Iulian Mincu

Domnule preºedinte, mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Interpelarea mea se adreseazã doamnei doctor Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii, ºi trateazã problemele deosebit de grave ale stãrii de sãnãtate din România. Întrucât voi prezenta ºi voi lãsa secretariatului întreaga mea interpelare, voi prezenta aici numai problemele principale ºi anume: într-o clasificare a **Health Care Europe** , în februarie 1994, efectuatã pe baza analizei a 14 indicatori de sãnãtate, în 35 de þãri europene, România este trecutã ca penultima þarã în ceea ce priveºte starea de sãnãtate a populaþiei.

Aº vrea sã vã spunem cã prezentãm mortalitatea cea mai mare, mortalitatea generalã din Europa, 12ä, prezentãm mortalitatea infantilã cea mai mare din Europa, prezentãm morbiditatea prin T.B.C. cea mai mare din Europa, prezentãm mortalitatea femeilor la avorturi, una dintre cele mai mari din Europa, ºi prezentãm, ceea ce este un lucru foarte grav, în afarã de morbiditatea crescutã prin SIDA, mortalitatea prin boli cardiovasculare, una dintre cele mai mari din întreaga lume.

Aº vrea sã vã spun cã mortalitatea a crescut în România în ultimii 30 de ani, de când se urmãreºte în întreaga lume mortalitatea prin boli cardiovasculare, de la 456, în 1970, la 926, în 1996, la suta de mii, ºi la 733 la suta de mii în Õ99. Populaþia României a scãzut în decurs de 10 ani cu un milion ºi jumãtate.

În aceastã perioadã, în restul lumii, asistãm la o scãdere a mortalitãþii prin boli cardiovasculare. Astfel, în anii Õ60, când mortalitatea în Europa vesticã ºi în Finlanda depãºea 650-750 ºi ajunsese la peste 1.100, se ajunge ca astãzi Finlanda sã aibã sub 385, Franþa sã aibã cea mai micã mortalitate din lume, de 191, iar America, Statele Unite, sã prezinte mortalitatea de 330 faþã de 750 în urmã cu 30 de ani.

Ce a contribuit la aceasta? Au contribuit la noi câteva probleme deosebit de serioase: deteriorarea nivelului de trai, o asistenþã medicalã deficitarã ºi o lipsã de educaþie sanitarã a populaþiei. Aº vrea sã vã spun cã la aceasta contribuie mijloacele financiare, din pãcate, în sectorul de sãnãtate deosebit de scãzute, de la 3,6% din P.I.B., cât era în 1996, ºi ajunge la 3,89 din P.I.B. în anul 2000, când avem unul din P.I.B.-urile cele mai scãzute, adicã 50 de dolari pe cap de locuitor. Pentru comparaþie, vreau sã vã spun cã þãrile din Europa de Vest au 7,8% din P.I.B., iar þãrile din jurul nostru, þãrile CEFTA, au o medie de P.I.B. de 5,9%.

Aº vrea sã vã mai dau un exemplu: cheltuielile pentru medicamente în România au fost de 18 dolari pe cap de locuitor în 1999 ºi de 14 dolari pe cap de locuitor în anul 2000. În þãrile Uniunii Europene, cheltuielile sunt în medie de 150 de dolari, ajungând la 400 de dolari, cum este în Franþa, pentru medicamente, iar în Ungaria, care este vecinã cu noi, 90 de dolari pe cap de locuitor. Aº vrea sã vã mai spun cã numãrul de cadre medicale în România este unul dintre cele mai mici, 183,94 medici la suta de mii de locuitori ºi 408,93 asistente medicale la suta de mii.