest sector, s-au restructurat draconic, pe orizontalã, toþi agenþii din cercetare, proiectare, producþia de echipamente, de combustibil nuclear ºi apã grea ºi construcþiimontaj, ºi trebuie hotãrât o datã care este eficienþa, deci o capacitate minimã de servicii ºi produse româneºti care mai pot fi utilizate în domeniul de energeticã nuclearã, având în vedere cã, dupã acest moment, tot ceea ce existã în þara noastrã, ca suport tehnic ºi suport de servicii, va dispãrea.

Vã mulþumesc.

Domnul Ciumara.

Domnule deputat, aþi ridicat, de fapt, douã probleme: pentru apa grea, în urmãtorii 3 ani de zile Ñ 2000, 2001 ºi 2002 Ñ, se asigurã finanþarea necesarã. Va fi de discutat, dacã se va ajunge la un grad de uzurã avansat ,se mai justificã modernizarea sau nu, dar aceasta discutãm atunci, nu acum. În orice caz, pentru apã grea se asigurã finanþarea de la buget ºi veþi vedea bugetul care vine în Parlament, din punctul acesta de vedere.

În privinþa strategiei la programul nuclear, toate firmele care au solicitat sã le dãm asigurãri dacã se continuã sau nu, le-am comunicat cã avem intenþia aceasta, mai sunt probleme cu asigurarea finanþãrii din exterior. Spre exemplu... dar nu este bine sã spun numele firmei, iertaþi-mã, e mai bine sã tac. Strategia aceasta va fi definitivatã între 15 martie ºi 15 mai la Snagov, împreunã cu celelalte strategii. Trebuie sã punem faþã în faþã strategia nuclearã cu strategia în domeniul hidro, în domeniul termo, vedeþi bine cã CONEL-ul a început sã agite sindicatele, strategia în domeniul cãrbunelui etc.

Deci toate aceste strategii existente în minister vor fi corelate între ele, în prezenþa reprezentanþilor partidelor politice, ºi unde sunt toþi invitaþi, prin experþii lor, în prezenþa sindicatelor ºi a patronatelor, ºi vom putea, în sfârºit, sã avem o strategie de subramurã, care nu poate încã funcþiona, fiindcã nu este corelatã cu celelalte subramuri, ºi o strategie pe ansamblu, în care sã am garanþia.

Însã, decizia politicã este ca unitatea Cernavodã 2 sã fie terminatã ºi suntem convinºi cã trebuie sã fie terminate ºi 3, 4 ºi 5, dar cel puþin anul acesta sã obþinem finanþarea pentru Cernavodã 2. Mã doare inima cã au plecat specialiºtii, cã au oprit ºantierul, au lãsat ºantierul ºi au plecat de acolo, ºi este o pierdere pentru economia naþionalã, însã aceastã întrerupere s-a fãcut nu din vina Guvernului Mugur Isãrescu. Deci nu pot sã vã prezint acum date, suntem în faza de negocieri pentru a obþine finanþarea externã, din mai multe domenii.

Vã mulþumesc.

Domnul Acsinte Gaspar aºteaptã rãspuns de la Ministerul Sãnãtãþii.

Este prezent aici, din partea ministerului sãnãtãþii, domnul secretar de stat.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Având în vedere rata foarte înaltã a mortalitãþii copiilor la vârsta de pânã la 5 ani, un grup de medici din municipiul Râmnicu-Vâlcea au realizat un studiu de caz ºi au formulat prioritãþi pentru programele de protecþie a sãnãtãþii copilului în România, care sã conducã la reducerea mortalitãþii copiilor din aceastã grupã de vârstã.

Propunerile au în vedere un segment de 5,2% din populaþia þãrii, la care se înregistreazã un risc de deces de 5,3 la 1000 de copii pânã la 5 ani, risc de aproape 6 ori mai mare decât al grupei urmãtoare de vârstã, de la 5 la 9 ani.

Adoptarea prioritãþilor propuse ar determina: modificarea Programului naþional de sãnãtate nr. 12, prevãzut în Ordinul ministerului sãnãtãþii nr. 669 din 5 octombrie 1999; adaptarea la acest obiectiv a Normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru privind asistenþa medicalã prin sistemul asigurãrilor de sãnãtate; introducerea în practicã a carnetului de sãnãtate al copilului, restabilirea unei reþele de personal mediu calificat, asistenþi comunitari, la nivelul localitãþilor, care sã asigure trecerea de la sistemul dispensarului medical teritorial, la cabinetul medical, prevãzut de actuala legislaþie.

Pentru aceste considerente, medicii din municipiul Râmnicu-Vâlcea, cu care m-am întâlnit, în calitatea mea de deputat, pe care-i reprezint în Camera Deputaþilor, au cerut ca Ministerul Sãnãtãþii sã comunice care sunt mãsurile luate de cãtre minister cu privire la reducerea mortalitãþii copiilor din grupa de vârstã de pânã la 5 ani, dacã prioritãþile enumerate în materialul documentar care a stat la baza interpelãrii ºi care a fost remis Ministerului Sãnãtãþii se regãsesc în programele de protecþie a sãnãtãþii copilului, ale ministerului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat.

## **Domnul Irinel Popescu** _Ð secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii_ **:**

La interpelarea pe care ne-aþi adresat-o vã comunicãm mãsurile luate de Ministerul Sãnãtãþii în vederea reducerii mortalitãþii la copiii din grupa de vârstã de la 0 la 5 ani.

Reducerea mortalitãþii infantile, ceea ce înseamnã numãrul de decese sub un an, raportate la 1000 de nãscuþi vii, este privitã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii ca un deziderat universal, iar pentru România este o necesitate stringentã.

Dupã clasificarea Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, rata mortalitãþii infantile este: scãzutã, când este sub 20 la mie; moderatã, când este între 20 ºi 49 la mie; crescutã, între 50 ºi 99 la mie ºi foarte crescutã, peste 100 la mie.

Potrivit acestei clasificãri, România se situeazã între þãrile cu mortalitate infantilã moderatã, având 20,5 la mie în 1998, cu tendinþa de a intra în categoria þãrilor cu rata mortalitãþii infantile scãzutã, înregistrând 18,3 la mie în primele 9 luni ale anului 1999, ultima datã pânã la care avem cifre statistice.

Tot în conformitate cu aprecierile Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, timpul necesar reducerii ratei mortalitãþii infantile este diferit de la þarã la þarã, în funcþie de dezvoltarea economicã, socialã, educaþionalã etc.

Cu toate cã valoarea mortalitãþii infantile se menþine încã ridicatã faþã de valorile înregistrate în þãrile europene, ea a avut o evoluþie favorabilã în ultimii zece ani, ajungând de la 26,9 la mie în 1990, la 20,5 la mie în 1998 ºi la 18,3 la mie în primele 9 luni ale anului 1999.

Ministerul Sãnãtãþii a fost permanent preocupat de scãderea mortalitãþii infantile, luând mãsuri de ordin legislativ ºi organizatoric, printre care cele mai importante sunt:

Iniþierea unui program naþional pentru planificare familialã ºi sãnãtatea reproducerii, finanþat de cãtre Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie ºi Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, cu consecinþe benefice asupra numãrului de copii doriþi.

Dotarea cu echipamente performante a secþiilor de obstetricã-ginecologie ºi nou-nãscuþi, prin programul Bãncii Mondiale, acord încheiat în 1993, derularea începutã în 1995 ºi încheiatã în 1998.

S-a depãºit timpul! E cam mare raportul...

Da, este adevãrat, dar eu l-am scris, mi s-au cerut explicaþii detaliate, ºi acestea constituie integralitatea mãsurilor pe care le-a luat Ministerul Sãnãtãþii.

