Damian Brudaºca

Domnule preºedinte,

Mi-am intitulat declaraþia politicã de astãzi ”Iliescu face victime printre ziariºtiÒ.

În ciuda unui aparent progres înregistrat în România pentru asigurarea unei prese independente, atât din punct de vedere legal, cât ºi practic, existã evidenþe clare în ceea ce priveºte situaþia jurnaliºtilor cu opinii critice la adresa puterii, ajungându-se chiar la retragerea creditãrilor la diferite instituþii publice sau la închisoare pentru acei jurnaliºti care au scris articole considerate defãimãtoare la adresa reprezentanþilor actualei puteri.

O rezoluþie a Consiliului Europei din 1993 sugera României unele modificãri urgente care trebuie aduse Codului penal, în sensul limitãrii sau chiar al excluderii amestecului politicului în libertatea de expresie.

Constituþia României, adoptatã în 1991, garanteazã libertatea de expresie, liberul acces la informaþii, precum ºi autonomia presei, dar în Codul penal din 1996 erau prevãzute o serie de pedepse ce restricþionau libertatea presei. În 1998, patru jurnaliºti au fost condamnaþi la 3 ani de închisoare pentru calomnie. Cea mai mare parte a presei este privatã, dar ea reflectã în mod curent opiniile politice ale patronilor. Presa publicã, inclusiv cea audiovizualã, este influenþatã politic deoarece agenþiile de presã ºi, adesea, colectivele redacþionale sunt controlate ºi terorizate frecvent de Palatul Victoria ºi adeseori de Cotroceni.

Jurnaliºtii din întreaga lume au sãrbãtorit sâmbãtã 3 mai, ziua mondialã a libertãþii presei. La acea datã, în 1991, în cadrul Conferinþei UNESCO din Namibia a fost adoptatã Declaraþia de la Windhoek, manifest al jurnaliºtilor care socoteau cenzura o gravã încãlcare a drepturilor omului ºi prin care s-a cerut tuturor þãrilor sã ofere garanþii constituþionale pentru libertatea presei

Dar în România nu este cazul. În ciuda unei documentãri serioase ºi exacte, un ziarist clujean, pe nume Mihai Bacalu, a fost de curând concediat de la un cotidian cu pretenþii, cum este ”Evenimentul ZileiÒ, pe motiv cã a scris un articol care i-a deranjat pe reprezentanþii puterii. Respectivul articol se referea la vizita pe care preºedintele României Ion Iliescu, premierul Adrian Nãstase, precum ºi numeroºi miniºtri, secretari ºi subsecretari de stat, prefecþi ºi preºedinþi de consilii judeþene, toþi din P.S.D., au efectuat-o la Cluj-Napoca în perioada 18-19 ianuarie 2003, cu ocazia unei instruiri politice de partid. Pentru distragerea atenþiei opiniei publice de la adevãratul scop al acestei reuniuni politice s-a pretins organizarea conferinþei ”Dezvoltarea capacitãþii administrative, obiectiv central al României în procesul de integrare europeanãÒ, respectiv sãrbãtorirea, la 19 ianuarie, a 84 de ani de la instalarea primei administraþii româneºti din capitala Ardealului. Problema nu a fost ridicatã de organizarea conferinþei, ci de achitarea notei de platã a festinului ce a urmat. Aceasta s-a ridicat la 143 de milioane de lei. La un moment dat, nimeni din conducerea localã a filialei P.S.D. nu voia sã o plãteascã.