Doru Trifoi

## Domnule preºedinte,

Nu aº vrea sã se creadã cã nu existã argumente juridice la poziþia Executivului.

În primul rând, Legea-cadru privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, Legea nr. 187/1999, prevede la art. 2 cã procurorii, la numirea în funcþie, sunt obligaþi sã declare, sã dea o declaraþie pe propria rãspundere, în legãturã cu apartenenþa sau nu la aceste structuri.

Noi considerãm cã aceastã dispoziþie a legii este acoperitoare ºi suficientã ºi pentru numirea procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie.

Dacã s-ar institui numai pentru aceastã instituþie, domnul ministru Gaspar a precizat cã nu existã în alte legi o prevedere similarã, s-ar crea un regim care, în raport cu regimul altor funcþii publice, ar pãrea a fi discriminatoriu.

Vreau sã vã spun, totodatã, cã textul poate sã fie ºi superfluu. Din ce motiv? Când vom discuta vechimea necesarã pentru numirea în funcþie a procurorului general, noi am propus vechimea de 10 ani în funcþia efectivã de procuror. Dacã raportãm aceastã vechime de 10 ani la posibilitatea ca o persoanã sã fi lucrat în structurile Securitãþii dinainte de 1989, veþi remarca cã este imposibil, nu avea vârsta ca sã fie ofiþer în acele structuri.

Pe de altã parte, statutul procurorului, aºa cum este reglementat prin Constituþie ºi prin Legea nr. 92, interzice procurorilor sã ocupe orice altã funcþie publicã sau privatã. Deci este imposibil ca un procuror în funcþie acum sã poatã fi ofiþer al unui serviciu de informaþii.