Deci, nu vãd cum aº putea sã fac o sintezã. Dacã doriþi, pot sã înmânez doar rãspunsul scris, ºi în cazul în care vor fi necesare lãmuriri suplimentare... Dar ministerul s-a simþit obligat sã enumere toate mãsurile pe care le-a luat. Problema, aºa cum spuneam, este delicatã la nivel naþional ºi este în atenþia Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii.

Deci doriþi sã continuu. Sau, dacã nu, pot sã înmânez rãspunsul scris.

Da. Vã mulþumim.

Înþeleg cã pot sã înmânez rãspunsul scris, nu?

Mai aveþi de adãugat ceva? Nu.

Dacã sala întrerupe...

Domnul Mihai Nicolescu este prezent pentru a primi rãspunsul din partea Ministerului Agriculturii. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Interpelarea se adreseazã Ministerului Agriculturii, domnului Ioan Mureºan, ºi obiectul interpelãrii vizeazã situaþia creatã încã din toamna anului 1999, când conducerile multor societãþi agricole cu capital majoritar de stat din þarã, datoritã situaþiei economice nefavorabile în care se aflã, au anulat contractele cu locatorii, comunicând cã nu mai lucreazã suprafeþele de teren ce aparþin locatorilor ºi acþionarilor. O astfel de situaþie a fost adusã la cunoºtinþã la nivelul cabinetului parlamentar de mai mulþi acþionari, printre care ºi acþionarii ºi locatorii din cadrul S.C. ”AgricolaÒ Service S.A. Craiova, în condiþiile în care,

cei peste 710 locatori ºi acþionari, care nu au fost puºi în posesie ca proprietari pânã acum, nu au nici resurse financiare necesare efectuãrii lucrãrilor.

Terenurile nefiind repartizate locatorilor ºi acþionarilor, aceºtia nu au beneficiat nici de bonurile valorice acordate pentru motorinã, în vederea efectuãrii lucrãrilor agricole de toamnã.

La ora actualã, primãriile au anunþat cã, neavând titlu de proprietate, locatorii ºi acþionarii nu primesc cupoanele alocate, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 219/1999, pentru lucrãrile aferente anului agricol 2000.

Suprafeþele la care se face referire la ora actualã sunt nearate, cu cantitãþi mari de buruieni ºi resturi vegetale, care vor influenþa nefavorabil producþia agricolã a þãrii în anul 2000.

Pornind de la aceastã situaþie, se formuleazã douã probleme, ºi anume, prima problemã: cum intenþioneazã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã rezolve situaþia acestor suprafeþe aparþinând locatorilor ºi acþionarilor ºi care trebuie lucrate ºi însãmânþate în aceastã primãvarã? ªi, a doua, dacã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei îºi propune sã intervinã pentru corectarea Ordonanþei de urgenþã nr. 219/1999, în vederea rezolvãrii acestor probleme?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Panã are cuvântul.

## **Domnul Aurel Panã** _Ð secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Mihai Nicolescu, vã pot comunica urmãtoarele: persoanele fizice care au calitatea de acþionar vor fi puse în posesie, conform art. 8, 12 ºi 15 din Legea nr. 1/2000. Pânã la punerea în posesie, societãþile comerciale, institutele, staþiunile de cercetare ºi producþie agricolã, precum ºi regiile autonome ºi societãþile naþionale cu profil agricol administreazã terenurile ºi, conform art. 74 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ulterioare, au obligaþia sã asigure cultivarea ºi protecþia solului.

Pentru persoanele fizice care au încheiat contracte de locaþiune în conformitate cu art. 25 din Legea arendãrii nr. 16/1994, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, acþiunea de punere în posesie se aflã în derulare, iar prin adresa nr. 123 din ianuarie 2000, de la cabinetul ministrului, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei dispune încheierea de urgenþã a acesteia.

În Ordonanþa de urgenþã nr. 219/1999 privind programul naþional pentru þãrãnime, bazat pe cupoane atribuite gratuit, la art. 3 se expliciteazã cine sunt beneficiarii acestora, fãrã sã se condiþioneze dreptul de beneficiere de cupoane de eliberarea titlului de proprietate, ci numai de exploatarea efectivã a terenului.

Persoanele fizice sau juridice prevãzute la art. 3 din ordonanþa sus-menþionatã pot face cereri, în termen de 25 de zile de la publicarea normelor metodologice, deci se aflã încã în termen, termenul expirând la data de 12 martie a acestui an.

Mai mult, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a emis Ordinul nr. 30 din 1.03.2000, prin care reglementeazã componenþa comisiilor de la art. 3 ºi modul de inventariere ºi delimitare a terenurilor care fac obiectul retrocedãrii, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi a Legii nr. 1/2000. La art. 4 al acestui ordin se stabileºte modul ºi termenul de eliberare a titlurilor de proprietate pentru locatori.

Domnul Mihai Nicolescu.

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns. Situaþia în teren se prezintã exact în urmãtoarea manierã: I.A.S.-urile, care sunt decapitalizate, la ora actualã nu au cu ce lucra pãmântul pânã îl vor prelua acþionarii ºi locatorii, conform Legii nr. 1/2000, ar trebui sã intre în obligaþia I.A.S.-urilor sã lucreze acest pãmânt, însã aceste suprafeþe vor rãmâne nelucrate, suntem în plinã perioadã de lucru, arãturi neefectuate, pe care le-am depãºit ca termen, trebuiau efectuate în toamnã.

Situaþia este grea, pentru cã aceste I.A.S.-uri au fost decapitalizate, iar în ultima perioadã n-au beneficiat nici de creditele conform Legii nr. 165, pentru cã, într-adevãr, n-au avut vocaþia necesarã ºi n-au putut sã intre în drepturile acestea. Drept urmare, n-au putut sã efectueze lucrãrile. De aceea, cred cã trebuie urgentatã situaþia locatorilor ºi a acþionarilor, pentru cã, altfel, aceste suprafeþe vor rãmâne nelucrate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Trecem mai departe la interpelarea domnului deputat Marian Ianculescu.

Aºteptãm rãspunsul de la Ministerul Agriculturii.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

În judeþul Teleorman ºi probabil ºi în alte judeþe s-a creat o mare nemulþumire în rândul producãtorilor agricoli, persoane fizice ºi juridice, în legãturã cu modul de acordare a cupoanelor agricole pentru campania agricolã din primãvara anului 2000.

Concret, este vorba de o distribuire discriminatorie a acestor cupoane, în funcþie de culoarea politicã a primarilor ºi a producãtorilor agricoli. Chiar ºi în localitãþile în care primarii aparþin P.N.Þ.C.D. cupoanele n-au fost acordate tuturor producãtorilor agricoli din localitatea respectivã, ci numai celor care aparþin P.N.Þ.C.D. sau simpatizeazã cu aceastã formaþiune politicã. Este cazul, printre altele, al localitãþii Islaz din judeþul Teleorman.

Faþã de aceastã situaþie, vã adresez rugãmintea, domnule ministru, ºi sper cã-i transmite domnul secretar de stat Panã aceastã rugãminte domnului ministru Mureºan, cã, în fond, eu domnului ministru Mureºan i-am adresat aceastã interpelare, i-am adresat-o mai ales pentru cã este lider al acestei formaþiuni politice, sã luaþi mãsurile de intrare în normalitate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat Panã.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã cum prea bine cunoaºteþi, Guvernul României a adoptat Ordonanþa de urgenþã nr. 142/1999 privind instituirea sistemului de platã pentru motorinã, pe bazã de bonuri valorice, în vederea înfiinþãrii culturilor de cereale pãioase ºi efectuãrii arãturilor din toamna anului 1999. Ulterior, aceasta a fost modificatã ºi completatã cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 177/1999 care prevede, printre altele, urmãtoarele: contravaloarea bonurilor valorice, în sumã de 400 miliarde lei, se constituie din obligaþiile restante datorate bugetului de stat de Societatea Naþionalã a Petrolului ”PetromÒ S.A., pânã la data de 30 septembrie 1999. Utilizarea bonurilor valorice pentru motorinã se va putea face pânã la 31 martie 2000.

Vã pot preciza cã în demersurile noastre, anterioare aprobãrii celor douã acte normative, am solicitat suma de 850 miliarde lei, care ar fi acoperit contravaloarea bonurilor valorice pentru motorina distribuitã, astfel: 200.000 lei pentru un hectar de culturã însãmânþatã ºi 100.000 lei pentru un hectar de teren agricol arat în toamna anului 1999.

Prin aprobarea unei sume de numai 400 miliarde lei am reuºit sã acordãm bonuri valorice pentru întreaga suprafaþã însãmânþatã în toamna anului 1999 ºi a mai rãmas o sumã care acoperea numai 8 Ð 9% din suprafaþa agricolã prevãzutã în programul de arãturi de toamnã pe total þarã.

În aceste condiþii, suma rãmasã pentru lucrãrile de arat a fost direcþionatã cu prioritate pentru judeþele din zona de câmpie, iar conducerea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei nu a dat absolut nici o indicaþie asupra modului cum sã se facã distribuirea acestor bonuri valorice. Dupã cum bine cunoaºteþi, directorii generali ai direcþiilor generale pentru agriculturã ºi industrie alimentarã judeþene sunt funcþionari publici, iar în acþiunea de distribuire a bonurilor valorice pentru motorinã au conlucrat bine cu primarii din comunele fiecãrui judeþ.

Domnule deputat, vã asigur cã insinuãrile dumneavoastrã privind faptul cã bonurile valorice au fost distribuite pe criterii politice nu au susþinere, deoarece în agriculturã se face o singurã politicã, care urmeazã sã asigure securitatea alimentarã a þãrii ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã din mediul rural.

Domnul deputat Ianculescu, pentru un minut.

Domnule secretar de stat,

Eu nu am venit în faþa dumneavoastrã sã fac insinuãri, eu, în calitate de deputat al acestui judeþ, vin cu date concrete din judeþ. Directorul general pentru agriculturã din judeþul Teleorman este membru P.N.Þ.C.D., de aceea eu am apelat la dumneavoastrã, la domnul ministru Mureºan, ca lider al acestei formaþiuni politice, sã-l determine sã intre în normalitate, ceea ce eu cred cã este cel mai important, nu sã veniþi dumneavoastrã sã spuneþi cã eu insinuez! Nu insinuez, aceasta este realitatea ºi probabil cã aceasta este ºi în alte judeþe! Sã confirme cei care ne ascultã în acest moment! Vã mulþumesc.

Domnul Petru ªerban Mihãilescu? Nu este.

Domnul Petru Bejinariu? Este prezent, pentru a primi rãspuns de la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog, dacã sunteþi de acord sã prezint ambele interpelãri, mai ales cã sunt în ordine pe listã ºi sunt adresate aceluiaºi minister.

Da. Cred cã acceptã ºi domnul Anton Vlad, secretar de stat.

1) Unitatea de exploatare a sulfului de la Vatra Dornei, respectiv ªaru-Dornei, continuã sã polueze atmosfera cu hidrogen sulfurat ºi dioxid de sulf. Aici au fost decopertate 240 de ha, iar haldele de steril ºi iazurile de decantare se întind pe 110 ha. Consecinþele sunt foarte grave, pârâul Neagra ªarului este acum mort, din cauza încãrcãturii cu ioni metalici ºi PH acid, iau amploare ploile acide care provoacã distrugeri în vegetaþia forestierã pe suprafeþe de pânã la 2000 ha ºi alte consecinþe.

Vã rugãm, domnule ministru, sã precizaþi pentru populaþia din zona Dornelor ºi, respectiv, pentru autoritãþile publice locale ce mãsuri concrete ºi pe termen scurt aveþi în vedere pentru aceastã zonã grav afectatã?

2) Se adresezeazã la spaþiul de excepþional interes ºtiinþific, peisagistic ºi economic, este vorba de Delta Dunãrii. Aici, în interpelare, prezint motivele pentru care o adresez aceluiaºi minister ºi nu o mai reiau.

Închei, rugând ministerul sã precizeze pentru autoritãþile locale, pentru locuitorii Deltei, pentru opinia publicã a þãrii ce mãsuri are în vedere, prin administraþia Rezervaþiei, pentru ocrotirea ornitofaunei Deltei Dunãrii? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Anton Vlad. Veþi rãspunde, deci, la amândouã interpelãrile.

**Domnul Anton Vlad** _Ð secretar de stat în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

1) Referitor la interpelarea dumneavoastrã prezentatã în ºedinþa Camerei Deputaþilor din data 1 noiembrie 1999, revenim cu rãspunsul nostru privind mãsurile pe care le va adopta ministerul în legãturã cu Exploatarea minierã Cãlimani, judeþul Suceava.

Aceastã exploatare minierã a desfãºurat activitatea de exploatare ºi preparare a sulfului tehnic din anul 1970

pânã la 1 iunie 1997. Activitatea unitãþii menþionate a afectat ºi continuã sã afecteze mediul pe un areal însemnat, prin emisiile de noxe în atmosferã, cum sunt: dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, aerosoli de acid sulfuric ºi sulfaþi, ceea ce a determinat ºi continuã sã determine cãderea de frecvente precipitaþii acide în arealul Vatra Dornei-Cãlimani.

Poluarea componentelor de mediu în zona Cãlimani continuã sã fie ridicatã, datoritã noxelor degajate prin oxidarea rocilor cu sulf pe o suprafaþã de peste 240 ha teren decopertat ºi a prezenþei haldelor de steril pe o suprafaþã de 108 ha. Datele de monitorizare a stãrii mediului în aceastã zonã ne aratã o afectare a fondului silvic pe o suprafaþã de aproximativ 1.500-2.000 ha, în ultimii 20 de ani constatându-se pierderi de creºteri ale arborilor în procent de 20 pânã la 50%, cu o ratã anualã a uscãrilor de 0,5-3%, la distanþa de 1-2 km de sursã.

De asemenea, s-a produs poluarea Pârâului Neagra ªarului, printr-o acidifiere puternicã ºi prin concentraþii crescute de ioni metalici de fier, cupru, zinc, ceea ce a condus la absenþa completã a biocenozelor acvatice în apa pârâului respectiv. Sunt prezente ºi fenomene de acidifiere a solului ºi modificare a compoziþiei acestuia, prin concentraþiile crescute de zinc, plumb, cupru, fier în solul limitrof haldelor de steril, dar ºi în solul limitrof drumului din Neagra ªarului.

Trebuie înþeles faptul cã responsabilitatea pentru refacerea ºi reconstrucþia ecologicã a zonei amintite ºi a celorlalte zone degradate din þarã nu este numai a Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, ci ºi a celorlaþi factori implicaþi: Guvern, Ministerul Industriei ºi Comerþului, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, Fondul Proprietãþii de Stat, autoritãþi locale etc.

Vã mulþumesc, e în regulã.

Domnul Valeriu Tabãrã aºteaptã rãspunsul tot de la domnul Anton Vlad.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Interpelarea mea se referã la accidentul ecologic de la Exploatarea minierã ”AurulÒ Baia Mare ºi, prin ea, vreau sã clarificãm câteva lucruri.

1) Cum este posibil ca instalaþiile de decantare ºi de tratare a reziduurilor rezultate de la extragerea aurului ºi alte tipuri de exploatãri miniere sã nu fi fost verificate de funcþionarii Agenþiei de Protecþia Mediului?

2) De ce accidentul s-a anunþat cu aºa de mare întârziere opiniei publice româneºti?

3) Care sunt mãsurile luate împotriva celor care nu îºi fac datoria ca inspectori de protecþie a mediului?

Vã reamintesc, domnule ministru, cã în România mai este un râu mort, din aceleaºi cauze care au determinat accidentul de la Baia Mare. Acest râu este Arieºul, pe cursul de la Câmpeni în jos. Nu de puþine ori, poluarea pe acest râu de munte a cauzat efecte negative pe Mureº pânã în Ungaria.

Trebuie sã vã amintesc, domnule ministru, cã existã reale pericole ca unele decantoare ale unor exploatãri miniere, cum sunt cele de la Deva, Abrud, Baia de Arieº, aurifere sau chiar de uraniu, sã devinã în viitorul apropiat surse de nenorociri, poate mai mari decât cele de la Baia Mare. Ce mãsuri aþi luat în sensul prevenirii unor astfel de catastrofe? De altfel, se cunoaºte starea acestor decantoare, care curg practic, la aceastã datã,în râuri, de asemenea, spulberate de vânt, poluând atmosfera ºi mediul pe suprafeþe întinse.

Vã mulþumesc. Domnul Anton Vlad.

În legãturã cu accidentul produs la Societatea comercialã ”AurulÒ S.A. Baia Mare, constatãrile efectuate pânã în prezent de autoritãþile competente aratã existenþa unor deficienþe atât la proiectarea iazului de decantare, cât ºi la executarea ºi exploatarea acestui obiectiv. Au fost identificate responsabilitãþi care revin proiectantului, verificatorului de proiect, precum ºi autoritãþilor locale care rãspund de autorizarea acestui obiectiv, respectiv inspecþia în construcþii, autoritãþile pentru gospodãrirea apelor ºi Agenþia pentru Protecþia Mediului.

Facem precizarea cã Agenþia pentru protecþia mediului Baia Mare a emis autorizaþia de mediu pentru funcþionarea Societãþii Comerciale ”AurulÒ numai dupã ce toate celelalte autoritãþi locale menþionate mai sus au emis autorizaþii proprii. Aceasta înseamnã cã de neajunsurile constatate acum atât la proiect, la etapa de verificare a proiectului, la etapa de execuþie, cât ºi de exploatare a iazului de decantare se fac responsabile în primul rând Societatea Comercialã ”AurulÒ, cât ºi instituþiile arãtate mai sus. Mãsura responsabilitãþii pe care o are fiecare urmeazã sã fie evidenþiatã de cercetãrile care se fac în continuare.

Aº vrea sã fac o precizare în plus, care nu este cuprinsã în material, procedura de autorizare a demarat în 1992 ºi în mare mãsurã a fost încheiatã în anul 1994, în 1997 fiind eliberatã autorizaþia de mediu.

Domnul deputat Valeriu Tabãrã întreabã de ce accidentul s-a anunþat cu o aºa de mare întârziere opiniei publice. Nu a fost nici un fel de întârziere, domnule deputat, imediat, pe 31 ianuarie, dupã ce am avut informarea asupra accidentului, opinia publicã a fost informatã printr-un numãr mare de ziare locale ºi centrale, precum ºi prin posturile locale ºi centrale de televiziune ºi de radio. Sigur cã noi am fost mai puþin receptivi la acele prime informaþii ºi ne-am alarmat doar dupã ce informaþii din strãinãtate au avut acces la noi.

În legãturã cu mãsurile luate împotriva celor care nu-ºi fac datoria ca inspectori de mediu, facem precizarea cã deja ministerul a luat mãsuri în acest sens, dar urmeazã a continua cu luarea mãsurilor.

În legãturã cu poluarea Arieºului ºi cu faptul cã la unele exploatãri miniere, cum sunt cele de la Deva, Abrud, Baia de Arieº, existã decantoare care ar putea cauza nenorociri ca cele de la Baia Mare, arãtãm cã, încã de un an de zile, ministerul a dispus efectuarea de controale periodice ºi realizarea mãsurilor necesare funcþionãrii în siguranþã. Sunt însã multe probleme nesoluþionate încã, aducându-se prejudicii mediului ºi sãnãtãþii populaþiei din aceste zone.

Asupra unui singur aspect aº vrea sã fac precizãri, referitor la ceea ce s-a întâmplat cu Someºul, de la Baia Mare la graniþã. În acele zile, Someºul a fost acoperit cu formaþiuni de gheaþã ºi nu s-au sesizat mortalitãþi de peºte pe cursul râului. Protecþia civilã a funcþionat din prima clipã, cu cele douã prefecturi, din Maramureº ºi Satu Mare, ºi evident cã, dacã la noi nu au apãrut mortalitãþi de peºte, nu am avut pe ce sã facem o mai mare agitaþie, decât sã-i prevenim pe cei din aval ºi oamenii, sã nu se întâmple necazuri.

Vã mulþumesc.

Domnul Valeriu Tabãrã, pentru un minut.

Eu nu contest faptul cã s-a încercat o anunþare în plan local a accidentului de la Baia Mare, dar cred cã o problemã de genul acesteia nu poate sã rãmânã doar la stadiul de aprobare sau de acordare a unor avize de construcþie. Inspectorii de mediu ar trebui sã verifice de fiecare datã ºi periodic modul cum agenþii economici îºi construiesc aceste instalaþii, care pot deveni un pericol real nu numai pentru mediu, dar ºi pentru viaþa oamenilor din zonã.

Pe de altã parte, vreau sã vã spun cã am rãmas perplex, fiind în strãinãtate, când cazul respectiv era extrem de mediatizat pe CNN ºi pe alte posturi de televiziune ºi noi, în þarã, practic, nu ºtiam nimic.

Apoi, o problemã care mie mi se pare absolut anormalã: nu se poate ca de la Baia Mare ºi pânã la ieºirea apelor din þarã sã nu se fi sesizat, practic, consecinþele accidentului de acolo! Nici astãzi nu existã date suficiente pentru ceea ce s-a întâmplat acolo!

Mai mult, domnule ministru, cred cã a nu vedea ce se întâmplã cu decantoare de la întreprinderile miniere, ºi eu nu vorbesc aici în sensul de a fi închise aceste întreprinderi miniere, ci în sensul de a fi ajutate ca sã poatã sã construiascã astfel de decantoare, care sã nu devinã surse de poluare ºi un pericol real pentru viaþa oamenilor din zonele respective. Arieºul Ð ºi nu este prima oarã când spun acest lucru ºi probabil cã nu l-aº fi spus dacã nu se întâmpla ce s-a întâmplat la Baia Mare Ð este un râu mort de peste 30 de ani ºi nu reuºim sã facem ca acest râu sã primeascã viaþã! Noi vom suporta consecinþele acestea ºi vom avea mari probleme la integrarea europeanã, nerespectând niºte condiþii elementare de protecþie a mediului, de redare a vieþii unor ape interioare.

ªi repet încã o datã: uitaþi-vã la Deva, ce se întâmplã la acel decantor; ce se întâmplã la Abrud...

Domnule deputat, aþi depãºit cu mult timpul!

... ce se întâmplã la Ciudanoviþa ºi în alte zone în care au fost exploatãri de uraniu! Mulþumesc.

Domnul Marian Ianculescu aºteaptã rãspuns tot de de la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

## Domnule preºedinte,

Aºteptam rãspuns din partea domnului ministru Romicã Tomescu, dar, mã rog... este prezent domnul secretar de stat Anton Vlad ºi sã vedem rãspunsul.

În Legea nr. 1/2000 de retrocedare a terenurilor agricole ºi forestiere, la art. 35 alin. 1 se prevede, printre altele, ca punerea în posesie a pãdurilor care fac obiectul retrocedãrilor sã se facã numai dupã crearea în teritoriu a structurilor de control ºi de aplicare a regimului silvic ºi numai dupã promulgarea legilor privind contravenþiile silvice ºi Statutul personalului silvic.

La acelaºi articol, la alin. 2, se prevede faptul cã ocoalele silvice ºi actualii deþinãtori rãspund de paza ºi protecþia vegetaþiei forestiere de pe terenurile solicitate de foºtii proprietari, pânã la punerea în posesie în condiþiile prevãzute la alin. 1.

Vã rog, domnule ministru, sã comentaþi în ce mãsurã sunt create condiþiile impuse de Legea nr. 1/2000 pentru retrocedarea pãdurilor, acþiune care se doreºte, din partea actualei puteri, de a se înscrie în timp asemãnãtor unui ”blitz-kriegÒ Ð un ”rãzboi-fulgerÒ. Din câte se cunoaºte, nici una din condiþiile impuse de lege nu este îndeplinitã ºi, ca urmare, în cazul în care se forþeazã lucrurile (aºa cum, de altfel, se întâmplã în prezent), ne aºteptãm ca alte zeci, poate chiar sute de mii de hectare sã fie defriºate, cu toate consecinþele ecologice ºi economice negative pe termen mediu ºi lung.

De asemenea, vã rog sã comentaþi, domnule ministru, acþiunile unor prefecþi ºi primari, care au dat dispoziþii scrise personalului silvic pentru oprirea lucrãrilor de regenerare, protecþie, pazã ºi gospodãrire a pãdurilor care ar urma sã fie retrocedate, în contradicþie cu prevederile legale din Legea nr. 1/2000 art. 35 alin. 2. Ca urmare a acestor acþiuni nesãbuite, deja, pânã în prezent, s-au înregistrat chiar ºi victime în rândul personalului silvic ºi este de aºteptat sã asistãm în continuare la consecinþe deosebit de grave asupra pãdurilor ºi a personalului silvic. Existã soluþii pentru stoparea acestui dezastru. Cu cât se întârzie luarea unor mãsuri legale eficiente, cu atât situaþia va fi scãpatã de sub control, iar consecinþele vor fi inimaginabile ºi ireversibile.

Mai doriþi? Domnul Anton Vlad.

Vã mulþumesc. Domnul Anton Vlad.

## Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Gravele abuzuri care s-au înregistrat în aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu deosebire în anii 1991-1996, respectiv defriºarea ilegalã a peste 20 de mii de hectare de pãduri ºi tãierea în delict a circa 4 milioane m.c. masã lemnoasã s-au datorat faptului cã actul normativ menþionat nu a fost însoþit de o legislaþie care sã asigure gospodãrirea pãdurilor private, iar în teritoriu nu au fost create structuri corespunzãtoare, care sã controleze modul de aplicare a regimului silvic. Alþi factori care au contribuit la producerea abuzurilor menþionate au fost: psihoza creatã în rândul proprietarilor de pãduri cã se va reveni la societatea socialistã ºi, în aceastã situaþie, pãdurile vor trece din nou în proprietatea statului, precum ºi faptul cã reconstituirea ilegalã a titlului de proprietate a generat acþiuni ale proprietarilor ilegali, care s-au grãbit sã defriºeze aceste pãduri.

În prezent, diferite personalitãþi politice au declarat în mass-media cã dupã alegeri vor solicita modificarea prevederilor Legii nr. 1/2000. Acest punct de vedere este foarte periculos ºi îi îngrijoreazã pe viitori proprietari de pãduri, creându-se premisele de a se lua decizii pripite, în sensul trecerii la tãierea ºi defriºarea abuzivã a acestora.

Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a pregãtit cu minuþiozitate procesul de restituire a terenurilor forestiere cãtre foºtii proprietari. În acest sens, au fost promvoate mai multe proiecte legislative, dintre care unele au fost adoptate, unele sunt în curs de adoptare.

Astfel, enumerez: Legea nr. 141, promovatã iniþial ca ordonanþã guvernamentalã, privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional; în aplicarea prevederilor acestei ordonanþe ºi în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 104 privind reorganizarea Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, s-au înfiinþat inspectoratele silvice teritoriale, care au ca obiectiv principal verificarea aplicãrii regimului silvic în fondul forestier naþional indiferent de deþinãtori, precum ºi verificarea respectãrii reglementãrilor privind gospodãrirea vegetaþiei din afara fondului forestier.

Vã mulþumesc. Pentru un minut, domnul Ianculescu.

Nu mi s-a rãspuns la întrebare, rãspunsul nu constituie o garanþie cã nu se vor întâmpla dezastre ecologice în viitor, prin dispariþia altor zeci ºi sute de mii de hectare de pãdure. Aþi amintit, domnule secretar de stat, de regulamentul aprobat în Guvern, eu nu ºtiu cum va ieºi aprobat în Guvern, întrucât pe filiera de la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, unde a fost semnat de conducerea ministerului un regulament, la Guvern a apãrut un alt regulament, cu niºte prevederi care încalcã dispoziþiile Legii nr. 1/2000, un lucru extrem de grav. Aºteptãm sã vedem în ce variantã apare în ”Monitorul OficialÒ acest regulament, la care ministrul de resort a fãcut observaþiile în ºedinþa de Guvern, pentru a nu se încãlca Legea nr. 1/2000, care, ºi aºa, este o lege care, am mai spus-o ºi altã datã ºi închei, va genera, aºa cum preconizeazã retrocedarea pãdurilor, mari dezastre ecologice în viitor.

Vã mulþumesc.

Trecem mai departe. Domnul Mihai Drecin este prezent? Aºteaptã rãspuns de la Ministerul Educaþiei Naþionale. Este prezent domnul Mircea Fronescu, secretar de stat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Înainte de a prezenta pe scurt textul interpelãrii mele, aº vrea sã precizez din nou cã, în documentarea pentru aceastã interpelare, sãptãmâna trecutã am fost la Ministerul Educaþiei Naþionale ºi am discutat cu factori de rãspundere, inclusiv cu domnul ministru Marga. Domnul secretar de stat Kštš Jozsef mi-a cerut sã nu fac aceastã interpelare, pentru cã se vor rezolva lucrurile, ºi am spus cã, ca sã fiu sigur cã se vor rezolva corect, potrivit legii, am sã fac aceastã interpelare.

Prin adresa nr. 25.483/24.01.2000 a Ministerului Educaþiei Naþionale Ð Direcþia generalã învãþãmânt pentru minoritãþi naþionale, semnatã de secretarul de stat Kštš Jozsef, se atrage atenþia cã ”În ºcolile cu predare în limbile minoritãþilor naþionale, studiul în limba românã al disciplinei Istoria Românilor la clasele a VIII-a ºi a XII-a se va realiza începând cu anul ºcolar 2000 Ð 2001. Aplicarea prevederilor legale anuleazã conþinutul circularei emise de conducerea Ministerului Educaþiei Naþionale nr. 40.976/1997.Ò Datã la mijlocul anului ºcolar 1999 Ð 2000, adresa urmãreºte bulversarea predãrii Istoriei Românilor la clasele a VIII-a ºi a XII-a, inclusiv a examenelor de capacitate ºi bacalaureat de la sfârºitul anului ºcolar în curs, în secþiile ºi ºcolile cu predare în limbile minoritãþilor. Concret, se dispune ca, în semestrul II al prezentului an ºcolar, predarea Istoriei Românilor sã se facã în limbile minoritãþilor, dupã ce în primul semestru s-a fãcut, potrivit legii, în limba românã.

Aceastã dispoziþie provoacã mari ºi periculoase disfuncþionalitãþi în învãþãmântul preuniversitar românesc. Astfel, se cere o recalculare a normelor profesorilor de istorie care predau disciplina în secþiile ºi ºcolile minoritãþilor, în speþã a celei maghiare, ocazie evidentã pentru epurarea profesorilor români care aveau o normã ºi ore la secþiile minoritãþilor.

În al doilea rând, se pune întrebarea: în iunie anul curent, la examenele de capacitate ºi bacalaureat, cum se va verifica materia în discuþie Ð cea predatã în semestrul I în limba românã, respectiv în limbile maghiarã, slovacã, germanã, ucraineanã etc. Ñ sau aºa cum ar urma sã se predea în semestrul II?

Da, vã mulþumesc. Domnul secretar de stat Fronescu.

## **Domnul Mircea Corneliu Fronescu** _Ð secretar de stat_

_în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri,

## Domnilor deputaþi,

Ca urmare a interpelãrii domnului deputat Mihai Drecin, vã precizãm urmãtoarele.

Decizia Ministerului Educaþiei Naþionale în legãturã cu menþinerea studiului în limba maternã la aceastã disciplinã Ð este vorba despre istorie Ð s-a datorat faptului cã elevii de la clasele terminale, a VIII-a ºi a XII-a, începuserã studiul disciplinei în cauzã în clasele a VII-a ºi a XI-a în

conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 36/1997. Or, întreruperea studiului în limba în care a început ºi continuarea lui într-o altã limbã, ar fi avut repercusiuni asupra procesului didactic, diminuând eficienþa studiului, în condiþiile în care elevii urmeazã sã susþinã examenele de capacitate, respectiv de bacalaureat.

Menþionãm cã, prin aceeaºi adresã, s-a precizat cã studiul Geografiei României se va face în limba românã, disciplina fiind studiatã doar în clasa a VIII-a, respectiv a XII-a.

Pe de altã parte, cum se ºtie, nici o reglementare nu acþioneazã retroactiv, iar în cazul învãþãmântului toate reglementãrile emise au avut în vedere acest principiu, urmând ca noile serii de elevi sã studieze Istoria Românilor în limba românã.

De altfel, decizia Ministerului Educaþiei de a trimite în ianuarie 2000 circulara de mai sus a fost pusã ºi în contextul scrisorilor primite din ºcoli, licee ºi de la pãrinþi, care au supus atenþiei Ministerului Educaþiei Naþionale necesitatea emiterii unui punct de vedere.

Aºa cum conducerea ministerului a precizat deja domnului deputat Drecin, va fi trimisã o circularã la inspectoratele ºcolare judeþene prin care se va preciza cã aplicarea notificãrii din 24 ianuarie 2000 nu va afecta catedrele profesorilor care predau istoria în acest an ºcolar. De altfel, notificarea este gata fãcutã; probabil cã mâine va fi trimisã în teritoriu.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Pentru un minut, domnul Mihai Drecin.

Mulþumesc pentru rãspunsul dat de domnul ministru, însã eu aº cere Ministerului Educaþiei Naþionale sã verifice în ce context s-a dat aceastã notã la mijlocul anului ºi de ce o serie de inspectori generali adjuncþi care rãspund de învãþãmântul pentru minoritãþi ºi, în speþã, pentru învãþãmântul maghiar s-au grãbit, suspect, sã transmitã în teritoriu aceastã notã, fãrã sã se consulte cu conducerea Ministerului Educaþiei Naþionale.

Eu spun acestea nu din rãzbunare, ci pentru o disciplinã cât de cât nemþeascã, care trebuie sã se instaureze încet ºi în þara noastrã, dacã vrem sã intrãm în Europa.

Sã fie întrebaþi ºi, dacã este cazul, sancþionaþi aceºti inspectori generali adjuncþi de la unele judeþe din Transilvania.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul ªtefan Baban aºteaptã rãspuns de la Ministerul Finanþelor.

Va rãspunde doamna secretar de stat Valentina ªicovan.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

De fapt am dorit sã preîntâmpin surpriza care a apãrut datoritã aplicãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venitul global ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216 din 26 decembrie 1999 de modificare a Legii finanþelor publice locale nr. 189/1998, precum ºi consecinþele ce decurg din aplicarea acestora, ºi am constatat cã multitudinea acti- vitãþii în finanþarea bugetelor locale nu este corelatã cu resursele financiare corespunzãtoare, conform art. 3 din Legea nr. 189/1998.

Ceea ce am spus pentru judeþul Botoºani în interpelarea mea se regãseºte ºi în alte judeþe de la care am primit scrisori de atenþionare.

Am stat de vorbã cu doamna ministru secretar de stat, care îmi va da un rãspuns înainte de a trece bugetul prin Parlament, ºi deocamdatã mã voi mulþumi cu rãspunsul pe care mi-l dã acum scris. Vã mulþumesc.

Da. Aþi convenit. Trecem la interpelarea domnului Mihail Sireþeanu, adresatã Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea am citit-o de la acest microfon pentru prima datã pe 30 mai anul trecut, deci au trecut peste 9 luni de când am citit-o prima datã; ultima datã am citit-o pe 14 februarie anul acesta, iar de atunci am repetat-o de nenumãrate ori la acest microfon, aºa încât nu cred cã este cazul s-o mai citez din nou deoarece au învãþat-o pe dinafarã ºi colegii mei.

În douã cuvinte, aº vrea sã spun totuºi cã aceastã interpelare se referã la situaþia disperatã în care se aflã persoanele handicapate din þara noastrã, ºi în special la nevãzãtori, se referã la modificarea Legii nr. 57/1992, respectiv Legea privind protecþia socialã a persoanelor handicapate, lege care a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 55, dar nu modificatã în bine, ci practic pensiile sociale au fost reduse aproape la jumãtate.

De asemenea, fãceam referire la Legea nr. 57/1992, care reglementeazã încadrarea în muncã a persoanelor handicapate, care nici aceastã lege nu se respectã sau nu s-a respectat pânã acum.

Bieþii oameni au fost de nenumãrate ori la Guvern, au fost la Preºedinþie, unde au fost o datã primiþi de un consilier, pentru cã, aºa cum îi stã bine unui preºedinte, Domnia sa era foarte ocupat ºi, în disperare de cauzã, au intrat în greva foamei, ameninþând cã-ºi vor da foc.

Întrebãrile rãmân totuºi de actualitate ºi, în special, cea de-a doua întrebare pe care am adresat-o: ce intenþii sau ce strategie au Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi Secretariatul de Stat pentru Handicapaþi, pentru a îndulci viaþa acestor oameni, mai bine zis pentru a le da ceea ce meritã, nu neapãrat sã le îndulcim ceva.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Din partea Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale. Vã rog, doamnã director.

**Doamna Adina Dragodoiu** _Ð director general în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale_ **:**

## Bunã seara.

Sunt Adina Dragodoiu, director general la Direcþia politici, asistenþã socialã.

Bunã seara.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Domnilor deputaþi,

ªi, în mod special, domnule deputat Mihail Sireþeanu,

Încercãm sã vã rãspundem la aceastã întrebare, cu scuzele de rigoare cã a existat aceastã întârziere ºi un decalaj destul de mare de la momentul la care a fost luatã în discuþie aceastã problemã a persoanelor cu handicap ºi pânã în prezent.

De asemenea, aº vrea sã exprimãm scuzele de rigoare cã doamna ministru nu a putut sã participe la aceastã discuþie.

Ceea ce pot sã vã spun referitor la modificãrile legislative care au intervenit privitor la persoanele cu handicap este cã adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102 a creat o serie de probleme o datã cu aplicarea ei, în sensul cã unele facilitãþi care erau prevãzute pentru persoanele cu handicap au fost efectiv diminuate prin Ordonanþa nr. 102, fapt pentru care, în prezent, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap a propus o nouã modificare a acestei ordonanþe printr-o nouã ordonanþã, act normativ care în prezent se aflã la toate instituþiile abilitate sã se pronunþe asupra avizului respectiv, iar o serie de gratuitãþi ºi facilitãþi pe care dumneavoastrã le-aþi menþionat în interpelare, în sensul cã de ele nu mai beneficiazã persoanele cu handicap, au fost revizuite ºi reluate în noul act elaborat de S.S.P.H.

Referitor la problematica nevãzãtorilor, pentru cã acesta este unul din punctele pe care, de asemenea, le-aþi ridicat, aº vrea sã vã menþionez faptul cã, într-adevãr, prin Ordonanþa nr. 47 din 1997 s-a luat o mãsurã de decorelare a tuturor prestaþiilor de asistenþã socialã, a tuturor prestaþiilor sociale de salariu minim.

Este adevãrat cã între timp salariul mimim a crescut, iar aceste prestaþii au rãmas la un nivel mult mai scãzut faþã de nivelul de care beneficiau la momentul respectiv.

Actul normativ reglementeazã aceastã situaþie, pornind de la un nou cuantum, respectiv pentru persoanele nevãzãtoare care au un handicap grav valoarea este de 800.000 de lei, iar pentru nevãzãtorii cu un handicap accentuat pensia socialã este la jumãtatea valorii care se dã pentru cei handicapaþi grav.

Alte facilitãþi care au fost prevãzute în actul normativ se referã la copiii cu handicap, se referã la gratuitate, la o serie de facilitãþi, aºa cum sunt prioritatea la instalarea postului telefonic, gratuitate în transportul urban ºi cu metroul, asistenþã medicalã gratuitã, dar nu mai are rost sã vã povestesc despre toate aceste gratuitãþi, pentru cã ele au fost reluate ºi le veþi regãsi în actul normativ care s-a elaborat.

Da. Vã mulþumim, doamnã director. Poftiþi, domnule deputat Mihail Sireþeanu!

Numai câteva secunde am sã vã mai reþin.

Rãspunsul este frumos. Pãcat cã au plecat cei cu microfoanele ºi nu au posibilitatea ºi nevãzãtorii din þarã sã ne audã, pentru cã i-ar fi podidit plânsul de câtã grijã are Ministerul Muncii ºi Secretariatul de Stat pentru Handicapaþi, acelaºi secretariat de stat care, în urmã cu doi ani ºi jumãtate, practic le-a tãiat aproape toate drepturile.

Dumneavoastrã aþi spus foarte frumos ºi, practic, vã mulþumesc pentru rãspuns, dar totul este la timpul viitor, pentru cã nu existã nici o datã concretã când se va realiza acest deziderat Ð peste un an?, în legislatura viitoare, când va veni alt partid la putere? Deci, totul este într-o nebuloasã. Vor beneficia vreodatã sau nu vor beneficia? Degeaba existã un document la nu ºtiu ce secretariat sau chiar pe masa Guvernului, dacã aceºti oameni nu pot beneficia de el!

Personal, nu sunt foarte pretenþios, dar aº vrea sã-i transmiteþi doamnei ministru cã are o obligaþie legalã sã se prezinte aici. De altfel, nici predecesorul dânsei nu a catadicsit sã vinã aici.

Pãcat cã nu aþi fost sãptãmâna trecutã aici, pentru cã atunci se împlineau exact 9 luni de când am citit prima datã interpelarea, ºi am ciocnit un pahar de ºampanie cu colegii. Dânsa are o obligaþie, ºi ar fi putut sã vinã totuºi.

Personal nu mã intereseazã cine dã rãspunsul, dar cred cã aceastã instituþie meritã mai mult respect ºi din partea miniºtrilor.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul Vasile Stan s-a înþeles cu domnul secretar de stat Flavius Baias; domnul Eugen Nicolicea, la fel.

Domnul Mihai Vitcu aºteaptã rãspuns de la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului.

Este prezent domnul secretar de stat L‡szl— BorbŽly. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea s-a adresat Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, domnului Nicolae Noica, ºi viza dorinþa unor cetãþeni din municipiul Fãlticeni, ºi bãnuiesc cã situaþia se regãseºte ºi în alte locuri, care au devenit chiriaºi în casele lor începând cu anul 1989, ca urmare a unui plan de sistematizare la care dupã Revoluþie s-a renunþat. Deºi aceºti oameni au vrut sã restituie imediat dupã evenimentele din decembrie sumele primite, statul nu a acceptat operaþiunea.

În momentul de faþã, soluþia înapoierii sumelor este acceptatã, dar reactualizarea/indexarea lor face imposibilã redobândirea proprietãþilor, întrucât marea majoritate a acestor cetãþeni sunt pensionari.

Chiriile plãtite de-a lungul anilor au fost substanþiale, cheltuielile de instalare a gazelor la fel, ºi totuºi aceºti oameni vor sã se ºtie proprietari ai caselor construite de ei.

Interpelarea se adresa domnului ministru Nicolae Noica ºi era rugat sã facã precizãri pentru cetãþenii amintiþi, ce posibilitãþi au de a intra în posesia propriilor case, fãrã a fi obligaþi la plata unor sume ce depãºesc cu mult condiþia lor de pensionari.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat BorbŽly.

## **Domnul BorbŽly L‡szl—** _Ð secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului_ **:**

Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu interpelarea domnului deputat Vitcu, potrivit prevederilor Legii nr. 112 din 1995, la art. 2 alin. 2 se prevede cã, în cazul apartamentelor trecute în proprietatea statului, pentru care s-au primit despãgubiri, dacã sunt ocupate de foºtii proprietari sau sunt libere, ele se restituie în naturã, ceea ce este cazul acestor cetãþeni.

Redobândirea dreptului de proprietate este condiþionatã de restituirea sumei primite cu titlu de despãgubire, actualizatã în condiþiile prevederilor art. 13, articol care prevede aplicarea unor coeficienþi de actualizare care, conform Hotãrârii Guvernului nr. 1.011 din 1996, reprezintã creºterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lunã a trimestrului anterior restituirii despãgubirii faþã de cele realizate în luna ianuarie 1990. Deci, din pãcate, aceºti cetãþeni trebuie sã achite, sã plãteascã aceste despãgubiri, conform legii adoptate în 1995, când eraþi dumneavoastrã, P.D.S.R.-ul, la putere, care a iniþiat aceastã lege ºi a adoptat-o.

Totodatã, vreau sã amintesc faptul cã aceste chirii n-au fost nici pe departe substanþiale, ci, dimpotrivã, con2 form Legii nr. 57/1973, se calcula 2,50 lei/m , ceea ce înseamnã mai puþin de un bilet de tramvai în ultimii ani. Deci dânºii n-au plãtit chirii substanþiale. Într-adevãr, acum au intrat în posesia apartamentelor ºi trebuie sã plãteascã aceastã valoare actualizatã a despãgubirilor care au fost primite înainte de 1989.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Pentru un minut, domnul Mihai Vitcu.

Îi mulþumesc domnului ministru pentru precizãrile fãcute.

Vã mulþumesc pentru faptul cã aþi amintit de faptul cã P.D.S.R.-ul în 1995 a dat o lege privind reactualizarea unor sume.

Dupã ºtiinþa mea, legile nu acþioneazã retroactiv. Oamenii aceia au încasat sumele prin 1989, dupã aceea, în 1990, au vrut sã restituie sumele, n-au fost primite ºi, bineînþeles cã în momentul de faþã, anii au trecut, ei au devenit pensionari, ºi vã imaginaþi cã sumele reactualizate se ridicã la câteva milioane bune de lei, adicã în jur de vreo 10 milioane de lei, lucru care este cam imposibil pentru aceºti oameni sã le achite.

Sigur cã mã aºteptam la acest rãspuns, pentru cã, bineînþeles cã aveam cunoºtinþã ºi de legea invocatã Ð este vorba de Legea nr. 112/1995, dar ceea ce m-a determinat totuºi sã apelez la ministerul ce cu onoare îl conduceþi este faptul cã aceºti cetãþeni se aflã în posesia unor hotãrâri judecãtoreºti contradictorii. Astfel, sunt vecini, au avut aceeaºi situaþie, casele lor au fost expropriate în acelaºi moment în vederea demolãrii lor pentru a se pune în aplicare planul de sistematizare ºi, culmea!, doi vecini sunt în aceste situaþii: unul primeºte o hotãrâre judecãtoreascã favorabilã lui, iar celãlalt o hotãrâre judecãtoreascã defavorabilã lui. Deci, aceeaºi situaþie, aceleaºi probleme, dar cu hotãrâri judecãtoreºti contradictorii. Normal cã aceºti oameni au venit sã mã întrebe, totuºi, unde este adevãrul. Sigur cã adevãrul este în lege, ºi legea trebuie respectatã, dar iatã cã alte ministere ºi situaþii deosebite duc la fel de fel de intepretãri, ºi oamenii considerã cã dreptatea este cu capul spart în aceastã þarã.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Marin Pârjol, secretar de stat la Ministerul Funcþiei Publice, este prezent pentru a-i rãspunde domnului Valeriu Tabãrã.

Domnul Valeriu Tabãrã, dacã doreºte sã dezvolte interpelarea, are cuvântul, ºi apoi domnul secretar de stat.

Domnule preºedinte,

Interpelarea a fost adresatã domnului ministru Vlad Roºca ºi este legatã de Legea nr. 9/1998.

Se ºtie cã Legea nr. 9/1998 reglementeazã acordarea de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, în urma cãruia mii de cetãþeni români locuitori ai Cadrilaterului au fost nevoiþi sã se repatrieze. Aceastã repatriere, care ar fi trebuit sã fie de altfel un schimb de populaþie între cele douã þãri, s-a transformat într-o dramã a românilor sud-dobrogeni, care îºi cautã drepturile de 60 de ani încoace. Aceste drepturi au fost reglementate de cãtre Parlamentul României printr-o lege care ar fi trebuit sã fie aplicatã o datã cu publicarea ei în ”Monitorul OficialÒ al României.

Sunt doi ani de când legea sus-menþionatã a fost promulgatã, dar nu a fost aplicatã. Mai mult, cetãþenii români care fac obiectul acestei legi sunt purtaþi pe la diferite instituþii ale statului, pentru a se face aºa-zisele evaluãri de bunuri pierdute prin evaluarea din Cadrilater. Exemplu: prefectura Timiº care audiazã câte 10 cetãþeni pe sãptãmânã.

Când vor fi audiaþi cei circa 840 de cetãþeni care ar trebui sã beneficieze de aceste drepturi? Când se va rezolva problema acestor cetãþeni ºi se va achita contravaloarea despãgubirilor la care au dreptul?

Trebuie þinut seama de faptul cã, în marea lor majoritate, aceºti cetãþeni sunt în vârstã ºi nu prea mai au timp de aºteptat.

Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat Pârjol.

## **Domnul Marian Pârjol** _Ð secretar de stat în Ministerul Funcþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Aplicarea Legii nr. 9 din ianuarie 1998, cu modificãrile ulterioare, presupune un imens volum de muncã ºi mult timp, datã fiind procedura acestui act normativ.

Legea în cauzã condiþioneazã dreptul la compensaþiile stabilite de îndeplinirea unor condiþii, cum ar fi: depunerea actelor cerute, verificarea acestora, precum ºi estimarea sumelor bãneºti care se realizeazã prin întrunirea mai multor comisii la diverse nivele ºi verificarea riguroasã a tuturor datelor existente.

Desigur, am putea sã vã expunem pe larg toatã procedura, dar suntem încredinþaþi cã în momentul când v-aþi decis sã recurgeþi la interpelarea prezentã aþi parcurs cu meticulozitate textele Legii nr. 9/1998, modificatã.

În aceastã situaþie, credem cã aþi remarcat faptul cã termenul iniþial, de 6 luni, de depunere a cererilor de cãtre cei îndreptãþiþi a fost modificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 59 din 28 decembrie 1998 la 18 luni, ceea ce prelungeºte aplicarea legii.

De asemenea, prin prevederile Legii nr. 118 din 30 iunie 1999 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 59 de modificare ºi completare a Legii nr. 9 mai beneficiazã de compensaþii ºi cetãþenii români prejudiciaþi în urma imigrãrii facultative sau obligatorii din alte judeþe ale Bulgariei decât judeþele cedate, Durostor ºi Caliacra, ceea ce a dus la mãrirea numãrului solicitanþilor ºi, implicit, la creºterea volumului de lucru ºi a timpului necesar rezolvãrii dosarelor depuse.

Deoarece problema reglementãrii stabilirii compensaþiilor a fost extrem de complexã, s-a procedat la modificãri ºi completãri la Legea nr. 9/1998, astfel cã a fost emisã ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 182 din 5 noiembrie 1999 cu noi prevederi legale.

Tot ceea ce v-am expus se doreºte a vã crea o imagine deloc simplã privind modul în care s-a dorit aplicarea corectã a legii.

Toate acestea, precum ºi faptul cã fiecare dosar trebuie analizat ºi verificat, iar perioada de soluþionare trebuie extinsã prin invitaþii cãtre solicitant, în vederea lãmuririi unor aspecte ºi a completãrii cu actele necesare, nu pot duce la o rezolvare rapidã a tuturor cererilor, în schimb soluþionarea este ºi va fi corectã ºi dreaptã.

Domnul Valeriu Tabãrã are cuvântul pentru un minut.

## Domnule ministru,

Departe de mine gândul de a contesta complexitatea acestei probleme ºi, mai ales, a faptului cã personalul prefecturilor este limitat, dar trebuie sã avem în vedere cã acum aceste despãgubiri n-o sã mai avem cui sã le dãm.

În al doilea rând, este vorba de 840 de oameni, ºi dau cazul acesta din Timiº, pentru cã de acolo am primit

aceastã sesizare, fiind scrisori ºi din restul þãrii, numãrul mãrindu-se de la 10 la 20, când Dumnezeu vor ajunge sã se verifice toate dosarele?

Dupã pãrerea mea, trebuia procedat invers: verificate aceste dosare care se gãsesc la dispoziþia comisiilor, ºi acolo unde sunt probleme trebuiau chemaþi cetãþenii, nu reluat de la început ºi puºi aceºti oameni pe drumuri, mai ales cã nu de puþine ori acte autentificate, acte originale nu le sunt luate în calcul ºi nu le sunt luate în considerare. Deci aici este problema. ªi dacã venim ºi spunem cã este extrem de dificil de aplicat, cã am prelungit termenul cu 18 luni, n-am rezolvat problema. Sã nu uitãm cã acolo este o dramã. Dincolo, în Basarabia ºi nordul Bucovinei sunt alte probleme, dar aici a fost un tratat între cele douã state Ñ ar fi trebuit sã fie un schimb de populaþie. Au trãit o dramã aceºti oameni; ei au venit în România fãrã nimic ºi au stat pe unde au putut în vremurile respective.

Populaþia bulgarã, ºi poate cã s-a fãcut bine, a rãmas în România. Sate întregi din Banat sunt sate bulgãreºti, dar nu aceasta este problema. Problema este cã acestor oameni trebuia sã li se rezolve problema aceasta, a despãgubirilor.

Vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor, Declar închisã ºedinþa de astãzi. Reluãm lucrãrile în plen mâine, la ora 8,30.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,00._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 28/2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei