Stenogramă plen

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul ªtefan Lãpãdat. Urmeazã domnul Iulian Mincu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Declaraþie politicã: ”Inoportunitatea concursului pentru ocuparea funcþiei de director ºcolarÒ.

Inspectoratul ºcolar judeþean Mehedinþi ºi-a ales drept obiect al muncii, într-o perioadã nepotrivitã, organizarea ºi desfãºurarea concursului pentru ocuparea funcþiei de director la colegii, licee, ºcoli profesionale ºi gimnazii, creând pericolul bulversãrii pregãtirii pentru examenele naþionale de bacalaureat ºi capacitate, în baza Ordinului M.E.C. nr. 3448 din 02.04.2002.

Metodologia organizãrii ºi desfãºurãrii concursului nu a fost respectatã întocmai, ceea ce a declanºat sesizãri ºi reclamaþii din partea unor candidaþi care s-au considerat a fi nedreptãþiþi.

Contestaþiile acestora au fost tratate cu indiferenþã, rãspunsurile fiind tardive, candidatul nefiind conºtientizat cã are sau nu are dreptate. Cadre didactice cu expe-

rienþã, care au dat dovadã de profesionalism, competenþã managerialã ºi moralã au fost înlocuite datoritã subiectivismului preºedinþilor de comisii ºi apartenenþei politice, lãsând locul unor neaveniþi cu rezultate necorespunzãtoare în învãþãmânt. Clientelismul ºi traficul de influenþã negativã din partea unor factori de rãspundere de la nivelul judeþului au funcþionat perfect, sugerând rezultatele înainte de începerea concursului.

Iatã câteva observaþii asupra încãlcãrii metodologiei de organizare ºi desfãºurare a concursului:

1. Dosarele pentru înscriere la concurs nu au fost verificate cu toatã atenþia de cãtre inspectorul ºcolar general Cãpitãnescu Lucian ºi nici de preºedinþii de comisii, domnii Petrescu Stelian ºi Zamfirescu Mircea, ceea ce a dus la absenþa unor documente care au fost aduse pe parcurs, dupã înscriere ºi chiar în timpul concursului. Concret, la dosarul candidatului Otescu Cornel pentru ªcoala cu clasele I-VIII nr. 7, Teodor Costescu din Drobeta-Turnu Severin, neexistând la curriculum vitae Programul PHARE, apare în timpul concursului. La acelaºi candidat, carnetul de muncã nu este verificat cu atenþie, unde funcþia de director de ºcoalã nu apare, dar apare în curriculum vitae, pentru cã, de fapt, nu a funcþionat în aceastã calitate, trecând de pe postul de profesor direct la funcþia de inspector ºcolar general adjunct.

2. Punctajul supraevaluat al aceluiaºi personaj, pentru cã a scris poezii în ziarul local, sau pentru funcþia de preºedinte C.P.U.N., consilier sau primar, este de domeniul hazardului sau inconºtienþei evaluatorilor.

Conform art. 18 din Metodologia organizãrii ºi desfãºurãrii concursului, falsul ºi uzul de fals, cuprinse în curriculum vitae, dovedite ca atare, atrag eliminarea candidatului din concurs ºi sancþionarea potrivit legii. Acelaºi candidat îºi certificã documentele ca fiind complete ºi exacte, în calitate de ce? Se ºtia director anticipat?

De fapt, dosarul respectivului nu a fost controlat ºi nici avizat de directorul ºcolii, profitând de naivitatea directorului adjunct, prof. Ceauºu Octavian, care face recomandarea ºi trimite dosarul la inspectorat.

3. Lista bibliograficã recomandatã a avut ºi aberaþii, derutând candidaþii prin includerea unui Ordin al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4.653 din 08.10.2002 (deci, urma sã aparã dupã cinci luni). O serie de itemi adresaþi concurenþilor s-au referit la documente ce nu se aflau în bibliografia respectivã, fapt relatat de profesorii Lungu Ion, director al Liceului agricol ”ªimianÒ, doamna Cristina Nicolina, profesoarã a Liceului teoretic ”Gheorghe ÞiþeicaÒ.

4. Nu s-a luat în calcul cu toatã atenþia oferta managerialã a doamnei Cristina Nicolina, fostã directoare ºi inspector ºcolar care, singura candidatã fiind, este pusã în situaþia delicatã de a fi respinsã ºi numitã o altã doamnã, cu delegaþie, la propunerea inspectorului ºcolar general. Liceul teoretic ”Gheorghe ÞiþeicaÒ.

5. Din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nu a participat nici un reprezentant în calitate de observator în comisia de examinare, conform art. 6 punctul 5 din metodologie.

6. Se admite dosar de înscriere pentru funcþia de director, soþia fiind directoare adjunctã la ªcoala 7 Ð Drobeta-Turnu-Severin, fapt de inimaginat, având în vedere obiceiul prost înainte de 1989, care adusese þara la dezastru.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/14.VI.2002

7. Pãrinþii observatori, membri ai comisiei, nu au fost luaþi în seamã, chiar dacã au avut unele pãreri contrare membrilor comisiei.

Situaþii asemãnãtoare au fost pentru Liceul auto, pentru ªcoala specialã din Drobeta-Turnu Severin ºi la ªcoala cu clasele I-VIII, din Bâcleº (Mehedinþi).

Evaluarea prin interviu nu poate fi relevantã în situaþia în care examinarea se efectueazã în mod separt, cu fiecare candidat în parte, nelãsând posibilitatea comparaþiei, atât la curriculum vitae, cât ºi la oferta managerialã, prin participarea tuturor candidaþilor. Itemii sunt la buna dispoziþie a evaluatorului, lãsând loc de subiectivism sau de împãrþire a unor poliþe. Se recomandã proba prin tragerea biletelor de concurs la sorþi care este mult mai concludentã. Am solicitat doamnei ministru profesor universitar doctor Ecaterina Andronescu sã declanºeze o anchetã, dar probabil cã adresa, înaintatã de un deputat al P.R.M., s-a pierdut undeva, în sistemul birocratic, dacã luãm în calcul cele douã sãptãmâni trecute fãrã nici un rezultat.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul deputat Iulian Mincu. Se pregãteºte domnul Gheorghe Firczak.

Am rugãmintea sã încercaþi sã concentraþi expunerile.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

În declaraþia mea politicã de astãzi tratez ”Rolul cercetãrii în promovarea elitelor în lume ºi în RomâniaÒ.

În perioada 7-11 mai 2002 a avut loc la Piteºti a 4-a Conferinþã naþionalã a cercetãrii ºtiinþifice din învãþãmântul superior. Scopul: redresarea universitãþii ºi cercetãrii româneºti în perspectiva integrãrii noastre în NATO ºi în Uniunea Europeanã.

Ministerul Învãtãmântului îºi propune reforma universitara ºi a cercetãrii româneºti cât mai urgent, aºa cum au fãcut-o deja þãrile din jurul nostru.

Legea cercetãrii ºtiinþifice, deja aprobatã în Comisia de învãþãmânt ºi cercetare, urmeazã sã fie prezentatã în Camera Deputaþilor cât mai curând posibil.

România continuã sã aibã, în pofida sãrãciei, centre de excelenþã pentru cercetare. La Institutul de Fizicã Atomicã Turnu Mãgurele, prin concurs european, a fost selectat acceleratorul tandem, centru de excelenþã pentru favorizarea metodelor ºi tehnicilor nucleare în cercetãri interdisciplinare. Acest centru funcþioneazã în colaborare cu alte centre din Franþa, Austria, Belgia, Germania, Italia, Slovenia, Anglia. Suma alocatã este aproape de un milion euro pe an. Salariile grupului românesc sunt plãtite de M.E.C.; cei care vin din alte þãri au un salariu mediu, plãtit de acolo, de 1.000 euro pe lunã, iar un doctor în fizicã are 2.500 euro pe lunã. Românii care îi învaþã pe respectivii primesc 3-4 milioane de lei, care reprezintã 40-50% din ce li se cuvine lunar.

Interesant este ºi faptul cã la concursul anual de finanþare a cercetãrii de cãtre minister, temele propuse au fost respinse, deºi erau aprobate ºi finanþate de Uniunea Europeanã.

Ministerul Învãtãmântului nu sprijinã tandemul. De fapt, Ministerul Învãþãmântului desfiinþeazã o serie de centre de excelenþã prin lipsa totalã de sprijin, pe care este obligat sã-l acorde prin înscrisuri oficiale pe care le-a semnat, dar nu le-a respectat.

În þarã, avem în prezent 36 de baze de cercetãri cu utilizatori multipli, create cu sprijinul Bancii Mondiale. În învãþãmântul românesc funcþioneazã, în prezent, 49 universitãþi de stat ºi 45 universitãþi particulare. El are, însã, douã tare, ca ºi cercetarea, de altfel: reforma inexistentã, absenþa totalã de evaluare ca în celelalte þãri.

În prezent funcþioneazã în învãþãmântul universitar 4.362 profesori universitari ºi 3.523 conferenþiari universitari. Calitatea învãþãmântului românesc se situeazã însã, în lumea universitãþilor, pe locul 49-55 în ceea ce priveºte contribuþia la fluxul ºtiinþific, aºa cum reiese din revista americanã ”Scientific AmericaÒ.

Imobilismul românesc vine în contrast cu programul de reformã din multe alte þãri. China, Singapore, Coreea de Sud fac investiþii masive în cercetare. Japonia este a doua þarã din lume dupã þara care investeºte în elitele din cercetare.

În Marea Britanie, 55% din cercetãtori lucreazã în universitãþi, se situeazã în elita mondialã. Fonduri anuale de cercetare: un miliard ºi jumãtate o sã se ia pentru salarii, întreþinere. Noi investiþii sunt alocate în ultimii 5 ani. Evaluarea se face anual; în 2001, 60 de comisii au evaluat 200.000 de lucrãri publicate de aproape 50.000 de cercetãtori. Confirmarea excelenþei a fost fãcutã de 300 de experþi.

În Franþa, marile universitãþi iau 25% din bugetul cercetãrii, deºi nu acceptã decât 5% din numãrul total de candidaþi. Reforma ºcolarã, ca ºi a universitãþii, începutã în urmã cu 5 ani va face sã stopeze fuga creierelor în Anglia ºi U.S.A.

În Germania, reforma introdusã în învãþãmânt, suma alocatã, promovarea elitelor, schimbarea structurii ierarhice care a permis, numai în anii 2000 ºi 2001, peste 30 de universitãþi sã creeze peste 3.000 de posturi de profesori juniori duce, bineînþeles, la schimbãri deosebite.

În ºedinþa de la Lisabona, din anul 2000, a ºefilor de stat din Uniunea Europeanã s-a afirmat cã, într-o decadã, membrii Uniunii sã devinã competitivi din punct de vedere economic ºi economia sã se bazeze pe investiþii masive în ºtiinþã ºi învãtãmânt. Acestea vor duce la realizarea acestei uniuni. Elitele astfel stimulate vor demonstra cã educaþia ºi ºtiinþa vor fi cele care vor împinge societatea înainte ºi nu vor mai emigra în alte þãri. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Firczak. Va urma domnul deputat Ioan Mocioi.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia mea politicã se referã la activitatea Uniunii Culturale a Rutenilor din România.

O delegaþie a Uniunii Culturale a Rutenilor din România a participat în perioada 25-26 mai 2002 la a doua bienalã culturalã a rudenilor din Polonia. Cu aceastã ocazie, s-a întrunit într-o ºedinþã ordinarã Consiliul Uniunii Mondiale a Rutenilor. Acest organism a salutat cu bucurie prezenþa delegaþiei rudenilor din România, prin vocea preºedintelui sãu, domnul Alexandru Zozuleac.

În continuare, subsemnatul, preºedinte al Uniunii Culturale a Rutenilor din Români, am prezentat, pe scurt, câteva date istorico-geografice despre rutenii din România, despre uniune, despre statutul ºi rolul minoritãþilor naþionale în þara noastrã. Am menþionat cã legislaþia româneascã, instituþiile statului protejeazã ºi susþin pragmatic afirmarea identitãþii etnice ºi culturale a tuturor minoritãþilor, deci ºi a rutenilor, a rusinilor. Totodatã, s-a exprimat disponibilitatea minoritãþii rutene rusine, de a colabora cu toate uniunile ºi organizaþiile rusine din întreaga lume pentru afirmarea scopului comun: perpetuarea ºi dezvoltarea limbii, culturii ºi tradiþiilor rusine, întãrirea legãturilor de prietenie dintre etnii, între toþi oamenii.

În încheiere, preºedintele Alexandru Zozuleac a afirmat disponibilitatea Consiliului Uniunii Mondiale a Rutenilor de a se întruni ºi în România într-un viitor cât mai apropiat, de participarea rusinilor din întreaga lume la activitãþile organizate de Uniunea noastrã în viitor.

Tot în luna mai, la invitaþia conducerii autoguvernãrii rusine din Ungaria, o delegaþie a uniunii noastre a participat la Ziua minoritãþii rutene din Ungaria. Facem aceastã declaraþie politicã pentru a sublinia dezideratul minoritãþii rutene rusine din România, de afirmare a identitãþii particulare într-un cadru general, oferit cu generozitate de poporul român, de colaborare cu rusinii din întreaga lume.

Subliniem încã o datã disponibilitatea noastrã de conlucrare cu toate etniile din România pe baza respectului reciproc. ”Am fost, sunt ºi voi rãmâne rusinÒ, este deviza noastrã, lansatã de marele nostru om de culturã, Alexandru Dukovnic.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioi. Va urma domnul Traian Dobre.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea de astãzi se referã la nerespectarea clauzelor de privatizare de cãtre ”Lafarge-RomcimÒ la fostul Combinat de ciment ºi azbociment Târgu Jiu, cunoscut drept cel mai mare combinat de acest fel din sud-estul Europei. Respectiva unitate economicã fusese ridicatã de poporul român în anii Ô60 pentru a crea locuri de muncã ºi pentru punerea în valoare a resurselor bogate de calcar, argilã ºi alte materiale de care dispunea municipiul de pe Jiul de Sus. Au fost aduse acolo tehnologii moderne, 9 linii de mare capacitate pentru fabricarea cimentului ºi azbocimentului. Dupã privatizarea industriei de ciment, prin vânzarea subevaluatã a unitãþilor de profil cãtre firma francezã ”LafargeÒ, combinatul respectiv ºi-a decimat marele colectiv de lucru ºi, din cele 9 linii de producþie, a tãiat ºi a dat la fier vechi 8 din acestea ºi, în câþiva ani, preþul sacului standard de ciment a crescut la Târgu Jiu de 10.000 de ori, faþã de 1989. Practic, ”LafargeÒ a distrus vestitul combinat C.L.A. de la Târgu Jiu, lãsând pe drumuri mii de oameni, specialiºti de înaltã clasã, pentru care fusese creatã aceastã unitate economicã.

Cerem de la ”Lafarge-RomcimÒ sã respecte decretul de înfiinþare a Combinatului de lianþi ºi azbociment Târgu Jiu privind pãstrarea numãrului de mediu scriptic prevãzut în decretul neabrogat, sã retehnologizeze cele 8 linii distruse ºi sã producã la capacitatea prevãzutã de lege, pentru a reda speranþa de viaþã cimentiºtilor gorjeni de la Târgu Jiu.

Cerem de asemenea Ministerului Industriei ºi Ministerului de Justiþie sã se autosesizeze ºi sã ia mãsurile ce se impun ca ”LafargeÒ sã nu distrugã industria de ciment a României ºi sã nu o înlãture de pe piaþa mondialã a cimentului, unde a avut export cu produse de cea mai bunã calitate.

Rog sã mi se ofere, în termenul oficial, rãspunsurile scrise, cuvenite la aceste probleme. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Traian Dobre. Va urma doamna Constanþa Popa.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Economia româneascã ºi, în special, sectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii ar putea recupera ceea ce a pierdut în anii anteriori, încurajatã de o legislaþie corespunzãtoare, în mod deosebit. În schimb, lacunele din educaþie ºi culturã nu pot fi recuperate prin constrângere, fie ea ºi legislativã. E drept cã, în goana dupã un loc de muncã, dupã un mijloc de subzistenþã, uitãm adesea de hrana spiritualã care înnobileazã fiinþa umanã, dar privind în trecutul istoric al acestei þãri, cu uºurinþã, vom constata cã perioadele tulburi au fost depãºite, uzându-se de culturã ºi spiritualitate. De aceea, nu greºesc, nu greºesc absolut deloc dacã consider educaþia ºi cultura drept factori strategici ai dezvoltãrii. Dacã nu am excelat întotdeauna în domenii precum cel economic ºi cel social, sã nu uitãm cã România a fost recunoscutã pe plan mondial pentru oamenii de valoare din culturã ºi sport.

Lumea dezvoltatã nu poate ºi nu are cum sã accepte trecerea de la civilizaþia de tip industrial la societatea postindustrialã, informaþionalã, fãrã cunoºtinþe bazate pe o culturã solidã. Modalitãþile prin care se va rãspunde în acest domeniu al culturii ºi spiritualitãþii sunt ºi vor fi pe mãsura provocãrilor reformei pe care ne-am angajat sã o înfãptuim, uzând, bineînþeles, ºi de experienþele trecutului.

Ca primã mãsurã ºi imperios necesarã a fost consideratã reorganizarea instituþiilor de culturã, asigurându-se, conform posibilitãþilor, ºi sprijinul logistic necesar. Vizate cu precãdere sunt, în continuare, instituþiile din mediul rural, unde acestea fie au fost închise, fie au primit o cu totul altã destinaþie, în cele mai multe cazuri, obiectul lor de activitate fiind diametral opus scopului iniþial. Nici în mediul urban situaþia nu este tocmai în conformitate cu dorinþele ºi aspiraþiile noastre, aici proliferând cultura de proastã calitate, dar comercialã, în detrimentul adevãratelor valori ale culturii naþionale ºi universale.

Pentru marea majoritate a tinerilor noºtri, cultura ºi culturalizarea au devenit termeni aproape identici cu bar ºi discotecã. Pânã la un punct, aproape cã este de înþeles, deoarece ei nu au fost îndrumaþi ºi încurajaþi sã gãseascã ºi sã promoveze valorile autentice. Drama este cã tinerii artiºti din toate subdomeniile culturii fie ºi-au gãsit recunoaºterea peste hotare, fie au abandonat preocupãrile în domeniu, gãsindu-ºi cu totul ºi cu totul alte activitãþi. Din aceste motive s-au modificat preocupãrile legislative care vizeazã drepturile de autor ºi protejeazã valorile culturale, punându-se, în acest fel, în valoare patrimoniul cultural naþional. Aproape cã ne este imposibil sã ne imaginãm cã existã în România mileniului III o ratã în creºtere a analfabetismului ºi, în acelaºi timp, o creºtere spectaculoasã a tinerilor, în special, care nu au acces la cãrþi. Preocupãrile pur economice au condus la aceastã stare de fapt care nu poate fi depãºitã decât prin susþinerea logisticã ºi financiarã a instituþiilor de culturã, teatre, biblioteci, casã de culturã, ºcoli populare de artã, astfel încât, produsul finit, cultura, sã ajungã la cetãþean la costuri pentru orice buzunar. De aceea, nu ne putem permite sã gândim cã ne vom dezvolta în planul economic, neglijnând pe cele cultural ºi spiritual, considerate piatra de temelie pentru evoluþia ºi civilizaþia oricãrui popor.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

O invit pe doamna deputat Constanþa Popa ºi va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se referã la necesitatea respectãrii drepturilor copilului. Aºa cum ºtim, ziua de 1 Iunie, Ziua internaþionalã a copilului, a trecut. A fost o zi specialã atât pentru copii, cât ºi pentru pãrinþi, dar mai ales o zi specialã pentru copiii sãraci ºi nevoiaºi care au putut ºi ei, astfel, primi într-o zi ceea ce îºi doresc ºi ceea ce ar avea dreptul sã aibã în fiecare zi a unui an: dulciuri ºi jucãrii.

Aºa cum am spus, Ziua internaþionalã a copilului a trecut, dar au rãmas problemele copiilor, problemele tuturor copiilor, nu doar ale celor din orfelinate, dar ºi ale celor din familii nevoiaºe, sãrace, ale celor care nu le pot asigura drepturile lor fundamentale.

În România, în special în mediul rural, avem tot mai mulþi copii fãrã copilãrie. Statisticile aratã cã 70% dintre copiii din mediul rural sunt folosiþi la diferite munci în gospodãrie, unele chiar foarte grele, iar 63% dintre copiii din mediul rural abandoneazã ºcoala, în special, din cauza lipsurilor materiale.

Conform studiului realizat în 2001, ”Copilul abuzat ºi neglijat în RomâniaÒ, de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii ºi CURS, a reieºit cã 84% dintre copii sunt pedepsiþi fizic în familie ºi 47,5% dintre pãrinþii intervievaþi au declarat cã utilizeazã bãtaia ca metodã de disciplinare a copilului.

Organizaþia ”Salvaþi copiiiÒ a propus Parlamentului introducerea în Legea privind prevenirea, combaterea ºi protecþia violenþei în familie a unui articol privind interzicerea bãtãii copilului. Consider cã este o iniþiativã bunã, bine venitã ºi necesarã. O vorbã bãtrâneascã de-a noastrã spune cã ”bãtaia este ruptã din RaiÒ, însã 4,3% dintre copiii bãtuþi în România au avut nevoie de îngrijiri medicale, ca urmare a acestor bãtãi, ºi este vorba uneori de bãtãi în urma cãrora copiii au necesitat foarte multe zile de spitalizare ºi au devenit chiar infirmi.

Cred cã ne vom apleca cu toatã responsabilitatea asupra necesitãþii introducerii unui astfel de articol de lege în Legea privind violenþa în familie, pentru cã trebuie sã veghem la drepturile copiilor, la îngrijire, siguranþã ºi educaþie. Avem, din nefericire, tot mai mulþi copii în România care nu au acces la aceste drepturi fundamentale ale lor, care nu au acces la îngrijirea ºi educaþia de

care au nevoie. Cauzele sunt, evident, economice, dar ºi morale. Avem din ce în ce mai multe probleme legate de creºterea delicvenþei juvenile ºi expunerea ºi consumul de alcool ºi droguri în rândul copiilor.

Existã o Convenþie ONU cu privire la drepturile copilului, pe care ºi România a semnat-o. Ca adulþi responsabili, trebuie sã veghem la aplicarea sa integralã în România ºi sã nu uitãm cã ºi noi am fost copii. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu ºi va urma domnul ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþiilor a fost blocatã în finalizarea anchetei parlamentare privind ilegalitãþile silvice în bazinul Giurgeului, în anul 2001, de cãtre organele locale ºi judeþene ale Poliþiei Harghita, de cãtre Direcþia Silvicã Harghita, precum ºi de unii reprezentanþi ai aºa-numitei promoþii de aur. Însã, forþa cea mai semnificativã din partea celor care au blocat ancheta o reprezintã personalitatea colonelului Dobrescu, care este apãrat atât de domnul ministru Rus, cât ºi de cãtre unii ofiþeri de poliþie, fapt dovedit ºi de scrisoarea semnatã de domnul ministru de interne al României.

Eu cred, totuºi, cã domnul ministru Rus a fost dus în eroare de unii ofiþeri superiori ai poliþiei. Ca sã fiu convins de cele afirmate de domnul ministru, aº cere rãspunsul la urmãtoarele întrebãri.

De ce nu s-a dat curs legal soluþionãrii dosarului privind fiul colonelului Dobrescu, care se aflã în lucru la Poliþia judeþului Harghita, pentru urmãtoarele fapte:

În cauza respectivã s-a stabilit cã fiul colonelului Dobrescu a valorificat documente de transport al materialului lemnos, facturi ºi avize false. În momentul în care la comanda inspectoratului judeþean de poliþie i s-a raportat situaþia acestei lucrãri penale de cãtre colonelul Rus, ºef Serviciu economic, cã trebuie sã efectueze cercetãri pentru soluþionarea legalã ºi operativã a cazului respectiv, generalul Negruºa a afirmat cã ”sã mai aºteptãm, pentru a nu ne lua în rãu cu conducãtorii structurilor Ministerului de Interne din judeþ,Ò permiþând ca fiul colonelului Dobrescu sã poatã pleca în Canada, în mod ilegal, unde se aflã ºi în prezent.

De ce colonelul Dobrescu, în ziua de 29 martie 2002, fiind în oraºul Gheorgheni, a insistat pe lângã ofiþerii din Corpul de control al Ministerului de Interne sã accepte o masã festivã la Motelul Castel din Lãzarea? Cu ce drept a fost blocatã difuzarea ziarelor care conþin articole despre colonelul Dobrescu în judeþul Harghita?

De ce nu se dã o dezminþire în cotidianele respective?

Societãþile colonelului, ºi aici mã refer la firmele: Societatea Comercialã COMTUDOR S.R.L., la Societatea Comercialã FORTINVEST S.R.L. ºi la Societatea Comercialã JOFLOVI S.R.L., au avut sediul, la început, în locuinþa ofiþerului Dobrescu. Cine a fãcut verificãri la firmele respective? Organele abilitate ale statului, oare, ºi-au fãcut datoria?

Ministerul de Interne nu numai cã-l protejeazã pe colonelul amintit, dar refuzã sã-ºi prezinte materialele de control comisiei parlamentare.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Baban ªtefan ºi va urma domnul Cornel ªtirbeþ.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Mafia alcoolului sãrãceºte bugetul de statÒ.

În România, în prezent, existã 87 de societãþi cu capital mixt sau privat specializate în producerea alcoolului, iar peste 500 au obiect de activitate producerea, îmbutelierea ºi comercializarea bãuturilor alcoolice. Toate acestea, mai mult sau mai puþin, au prejudiciat statul român în anul 2001 cu peste 700 de miliarde de lei în urma afacerilor ilegale cu alcool.

Existã forme ºi metode multiple de contrabandã, evaziune fiscalã ºi contrafacere de bãuturi alcoolice. Plecând de la constituirea unor reþele de tip mafiot, în care sunt implicaþi atât români, cât ºi strãini, ºi ajungându-se la sustragerea, cu regularitate, de la platã a unor sume de ordinul miliardelor, reprezentând contravaloarea obligaþiilor vamale ale impozitelor ºi taxelor prevãzute de lege.

Filiera este foarte simplã. Cetãþenii români, în complicitate cu strãinii, înfiinþeazã firme având ca obiect de activitate producerea ºi comercializarea de alcool, iar, dupã acumularea unor datorii cãtre bugetul statului, sunt concesionate altora. Folosindu-se de acte în realitate false, aceºtia se angajeazã în schimbul unui comision de 1015% din valoarea datoriei sã preia societatea respectivã, cu activul ºi pasivul existente, inclusiv evidenþele contabile, ºtampile, facturi ºi avize de expediþie aflate în stoc.

În acest fel, datornicul nu mai deþine nimic. Poliþia nu mai poate face nimic, iar circuitul poate fi reluat de la capãt în zilele urmãtoare. De fapt, cesionãrile sunt principala cauzã care duce la prejudicierea statului cu aceste sume exorbitante. Cesionarea este o acþiune simplã, care nu necesitã nici controale stricte din partea autoritãþilor ºi nici mult timp din partea celor ce o utilizeazã, necesitând doar vizitarea a douã instituþii: un notariat ºi Registrul Comerþului. Nu e de mirare deci cã, atunci când se verificã adresa declaratã, anchetatorii au surpriza sã descopere cã acesta este un garaj sau un teren viran.

Acest lucru nu ar fi posibil dacã ar exista colaborare între autoritãþi, în sensul cã Ministerul Finanþelor ar trebui ca, în momentul în care o firmã este cesionatã, s-o controleze pentru a stabili dacã are datorii cãtre stat ºi apoi sã-ºi dea sau nu acordul pentru operaþiune. Apoi, cei de la Registrul Comerþului ar trebui sã facã un minim de verificãri asupra firmei care preia, pentru a vedea dacã cel puþin aceasta existã sau este o firmã fantomã specializatã în acte comerciale ilegale.

De asemenea, ar trebui sã fie depuse, de cãtre cel care cerceteazã, garanþii materiale cel puþin egale cu valoarea datoriei. ªi, nu în ultimul rând, actele încheiate la notariat ar trebui autentificate într-un termen de minim 48 de ore, pentru a putea fi verificate.

Nu este de mirare, doamnelor ºi domnilor colegi, cã, prin nerespectarea unor reguli atât de elementare ºi de normale, statul român este prejudiciat atât de uºor ºi în fiecare an cu sute de milioane de lei de cãtre mafia care acþioneazã în industria alcoolului, cea care obþine venituri importante ºi impresionante, devenind, peste noapte, cea care poate dicta ºi hotãrî interesele unei þãri întregi.

Fenomenul este cu atât mai îngrijorãtor cu cât în anul acesta, creºterea accizelor la 1 mai va duce la o explozie a afacerilor ilegale de alcool ºi la o creºtere semnificativã a acþiunilor care nu vor fi virate la bugetul statului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Cornel ªtirbeþ ºi va urma domnul Mircea Costache.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi se intituleazã ”Pesedizarea hoþiei ºi corupþieiÒ.

Ultimele reacþii mediatice ale mai marilor partidului de guvernãmânt încearcã sã acrediteze ideea cã amplificarea fenomenului corupþiei în România se datoreazã acþiunii unor grupuri de interese care nu au nimic de-a face cu politica sau cu guvernarea P.S.D.

În acest sens, premierul Nãstase, la una din ultimele videoconferinþe cu prefecþii, descoperea surprins cã existã unii prefecþi ºi membri P.S.D. la nivel local care sunt atraºi de aceste grupuri apolitice în acþiuni malefice de corupþie ºi furt.

De asemenea, un onorabil ministru, în urma concluziilor unor instituþii internaþionale privind subordonarea ºi amestecul P.S.D. în actul de justiþie, recunoºtea faptul cã justiþia în România este subordonatã unor interese, dar preciza cã în nici un caz acestea nu sunt de ordin politic, presiunile asupra judecãtorilor provenind din sfera unor grupuri de interese economice.

Domnii ”Cozmin ºi GuºeÒ, conform dihotomiei fãcute de domnul ministru Dan Ioan Popescu, întruchipaþi în persoana ilustrului secretar general al P.S.D., referindu-se la aceleaºi rapoarte internaþionale care constatau implicarea demnitarilor P.S.D. în acte de corupþie ºi de influenþare a justiþiei, susþinea cã cei care fac astfel de interpretãri sunt proºti ºi nu pot înþelege mecanismele democratice ale P.S.D. ºi puritatea membrilor sãi.

Cu jumãtate de gurã, chiar ºi domnul Preºedinte Iliescu, în apãrarea odraslelor arogante ºi rãsfãþate ale P.S.D., încerca sã spunã cã furtul ºi corupþia nu sunt caracteristicile esenþiale ale partidului de guvernãmânt.

Ca de obicei, însã, în practica partidului de guvernãmânt, aceste aprecieri nu þin seama de realitatea existentã în þarã, ele provenind din arsenalul ministerului propagandei condus de domnul Dâncu ºi având legãturã doar cu acþiunile de cosmetizare a imaginii Guvernului ºi a P.S.D.

Realitatea este cu totul alta. Politica partidului de guvernãmânt a atins perfecþiunea în acest domeniu, ajungându-se la pedeserizarea completã a hoþiei ºi corupþiei.

Adevãrul este cã, la ora actualã, în România nu se mai poate fura, decât dacã devii membru P.S.D., iar, în ce priveºte corupþia, nici nu se pune problema interesului de a corupe alte persoane decât cele cu influenþã politicã aflate la putere.

Aceasta este una dintre cele mai mari realizãri datorate acþiunii de pesedizare a societãþii româneºti ºi de revenire la partidul unic, partidul-stat impus de domnul Nãstase. Dacã în instituþiile statului au mai rãmas, din lipsã de interes, uºoare urme apolitice, dacã un numãr infim de parlamentari, primari ºi consilieri locali au mai rãmas neînregimentaþi în rândurile partidului de guvernãmânt, trebuie sã constataþi, stimaþi domni guvernanþi, cã hoþii ºi corupþii nu au avut nici o altã ºansã de supravieþuire ºi au fost primii care au aderat la principiile ºi idealurile P.S.D.-ului.

Datoritã activitãþii dumneavoastrã consecvente ºi foarte bine organizate dupã revenirea la putere, în România nu a mai putut supravieþui nici un grup de interese în afara partidului. Tot ce se miºcã la nivel central ºi local ºi are cea mai vagã urmã de interes economic este dirijat de grupuri din P.S.D., nimeni altcineva neavând acces.

Urmãriþi, vã rog, privatizãrile, licitaþiile, fondurile externe, lucrãrile de investiþii, vilele, fermele, elicopterele ºi veþi vedea numai grupuri ºi oameni apropiaþi dumneavoastrã.

Grupurile de interese economice s-au contopit cu interesele politice ale P.S.D., în urma directivelor ºi acþiunilor hotãrâte ale conducerii partidului, în primul rând ale domnului preºedinte ºi totodatã premier al României, domnul Adrian Nãstase.

Astfel stând lucrurile, presiunile asupra justiþiei nu au de unde sã vinã decât din sfera politicului, chiar dacã au ºi un iz de interes economic.

Este suficient, în acest sens, sã urmãrim procedurile ºi soluþiile date în de acum celebrele cazuri Temeºan, Pãunescu, Motorola ºi, mai nou, Lele, Vântu, Tãrãu ºi urmãtorii.

În concluzie, domnilor guvernanþi, lãsaþi modestia la o parte, recunoaºteþi-vã meritele în acþiunea de pesedizare, nu mai certaþi organismele internaþionale ºi cele civice ºi, dacã doriþi într-adevãr eradicarea corupþiei, începeþi curãþenia în propriul partid.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Mircea Costache ºi va urma domnul Vlad Hogea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Constatãm, cu satisfacþie, cã reþeaua teatrelor naþionale s-a îmbogãþit ieri prin trecerea prin plenul Camerei Deputaþilor a proiectului Legii de înfiinþare a Parchetului Naþional Anticorupþie. Un adevãrat ”teatru naþional anticorupþieÒ. În cadrul noii stagiuni a ”Teatrului Naþional AnticorupþieÒ, bineînþeles, piesa ”ScamatoriiÒ, tragicomedie colectivã, semnatã de ”Guvernul S.R.L.Ò.

În condiþiile în care caracatiþa mafiei a cuprins cu tentaculele ei É vorba aceea É întregul aparat al administraþiei centrale ºi locale, acum, când ºtiu ºi copiii cât costã un post de prefect, unul de ministru, altul de ºef de vamã, de preºedinte de tribunal, de judecãtorie, de parchet, acum când totul se vinde ºi se cumpãrã, când s-a trecut de la construcþia de case de vacanþã la vile, de la vile la palate ºi de la palate la castele, acum, când s-a instaurat deplin cel mai infect tip de societate ºi cel mai rapace gen de funcþionar public, acum, când guvernanþii l-au speriat ºi pe dracu, nu numai forurile internaþionale, cu hoþiile ºi tâlhãriile de tot felul, când nãpãstuitul cetãþean român plãteºte cu nemiluita la taxe ºi impozite, suportând cea mai barbarã povarã fiscalã din

lume, când furturile din bãnci, din companii ºi regii se preiau la datoria publicã prin cele mai cumplite escrocherii ºi tertipuri legislative, ce ne mai lipsea? Mai lipsea, bineînþeles, bomboana fondantã de pe coliva societãþii româneºti Ð Parchetul Naþional Anticorupþie.

Dacã nu i-ai cunoaºte pe actorii siniºtri, pe saltimbancii ºi pe jonglerii acestui circ ambulant cu iz de Ev Mediu întâmplãtor, te-ai putea lãsa dus cu preºul spre iluzia chioambã a însetaþilor de arginþi, cum cã, iatã, asta ne lipsea, d-aia nu puteau ei lupta cu tanti Corupþia, datã cu chinoroz pe faþã, ca în art. 214 al multsãrbãtoritului ”An 2002, Nenea Iancu CaragialeÒ.

”De boarea florii-soarelui atârnã iluzia ca o paiaþã cârnãÒ, zice un poet contemporan. Este iluzia schiloadã cum cã noii parchetari vor face spanacul praf ‡ la Popeye Marinarul în lupta cu tâlharocraþia adusã pe culmi de glorie de aceiaºi scamatori din circul iluziei, care stãpânesc la perfecþie marea artã de a prosti perpetuum mulþimile însetate de adevãr ºi dreptate.

Cum or crede unii cã poate lupta mafia cu corupþia?! Numai Sarsailã, care le inspirã opera diabolicã de nimicire a României, poate ºti. Scamatorii scot fum pe ochi, catran pe gurã ºi, cu mâinile exersate, subtilizeazã rapid ce mai au bieþii spectatori prin buzunare. Atât de mult au întins aceste animale bolnave de avere coarda, cã li se pare posibilã orice miºelie, fãrã nici o reacþie din partea publicului rãmas cu gura cãscatã de uimire ºi perplexitate în faþa uriaºei neruºinãri a acestor samsari.

Anticipând ei, domnii artiºti ai ”Teatrului Naþional AnticorupþieÒ, marea dezamãgire a populaþiei de dupã Summitul de la Praga, când vor vedea cum gigacaloria îi stranguleazã cu sânge rece, nepãsându-i de N.A.T.O. ori de P.N.A.-ul, ori de alte izme false, au început s-o ia ei înainte de pe acum, cu posibilitatea declanºãrii, chipurile, a alegerilor anticipate, ca ºi cum nu ar trebui sã rateze momentul de vârf în care au adus þara, ca sã nu aspire ei, precum banii negri, ºi voturile majoritãþii spectatorilor acestui circ macabru.

ªi, pentru cã un distins coleg fãcea anterior referire la importanþa culturii ºi educaþiei, închei cu versurile lui George Bacovia, din oraºul lui Viorel Hrebenciuc ºi al lui Sechelariu: ”O, genii întristate, care mor/Încet, barbar ºi fãrã sentiment,/Prin asta eºti celebrã în Orient/O, þarã tristã, plinã de umor!Ò

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Urmeazã domnul Emil Rus.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu a spus nimeni Ð ºi poate ar trebui sã ne amintim Ð cã s-au împlinit, pe 2 iunie, exact 120 de ani de la naºterea Mareºalului Antonescu.

Indiferent ce atitudine avem faþã de aceastã figurã importantã a secolului XX, împlinirea unei cifre rotunde este un eveniment care trebuie marcat.

Sãptãmâna trecutã am luat cunoºtinþã stupefiaþi despre declaraþiile fãcute prin strãinãtate de cãtre premierul Adrian Nãstase. Liderul P.S.D. înfiera cu mânie proletarã ascensiunea partidelor naþionale în sud-estul Europei. Sã fi uitat Domnia sa cã nu numai în fostul bloc socialist, dar ºi în Occidentul civilizat ºi capitalist, formaþiunile politice de orientare autohtonistã ºi patrioticã au avut o evoluþie demnã de invidiat, în unele state fãcând parte chiar din coaliþia de guvernãmânt? Miopia primului-ministru nu este nicicum justificabilã, cu atât mai mult cu cât el nu are dreptul sã conteste opþiunea legalã ºi, nu în ultimul rând, de conºtiinþã a unui segment important al electoratului.

Esenþa democraþiei este votul popular, iar rezultatele scrutinului dau compoziþia Legislativului, a Executivului ºi a structurilor de conducere din administraþia publicã localã.

Aºadar, cum de se repede domnul Nãstase sã conteste într-o manierã totalitarã ºi profund irealistã un fenomen social care nu numai cã nu poate fi ignorat, dar în nici un caz nu poate fi negat? Sã închizi ochii ºi sã te faci cã rotiþele mecanismului planetar îºi înceteazã miºcarea, dacã tu, ignorant, nu le bagi în seamã, asta trãdeazã bigotismul cel mai profund, mai reprobabil, mai ignobil cu putinþã.

Premierul vrea sã pedepseascã delictul de opinie ºi se pregãteºte sã cenzureze energic orice idee care depãºeºte banalul, desemneazã noi direcþii ºi reformeazã din temelii lumea nedreaptã în care trãim.

Ideologic, domnul Nãstase se înºealã. Faptic, primulministru e contrazis de realitate. Prizonier al unor concepþii înguste ºi învechite, liderul partidului de la putere emite judecãþi de valoare ºi dã verdicte inutile, nesolicitate de nimeni. Când mai citim asemenea fraze care mascheazã vocaþia antidemocraticã a celor care ne conduc, ar trebui sã ne facem cã nici n-am înþeles, cã, de fapt, e o greºealã de tipar. O greºealã istoricã, ce-i drept!

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Emil Rus. Va urma domniºoara Lia Olguþa Vasilescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Mã întreb, ca orice om de bunã-credinþã: oare, ce nea mai rãmas de înstrãinat în þara aceasta? Ne-am ruinat economia, ne-am prãpãdit agricultura, ne-am distrus uzinele, fabricile Ð toate acestea, în numele reformei în aºazisa perioadã a tranziþiei, care nu mai are de gând sã se termine o datã. Ne-am vândut ºi ne vindem lemnul pãdurilor, aurul þãrii, chiar ºi copiii, iar tinerii pleacã în lume pentru a-ºi vinde inteligenþa, forþa de muncã, alþii se vând ei înºiºi, sau cel puþin câte un rinichi fiecare.

Sigur, se poate rãspunde cã nu trebuie totul generalizat ºi luat în tragic, cã în cele douã guvernãri Ð Iliescu ºi Constantinescu, apoi iar Iliescu Ð nu a fost la fel. E drept, dar existã ºi aceste aspecte, ceea ce este tare dureros. Nu se simte ºi nu se cautã în suficientã mãsurã limitarea acestor fenomene. Ba chiar se poate afirma cã au apãrut altele inedite, care uluiesc orice minte sãnãtoasã.

Iatã cazul unui om cu patru copii care nu are altã sursã de trai decât pensia de boalã ºi alocaþia copiilor: ”Vã aduc la cunoºtinþã, domnule deputat, (aratã cetãþeanul) ºi cer sã mã ajutaþi în spiritul legilor în vigoare pentru aflarea adevãrului. Spuneþi-mi dacã unui minor i se poate elibera un paºaport fãrã acordul pãrinþilor? Dacã el, copilul, poate sã treacã graniþa fãrã acordul pãrinþilor?Ò ªi omul relateazã cã fiul sãu, Marti Paul Marius, în vârstã de 15 ani ºi 5 luni, a fost ademenit de persoane adulte cu mirajul lumii occidentale, acolo unde se câºtigã bani ºi, apoi, revenit în þarã, îºi poate

cumpãra o casã, maºinã, aparaturã modernã ºi tot ce-i doreºte inima. Copilul era la ºcoalã sau cel puþin aºa ºtia pãrintele lui, în vreme ce el era în Ungaria, cu destinaþia Italia, în scopuri necunoscute. Prin urmare, seara, Marius nu s-a întors acasã la ora obiºnuitã ºi tatãl declanºeazã cercetãrile pe cont propriu. Numai întâmplarea a fãcut ca acest copil sã fie recuperat. Speriaþi, cei care au pus totul la cale de ceea ce li s-ar putea întâmpla, l-au întors pe copil din drum. Sigur, cazul este în cercetarea Poliþiei judeþului Bistriþa-Nãsãud ºi cred cã nu este singurul caz.

Exigenþele intrãrii þãrii noastre în N.A.T.O. ºi U.E. sunt mari ºi pe primul plan se situeazã tocmai respectarea în totalitate a drepturilor copilului. ªi, când ne aºteptam, fireºte, sã disparã pentru totdeauna din þara noastrã statutul de copil al nimãnui, de copil al strãzii, de aurolac, de cerºetor, iatã, apare rãul sub forme noi, la parametri de crimã, ceea ce-i strigãtor la Cer. Or fi exigenþele oficialilor europeni cum or fi, dar se impune, mai presus de orice, grija pentru familie, celula de bazã a oricãrei comunitãþi omeneºti. De sãnãtatea ei depinde sãnãtatea societãþii. Sã ia aminte puterea ºi politicienii! Nu grija pentru imagine e lucrul cel mai important, darurile ºi mângâierea pe creºtet a copiilor nevoiaºi în faþa reporterilor, în zi de sãrbãtoare, ca sã vadã lumea, sã sporeascã respectivii aleºi în sondajele lui Dâncu ºi în preferinþele electoratului.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domniºoarei Lia-Olguþa Vasilescu. Va urma domnul Grigore Emil Rãdulescu.

## Stimaþi colegi,

Organizaþia de generali ”România MareÒ a omagiat sâmbãtã, 1 iunie a.c., personalitatea Mareºalului Ion Antonescu, prin depunerea unei coroane de flori la singura statuie a eroului care nu a fost încã demolatã, cea aflatã în curtea Bisericii ”Sfinþii Împãraþi Constantin ºi ElenaÒ.

Asumându-ne riscul de a intra sub incidenþa unui act normativ pe care noi îl considerãm aberant, ºi anume Ordonanþa de urgenþã nr. 31/2002, am dezvelit bustul ultimului întregitor al României Mari chiar în ziua în care se împlineau 56 de ani de la execuþia sa.

De teamã ca monumentul sã nu fie profanat de cei care conduc vremelnic destinele statului român, la sfârºitul manifestãrii, membrii Ligii ”Mareºal AntonescuÒ lÐau acoperit cu un sac.

Ce lecþie durã pentru tinerii care au învãþat de la bunicii lor, veterani de rãzboi, cã omul care a preferat sã priveascã moartea, refuzând sã fie legat la ochi atunci când se afla în faþa plutonului de execuþie, este ascuns acum sub o pânzã.

Dupã ce a desãvârºit opera de distrugere totalã a economiei româneºti, a hotãrât sã vândã pe mai nimic ºi ultimele societãþi de stat care mai aduceau profit la buget, i-a adus la disperare pe sindicaliºtii din toatã þara, punând biruri peste biruri, lui Adrian Nãstase nu i-a mai rãmas decât sã ne demoleze istoria, o istorie care-l va consemna doar pentru ”meritulÒ de a arãta lumii întregi cã poporul român este intolerant, rasist ºi xenofob. Ordonanþa nr. 31/2002, o insultã la adresa oricãrui român, nu urmãreºte altceva decât o luptã cu statuile ridicate în memoria eroilor neamului. Mai mult. Deºi nimeni nu i-a cerut-o, Adrian Nãstase l-a numit pe Mareºalul Antonescu ”criminal de rãzboiÒ, dând o palmã nemeritatã întregii armate române. Ce sã mai spunem, atunci, de Mikl—s Horthy?!

În anul 1993, ungurii îl reînhumau cu toate onorurile, profitând de acordul tacit al autoritãþilor, pe cel care a trimis în lagãrele de exterminare naziste Ð uneori depãºindu-ºi norma Ð evreii din Ungaria ºi din nord-vestul Transilvaniei, aflatã atunci sub ocupaþie maghiarã. Aceastã brutã a fost reabilitatã, pe când Mareºalul Antonescu, cel care a salvat zeci de mii de evrei, cãrora le-a dat paºapoarte semnate în alb pentru a putea ajunge în Palestina, este criminal.

În contextul geopolitic existent în toamna anului 1940, când pierdusem Bucovina de Nord, Basarabia, nord-vestul Transilvaniei ºi sudul Dobrogei, Antonescu a apreciat cã singura cale de supravieþuire a poporului nostru este alianþa cu Germania ºi Italia. Suntem curioºi ce ar fi fãcut pe atunci actualul premier Nãstase? Ar fi luptat pentru recuperarea pãmânturilor strãmoºeºti, ori s-ar fi retras la Cornu, ca sã mediteze la cugetarea ”O þarã micã face ce poate, ºi nu ceea ce vreaÒ, care-i aparþine tot Mareºalului? Niciodatã poporul nostru nu a atins o treaptã mai josnicã, un nivel moral mai degradant decât acum, prin servilismul Guvernului Adrian Nãstase, care neagã pagini de glorie din istoria neamului. Îi înþelegem supãrarea premierului, care-ºi vede imaginea publicã ameninþatã de lupta inechitabilã cu memoria eroilor neamului, deºi o anumitã parte a presei munceºte din greu s-o lustruiascã.

În comparaþie cu un mit ca Mareºalul Antonescu, cel care a luptat pentru ca România sã se afle în graniþele ei fireºti, un minoritar cu palat la Cornu, cu turnuleþe, nu poate sã se simtã decât frustrat cã nimeni nu s-a gândit sã-i ridice ºi lui un monument.

Ei bine, luând act de aceastã nedreptate flagrantã, membrii organizaþiei de tineret ”România MareÒ au hotãrât sã lanseze un concurs naþional de creaþie ºi sã premieze cea mai originalã lucrare, avându-l ca subiect pe premier. Ca dovadã cã în atelierele noastre se lucreazã asiduu, au fost definitivate deja câteva mostre, dintre care le-am reþinut doar pe urmãtoarele: ”Bust din ciolanÒ, ”Cap de copilãÒ, ”Gânditorul de la CornuÒ, ”Premier cu naturã moartã de foameÒ, ”Coloana mandatului infinitÒ ºi ”Poarta sãrutului minoritãþilor sexualeÒ. Nu pot decât sã le mulþumesc, în final, membrilor O.T.R.M., care nu s-au temut de ameniþãrile voalate ale unor personaje prezente la manifestarea din curtea bisericii ctitoritã de mareºal, cum cã cel ce dezveleºte bustul celui mai mare militar român este pasibil de pedeapsa cu închisoarea. Considerãm însã cã, fie ºi doar pentru câteva minute, s-a fãcut dreptate memoriei celui care a salvat statul român de la dispariþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Emil Rãdulescu ºi se pregãteºte domnul Mihai Baciu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În România, cine furã 10 sau 100 de milioane este un prost ºi înfundã puºcãria. Cine furã însã o sutã de milioane de dolari este deºtept, ºi deºteptul ori nu este anchetat, ori este scos de sub urmãrirea penalã, ori primeºte o condamnare cu suspendare sau cel mult o pedeapsã de 2-3 ani, din care nu face mai mult de jumãtate, pentru cã banii pe care i-a furat ºi pe care nu-i cheltuieºte singur îi afecteazã sãnãtatea în aºa hal, încât nu mai poate suporta puºcãria chiar dacã aceasta este cu confort sporit.

Vã mai amintiþi cât a stat la pârnaie Ioan Stoica CARITAS, sau Marcel Ivan, cel condamnat în procesul Credit Banc?

Sever Mureºan, acþionarul majoritar al Bãncii Dacia Felix, a fost condamnat ºi închis în Elveþia pentru niºte operaþiuni dubioase. În România însã a stat la rãcoare doar în perioada cercetãrilor care, surprizã, nu au condus la o condamnare în urma unui proces.

Scandalul Bankcoop s-a spart în capul fostului preºedinte Alexandru Dinulescu, gãsit singurul vinovat de toate ingineriile financiare de la aceastã bancã. Justiþia i-a dat o pedeapsã crâncenã. Normal, doar o ºtersese de mult din þarã.

Cel mai recent triumf al Justiþiei Române împotriva bunului-simþ este condamnarea lui George Danielescu la o pedeapsã deja graþiatã. În afacerea SAFI, Danielescu a fost gãsit vinovat de þepuirea a 2.423 de investitori cu aproape 10 miliarde de lei. Cam 4 milioane de dolari la vremea respectivã. Procesul a început acum 4 ani, dar s-a încheiat dupã ce, printr-un decret, faptele comise de Danielescu fuseserã graþiate. Decizia tribunalului a fost 2 ani de închisoare. Unii spun cã meritã 2 ani de puºcãrie pentru 4 milioane de dolari. Nu e rãu. Pentru ca sentinþa sã nu parã prea asprã cu fostul ministru al finanþelor Danielescu, instanþa a respins apelurile declarate de investitori, prin care aceºtia cereau sã li se restituie o parte din bani. Totuºi, condamnatul graþiat poate fi cãinat pentru cã în urmãtorii 5 ani nu va mai putea fi administrator sau titular al unui post de conducere într-o societate comercialã. Exemplarã pedeapsã!

Zilele acestea se împlinesc doi ani de la reuºita unei lovituri financiare în valoare de 150 de milioane de dolari. Din cei 13 inculpaþi în escrocheria F.N.I., 12 nu se mai aflã în arest, iar al 13-lea, Ioana Maria Vals, nu s-a aflat niciodatã în arest. Vlas a ajuns la frontierã mai repede decât consemnul de a nu pãrãsi þara. Dacã autoritãþile nu au reuºit sã o gãseascã pe Ioana Maria Vlas, presupunând cã o cãutau, aceasta le-a dat o mânã de ajutor. Caseta video trimisã unui post TV aratã o persoanã care susþine cã este Vlas ºi care spune cã vrea sã se întoarcã în þarã sã toarne tot. Deºi, iniþiativa pare ciudatã, este cel mai bun mesaj pe care Ioana Maria Vlas l-a transmis unor anumite perechi de urechi. În loc sã treacã imediat la treabã, autoritãþile au început sã purice invitaþia Mariei Vlas, cã nu era clar dacã Yoram Sheftel era chiar avocatul ei, cã nu este procedurã pentru a cãdea la învoialã cu avocatul ei, ce sã mai analizãm...

De ce s-or fi speriat autoritãþile? Cumva este posibil... Ð posibilitatea ipoteticã, deocamdatã Ð cã Maria Vlas chiar va veni în þarã însoþitã de niºte dischete cu care va da în gât ºi pe alþii? Cã va distruge paradisul escrocilor de la F.N.I.?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Timp de 180 de secunde microfonul va aparþine domnului deputat Mihai Baciu. Urmeazã, apoi, domnul deputat Radu Ciuceanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mãnânc din timp, e adevãrat, dar timpul, pânã la urmã, vã asigur eu cã ne mãnâncã el pe toþi.

Nu mi-am intitulat intervenþia mea de azi în nici un fel, m-am hotãrât sã nu mai scriu nimic dinainte, sã fac un text organizat ºi, mã rog, gândit cu mare atenþie, pentru cã avem atâtea de spus, încât m-aº pierde cu pixul în mânã ºi m-aº duce pe nu ºtiu câte piste. Aºa cã, prefer sã gândesc acum, pe loc, la câteva adevãruri pe care nimeni nu poate sã le conteste, ºi sã vi le spun ºi dumneavoastrã, ºi, eventual, opiniei publice, dacã ne ascultã cumva. Nu am intitulat în nici un fel intervenþia mea, dar dacã mã gândesc bine aº putea sã-i spun ”Prezentul sumbru ºi viitorul imediat cenuºiuÒ.

Asearã, stimaþi colegi, am asistat la repetarea unei piese pe care o cunoaºtem deja, cãderea cu mare veselie a moþiunii ”FiscalitateaÒ. Nu am sã intru în detalii, evident, pentru cã eram cu toþii aici, ci vreau sã vã spun cã aceastã respingere, cu mare veselie, a moþiunii noastre intitulatã ”FiscalitateaÒ dovedeºte douã adevãruri pe care trebuie mereu sã le amintim. Primul: maºina de vot P.S.D.-U.D.M.R. funcþioneazã absolut ireproºabil Ð nu cred cã existã mecanism în þara aceasta, maºinã în þara aceasta care sã funcþioneze atât de ireproºabil cum este maºina de vot P.S.D.-U.D.M.R..

Eu înþeleg solidaritatea de partid, în toate partidele existã solidaritate ºi o aliniere la comandamentele partidului, fie de ordin doctrinar, fie de alt ordin, dar la dumneavoastrã, stimaþi colegi, în ultimul timp funcþioneazã unanimitatea. Iar unanimitatea, dupã câte ºtiu eu, ºi o ºtiþi ºi dumneavoastrã, ascunde în spatele ei frica. Ascunde frica. Noi ºtim ce a însemnat unanimitate ani ºi ani, decenii întregi, ºtim cã ridicam cu toþii mâna, fãrã excepþie, ºi în gândul nostru ziceam altceva. Unanimitatea cu care dumneavoastrã acum votaþi, sã zicem cã de la o nemulþumire ca a noastrã, este clar cã ascunde frica. Nici unul dintre dumneavoastrã, din cei de la majoritate, P.S.D.-U.D.M.R., nu a avut nici mãcar un cuvânt sau douã de unde sã rezulte cã recunoaºte un adevãr, douã sau trei, cât de mic, din moþiunea noastrã. Nici unul n-a spus aºa ceva. Mãcar aluziv sã spunã: oameni buni, nu aveþi dreptate pe fond, pe ansamblu, dar pe ici pe colo o sã ne gândim cã aþi fãcut dumneavoastrã observaþii care pot fi luate în seamã. Nu aþi spus-o. Asta înseamnã fricã ºi frica duce la unanimitate. Iar unanimitatea duce, ºtim noi unde, pânã la urmã. Adevãruri erau multe în aceastã moþiune, nu le reaiau, pentru cã existã adevãrul mare care le acoperã pe toate ºi care este suma tuturor acestor adevãruri mai mici. Este vorba de starea jalnicã în care se aflã România, populaþia ei, cã, de fapt, asta înseamnã România.

Dumneavoastrã spuneþi cã aveþi creºtere economicã, dumneavoastrã spuneþi cã trendul economic este pozitiv, iar domnul Tãnãsescu, cu figura sa posomorâtã ºi încruntatã, pentru cã istoria ne aratã cã nici un vistiernic nu poate fi vesel, toþi marii vistieri din istorie trebuie sã fie încruntaþi ºi posomorâþi cã, altminteri, dacã sunt veseli, s-ar putea sã le cearã careva baniÉ Cu figura sa de copil încruntat ºi bosumflat ne-a spus o groazã de ches-

tii, care toate sunt contrazise în mod flagrant de realitatea aceasta care ne apasã pe toþi, inclusiv pe noi cei de aici. În realitate, impozitele pe venit cresc, impozitele pe profit cresc, t.v.a.-ul creºte, accizele cresc. Toate acestea au consecinþa gravã pe care o cunoaºteþi, o simþim ºi noi, chiar dacã presa zice cã ne scãldãm în bani, mã gândesc la cei care nu au decât salariul de aici. Simþim ºi noi la buzunar ce înseamnã creºterea tuturor preþurilor la produsele de bazã, nu mai intru în detalii. Pentru cã, adevãrul mare pe care vreau sã vi-l spun, ºi-l ºtiþi ºi dumneavoastrã, dar e bine sã repetãm, este urmãtorul. Oricare partid poate sã facã o doctrinã atrãgãtoare, oricare partid poate sã alcãtuiascã discursuri cu care sã convingã pe oricine pe loc, într-o salã, într-o adunare, într-o piaþã, la televiziune, unde vreþi dumneavoastrã, dar barometrul adevãrat, barometrul real al valorii politice a unui partid este buzunarul cetãþeanului, este nivelul de trai. La acest barometru P.S.D.-U.D.M.R. se îndreaptã în mod voios spre repetenþie. Se îndreaptã în mod ”gloriosÒ spre repetenþie pentru cã acest barometru bate mereu în jos, bate mereu în jos. ªi mai e o chestiune, iarãºi ºi iarãºi, ºi cred cã v-aþi sãturat ºi dumneavoastrã, cei din bãncile puterii apeleazã la greaua moºternire. Acesta nu mai este argument, lãsaþi-l deoparte.

Populaþia nu va mai înþelege de ce o duce prost, pentru cã nu ºtiu în ce an, eventual în secolul XIX , locomotivele scoteau fum sau, la începutul secolului celãlalt, Pasvan Toglu a atacat Muntenia, sau mai ºtiu eu ce. Lãsaþi argumentele acestea cã nu mai þin. Luaþi-vã rãspunderea, asumaþi-vã deschis responsabilitatea prezentului, aveþi un an ºi jumãtate de guvernare. Într-un an ºi jumãtate de guvernare s-au miºcat multe, e adevãrat, dar în jos, s-au miºcat spre rãu, spre prost.

ªi, cu asta închei, domnule preºedinte. Istoria ne învaþã o groazã de chestiuni. Între altele, ne învaþã cã dictatorii mari produc dictatori mici. Ne învaþã, de asemenea, cã maºina de vot mare naºte maºini de vot mai mici care funcþioneazã cu aceeaºi, sã spunem aºa, lipsã de greºealã ºi ne mai învaþã cã ºefii mici imitã întotdeauna pe ºefii mari. Vã dau exemplul Consiliul local Iaºi, dominat copios, dacã nu este cuvântul greºit, dominat în mod puternic de P.S.D., mai ales de când Partidul fantomã, pitoresc ºi hazliu al Moldovenilor a trecut la P.S.D. Este dominat acest consiliu de P.S.D. Ce credeþi cã a hotãrât acest consiliu dominat de P.S.D. local? Adicã, municipal Iaºi. A hotãrât urmãtoarele: tariful de transport al persoanelor cu mijloacele RATC creºte cu 50%. 50%! Într-o þarã civilizatã când apare o creºtere de 1,5%, ziarele urlã, ministrul se gândeºte la demisie, sindicatele ies în stradã, tremurã Guvernul. Aici nu. 50%! Un bilet de 4.000 lei va costa 6.000 lei, un abonament pe o linie 360 de mii lei, un abonament pe douã linii 720 mii lei, iar un liber la purtãtor, singurul loc liber unde nea mai rãmas este sã avem în tramvaiul ruginit care circulã prin Iaºi, un liber la purtãtor, 2.160 de mii lei. ªi a mai hotãrât acest consiliu local creºterea impozitului pe case cu 65%, oameni buni, 65%, nu mai puþin! O garsonierã de 30 m[2] ! 630 de mii; un apartament de douã camere cu 47 m[2] , un milion, un apartament cu 3 camere, 65 de m[2] ; 1.400 de mii lei, un apartament cu 4 camere, modest; de 80 de m[2] , douã milioane lei.

Dar avem ºi o bucurie, domnule preºedinte, stimaþi colegi, handicapaþii sunt scutiþi de aceste creºteri, aºa cã ne rãmâne aceastã speranþã, stimaþi colegi, sã fim handicapaþi, sã fim handicapaþi, cã vom scãpa de aceste creºteri de taxe ale Consiliului local Iaºi noi ieºenii, dar se pare cã n-ar fi rãu, ba chiar ar fi de dorit fiind handicapaþi cu toþii, în toatã þara, pentru cã politica Guvernului duce spre toate creºterile, dar undeva se spune cã handicapaþii sunt scutiþi.

De aceea, stimaþi colegi, în aceastã impozitare bizantinã care apasã România în acest moment, în aceastã politicã fiscalã de tip balcanico-bizantino-otoman, ziceþi cum vreþi dumneavoastrã, în orice caz, de tip oriental, nu putem sã nu luãm cuvântul. Eu sunt un om paºnic de felul meu, vedeþi cã nu mã refer la persoane, dar mã refer la politica generalã a partidului care conduce, nu putem sã nu reacþionãm ºi sã spunem þãrii întregi care suferã, de ce suferã. Pentru cã este important ca omului care suferã sã-i spui de ce, ca cel care se duce la doctor, el ºtie cã-l doare, dar nu întotdeauna ºtie de ce. Noi trebuie sã spunem de ce ºi îl doare din motivele pe care le-am enumerat eu, aici, foarte, foarte pe scurt.

Aºa încât, stimaþi colegi, domnule preºedinte, nu trebuie sã ne mai mire nimic în aceastã þarã a lui Ubu Rege, mã rog, în aceastã þarã kafkianã a noastrã, în momentul în care facem instanþe paralele cu instanþele de judecatã sã judece primarii, þinta fiind un singur primar, obsesia dumneavoastrã care este un singur om ºi de care vã simþiþi ameninþaþi permanent ºi mereu. Asta înseamnã nu cã dumneavoastrã sunteþi mari, ci cã el este într-adevãr periculos ºi atunci recurgeþi la asemenea manipulãri ºi la asemenea instrumente anticonstituþionale care, dacã nu ar fi greºite din punct de vedere juridic, ar fi de tot hazul, ar fi de tot râsul ºi eu cred cã este mai bine sã râdem ºi, între timp, sã ne facem datoria.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Dacã am mai mult de 3 minute vã promit cã data viitoare o sã mãnânc ºi mai mult. Încã o datã, vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc ºi eu. Cele 180 de secunde s-au transformat în 700, dar dând puþinã culoare intervenþiilor, suntem de acord cu domnul deputat.

Are onoarea sã încheie prima parte a întâlnirii noastre domnul deputat Radu Ciuceanu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu mã voi supune regulii de aur a celor 180 de secunde.

Dacã ar fi sã vorbesc, datã fiind vârsta ºi puþinã experienþã, ar trebui sã mã opresc, poate, în noaptea aceasta.

Dupã cum se ºtie privatizarea ”RomtelecomÒ-ului a fost subiect de analizã ºi dezbateri ºi obiectivul unor comisii de anchetã a Senatului României, care ºi-a depus raportul ºi l-a supus dezbaterii Senatului în toamna anului 2000. Comisia noastrã a preluat acest caz, analizând întâi raportul, cât ºi stenogramele dezbaterilor ºi a ajuns la concluzii similiare celor pe care le-au obþinut colegii noºtri senatori din legislatura trecutã.

Fãrã a mai relua cele pe care vi le-am adus la cunoºtinþã în raportul prezentat în prima parte a acestui an ºi reluate în conferinþa de presã care a avut aceeaºi ordine de zi, reamintesc urmãtoarele: firmele cu o mare forþã financiarã ºi înaltã reputaþie mondialã din Germania, Statele Unite ºi Franþa care se prezentaserã la licitaþie s-au retras. Punem întrebarea normalã: de ce? O asemenea manierã de a proceda este total strãinã, fiind proprie unor firme de talia celor din discuþie.

”RomtelecomÒ a fost privatizat prin intermediul unei firme cipriote, Oterom, cu un capital ridicol, dar cu sediul în Cipru, unica þarã europeanã care permite un comision de pânã la 10% din suma de vânzare-cumpãrare, aceastã firmã fiind înfiinþatã cu câteva zile înaintea efectuãrii tranzacþiei prin care s-a privatizat ”RomtelecomÒ-ul. Iar, la alte câteva zile dupã aceea, a cedat partea pe care o obþinuse, 35%, statului grec. Astfel, aºa-zisa privatizare a însemnat, de fapt, transferul de proprietate de la statul român la statul grec care, conform unor clauze contractuale are ºi dreptul de decizie, deºi deþine doar 35% din acþiuni. Reamintim, de asemenea, cã preþul de vânzare a fost de 675 milioane de dolari, mult sub valoarea reþelei româneºti de telefon.

Suspiciunile care au apãrut au fost foarte grave ºi persistã, fiind asociate cu preþuri extrem de ridicate impuse de statul grec, precum ºi de anemicele investiþii pe care acesta le face în reþeaua românã de telefonie fixã. Ceea ce, însã, este deosebit de grav, poate mai grav decât privatizarea în sine, pe care noi o bãnuim a fi frauduloasã, este faptul cã la nici unul din demersurile Parlamentului României, organele abilitate pentru a face cercetãrile care se impun n-au întreprins nimic sau, în orice caz, nu ne-au rãspuns nimic nouã ºi nici colegilor senatori din legislatura trecutã. Este cu atât mai curioasã aceastã atitudine cu cât în urma alegerilor din 2000 s-a schimbat puterea. Nu cerem un rãspuns obligatoriu, conform suspiciunilor noastre, dar cerem în mod imperativ un rãspuns clar, cu caracter oficial, care sã confirme sau sã infirme concluziile defavorabile celor care au fãcut privatizarea ºi la care comisiile Parlamentului României au ajuns atât în anul 2000, cât ºi în anul 2001.

Faptul cã, indiferent de forþele politice care deþin puterea, astfel de afaceri de anvergurã rãmân neelucidate ºi cu atât mai mult, nerezolvate de justiþie ne sugereazã existenþa unor relaþii de tip mafiot, cu încrengãturi care ajung, poate, pânã la etajele superioare ale autoritãþii de stat.

Evident cã nu ne este foarte greu sã nu asociem acest delicat subiect al ”RomtelecomÒ-ului cu multe alte privatizãri frauduloase, devalizãri de bãnci etc., ºi având în vedere cã în calea integrãrii României în structurile europene, unica piedicã hotãrâtoare este corupþia, ne întrebãm dacã cei care au puterea de decizie doresc cu adevãrat integrarea sau simuleazã doar aceastã dorinþã care este a unei mari majoritãþi a poporului, a þãrii ºi, în mod declarativ, a tuturor forþelor politice.

Ne frapeazã, de asemenea, atitudinea presei, care a manifestat o lipsã totalã de interes pentru acest subiect. În cazul în care demersurile noastre vor rãmâne fãrã ecou, fideli principiilor noastre de susþinere a interesului naþional, ne vedem siliþi sã luãm mãsuri excepþionale, necesare pentru clarificarea tuturor fenomenelor nocive care distrug economia româneascã ºi câºtigul þãrii.

În aceastã ordine de idei, ne vom vedea, eventual, siliþi sã sesizãm totalitatea forþelor politice ºi factorii de rãspundere din þarã, cât ºi din strãinãtate, pentru a lichida sau, cel puþin, a diminua structurile mafiote care au prins într-o metastazã canceroasã întreg poporul român.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Vã mulþumesc.

Mulþumesc tuturor pentru atenþie, vã urez în continuare o zi bunã. Prima parte a ºedinþei de astãzi s-a încheiat.

Doamnelor ºi domnilor colegi, începem ºedinþa.

Rog ºi pe domnul secretar Mohora sã pofteascã la prezidiu.

Declar deschisã ºedinþa de astãzi în plen a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 263, 81 sunt absenþi, din care 19 participã la alte acþiuni parlamentare.

Vã voi supune, înainte de a trece la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, câteva comisii de mediere, pentru aprobare.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind completarea Legii nr. 505/2001 privind aprobarea Orodonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii. Sunt propuºi domnii deputaþi; Bar Mihai, Bercãroiu Victor, Selagea Constantin, Holtea Iancu, Cladovan Teodor, Dragoº Liviu, Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

## Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2000 privind finanþarea din bugetul de stat, bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ºi bugetele locale a unor activitãþi ºi programe în domeniul sãnãtãþii publice desfãºurate de organizaþii neguvernamentale. Sunt propuºi domnii deputaþi: Burnei Ioan, Ionescu Dan, Moraru Constantin, Ifrim Mircea, Abiþei Ludovic, Dragoº Iuliu, Florea Ana.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru aprobarea proiectului de Lege privind calitatea apei potabile. Sunt propuºi domnii deputaþi: Brânzan Ovidiu, Naidin Petre, Popescu Gheorghe, Ifrim Mircea, Popa Constanþa, Toader Mircea, Pataki Iulia.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fãrã stãpân. Sunt propuºi domnii deputaþi: Ciupercã Vasile, Miþaru Anton, Þibulcã Alexandru, Zgonea Valeriu, ªnaider Paul, Dobre Victor, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Iaslovãþ, judeþul Suceava. Sunt propuºi domnii deputaþi: Iordache Florin, Lazãr Maria, Popescu Kanti Cãtãlin, Pleºa Eugen, Dinu Gheorghe, Baciu Mihai, Kov‡cs Csaba-Tiberiu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Rog Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã-ºi ia locul pentru a putea începe dezbaterile la proiectul privind Parchetul Naþional Anticorupþie.

Stimaþi colegi, vã reamintesc cã am ajuns la alin. 4 al art. 1.

Aici existã amendamentul nr. 2 al Comisiei juridice de disciplinã ºi imunitãþi.

Iniþiatorul, ce pãrere aveþi de acest amendament?

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Executivul îºi menþine punctul de vedere ºi susþine textul aºa cum a fost el redactat în ordonanþa de urgenþã, ºi anume: ”Parchetul Naþional Anticorupþie îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiului legalitãþii, al imparþialitãþii ºi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiþieiÒ. Textul propus de comisie eliminã aceastã sintagmã: ”sub autoritatea ministrului justiþieiÒ.

Daþi-mi voie sã argumentez pentru ce susþinem articolul aºa cum a fost redactat în ordonanþa de urgenþã.

Parchetul Naþional Anticorupþie este organizat, potrivit art. 1 alin. 3 care a fost votat ieri, ca structurã autonomã în cadrul Ministerului Public, astfel încât el nu poate fi conceput decât în cadrul sistemului constituþional privind autoritatea judecãtoreascã ºi Ministerul Public, ca un component al acesteia. Potrivit Constituþiei României, la art. 131: ”Procurorii îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiului legalitãþii, al imparþialitãþii ºi al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justiþieiÒ. A elimina aceastã sintagmã din textul ordonanþei, text care, clar, face trimitere la textul constituþional, ar transforma articolul într-un articol care nu este potrivit cu Constituþia României. Au existat discuþii în legãturã cu poziþia partenerilor noºtri în procesul de aderare la Uniunea Europeanã ºi s-a susþinut cã aceasta ar fi poziþia partenerilor noºtri, aceea de a elimina aceastã sintagmã.

Vreau sã vã informez cã nu existã astfel de obligaþii. Mai mult decât atât. Convenþia penalã privind corupþia, adoptatã la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 ºi ratificatã de România prin Legea nr. 27 din ianuarie 2002, prevede cã fiecare parte poate sã adopte mãsuri pentru ca persoane sau autoritãþi sã fie specializate în lupta împotriva corupþiei, dispunând de autonomia necesarã, în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al pãrþii.

Pentru aceste argumente, vã rugãm sã votaþi textul aºa cum a fost el redactat în ordonanþa de urgenþã. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, aþi vãzut amendamentul comisiei, aþi auzit punctul de vedere al Guvernului.

Domnul deputat Bãdoiu doreºte sã intervinã. Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Amendamentele Comisiei juridice, adoptate, unele, cu majoritate de voturi, altele, în unanimitate, au urmãrit un principiu constituþional, ºi anume punerea în practicã a principiului separaþiilor puterilor în stat. Dupã cum vã este cunoscut, aceastã instituþie Ð Parchetul Naþional Anticorupþie Ð este definitã în alin. 1 ca o ”instituþie autonomãÒ, cu personalitate juridicã. Aºa stând lucrurile, dacã am accepta varianta iniþiatorului, practic, am ajunge la o contradicþie de termeni, pentru cã dacã îºi va desfãºura activitatea sub autoritatea ministrului de justiþie, nu va mai fi autonom. ªi, ca atare, acel principiu al separaþiei puterilor în stat n-ar mai fiinþa.

În plus, vã rog sã reþineþi cã ministrul de justiþie nu este magistrat. El este reprezentantul Executivului. Vã rog sã reþineþi cã nu am în vedere persoanele, ci instituþiile, când port aceastã discuþie. Aºa stând lucrurile, veþi vedea cã, potrivit art. 130 din Constituþie, Parchetul în întregul sãu, deci procurorul, inclusiv procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie, reprezintã interesele generale ale societãþii.

Vreau sã vã puneþi urmãtoarea întrebare: un ministru, indiferent de culoarea lui politicã, poate reprezenta interesele generale ale societãþii? Eu zic cã nu. Cel mult, interesele celor care l-au propulsat acolo unde este, dar nu interesele societãþii în totalitate.

De aceea, vã rog sã fiþi de acord cu amendamentul Comisiei juridice, pentru cã, de fapt, prin acesta se urmãreºte ca aceastã instituþie Ð Parchetul Naþional Anticorupþie Ð sã devinã operativã ºi, mai ales, eficientã ºi, într-un final, independentã. Deci, cu alte cuvinte, indiferent de cei care au încãlcat legea, acest Parchet sã aplice legea cu toatã obiectivitatea ºi echidistanþa. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Vãsãlie Moiº, domnul BocÉ

V-aº aminti, stimaþi colegi, cã suntem în procedurã de urgenþã. Ieri am epuizat deja o jumãtate de orã din timpul afectat dezbaterilor, încât v-aº ruga sã vã scurtaþi intervenþiile ca sã putem dezbate fiecare din amendamente, sã nu fim puºi în situaþia de a aplica ghilotina. Aveþi cuvântul, domnule Moiº.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã exprim un punct de vedere al Grupului parlamentar din care provin. Doresc sã fac douã observaþii cu privire la susþinerea amendamentului propus de cãtre Comisia juridicã la propunerea, scuze pentru repetare, domnului deputat Bãdoiu Cornel.

Existã douã raþiuni pentru care am susþinut ºi la Comisia juridicã ºi susþinem ºi acum în plen acest amendament. Primul dintre ele: existã în România Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie. El ar fi fost necesar pentru desfãºurarea activitãþii prevãzute în lege ºi în Constituþie. S-a ajuns la concluzia cã este necesar acest Parchet Naþional Anticorupþie. Prin urmare, este o mãsurã de excepþie. Aceastã lege reglementeazã o instituþie care este necesarã datoritã faptului cã în aceastã þarã, în acest moment, corupþia a scãpat de sub control.

Aºadar, fiind o mãsurã de excepþie, trebuie sã fie tratatã ca atare. Din moment ce existã un parchet în subordinea ministrului justiþiei, noi considerãm cã dacã se acceptã aceastã mãsurã excepþionalã de înfiinþare a unui parchet special la nivel naþional anticorupþie, el nu trebuie subordonat unui ministru. S-ar justifica subordonarea unui ministru dacã partidul dumneavoastrã, P.S.D.-ul, ar fi etern la putere ºi s-ar identifica cu statul.

Dar, din moment ce acest Parchet Naþional Anticorupþie se doreºte a fi o instituþie excepþionalã pentru eradicarea unui fenomen îngrijorãtor care a cuprins toate sferele economice ºi sociale din România, noi considerãm cã el trebuie sã scape de sub tutela unui ministru, sã rãmânã independent, ca sã poatã lua toate mãsurile pentru care a fost înfiinþat ºi care justificã existenþa lui. Nici într-un caz nu putem accepta ideea cã acest Parchet trebuie sã fie sub autoritatea ministrului justiþiei.

Vã rog sã vã uitaþi la condiþiile în care funcþioneazã un astfel de parchet în Spania. El nu este subordonat unui ministru pentru cã atunci, din pornire, este circumscris unor restricþii ºi nu-ºi poate desfãºura activitatea potrivit actului normativ în baza cãruia a fost înfiinþat.

Aºadar, pentru a merge mai departe ºi pentru a susþine pânã la urmã proiectul de lege, noi considerãm cã din pornire trebuie definitã cu foarte mare exactitate activitatea ºi subordonarea acestui Parchet Naþional Anticorupþie. Suntem împotriva punerii lui sub autoritatea ministrului justiþiei.

Mulþumesc.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, sã precizãm exact cadrul în care ne aflãm. Guvernul a venit la Comisia juridicã cu forma iniþialã a ordonanþei, în prezenþa Guvernului, repet, în prezenþa Guvernului, Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor a amendat textul art. 1 alin. 4 în forma pe care dumneavoastrã o aveþi în raport.

Acum, vã pun dumneavoastrã urmãtoarea întrebare de bun-simþ: oare, aici, în plenul Camerei Deputaþilor, este cazul sã dãm dreptate comisiei care, în prezenþa Guvernului, pe baza disputelor contradictorii, a formulat un text, sau acum, Guvernul, dupã alte considerente, profitând de faptul cã cei în salã nu sunt specialiºti în drept, sã încerce sã modifice un text pe care comisia de specialitate l-a aprobat. Eu cred cã ceea ce se întâmplã este legal, existã posibilitatea ca acest text sã fie rãsturnat, evident, în plenul Camerei. Dar vã pun dumneavoastrã întrebarea: oare este normal ca un vot dat într-o comisie, unde s-au analizat argumentele de specialitate, sã fie practic, astãzi, rãsturnat de cãtre un guvern care a fost prezent la dezbateri, dar n-a fost în mãsurã sã convingã specialiºtii comisiei ºi este în mãsurã aici sã vã convingã pe dumneavoastrã?

Eu cred cã este cazul sã daþi dreptate specialiºtilor indiferent de culoarea politicã, dar este votul Comisiei juridice.

Dar la Comisia juridicã, Guvernul voteazã raportul sau îl voteazã deputaþii?

Guvernul a venit ºi a susþinut Ð am precizat, domnule preºedinte Ð cu toatã tãria, pe baza argumentelor, punctul de vedere din ordonanþã. Comisia nu a fost de acord, comisie formatã din P.S.D., P.D., P.N.L., U.D.M.R. ºi aºa mai departe.

Vã mulþumesc pentru aceastã precizare, cã doreaþi sã daþi de înþeles cã Guvernul a fost de acord.

Guvernul, repet, în Comisia juridicã, ºi-a prezentat argumentele. Comisia a fost de o altã pãrere. ªi, acum, vã pun dumneavoastrã întrebarea, sau tuturor vã adresez o întrebare simplã: dacã acolo Guvernul n-a fost în stare sã convingã specialiºtii din Comisia juridicã, este oare moral ca, aici, în plenul Camerei, sã încerce o rãsturnare frauduloasã a unor texte decise de Comisia juridicã doar pe baza unui vot politic? Noi credem cã nu.

Credem cã este cazul sã dãm Cezarului ce-i al Cezarului, adicã sã dãm comisiei de specialitate ceea ce meritã ºi sã lãsãm politica în altã parte. La uºã. Pentru cã dacã astãzi aceste amendamente vor fi rãsturnate, nu este consecinþa decât a influenþei pur politice a unei comenzi politice dincolo de raþiuni juridice.

Acum, trecând la fondul amendamentului, s-a menþionat foarte corect de cãtre colegii mei ºi, în special, de cãtre iniþiator, de cãtre domnul Bãdoiu, cã aceastã instanþã este excepþionalã, care apare în situaþii precis delimitate de timp, când într-adevãr gradul de corupþie capãtã anumite proporþii.

De ce s-a ajuns oare la corupþie? Pentru cã politicul a fost prezent tot timpul în activitatea actului de justiþie! Acest Parchet tocmai acest lucru îºi doreºte: sã fie scos din sfera politicului, din sfera influenþelor politicianiste ºi sã poatã aplica o lege pe care nimeni sã n-o poatã contesta, de la nici un partid politic.

În mãsura în care noi vom menþine vechea formulã, ”sub autoritatea ministrului justiþieiÒ, practic, am constituit un castel de nisip care se va dãrâma la prima aplicare corectã a legii sau la prima încercare de aplicare corectã a legii. Ce înseamnã ”sub autoritatea ministrului justiþieiÒ? Avem Legea de organizare judecãtoreascã ce dã dreptul ministrului justiþiei sã dea dispoziþie scrisã oricãrui procuror de a începe urmãrirea penalã într-o cauzã determinatã. Or, acest lucru îl dorim prin acest Parchet Naþional Anticorupþie: ca el sã lucreze la comanda directã a ministrului justiþiei? Corect s-a spus. Nu este magistrat, este om politic, membru al Guvernului, ministrul justiþiei. Ce independenþã putem spera atunci de la P.N.A.? Ce activitate, ce realizãri practice deosebite putem aºtepta, dacã va fi vorba doar de o comandã politicã prin intermediul P.N.A.-ului?

Iatã de ce vã rugãm sã acceptaþi amendamentul Comisiei juridice, amendament care n-a fost pus acolo doar pentru a provoca dezbateri aici, ci a fost rodul unor deliberãri între toate partidele politice din Comisia juridicã. Vã solicitãm încã o datã sã daþi curs propunerilor specialiºtilor ºi nu votului politic de o anumitã culoare sau alta.

Vã mulþumesc.

Din partea Partidului Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Susþinem ºi noi amendamentul adoptat de Comisia juridicã, propus de domnul Bãdoiu. Nu doresc sã reiterez

argumentele aduse de colegii mei aici, suntem de acord cu ele. Doresc doar sã spun cã în situaþia în care rãmâne formularea din ordonanþa de urgenþã, nu se schimbã nimic din actuala formã de funcþionare a secþiei anticorupþie din cadrul Parchetului General. Rãmân aceleaºi raporturi de subordonare între procurorul general, procurorul Parchetului Naþional Anticorupþie ºi ministrul justiþiei, bineînþeles, toate sub influenþa politicului ºi influenþa Guvernului, respectiv, a premierului ºi partidului de guvernãmânt.

Domnule Olteanu, doriþi sã interveniþi în calitate de membru al Comisiei juridice sau ca reprezentant al partidului?

În calitate de membru al Comisiei juridice.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Sigur cã punctul de vedere al Comisiei juridice se cunoaºte, s-a exprimat aici de cãtre distinºii mei colegi. Daþi-mi voie ca, în nume propriu, sã pot interveni ca simplu deputat ºi sã corectez afirmaþiile inexacte care s-au fãcut.

În primul rând, orice comisie permanentã, inclusiv Comisia juridicã, are un vot consultativ sau, mai exact, lucrãrile, deciziile acesteia pot fi rãsturnate de plen. Fãrã îndoialã cã din aceastã comisie pe care am onoarea s-o prezidez fac parte distinse personalitãþi ale dreptului românesc. Vreau însã sã precizez cã atâta vreme cât textul Constituþiei care spune foarte clar cã procurorii îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiului legalitãþii, potrivit principiului imparþialitãþii, potrivit principiului organizãrii ierarhice, dar ºi sub autoritatea ministrului justiþiei, nu avem cum sã reformãm acum o instituþie câtã vreme nu modificãm atât legea organicã privind organizarea judecãtoreascã, Legea 92/1992, cât ºi Constituþia însãºi.

Pe de altã parte, þin sã precizez cã Guvernul a promovat la Senat un proiect de lege privind reforma Codului de procedurã penalã ºi care opereazã în mod substanþial cu privire la instituþii procedurale reglementate astãzi de cãtre Codul de procedurã penalã. Iatã deci cã se aduc acele intervenþii necesare pe diferite instituþii.

În sfârºit, în ultimul rând aº vrea sã precizez un lucru de altfel foarte simplu. Cred, aºa cum am spus-o ºi ieri, cã trebuie sã dãm justiþiei instrumentul necesar, mijloacele necesare pentru a acþiona în sfârºit împotriva fenomenului corupþiei, decât sã aºteptãm finalizarea reformei judiciare. Este un demers pragamatic pe care cetãþeanul însuºi îl aºteaptã, cred eu.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, iniþiatorul, un minut, ºi pe urmã propun sistarea dezbaterilor. Vã aduc aminte cã mai sunt zece minute pentru dezbaterea...Poate v-aþi uitat la ceas cât am discutat ieri, stimate coleg! 35 de minute s-a discutat. Iar acum am discutat de exact 20 de minute. ## **Domnul Doru Trifoi Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Domnule preºedinte,

Numai douã precizãri. Este adevãrat cã aceastã ordonanþã de urgenþã are un caracter de excepþie, dar ea nu poate face excepþie de la Constituþie. Ceea ce rugãm noi este sã se respecte Constituþia în litera ei, iar Constituþia prevede foarte clar cã procurorii, iar acest parchet este format în marea lui majoritate din procurori, iar activitatea lui este de urmãrire penalã, nu de judecatã, procurorii lucreazã sub autoritatea Ministerului Justiþiei. Aceasta este prevederea constituþionalã. A nu repeta exact sintagma ”sub autoritatea ministrului justiþieiÒ în textul din ordonanþã înseamnã a construi un text neconstituþional.

A doua chestiune: doresc sã nu se facã confuzia între puterea judecãtoreascã ºi Ministerul Public. Aceasta a fost o disputã mai veche care a fost tranºatã tot în Parlament, prin modificarea care a fost adusã legii de organizare judecãtoreascã în 1997.

Puterea judecãtoreascã, potrivit Legii de organizare judecãtoreascã, este exercitatã de instanþele judecãtoreºti. Acolo se pune problema independenþei puterii judecãtoreºti. Ministerul Public, potrivit acestei legi, este autoritate judecãtoreascã, dar nu face parte din puterea judecãtoreascã.

Vreau sã vã informez totodatã cã prin Recomandarea 2019 a Comitetului de Miniºtri al Consiliului Europei privind rolul Ministerului Public în sistemul justiþiei penale, se recunoaºte valabilitatea ºi legalitatea sistemelor în care Ministerul Public depinde de Guvern sau se gãseºte subordonat acestuia. Deocamdatã, acesta este sistemul nostru constituþional.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

S-au fãcut suficiente intervenþii.

Împotrivã? 26 voturi împotrivã

Abþineri? O abþinere.

Cu 55 voturi împotrivã, 26 voturi pentru ºi o abþinere, amendamentul comisiei a fost respins.

În aceste condiþii,

Împotrivã? 27 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Vedeþi cã e un expert sau...Pardon! domnul Raduly! A ales extrema dreaptã domnul Raduly, ca la fotbal, în locul aºezãrii tradiþionale.

Cu 57 voturi pentru, 27 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a admis alin. 4 din art. 1, în formularea Guvernului. La art. 2 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþii? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

La art. 3 alin. 1 lit. a), comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votatã lit. a) în formularea iniþiatorului.

La lit. b) urmãriþi vã rog amendamentul 3. Cine doreºte sã intervinã la amendamentul 3? Iniþiatorul. Cu privire la lit. b).

Stimate deputat, mã lãsaþi sã conduc dupã regulament sau doriþi sã conduceþi dumneavoastrã? Eu sunt dator, dupã regulament, sã întreb la fiecare amendament dacã existã intervenþii.

Domnule preºedinte, este bãtãtoare la ochi, sã nu mã exprim altfel, insistenþa cu care dumneavoastrã doriþi sã demontaþi acest raport al Comisiei juridice. Adicã, oriunde existã un amendament al comisiei, insistaþi imediat, vã uitaþi la Guvern dacã nu cumva trebuie sã sarã sã distrugã raportul Comisiei juridice. Spuneþi cã acesta este obiectivul dumneavoastrã ºi noi plecãm, vã lãsãm sã vã faceþi treaba, domnule preºedinte!

Dar insistenþa dumneavoastrã este rãuvoitoare ºi denotã o anumitã tendinþã pe care o aveþi ºi care sunt convins cã se va concretiza ºi în discuþiile care vor urma la articolele urmãtoare. Aceasta a fost precizarea, ca dumneavoastrã sã fiþi imparþial ºi obiectiv, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Intervenþia dumneavoastrã plinã de suspiciuni este jignitoare la adresa mea. La fiecare amendament m-am uitat ºi la comisie, m-am uitat ºi la domnul deputat Boc care întotdeauna intervine ºi i-am dat cuvântul dintotdeauna încât, repet, intervenþia dumneavoastrã e rãuvoitoare.

Dacã nu existã obiecþiuni la amendamentul 3, acesta se admite în unanimitate.

La lit. c) ºi d) dacã existã obiecþiuni? Nu existã. Votate în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

La lit. e) dacã existã obiecþiuni la amendamentul 4? Nu existã obiecþiuni. Votat în unanimitate amendamentul 4. Se modificã lit. e).

La lit. f), nu existã amendamente din partea comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Art. 3 alin. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formula iniþiatorului.

Art. 4. Nu sunt obiecþiuni.

Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Emil Boc:**

Vã rog sã observaþi, domnule preºedinte, cã existã un amendament respins la punctul nr. 6 legat de art. 4, ºi art. 4, care, în formula iniþialã, viza menþinerea în continuare a formulei potrivit cãreia Parchetul Naþional Anticorupþie era condus de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct asimilat cu procurorul consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie. Aici noi am propus, ca ºi la art. 1 din lege, ca Parchetul Naþional Anticorupþie sã fie condus de un procuror naþional ajutat de un procuror naþional adjunct.

Amendamentul de substanþã, pentru cã primul a fost respins la art. 1 ºi sunt convins cã nu veþi mai reveni, la alin. 2, forma iniþialã sunã aºa: ”Procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie este ordonator secundar de crediteÒ. Iar alin. 3: ”Finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital ale Parchetului Naþional Anticorupþie se asigurã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului PublicÒ.

Amendamentul pe care noi l-am formulat vine în direcþia întãririi independenþei ºi autonomiei acestei instituþii. Este cunoscut faptul cã bugetul constituie un factor extrem de important în consacrarea caracterului autonom ºi independent al unei instituþii. Dacã o instituþie va depinde bugetar de altcineva sau de o altã instituþie, autonomia este afectatã.

În consecinþã, amendamentul nostru se doreºte a concretiza legislativ independenþa financiarã a Parchetului Naþional Anticorupþie, ca o altã modalitate prin care încercãm sã-i consacrãm aceastã mult doritã autonomie ºi independenþã.

Formula noastrã este urmãtoarea: ”Procurorul naþional al Parchetului Naþional Anticorupþie este ordonator principal de crediteÒ, ºi nu secundar, iar ”Finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital ale Parchetului Naþional Anticorupþie se asigurã de la bugetul de statÒ.

Iatã deci o mãsurã prin care dorim sã garantãm, sã consacrãm autonomia financiarã ºi independenþa bugetarã a acestui Parchet Naþional Anticorupþie. Pentru cã, inevitabil, orice instituþie ajunge la problema banilor. Iar dacã alocarea banilor depinde de altcineva sau de o altã instituþie, este clar cã autonomia ºi dependenþa instituþiei respective sunt profund afectate. Motiv pentru care vã solicitãm sã acceptaþi amendamentul în forma în care a fost prezentat.

Supun cu aceastã precizare amendamentul 6 al domnului deputat Boc pe care îl gãsiþi la pagina 16 a raportului... Îl

Amendamentul domnului Boc a fost respins cu 59 de voturi împotrivã, 19 voturi pentru ºi o abþinere.

Cu 59 voturi pentru, 19 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost votat art. 4.

Art. 5. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 5 al comisiei. Dacã doreºte cineva sã intervinã la amendamentul 5, cu privire la art. 5? Nu sunt. Repet, amendamentul 5 vizeazã art. 5 alin. 1 ºi 2.

Aveþi obiecþiuni la art. 5 alin. 1 sau 2, domnule deputat? Vã rog!

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, pentru rigoare ºi pentru a vedea exact la ce amendament ne referim, este vorba de amendamentul 6, da? Da. Nu eram lãmurit. Dumneavoastrã spuneaþi ”amendamentul nostruÒ, adicã al unui grup...

Al Grupului parlamentar P.D.

Aici, vedeam amendamentul domnului deputat Boc ºi nu înþelegeam care plural îl folosiþi. Am înþeles!

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnule ministru, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Evident, amendamentul referitor la titulatura procurorului naþional nu poate fi susþinut în continuare, pentru cã el a mai fost discutat la art. 1 ºi nu a fost votat de Camera Deputaþilor.

În ceea ce priveºte calitatea de ordonator principal de credite, este o chestiune financiarã care trebuie, sigur, lãmuritã, pentru a nu crea confuzii, întrucât Parchetul Naþional Anticorupþie funcþioneazã în cadrul Ministerului Public, deci este o unitate subordonatã, conducãtorul acestei unitãþi nu poate fi ordonator principal de credite. Este o chestiune financiarã lãmuritã în Legea finanþelor.

În acelaºi mod, nici cealaltã propunere la alin. 3 nu poate fi acceptatã, întrucât asigurarea bugetului pentru Parchetul Naþional Anticorupþie se face pe un capitol distinct în cadrul bugetului Ministerului Public. Dovadã este chiar hotãrârea de guvern din zilele trecute când s-au alocat 20 de miliarde pentru Parchetul Naþional Anticorupþie, capitol special, distinct, dar în bugetul Ministerului Public.

Stimaþi colegi, vom trata art. 4 în mod unitar pentru cã ºi amendamentul colegului nostru Boc a vizat întreg articolul.

## Domnule preºedinte,

La art. 5 alin. 2 existã un amendament respins, ºi anume am propus ca acest alineat sã sune astfel: ”În cadrul secþiilor se pot organiza servicii ºi birouri, prin ordin al ministrului justiþiei, la propunerea procurorului general al Parchetului Naþional AnticorupþieÒ ºi sã se elimine precizarea ”cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de JustiþieÒ. Care sunt argumentele noastre în susþinerea acestui amendament? Ele sunt legate de necesitatea asigurãrii unei flexibilitãþi acestei instituþii. Prin construcþie se doreºte ca aceastã structurã sã fie foarte flexibilã, sã reacþioneze mai rapid ºi mai eficient decât actualele structuri; ca urmare, credem cã, la fiecare numire sau la fiecare decizie, menþinerea a trei niveluri de aprobãri este inoperantã ºi îngreuneazã procesul luãrii deciziilor în cadrul acestui Parchet.

Stimate coleg, amendamentul dumneavoastrã de la pagina 16 este amendamentul 7?

Da, 7.

## Domnul ministru, poftiþi!

Vã rog sã vã referiþi ºi la amendamentul domnului deputat ªtirbeþ, ºi la amendamentul comisiei.

Da, domnule preºedinte, ele sunt în conexiune, aºa cã mã voi referi la amândouã.

Noi suntem de acord cu amendamentul propus de comisie. ªi, în aceastã situaþie, dispare ºi preocuparea domnului coleg, pentru cã în amendamentul propus de comisie aceste secþii se vor înfiinþa de procurorul general prin ordin, deci nu se mai pune în discuþie avizul procurorului general... Se înfiinþeazã prin ordinul lui.

Suntem de acord cu amendamentul comisiei.

Am înþeles.

Stimaþi colegi, fiind vorba de aceleaºi texte, iar formulãrile celor douã amendamente, al comisiei ºi al domnului ªtirbeþ, fiind variante la acelaºi text, potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 5, de la pagina 4.

Cine este pentru? 83 voturi pentru.

Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? Douã voturi cu abþinere.

Cu 83 voturi pentru, 3 împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul 5 a fost adoptat ºi, în consecinþã, art. 5 alin. 1 ºi 2 va avea alcãtuirea rezultatã.

Art. 5 alin. 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Aveþi un amendament la art. 5 alin. 3? Poftiþi!

Amendamentul meu sunã în felul urmãtorÉ Eu vorbesc de art. 5 alin. 3.

Art. 5 alin. 3 spune cã a avut un amendament din partea Comisiei de apãrare. Nu cunoaºteþi dacã a fost cuprins sau nu?

## Nu ºtiu.

Vã spun cã, în discuþiile avute, s-a pus problema deci aºa cum se pune la iniþiator, adicã în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie se înfiinþeazã un birou pentru studierea cauzelor care genereazã ºi a condiþiilor care favorizeazã corupþia.

Amendamentul meu, discutat în cadrul Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, viza faptul cã acest birou pentru studierea cauzelor care genereazã ºi condiþiile care favorizeazã corupþia sã fie în cadrul Ministerului Justiþiei. Pentru cã, aºa cum s-a spus de multe ori în intervenþiile antevorbitorilor, sigur cã aceastã instituþie este mai mult sau mai puþin temporarã, în funcþie de vârfurile acestea ale corupþiei; ºi ca sã avem un centru eficient de cercetare, cred, ºi mulþi dintre colegii din cadrul Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã au optat pentru ca acest birou sã fie la Ministerul Justiþiei, ºi nu în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie. Cercetarea s-ar desfãºura mult mai bine. În timp ar viza obiective pe termen mai lung ºi cred cã ar fi mult mai eficientã.

Vã mulþumesc.

Aº propune comisiei sã nu mai discutãm dacã a fost sau nu a fost în raport. Sã ne pronunþãm pe fond asupra acestui amendament.

Iniþiatorul!

## Domnule preºedinte,

Înfiinþarea biroului corespunde cu atribuþiile Parchetului Naþional Anticorupþie, care sunt enumerate la art. 3, lit. d), unde se prevede studierea cauzelor care genereazã ºi a condiþiilor care favorizezã corupþia. Deci este un birou specializat în criminologie pe aceastã problematicã a corupþiei.

Pe de altã parte, vreau sã vã informez cã în raportul GRECO, raport de evaluare a României în privinþa mãsurilor luate pentru combaterea corupþiei, a fost sesizatã aceastã chestiune, cã în România este tratatã empiric problema corupþiei ºi este necesar un studiu criminologic aprofundat, care poate fi fãcut ºi de acest birou ce va funcþiona la Parchetul Naþional Anticorupþie. Noi propunem respingerea amendamentului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, cu aceastã precizare a iniþiatorului,

## Domnule preºedinte,

În redactarea ordonanþei se prevede ca procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie sã fie numit pe o perioadã de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singurã datã a mandatului, ºi eliberat din funcþie, în aceleaºi condiþiuni, de Preºedintele României, la propunerea ministrului justiþiei.

Potrivit amendamentului formulat ºi adoptat de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, ”Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie este numit ºi eliberat din funcþie de Preºedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadã de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singurã datã a mandatuluiÒ.

Problema care se pune în discuþie este urmãtoarea: art. 40 alin. 2 din Legea nr. 92/92 prevede cã ”Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, recte procurorul general care are dreptul de coordonare, potrivit art. 1, a activitãþii întregului Parchet Naþional Anticorupþie, este promovat ºi eliberat din funcþie de Preºedintele României, la propunerea ministrului justiþieiÒ. Ordonanþa a pãstrat acelaºi sistem, pe baza simetriei, de numirea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie ºi pentru procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie, atât în ceea ce priveºte persoana care numeºte pe procurorul general, Preºedintele României, cât ºi persoana care propune pe procurorul general, ministrul justiþiei, considerând cã se impune un sistem unitar de numire.

Este logic ca, atâta vreme cât, în ambele cazuri, procurorul general este numit de aceeaºi persoanã, aceeaºi persoanã sã facã ºi propunerea de numire. Al doilea argument pe care-l aducem în discuþie este acela cã, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, nu existã nici un fel de date referitoare la activitatea profesionalã a procurorilor. Gestiunea resurselor umane pentru procurori este fãcutã de Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie ºi de Ministerul Justiþiei (ministrul justiþiei). De aceea, Consiliului Superior al Magistraturii nu ar avea posibilitatea sã decidã alegerea procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie.

Pentru aceste argumente, noi nu suntem de acord cu amendamentul comisiei ºi vã rugãm sã supuneþi votului articolul aºa cum a fost el în ordonanþa de urgenþã.

Domnul deputat Bolcaº, în numele Partidului România Mare. Apoi domnul deputat Boc, în numele Partidului Democrat.

Domnul ministru, autor al ordonanþei, ºi susþinãtorul Domniei sale v-au spus un mare adevãr: se pãstreazã principiul simetriei. Dar simetria aceasta este raportatã la un pachet de modificãri ce au fost aduse atât funcþionãrii Consiliului Superior al Magistraturii, cât ºi Legii de organizare judecãtoreascã în timpul guvernãrii anterioare, pentru ca ministrul justiþiei de atunci sã capete puteri sporite, chiar discreþionare, în ceea ce priveºte situaþia magistraþilor. A fost modalitatea de control cel mai direct politic asupra activitãþii magistraþilor, care s-a pãstrat, iar în instituþiile ce nou se creeazã acest lucru se adânceºte.

Simetria este politicã ºi opoziþia noastrã la aceastã ordonanþã se justificã cu fiecare text care existã. Normal este ca, independent de ceea ce s-ar numi pragmatism în selectarea cadrelor, nu politicul, ci echitatea ºi independenþa activitãþii acestui Parchet sã primeze. De aceea susþin amendamentul comisiei, în numele grupului parlamentar.

Domnul deputat Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã menþionez încã din start cã este vorba de un amendament al comisiei, pe care îl susþin în faþa dumneavoastrã, propus de subsemnatul împreunã cu distinsul coleg Cornel Bãdoiu ºi acceptat de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Acest amendament discutat îndelung în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor a pornit de la premisa asigurãrii independenþei ºi autonomiei acestei instituþii.

Dacã în plan bugetar nu am fost de acord sã-i consacrãm o anumitã autonomie ºi independenþã, cred cã acum mãcar se impune sã-i garantãm aceastã independenþã ºi autonomie din perspectiva numirii procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie.

S-a invocat Legea de organizare judecãtoreascã, Legea 92/1992, care nu ar permite. Nu, legea permite. Aceastã lege de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 42 permite modificarea Legii de organizare judecãtoreascã fãrã probleme. Cu alte cuvinte, nu suntem în faþa unui impediment constituþional, aºa cum s-a invocat astãzi aici, ci acum suntem în faþa dumneavoastrã pentru a vã solicita modificarea unei concepþii cu privire la locul ºi rolul pe care o instituþie nouã, inexistentã pânã acum în sistemul nostru de drept, s-o aibã în cadrul nostru constituþional. Repet, o instituþie inexistentã pânã

în prezent ºi, dacã ea nu a existat, nu ºtiu de ce ar fi nevoie sã ne raportãm în mod obligatoriu la trecut, la o situaþie existentã în momentul de faþã ºi care vizeazã Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie. Acum suntem în prezenþa Parchetului Naþional Anticorupþie.

În forma iniþialã se propune ca acest procuror general sã fie numit ºi eliberat din funcþie de Preºedintele României la propunerea ministrului justiþiei. Formula noastrã la comisie, echilibratã spunem noi, ºi profesionistã în acelaºi timp, este urmãtoarea: ”Procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie este numit ºi eliberat din funcþie de Preºedintele României, la propunerea Consiliului Superior al MagistraturiiÒ. Cu alte cuvinte, noi am introdus o instituþie profesionalã (forul suprem al magistraþilor), care, sustrasã influenþelor politice, sã facã Preºedintelui României o propunere pentru procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie.

Nu este adevãrat, dupã pãrerea mea, cã aceastã instituþie Ð Consiliul Superior al Magistraturii Ð nu ar avea date cu privire la procurori. Sã nu uitãm faptul cã printre atribuþiile Consiliului Superior al Magistraturii se aflã ºi aceea de a veghea, asigura promovarea în funcþie a judecãtorilor ºi a procurorilor. Pãi, pe ce criterii promoveazã în funcþie judecãtorii ºi procurorii decât pe competenþã profesionalã! Deci are date Consiliului Superior al Magistraturii. Valideazã concursurile care au loc în magistraturã. Iatã cã printre atribuþiile Consiliului Superior al Magistraturii o avem ºi pe aceea cu privire la competenþele acestora, competenþele procurorilor. Deci deþine date pentru a face o propunere pertinentã pentru procurorul naþional anticorupþie.

În condiþiile în care va rãmâne tot ministrul justiþiei ca factor principal, decisiv în desemnarea procurorului naþional anticorupþie, repet, nu am rezolvat nimic cu aceastã lege. Nu are sens sã facem un parchet naþional anticorupþie care sã dubleze în oglindã o structurã existentã. Nu vom face altceva decât sã cheltuim bani în plus. Or, dorim sã facem ceva diferit, sã ne raportãm la standardele europene în materie, ºi aici invoc cazul Spaniei, avut în vedere de cãtre iniþiator la elaborarea acestei legi. În Spania, procurorul naþional anticorupþie este numit de cãtre regele Spaniei, de cãtre coroanã, dar, atenþie, pe baza propunerii Consiliului Superior al Magistraturii, validatã de Parlament cu 3/4. Deci, iatã, un for profesionist propune, dupã care se cere o majoritate covârºitoare în Parlament, tocmai pentru a nu exista suspiciuni asupra independenþei acestei instituþii.

La noi nu s-a mers nici mãcar pe formula aceasta, a douã treimi sau trei pãtrimi din numãrul parlamentarilor. Poate cã era bunã ºi aceastã formulã, tocmai pentru a fi echidistant, a depãºi barierele de partid. Dar dacã n-am implicat noi în România factorul politic deloc, nu am încercat sã aducem în Parlament numirea procurorului naþional anticorupþie, atunci haideþi mãcar sã scoatem influenþa politicului, cât mai mult posibil, din numirea procurorului naþional anticorupþie, pentru cã, dacã îl vom menþine în continuare, repet, nu se justificã o asemenea instituþie, supusã aceloraºi influenþe politicianiste, aceloraºi imixtiuni în treburile justiþiei, cum se întâmplã în momentul de faþã.

În concluzie, legea nu ne împiedicã sã stabilim desemnarea lui de cãtre Preºedinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Practica internaþionalã avutã în vedere la elaborarea acestei legi ne îndrituieºte sã facem o asemenea propunere. Exemplul Spaniei este edificator în acest sens.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã aduc aminte cu respect cã timpul votat de dumneavoastrã pentru dezbateri a fost de mult epuizat. V-aº ruga, pentru a nu aplica regula ghilotinei, sã aveþi intervenþii foarte scurte.

O sã-l rog ºi pe domnul Boc, care nu poate sã le scurteze deloc, sã încerce sã facã ºi dumnealui eforturi. Domnul preºedinte Olteanu. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã intervin ca deputat ºi în 30 de secunde sã spun foarte clar cã niciodatã, referindu-se la art. 5, paragraful 3 din Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, Curtea de la Strasbourg n-a vrut sã confunde procurorul cu judecãtorul. Sintagma prevãzutã în art. 5, paragraful 3, cazurile Schiesser contra Elveþiei, Huber º.a., s-a referit la fraza din acest articol care priveºte pe alt magistrat care exercitã funcþii judiciare. Pentru cã sintagma luatã în ansamblul ei se rezumã astfel: ”judecãtor sau alt magistrat care exercitã atribuþii judiciareÒ.

Prin urmare, însãºi Curtea de la Strasbourg a precizat foarte clar cã doreºte sã aibã un procuror care sã exercite funcþii judiciare, care sã fie magistrat, dar nu neapãrat independent. Independenþa este specificã judecãtorului. Prin urmare trebuie gânditã instituþia în parametrii ei reali.

Mulþumesc.

Am fãcut greºeala sã pronunþ numele domnului deputat Boc ºi are dreptul la replicã.

Domnule preºedinte, mulþumesc. Promit cã mã voi limita la timpul regulamentar.

Distinsul meu coleg Olteanu cred cã a încercat sã foloseascã o subtilitate juridicã, dar cred cã nu în acest caz era potrivitã. Art. 5, paragraful 3 din Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului vorbeºte de noþiunea de magistrat, iar magistratul, în concepþia paragrafului 3 din art. 5 din Convenþia Europeanã, spune cã ”acel magistrat trebuie sã se defineascã prin independenþã faþã de Executiv ºi imparþialitate faþã de pãrþiÒ. Or, v-aº ruga sã-mi spuneþi mie, în aceste condiþii, care este independenþa faþã de Executiv a acestui procuror din România, asimilat magistraþilor?

În România procurorii sunt asimilaþi magistraþilor. Care este independenþa faþã de Executiv a procurorului, adicã a magistratului în sensul legii române, în condiþiile în care el este numit de ministrul justiþiei, om politic ºi membru al Guvernului? ªtiþi foarte bine cã la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului existã multiple cauze, domnule preºedinte, ºi dumneavoastrã, în calitate de reprezentant al Parlamentului României acolo, sunteþi conºtient de faptul cã România este pe cale sã piardã foarte multe procese la Curte, întrucât nu a fost reglementatã în dreptul intern aceastã problemã, acest statut al procurorilor, care nu sunt, în sensul Convenþiei, magistraþi.

Iatã încã un argument în plus, doamnelor ºi domnilor, pentru a scoate procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie de sub influenþa politicului, tocmai pentru a-i asigura cele douã atribute cerute de Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului...

Ce fel de ceas aveþi, domnule deputat?

Éindependenþa ºi imparþialitatea acestuia. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu. Apoi domnul deputat Olteanu.

Stimaþi colegi, încã o datã, n-aº vrea sã abuzaþi de faptul cã las discuþiile mai largi ºi nu respect o hotãrâre a dumneavoastrã cu privire la timpii de dezbatere. V-aº ruga sã încercaþi sã renunþaþi la unele sublinieri care nu sunt absolut necesare.

Aveþi cuvântul, domnule Cristian Dumitrescu! Nu mã refeream la dumneavoastrã, ci în general.

Cred cã nu mã sancþionaþi înainte de . . .

Nu, nu, nu! Nici nu ºtiam ce spuneþi, aºa cã nu puteam sã mã refer la dumneavoastrã.

Eu sper cã ºtiu ce spun. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

N-aº fi fãcut aceastã intervenþie, dacã, de la acest microfon, în mod repetat, este cel puþin a doua oarã când disting acest lucru, domnul deputat Boc vine ºi susþine, în faþa noastrã, pe de o parte cã este adeptul legii ºi respectãrii legii, pe de altã parte, derogãrii de la aceste principii.

Cum dânsul se pretinde ºi este ºi cadru didactic universitar, eu cred cã acest lucru nu-l face din considerente de necunoaºtere, ci din dorinþa de a aplica în politicã discursul care probabil este normal în astfel de situaþii.

Iatã despre ce este vorba. A spus cã noi putem sã modificãm astãzi, pentru ca sã depãºim acest principiu fundamental al respectãrii legii, legiferãrii, al simetriei. ªi cã noi putem sã facem acest lucru. Ce ar însemna însã acest lucru? Ar însemna sã modificãm Ñ eu mã refer procedural Ð nu pe fondul discuþiilor care au avut loc, care sunt mai mult politice. Procedural ce-ar însemna? Ar însemna sã modificãm printr-o lege specialã care reglementeazã un domeniu special, o lege generalã, o lege de reglementare, cum este Legea nr. 92/1992, mai ales într-un loc sau într-un aspect care este legat de respectarea Constituþiei.

În opinia mea, calea pe care Partidul Democrat ºi domnul deputat Boc ar putea sã încerce sãÉ (pentru a fi consecvent cu principiile pe care le susþine de la acest microfon) ar fi fost sã încerce o modificare a Legii nr. 92/1992, modificatã la rândul ei, în domeniile în care face referire Domnia sa cã nu sunt în concordanþã fie cu principiile Domniei sale, fie cu practica Consiliului Europei.

Din aceste considerente, noi nu putem printr-o lege specialã sã modificãm cadrul general, decât dacã vrem sã forþãm lucrurile. ªi n-aº fi fãcut aceastã intervenþie dacã n-aº fi vrut altã datã sã intervin, când domnul Boc ne spunea de la acest microfon cã el poate sã susþinã un amendament, chiar dacã nu este autorul amendamentului, pentru cã asta se poate. Pãi, domnule Boc, când respectãm legea sau când suntem consecvenþi? Atunci când spunem cã legea nu trebuie în nici un fel încãlcatã sau atunci când interesul nostru ne dicteazã sã facem o micã modificare ºi cu zâmbetul pe buze sã acceptãm?

Vã ofer microfonul sã daþi rãspuns la aceste douã lucruri.

Stimaþi colegi, cu tot respectul mã adresez ºi colegilor mei din P.S.D. ºi celorlalþi. Renunþaþi la orgoliile personale! Am depãºit de mult timpul afectat dezbaterilor ºi, de dragul de a ne rãfui cu unul, cu altul, intervenim ºi, pe discuþii generale, revenim la dezbateri generale ºi oferim posibilitatea prelungirii, în mod nemotivat, a votãrii acestei legi.

Domnul Boc are acum, în mod legitim, dreptul la replicã, pentru cã i l-am oferit noi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, vreau numai sã-i amintesc domnului ºi distinsului meu coleg Cristian Dumitrescu, dânsul neavând raportul la dânsul ºi probabil cã nu a fost în mãsurã sã poatã citi conþinutul art. 8 ºi amendamentul comisiei depus acolo.

Domnule deputat, vreau sã vã arãt cã aici existã, în raportul comisiei, urmãtoarea formulã: ”Amendament propus de domnii deputaþi Cornel Bãdoiu ºi Emil BocÒ.

Deci, domnule deputat, suntem la subiect. Suntem la un amendament trecut în raport ºi nu suntem în prezenþa unor amendamente pe care sã le fi inventat aici, în plen. Dar înþeleg acest lucru, prin faptul cã nu aveþi la dumneavoastrã raportul, cã altfel sunt convins cã nu aþi fi fãcut aceastã greºealã.

În al doilea rând, afirmaþia dumneavoastrã potrivit cãreia astãzi nu se poate adopta printr-o lege specialã un alt statut cu privire la un procuror general anticorupþie, procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie, este o greºealãÉ, este o greºealã substanþialã. În ce sens? Legea de organizare judecãtoreascã este o lege organicã. Este cunoscut faptul cã în acea lege este menþionat faptul cã procurorul general al Parchetului este numit de ministrul justiþiei, la propunerea Preºedintelui României. Corect!

Vã întreb încã o datã: ce ne împiedicã astãzi, printr-o lege specialã, tot cu caracter organic, care vizeazã o instituþie inexistentã pânã acum în dreptul românesc, sã stabilim o altã modalitate de desemnare a procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie? Nu este absolut nici un impediment. Repet, nu modificã în fapt Legea de organizare judecãtoreascã, dacã este sã vorbim _stricto senso_ , pentru cã acea lege se referã doar la procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, care este numit într-un anumit fel. Or, acum, noi discutãm un caz excepþional, care vizeazã o situaþie excepþionalã, ºi anume situaþie legatã de fenomenul corupþiei ºi de înfiinþarea unei instituþii pentru a reglementa aceastã problemã.

Aici avem posibilitatea, având în vedere experienþa altor þãri în asemenea situaþii excepþionale, sã numim un procuror general al Parchetului Naþional Anticorupþie dupã alte criterii. Textul constituþional nu ne împiedicã, Legea de organizare judecãtoreascã Ð repet Ð nu ne împiedicã, aºa cã acest argument formal invocat aici a fost doar spus pentru a atenua puþin din influenþele Comisiei juri-

dice, în plenul Camerei Deputaþilor ºi, în fapt, de a atenua credibilitatea acestei comisii în faþa dumneavoastrã.

Încã o datã, vã solicitãm dumneavoastrã sã daþi crezare Comisiei juridice, sã aveþi încredere în ea, în condiþiile în care dumneavoastrã veþi respinge acest amendament Ð ºi aveþi tot dreptul sã faceþi acest lucru Ð putem aprecia cã votul dumneavoastrã reprezintã implicit un vot de blam la adresa Comisiei juridice ºi, în condiþiile acestea, aceastã comisie, practic, nu-ºi prea mai gãseºte legitimitatea în faþa dumneavoastrã. Este vorba Ð repet Ð de munca unor colegi din Comisia juridicã, care a stat la baza unei analize profunde cu privire la acest proiect de lege.

În consecinþã, noi insistãm sã acceptaþi nu amendamentul meu, nu amendamentul domnului Bãdoiu, ci amendamentul Comisiei juridice.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Olteanu ºi trecem pe urmã la vot.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi cer scuze cã sunt nevoit sã intervin încã o datã, dar simt cã este de datoria mea, cel puþin faþã de dumneavoastrã, faþã de adevãr, sã precizez foarte clar cã se încearcã inducerea unei percepþii eronate asupra aplicabilitãþii art. 5, paragraful 3 din Convenþia europeanã a drepturilor omului ºi asupra jurisprudenþei Curþii de la Strasbourg.

Acest text se referã la posibilitatea ca procurorul sã ia mãsura arestãrii preventive mai mare de 4 zile ºi 6 ore, atât cât a fost stabilit ca fiind pragul maxim, cu prilejul pronunþãrii Curþii de la Strasbourg asupra Afacerii Brogan ºi alþii contra Marii Britanii. Un prim aspect.

Prin urmare, nu este vorba de independenþa procurorului în raport de executiv, decât din perspectiva luãrii mãsurii arestãrii preventive, care sã depãºeascã durata menþionatã, adicã peste 4 zile ºi 6 ore.

Vã amintesc Ð daþi-mi voie sã o fac Ð cã în momentul de faþã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Senatului examineazã Ð dacã nu cumva a ºi adoptat Ð proiectul de Lege privind modificarea Codului de procedurã penalã, în care procurorul nu va mai putea avea dreptul de a aresta o persoanã decât pe o perioadã de cel mult 3 zile. Prin urmare, iertaþi-mã, fãrã sã pronunþ numele colegului care s-a referit la o asemenea chestiune ºi a indus o anumitã confuzie, vreau sã vã spun cã, totuºi, prieten mi-e Platon, dar mai prieten mi-e adevãrul. ªi din aceastã perspectivã sper cã nu va fi invocat ºi Platon pentru dreptul la replicã.

Domnule preºedinte,

Vã propun, prin urmare, sã votãm acest articol.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cu aceste precizãri, vã rog sã urmãriþi amendamentul 6. Nu o sã supun întreg amendamentul votului, ci doar partea cu privire la art. 8 alin. 1.

Cu 84 voturi împotrivã, 10 pentru ºi 20 abþineri... Stimaþi colegi,

Încã o datã, vã rog sã urmãriþi votul. Dupã ce se anunþã numãrãtoarea, vã mai treziþi încã 15 sã votaþi. La art. 8 alin. 2, poftiþi, domnule ªtirbeþ.

Domnule preºedinte, La art. 8 alin. 1 ºi 2 existã...

Articolul 8 alin. 1 l-am votat, stimate coleg.

## Domnule preºedinte,

Am votat amendamentul comisiei. Mai existã un amendament respins care nu a fost discutat. Deci este vorba de punctul 11 la amendamente respinse.

Am propus ca procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie ºi procurorii care fac parte din acest parchet sã fie numiþi pe o perioadã de maximum 6 ani, fãrã posibilitatea reînnoirii mandatului. Acest lucru datoritã faptului cã acest parchet este constituit ca o structurã pentru situaþii excepþionale. În mod firesc, presiunile ºi stresul la care sunt supuºi aceºti oameni sunt foarte mari ºi, ca urmare, credem cã un singur mandat de 6 ani este suficient, fãrã posibilitatea de prelungire.

Pe de altã parte, nu credem cã specializarea unui numãr restrâns de oameni în lupta împotriva corupþiei va da rezultatele scontate. Credem cã în aceastã luptã trebuie antrenaþi mai mulþi procurori, judecãtori ºi chiar ºi alte structuri, nu numai singur acest parchet rãmâne marele luptãtor, marele organism care duce la eradicarea corupþiei în România.

Ca urmare, vã rugãm sã supuneþi plenului amendamentele de la art. 8 alin. 1 ºi 2.

Iniþiatorul?

## Domnule preºedinte,

Prevederile din ordonanþã referitoare la posibilitatea prelungirii mandatului cu încã 6 ani au avut în vedere atât necesitatea valorificãrii experienþei pe care procurorii o dobândesc în aceastã activitate împotriva corupþiei, cât ºi complexitatea cauzelor pe care le au de instrumentat, cauze care uneori dureazã mai mult de doi ani de zile în faza de urmãrire penalã ºi este nevoie de continuitate ºi din acest punct de vedere.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea amendamentului.

Domnule ministru, am senzaþia cã nici din salã nu s-a înþeles. Am înþeles cã sunteþi de acord cu amendamentul sau cu ce sunteþi de acord? V-aº ruga sã vorbiþi la ambele microfoane, pentru a fi auzit de toþi.

Am exprimat poziþia Executivului, în sensul respingerii acestor amendamente, cu argumentele care cred cã s-au auzit, totuºi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Cu 70 împotrivã, 34 pentru, amendamentele domnului deputat ªtirbeþ au fost respinse.

Cu aceste precizãri,

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 80 pentru, 35 împotrivã s-a admis art. 8 alin. 1 în formularea iniþiatorului.

La art. 8 alin. 2 vã rog sã urmãriþi partea a doua a amendamentului 6. Dacã sunt intervenþii? Existã intervenþii la art. 8 alin. 2 la amendamentul 6? Domnul deputat Gaspar. Aº ruga Ministerul Justiþiei sã urmãreascã cu atenþie raportul.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

Prin corelare cu alin. 1 va trebui eliminat ºi din alin. 2, ”cu avizul favorabil al Consiliului Superior al MagistraturiiÒ.

Domnul deputat Bãdoiu.

V-aº ruga pe amândoi sã interveniþi pe rând ca sã vã susþineþi amendamentele, pentru cã a expirat de mult timpul de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dacã se va adopta varianta iniþiatorului, veþi constata cã intrã în contradicþie flagrantã cu art. 133 din Constituþie, care sunã cam aºa: ”Consiliul Superior al Magistraturii propune Preºedintelui României numirea în funcþie a judecãtorilor ºi procurorilorÒ. Aºa stând lucrurile, v-aº ruga sã daþi dreptate Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi atunci când a formulat acest amendament. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã textul constituþional pe care l-a citit domnul deputat Bãdoiu este corect, numai cã textul constituþional se referã la numirea pentru prima datã de cãtre Preºedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Aici sunt procurorii deja, iar aceºtia Ð este ca o mãsurã administrativã Ð sunt numiþi de ministrul justiþiei în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, dintre procurorii existenþi. Nu o sã numeascã Preºedintele...

Stimaþi colegi, nu vã ameninþaþi reciproc, vã rog frumos! Aºteptaþi sã vã dau cuvântul! Aveþi cuvântul, domnule Bãdoiu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dacã stau lucrurile aºa, de ce mai trebuie încã o datã a fi numiþi? Dacã vreþi, putem sã mergem mai departe cu raþionamentul ºi acest alineat 2 ar trebui exclus cu desãvârºire din textul iniþiatorului ºi, evident, ca amendament al Comisiei juridice.

Adicã, este numit procurorul de Preºedintele României, iar acum din nou mai trebuie sã fie numit? Aceasta este întrebarea. ªi eu spun cã, în mod corect, ar trebui eliminat alin. 2.

## Stimaþi colegi,

Domnule Boc, v-am rugat colegial sã încercaþi sã vã împãrþiþi susþinerea amendamentelor pe care le aveþi în comun. Mã puneþi în situaþia sã trec exact la regulament ºi sã nu vã mai dau cuvântul deloc, pentru cã a fost epuizat de mult acest termen. V-am rugat sã interveniþi acolo unde sunt lucruri noi de spus. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Împreunã cu domnul Bãdoiu ne-am împãrþit argumentaþia, nu amendamentele. Aceasta nu înseamnã cã nu avem dreptul sã ne susþinem, din perspectivã...

Cred cã aþi fi mult mai eficient dacã aþi trece direct la argumente, stimate coleg.

Vã mulþumesc.

Atunci, toatã discuþia care a avut loc considerãm cã n-a existat.

Noi am solicitat includerea avizului favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru cã în condiþiile în care în momentul de faþã procurorii parchetului vor fi numiþi de ministrul justiþiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, pe baza recomandãrii procurorului general al Parchetului General Naþional Anticorupþie, deci dacã vom menþine actuala formulã, practic, structura politicã a Parchetului Naþional Anticorupþie va fi desãvârºitã.

ªi sã luãm bucatã cu bucatã. Propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie. De cine este numit procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie? De Preºedintele României, pe baza recomandãrii ministrului justiþiei. Deci, iatã, influenþa directã a politicului.

Mergem mai departe. Procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie de cine este numit? Dumneavoastrã aþi decis aici ca el sã fie numit, practic, tot de cãtre ministrul justiþiei.

Mergem mai jos, la procurorii care vor face parte din Parchetul Naþional Anticorupþie. Din nou doriþi ca aceºtia sã fie numiþi de persoane care au o legãturã politicã directã cu Guvernul. Or, este inadmisibil sã ne propunem a crea o structurã independentã, de luptã împotriva corupþiei, dar ea sã fie, de fapt, dependentã faþã de Executiv, adicã dependentã faþã de factorul politic.

Aceastã structurã reprezintã un nonsens în momentul de faþã, dacã ºi procurorii din cadrul Parchetului, practic, vor fi numiþi tot de cãtre puterea executivã, fiind, de fapt, niºte agenþi ai Executivului care sã rãspundã la comandã politicã, pentru a face arestãri vineri seara, sâmbãtã seara sau în alte zile.

În consecinþã, noi vã solicitãm dumneavoastrã sã menþineþi amendamentul Comisiei juridice, amendament care spune în felul urmãtor: ”Procurorii sunt numiþi ºi eliberaþi din funcþie de ministrul justiþiei, cu avizul favorabil al Consiliului Superior al MagistraturiiÒ. Mãcar introducem o sitã, un control, o cenzurã pentru a fi siguri cã aceºti procurori nu vor fi, de fapt, niºte marionete în mâna Executivului, niºte sinucigaºi care sã fie utilizaþi de cãtre Executiv pentru rãfuieli politice.

Doamnelor ºi domnilor,

Dacã nu doriþi acest lucru, nu o sã o faceþi, dar atunci sã nu vã aºteptaþi la rezultate performante din partea Parchetului Naþional Anticorupþie, dacã din faºã, de la naºtere, practic, acest copil este malformat, iese cu deficienþe, iese debil. Acest parchet, repet, în acest moment, aºa cum este structurat, reprezintã o structurã handicapatã în sistemul dreptului românesc, care nu va face altceva decât sã amplifice influenþa politicului în actul de justiþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste precizãri,

Împotrivã? 84 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 84 voturi împotrivã, 38 pentru amendamentul comisiei a fost respins.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 84 voturi pentru, 39 împotrivã s-a adoptat art. 8 alin. 2.

Articolul 8 alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Votat în formularea iniþiatorului.

Articolul 9 alin. 1. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 7 al comisiei. Dacã existã obiecþiuni? Nu existã. Adoptat amendamentul.

La art. 9 alin. 1. Existã un amendament respins la punctul 14 de la Capitolul ”Amendamente respinseÒ. Domnul deputat Bãdoiu.

Este un amendament formulat de subsemnatul, respins, în sensul ca acest alin. 1 al art. 9 sã fie completat ºi cu sintagma: ”civil ºi militarÒ, urmând sã sune dupã cum urmeazã: ”Pentru a fi numiþi în Parchetul Naþional Anticorupþie procurorii civili ºi militari trebuie sã aibã calitãþi profesionaleÒ etc. Mi se pare cã este absolut necesar sã facem aceastã precizare, atâta vreme cât existã o lege organicã de organizare ºi funcþionare a instanþelor ºi parchetelor militare, deci existã o realitate pe care nu o putem ignora.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul?

## Domnule preºedinte,

Guvernul nu este de acord cu acest amendament. Este, de fapt, o chestiune semanticã, termenul de ”procurorÒ este acoperitor. Se referã atât la procurorii civili, cât ºi la procurorii militari. Distincþia în text nu este necesarã, atâta vreme cât în tot cuprinsul ordonanþei nu se vorbeºte în alt loc despre procurori civili sau militari, ci numai despre procurori. Procurori înseamnã ºi procurori civili ºi procurori militari.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aþi ascultat, stimaþi colegi, ºi argumentele domnului deputat Bãdoiu ºi ale iniþiatorului.

Împotrivã? 93 voturi împotrivã.

Abþineri?

Cu 93 voturi împotrivã, 42 pentru, nici o abþinere, amendamentul domnului deputat Bãdoiu a fost respins.

În aceste condiþii,

Abþineri? O abþinere.

Cu 98 voturi pentru, 37 împotrivã ºi o abþinere s-a votat amendamentul 7 al comisiei, cu privire la art. 9 alin. 1, care va fi modificat în mod corespunzãtor.

Dupã art. 9 alin. 1 comisia vã propune, prin amendamentul 8, un alineat nou, 1[1] .

Domnul deputat Gaspar, sau domnul ministru Gaspar, în numele iniþiatorului înþeleg cã doriþi sã interveniþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest amendament care a fost fãcut de cãtre membrii Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost dezbãtut în cadrul Comisiei juridice. Guvernul nu este de acord cu modul în care a fost prezentat acest amendament, pentru faptul cã o astfel de dispoziþie nu este prevãzutã în alte legi. Ea ar putea da loc în aplicare la interpetãri diferite, având în vedere cã nici nu este suficient de clarã ºi nici suficient de precisã, astfel cum a fost prezentatã.

Ca atare, propunem ca acest amendament sã nu fie însuºit de plenul Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnul deputat Mitu...

Domnule Stanciu, vreau sã vã aduc aminte cã la amendamente pot interveni cu predilecþie autorii amendamentelor.

## **Domnul Anghel Stanciu**

:

Am o chestiune de procedurã.

A, uitasem cã sunteþi deputatul de serviciu cu procedurile.

Aveþi cuvântul, domnule Mitu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã dau citire textului acestui amendament. El sunã aºa: ”Procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie trebuie sã nu fi fost sau sã nu fie ofiþer, agent sau colaborator al nici unei structuri de informaþii sau contrainformaþiiÒ.

Eu nu înþeleg cine poate sã aibã ceva împotriva acestui amendament, întrucât eu înþeleg cã noi instituim acest parchet exact pentru a lupta sã luãm în control corupþia în România ºi aceasta înseamnã sã mergem spre originile ei, nu mergem pe variante de algocalmin aici. Or, printre originile corupþiei în România eu zic cã s-ar putea sã fie uneori ºi anumite oculte. Lãsaþi mãcar aceastã funcþie în statul român, în care sã fim siguri cã funcþioneazã un om care nu este neapãrat un profund în disciplinã, ci este un profund în ºtiinþa instrumentãrii dreptului în Procuraturã. Oricum, sper sã nu fiu obligat sã fac aici declaraþii, pe care aº vrea sã mi le certificaþi ca fiind politice, sã nu mi se instituie, dupã aceea, vreo procedurã de ridicare a imunitãþii.

Deci, sã lãsãm mãcar anticorupþia sã fie fãcutã de civili; de civili în sensul acesta. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Olteanu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Foarte pe scurt, de aceastã datã în numele Comisiei juridice. Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost favorabilã acestui amendament. Domnul deputat poate sã stea liniºtit, nu încearcã nimeni sã-i ridice imunitatea, dacã la aceasta s-a referit.

Mulþumesc.

Domnul deputat Boc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând îi mulþumesc domnului preºedinte al Comisiei juridice pentru cã pentru prima datã ºi-a amintit cã este ºi preºedintele acestei comisii Ð îl felicit pentru acest lucru Ð, iar în al doilea rând, din nefericire, domnul ministru Gaspar nu ne-a oferit nici un argument: de ce Guvernul este împotrivã? Ne-a spus: ”Guvernul nu susþineÒ, dar orice afirmaþie trebuie sã fie susþinutã mãcar de un argument...

V-a explicat, stimate coleg, dar nu eraþi dumneavoastrã atent.

Argumentele formulate au fost ºi s-au rezumat la simplul ºi la simpla frazã potrivit cãreia Guvernul nu împãrtãºeºte punctul de vedere al Comisiei juridice. Dar nici nu este obligat Guvernul sã împãrtãºeascã punctul de vedere al Comisie juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, din punctul de vedere al procedurii parlamentare.

În altã ordine de idei, existã o structurã instituþionalã, în aceastã þarã, creatã de cãtre Parlament, Consiliul Naþional de Studiere a Arhivelor Securitãþii, instituþie care mãcar cu privire la aceastã persoanã extrem de importantã care va conduce Parchetul Naþional Anticorupþie sã se pronunþe pentru a avea, dacã doriþi, o garanþie moralã în plus cu privire la integritatea acesteia.

Credem noi cã nimeni din aceastã salã nu ar avea nimic împotrivã ca aceastã persoanã sã fie ºi sã se defineascã printr-o integritate moralã ºi printr-un profesionalism desãvârºit.

În consecinþã, vã rugãm sã votaþi pentru acest amendament aºa cum el figureazã în raport la pagina 6 punctul 8.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat argumentele.

## Domnule preºedinte,

Nu aº vrea sã se creadã cã nu existã argumente juridice la poziþia Executivului.

În primul rând, Legea-cadru privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, Legea nr. 187/1999, prevede la art. 2 cã procurorii, la numirea în funcþie, sunt obligaþi sã declare, sã dea o declaraþie pe propria rãspundere, în legãturã cu apartenenþa sau nu la aceste structuri.

Noi considerãm cã aceastã dispoziþie a legii este acoperitoare ºi suficientã ºi pentru numirea procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie.

Dacã s-ar institui numai pentru aceastã instituþie, domnul ministru Gaspar a precizat cã nu existã în alte legi o prevedere similarã, s-ar crea un regim care, în raport cu regimul altor funcþii publice, ar pãrea a fi discriminatoriu.

Vreau sã vã spun, totodatã, cã textul poate sã fie ºi superfluu. Din ce motiv? Când vom discuta vechimea necesarã pentru numirea în funcþie a procurorului general, noi am propus vechimea de 10 ani în funcþia efectivã de procuror. Dacã raportãm aceastã vechime de 10 ani la posibilitatea ca o persoanã sã fi lucrat în structurile Securitãþii dinainte de 1989, veþi remarca cã este imposibil, nu avea vârsta ca sã fie ofiþer în acele structuri.

Pe de altã parte, statutul procurorului, aºa cum este reglementat prin Constituþie ºi prin Legea nr. 92, interzice procurorilor sã ocupe orice altã funcþie publicã sau privatã. Deci este imposibil ca un procuror în funcþie acum sã poatã fi ofiþer al unui serviciu de informaþii.

Constat cu regret cã orgoliul personal este mai puternic decât orice alt orgoliu...

Aveþi cuvântul, stimaþi colegi.

## Stimaþi colegi,

Este vorba de o lege foarte importantã, nu pot zice cã celelalte nu sunt importante, dar oricum nu se comparã cu Legea privind prevenirea cruzimii faþã de animale. Aºa cã vã rog, cu tot respectul, daþi importanþa cuvenitã acestui proiect de lege.

ªi, acum, la obiect. Amendamentul Comisiei pentru apãrare, însuºit în unanimitate de Comisia juridicã, cu atât mai mult se impune a fi adoptat de cãtre dumneavoastrã, cel puþin pentru un singur argument, pe care am sã vi-l expun acum.

Vã rog sã observaþi cã este vorba de procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie. Dacã veþi citi ºi veþi vedea modalitatea de lucru a acestei instituþii, veþi constata cã acest Pachet Naþional Anticorupþie are ca sursã de inspiraþie datele informative ale serviciilor, haideþi sã le numesc, ”secreteÒ din România. ªi, atunci, vã rog sã vã puneþi urmãtoarea întrebare: dacã acest procuror general anticorupþie este colaborator al vreunui serviciu dintre acestea, care va mai fi obiectivitatea, imparþialitatea ºi independenþa lui, în raport cu serviciul la care este colaborator sau ofiþer acoperit?

Acesta este argumentul care trebuie sã vã determine sã acceptaþi amendamentul Comisiei pentru apãrare ºi, implicit, al Comisiei juridice. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Mitu, mai insistaþi sã luaþi cuvântul?

## Nu.

Supun, cu aceste precizãri, votului dumneavoastrã amendamentul nr. 8 al comisiei, îl gãsiþi la pagina 6. Cine este pentru? 41 voturi pentru.

## **Domnul Anghel Stanciu (** _din salã_ **):**

Domnul deputat Stan voteazã ºi nu ºtie ce voteazã!

Domnule deputat Stanciu, v-aº ruga sã nu introduceþi metode de lucru de la Comisia de învãþãmânt în plen! Voturi împotrivã? 95 de voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

Cu 95 voturi împotrivã, 41 pentru ºi 4 abþineri, amendamentul nr. 8 al comisiei a fost respins. Domnul deputat Stanciu.

## Domnule preºedinte, Onorat prezidiu,

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie, în primul rând, sã mulþumesc pentru apreciere domnului preºedinte la adresa adevãratei dezbateri democratice din Comisia de învãþãmânt ºi mã bucur cã a remarcat acest lucru.

ªi a doua chestiune pentru care am venit Ð de fapt, este prima, domnule preºedinte Ñ, am ridicat ieri o problemã, cea a validitãþii unor voturi dupã programul de lucru ºi problema respectãrii programului de lucru, cine îl poate modifica. De aceea, am venit acum sã-mi permit sã vã adresez rugãmintea de a preciza dacã programul votat pentru ziua de astãzi ºi care prevede o ºedinþã de vot final se modificã _sine die_ , deºi ceasul pe care îl vãd în faþã nu s-a oprit, se putea opri la 11,30 ºi aveaþi un argument, sau dumneavoastrã constataþi, conform regulamentului, cã nu este cvorumul necesar ºi amânaþi ºedinþa de vot.

Cãci, altfel, aceastã extensie a programului nu cred cã este beneficã ºi am jigni onorabilul Comitet al ordinii de zi. Deci dumneavoastrã puteþi sã vã întruniþi sã se modifice ordinea de zi sau sã constataþi. Pentru cã, dacã nu vom încerca, domnule preºedinte, sã învãþãm acest regulament într-un timp respectabil, s-ar putea sã ajungem în 2004 ºi sã nu-l ºtiu nici eu, cã se modificã de la zi la zi.

Deci rugãmintea mea este, domnule preºedinte, sã respectãm programul. Dumneavoastrã aveþi alternativa sã constataþi cã nu este cvorum ºi sã amânaþi ºedinþa de vot, dar nu mai putem continua cu dezbaterea. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Cred cã un alt coleg de al dumneavoastrã ar fi putut sã spunã acelaºi lucru în douã propoziþii scurte. De aceea fãceam referire la stilul dumneavoastrã de lucru.

Stimaþi colegi,

Pentru cã, într-adevãr, regulamentul trebuie respectat, ne oprim cu dezbaterile la art. 9 alin. 1 ºi trecem la partea a doua a ordinii de zi. Rog secretarii sã verifice cvorumul din salã.

( _Dupã verificarea cvorumului._ )

Stimaþi colegi,

Constat cu regret cã nu avem cvorum pentru legi organice. Pentru a nu pierde timp cu apelul nominal vã propun sã reluãm dezbaterile aici ºi, dupã ce vom adopta ºi aceastã lege, vom trece la apel nominal, dupã ce vom parcurge ºi legea de aprobare a ordonanþei.

Rog, pânã atunci, pe ºefii grupurilor parlamentare sã solicite colegilor sã vinã în salã. Poftiþi, doamnã deputat.

## Domnule preºedinte,

Frecvent, la ºedinþele de vot care nu pot fi desfãºurate, faceþi anunþ cã nu este cvorum pentru votul legilor organice. Deci precizaþi-ne câþi sunt în salã sau dacã, cumva, partidul de guvernãmânt, P.S.D.-ul, nu are destui prezenþi în salã pentru a vota legile propriului Guvern.

Eu am spus destul de clar, stimatã colegã. Nu avem cvorum de vot organic, n-am spus cã nu suntem de la partide suficienþi.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu** ( _din salã_ ):

Ba da, asta trebuia sã spuneþi!

Reluãm, stimaþi colegi, dezbaterile de la art. 9 alin. 2. Vã întreb dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 9? Domnul Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Deosebirea dintre textul pe care îl cuprinde ordonanþa de urgenþã ºi amendamentul formulat de cei doi deputaþi constã în faptul cã noi am spus cã pentru funcþia de procuror general al Parchetului Naþional se cere o vechime

în funcþie de procuror sau de judecãtor de 10 ani, iar pentru funcþia de procuror în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, o vechime în funcþia de procuror sau de judecãtor de 6 ani. Prin amendament se cere ca aceste vechimi sã fie majorate: pentru procurorul general, la 15 ani, ºi pentru funcþia de procuror în cadrul Parchetului, la 10 ani.

Vreau sã vã spun cã aceastã propunere contravine dispoziþiilor Legii de organizare judecãtoreascã nr. 92/1992, în art. 66 alin. 4 lit. e), care prevede cã pentru funcþia de procuror general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie ºi de adjunct al acestuia vechimea în magistraturã trebuie sã fie de cel puþin 10 ani, iar art. 66 se referã la funcþiile de procuror.

Deci nu putem sã stabilim o vechime mai mare pentru procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie decât are procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, care îl are în subordonare pe procurorul Parchetului Naþional Anticorupþie. Ca atare, Guvernul susþine în continuare propunerea din ordinea de zi ºi respingerea amendamentului.

Domnule deputat, v-aº ruga sã aºteptaþi, altãdatã, pânã când vã dau cuvântul, sã nu-l ameninþaþi pe domnul ministru sã plece de la microfon!

Aveþi cuvântul, domnule Bãdoiu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai devreme, domnul secretar de stat Doru Trifoi fãcea trimitere la complexitatea activitãþii celor care vor ocupa funcþia de procuror în cadrul acestui Parchet Naþional Anticorupþie. ªi avea dreptate! Pe umerii acestor oameni va apãsa o responsabilitate imensã.

De aceea, Comisia juridicã a apreciat cã baremurile de vechime în funcþie propuse de iniþiator nu sunt suficiente. Pentru cã, stimaþi colegi, ca fost magistrat timp de peste 35 de ani, ºi ca procuror, ºi ca judecãtor, vreau sã ºtiþi cã un astfel de om devine un profesionist adevãrat cel puþin dupã 10 ani de practicã. ªi dumneavoastrã sunteþi conºtienþi cã, în aceastã moriºcã de modificare a legislaþiei, un jurist, un practician al dreptului e pus în situaþii aproape fãrã ieºire.

De aceea noi am apreciat cã, în raport de aceste considerente, vechimea trebuie sã fie mai mare. Dar aº vrea sã reþineþi cã potrivit ”Legii StoicaÒ Ð e vorba de Lega nr. 92/1992 modificatã în 1997 de fostul ministru al justiþiei Stoica, la care domnul deputat Cristian Ionescu fãcea trimitere cu mult respect Ð se poate reduce vechimea în magistraturã, oricând, de ministrul de justiþie, cu o treime.

ªi, atunci, dacã rãmâne textul iniþiatorului, veþi vedea cã vechimea minimã poate fi nu de 6 ani, ci numai de 4 ani. Dacã rãmâne textul de 10 ani pentru procurorul general, veþi vedea cã vechimea nu va fi de 10 ani, ci de aproximativ 7 ani.

Deci daþi voie ca acest organism, aceastã instituþie deosebit de importantã, sã aibã în componenþa ei adevãraþi profesioniºti.

ªi pentru ca onoraþii reprezentanþi ai Executivului sã nu trãiascã cu impresia cã subsemnatul sau ceilalþi membri ai Comisiei juridice nu înþeleg necesitãþile momentului, noi ne rectificãm baremurile propuse ºi, în loc de 15 ani pentru procurorul general anticorupþie, mergem pe 12 ºi, în loc de 10 ani pentru ceilalþi procurori, pe 8 ani. ªi acum, dacã aveþi în vedere atributul ministrului de justiþie sã reducã cu o treime vechimea, veþi vedea cã, din 12, ajunge la minus 4 º.a.m.d.

Deci, stimaþi colegi, daþi-ne girul dumneavoastrã ºi aveþi convingerea cã nu dorim altceva decât o instituþie eficientã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat ºi argumentele autorului amendamentului ºi ale iniþiatorului.

Cu 123 voturi împotrivã, 38 pentru ºi o abþinere, amendamentul nr. 9 al comisiei a fost respins.

Supun, în aceste condiþii, textul art. 9 alin. 2 în formularea inþiatorului.

- Cine este pentru? 136 de voturi pentru.

- Împotrivã? 38 voturi împotrivã.

Abþineri? Sunt abþineri? Nici o abþinere.

Cu 136 voturi pentru, 38 împotrivã, s-a adoptat textul art. 9 alin. 2 în formularea iniþiatorului.

- La art. 10 alin. 1 nu au fost amendamente. Dacã

- aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

- Adoptat în formularea iniþiatorului.

Art. 10 alin. 2 ºi 3, urmãriþi amendamentul nr. 10.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 10, se modificã art. 10 alin. 2 ºi 3 potrivit acestui amendament.

La art. 10 alin. 4, 5 ºi 6, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

- Adoptat în formularea iniþiatorului.

Art. 10 alin. 7. Urmãriþi amendamentul nr. 11.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 11? Domnul ministru Trifoi.

## Domnule preºedinte,

Nu suntem de acord cu amendamentul comisiei pentru urmãtoarele motive. Potrivit textului art. 10 la alin. 8 al actualei ordonanþe, pe perioada cât ofiþerii de poliþie sunt detaºaþi în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, ei îºi pãstreazã calitatea de ofiþeri de poliþie, ceea ce înseamnã cã sunt supuºi în continuare legii statutului ofiþerului de poliþie. Acelaºi lucru a fost prevãzut ºi în proiectul de modificare a Codului de procedurã penalã, atunci când ne-am referit la statutul ofiþerului de poliþie judiciarã.

Pentru aceste motive, noi considerãm cã este absolut necesar sã existe în continuare o legãturã administrativã între ofiþerul de poliþie ºi ministerul din care provine.

Domnul deputat Bãdoiu doreºte sã intervinã, autorul amendamentului.

Trebuie sã-l combat pe domnul ministru Doru Trifoi, care îmi este foarte drag, la modul sincer, ºi am tot respectul, dar trebuie sã-i amintesc domnului ministru despre instituþia detaºãrii, care, dupã umila mea cunoºtinþã, nu s-a schimbat. Deci, aºa stând lucrurile ºi aceºti ofiþeri fiind detaºaþi pe o perioadã, parcã, de 5 ani la Parchetul

Naþional Anticorupþie, firesc ºi normal este sã nu mai aibã nici un fel de legãturã cu unitatea de bazã. Pentru cã, altcumva, s-ar contraveni acestei instituþii a detaºãrii ºi, implicit, Codului muncii. ªi domnul preºedinte de Camerã, care este conferenþiar în materia dreptului muncii, mã poate confirma sau infirma.

Dar mai existã ºi un alt argument, stimaþi domni. Care este acesta? Oricând, superiorul acestui poliþist îl poate chema, sub pretextul cã existã o situaþie excepþionalã, ºi sã-i dea o anumitã dispoziþie sau un anumit ordin, care, de principiu, poate contraveni ordinului pe care acelaºi poliþist îl primeºte de la procurorul din cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie.

ªi atunci, vã întreb eu, ce eficienþã va mai avea în activitate acest poliþist care, la un moment dat, va avea douã ”moaºeÒ: pe de o parte, procurorul, pe de altã parte, ºeful lui? Bineînþeles cã va da credit ºefului lui, pentru cã dupã 5 ani se va întoarce la acest ºef ºi s-ar putea sã nu se mai bucure de aceleaºi privilegii.

Aºa cã, domnilor, domnilor de la Executiv, vreþi ca acest Parchet Naþional Anticorupþie sã aibã o poliþie judiciarã la dispoziþie? Atunci nu îl mai legaþi de acest apendice pe respectivul ofiþer, de I.G.P. º.a.m.d. Daþi-i independenþa necesarã, deci, posibilitatea de a se subordona unui singur ºef, pentru cã subordonarea la mai mulþi conduce la bramburealã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº.

Eu, când promit cã voi fi scurt, sunt scurt.

L-am auzit pe domnul preºedinte Dorneanu atenþionând ca disputa de aici, disputã de idei, sã nu se transforme într-o disputã de orgolii. Nu este o disputã de orgolii, categoric, ci este o disputã politicã, pentru cã între a face din acest Parchet un instrument politic prin toate mijloacele, subordonat Executivului, ºi ideea unei reale independenþe a sa este o disputã politicã ºi nu de orgolii.

Cred cã prin aceasta am tranºat toate poziþiile ce le-am avut, cel puþin în numele Partidului România Mare. Evident cã ºi noi privim aceastã subordonare cãtre Ministerul de Interne a celor care lucreazã în Parchetul Anticorupþie, conform procedurilor prevãzute, tot o încercare de înfeudare politicã a întregului aparat cãtre Executiv.

De aceea susþinem amendamentul comisiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã nu-mi exercit dreptul la replicã, aºa cum se încearcã a fi provocat.

Cu 128 voturi împotrivã, 38 pentru, amendamentul nr. 11 al comisiei a fost respins.

## Abþineri? O abþinere.

Constat cã unii colegi nu voteazã.

Cu 129 voturi pentru, 35 împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat art. 10 alin. 7, în formularea iniþiatorului.

Art. 10 alin. 8 ºi 9, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în formularea inþiatorului.

Art. 11. Nu sunt obiecþiuni, votat în formularea inþiatorului.

Art. 12. Domnule deputat Boiangiu, aveþi un amendament respins?

Al meu, dacã vreþi, ºi însuºit de Comisia de apãrare.

Este în raport?

Este propus de mine, este inclus în raport ºi este admis de Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Deci, fiþi liniºtiþi, cã nu este nici o ilegalitate.

Nu aveam neliniºti, vroiam sã mã raportez la un text anume pentru colegi, sã ºtie despre ce e vorba.

## Domnule preºedinte,

Aºa cum observaþi, propunerea legislativã face o excepþie: ”Funcþia de pocuror, ofiþer de poliþie judiciarã sau de specialist în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie este incompatibilã cu orice altã funcþie publicã sau privatã, cu excepþia funcþiilor didactice din învãþãmântul superiorÒ.

Am propus eliminarea: ”Cu excepþia funcþiilor didactice din învãþãmântul superiorÒ ºi dumneavoastrã observaþi bine de ce Ð iniþiatorii îºi fac partea leului, pentru cã ei sunt ºi cadre didactice, sunt ºi procurori, observaþi, primesc ºi 30%, dacã urmãriþi, în continuare, textele Parchetului Naþional Anticorupþie, pentru cã sunt asimilaþi în noua instituþie, aºa cum observaþi, pe lângã cei 30%, ºi cu gradele de procuror general pe lângã Curþile de apel. Iacãtã, vedeþi dumneavoastrã, cã facem niºte burghezi foarte cumsecade, ºi cred cã vreo trei peºti în oalã, ai dumnealor, nu cred cã este normal, la situaþia în care suntem. De acord sã li se dea 30%, dar exceptarea sã mai fie ºi cadre didactice cred cã este anormalã. Adicã, au ºi post aici, au ºi post dincolo, au ºi 30%. Excepþia cred cã este foarte bine însuºitã de întreagã Comisie pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. S-ar crea o disproporþie prea mare.

În al doilea rând, s-ar face ºi alt lucru, spun eu, imoral, pentru cã numeroºi specialiºti nu vor avea acces sã lucreze în cadrul acestor parchete. Vor fi preferaþi tot dumnealor, care au ºi funcþii ºi pot decide, ºi sigur cã se pot interaduna, ca sã spun aºa.

De aceea, vã rog sã priviþi cu atenþie acest amendament, ºi sunt convins cã dumneavoastrã nu veþi fi de acord cu o asemenea disproporþie de câºtiguri, între salariaþii Parchetului, în general, ºi aceºti salariaþi ai Parchetului Naþional Anticorupþie.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, domnul preºedinte Ionel Olteanu.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Fãrã îndoialã, comisia nu a putut admite acest amendament al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pentru cã nu se justificã în nici un fel o asemenea discriminare, o asemenea incompatibilitate cu altele existente, comparabile în aceastã materie.

În plus, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a argumentat, în sensul respingerii acestui amendament, cã activitatea didacticã în cadrul învãþãmântului superior universitar este compatibilã cu statutul acestor specialiºti ºi reprezintã, de ce sã nu o spunem, o garanþie a nivelului de pregãtire ºi în plan profesional a acestor specialiºti, care trebuie sã fie cei mai buni din cei mai buni procurori.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste precizãri,

Cu 56 de voturi pentru, 126 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a respins amendamentul domnului Boiangiu. Cine este pentru art. 12, în formularea iniþiatorului? 126 de voturi pentru.

Împotrivã? 29 de voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 126 de voturi pentru, 29 împotrivã ºi 3 abþineri,

- s-a adoptat art. 12 în formularea iniþiatorului.

- Titlul capitolului III.

Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. La art. 13 alin. 1, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã

dumneavoastrã aveþi? Nu. Votat în formularea iniþialã. Art. 13 alin. 2. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 12.

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Alin. 2 al art. 13 stabileºte competenþa Parchetului Naþional Anticorupþie, care funcþioneazã la nivel naþional, în funcþie de valoarea pabugei cauzate.

În propunerea Guvernului, se dã în competenþa Parchetului Naþional Anticorupþie la nivel naþional acele cauze a cãror pagubã materialã este mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro.

Prin amendamentul propus, se majoreazã la 250.000 de euro valoarea pagubei. Noi nu împãrtãºim aceastã propunere, deci nu suntem de acord cu modificarea cuantumului pagubei, ºi sã rãmânã aºa cum este prevãzut în ordonanþã, pentru urmãtorul considerent: se are în vedere cã echivalentul în lei a 100.000 de euro este de circa 3.000.000.000 de lei. Dacã s-ar da în competenþa Parchetului Naþional Anticorupþie numai cauzele care produc o pagubã mai mare decât echivalentul în lei a 250.000 de euro, ar însemna 7.500.000.000 de lei, ºi s-ar încãrca exagerat de mult serviciile Parchetului Naþional Anticorupþie din cadrul curþilor de apel. Aºa cã noi susþinem în continuare ca, la nivelul naþional, central, sã rãmânã în competenþa Parchetului Naþional Anticorupþie acele cauze în care s-a produs o pagubã materialã de 100.000 de euro.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Împotrivã?

Cu marea majoritate a voturilor, a fost respins amendamentul Comisiei juridice.

Mai existã un amendament respins la poziþia 24, al domnului deputat Boc.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

La punctul 24 de la amendamente respinse este vorba de un amendament al colegilor Valentin Vasilescu, Emil Boc ºi Liviu Negoiþã, deci nu sunt singurul autor al amendamentului.

Domnule preºedinte,

Înainte de toate, cred cã ar trebui sã schimbãm denumirea Comisiei juridice, ºi sã se numeascã de aici înainte ”Comisia SisifÒ, pentru cã tot ceea ce a muncit Comisia juridicã, practic, a fost demontat în plen de cãtre Guvern ºi de cãtre reprezentanþii partidului de guvernãmânt. Aºa cã, poate ar fi bine sã schimbãm aceastã denumire, pentru a ºti ºi noi de ce ne aflãm în Comisia juridicã.

În art. 13, în forma acceptatã de dumneavoastrã aici, în plen, se menþioneazã faptul cã sunt de competenþa Parchetului Naþional Anticorupþie de la nivel naþional infracþiunile prevãzute de Legea nr. 78/2000, dacã au cauzat o pagubã materialã mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro, lucru pe care l-am decis prin vot, sau o perturbare deosebit de gravã a activitãþii unei autoritãþi publice, instituþii publice sau oricãrei alte persoane juridice.

Amendamentul pe care noi l-am formulat vizeazã eliminarea de la lit. a) a precizãrii ”...sau o perturbare deosebit de gravã a activitãþii unei autoritãþi publice, instituþii publice sau oricãrei alte persoane juridice.Ò De ce? Considerãm cã este suficientã menþiunea cu privire la judecarea acelor infracþiuni care au produs o pagubã materialã mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro, ºi nu mai este necesarã acea menþiune întâlnitã ºi în literatura de specialitate, ºi în alte texte juridice la alte infracþiuni, dar credem noi cã nu se impune aici. De ce? Pentru cã introducem criteriul subiectivismului. Cum va aprecia, în concret, procurorul de la Parchetul Naþional Anticorupþie, numit, aºa cum aþi vãzut dumneavoastrã, de sus pânã jos pe criterii politice, cu o dependenþã totalã de Executiv, cum va aprecia el o perturbare deosebit de gravã a activitãþii unei autoritãþi, instituþii sau oricãrei alte persoane juridice?

Practic, dacã menþinem în textul legii aceastã formulã, orice procuror de la Parchetul Naþional Anticorupþie va putea aresta pe oricine pentru prea simplul motiv cã infracþiunea sau fapta pe care a sãvârºit-o a produs o perturbare deosebit de gravã a activitãþii unei instituþii publice sau oricãrei alte persoane juridice. Este o formulã extrem de largã. Deschidem portiþa spre arbitrariu, spre

realizarea unor arestãri politice, bazate doar pe comandã venitã de undeva, de sus.

Haideþi sã lãsãm, aºa cum este bine în orice lege, o formulã precisã, cuantificabilã, ºi anume, un prejudiciu cu privire la echivalentul în lei a cel puþin 100.000 de euro, ºi sã eliminãm aceste formule subiective, repet, care deschid portiþa spre orice arestare politicã. Oricare cetãþean al României poate intra sub incidenþa acestei formule vagi: ”a produs o perturbare deosebit de gravã a activitãþii unei instituþiiÒ.

Credem noi cã, la acest nivel, nu ne putem permite. Dacã a fost o perturbare gravã, fiþi convinºi cã este vorba de un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro sau, dacã nu este, avem instanþe inferioare care îl pot judeca pe acel individ, ºi nu este nevoie sã îl trimitem la Parchetul Naþional Anticorupþie.

Iatã de ce noi vã propunem eliminarea pãrþii a doua din art. 13 alin. 2 lit. a).

Mulþumesc.

Domnul Ionel Olteanu, din partea comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a respins acest amendament pe bunã dreptate, pentru cã el nu îºi gãseºte nici o justificare.

Noi, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, am opina pentru menþinerea textului astfel cum a fost adoptat de comisie, pentru cã acesta acoperã ºi alte efecte ale infracþiunilor de corupþie care justificã intervenþia Parchetului Naþional Anticorupþie.

Nu vreau sã mã pronunþ în legãturã cu retorica politizantã a discursului anterior. Vreau însã sã vã spun un fapt simplu: în Codul penal, pânã în momentul de faþã, existã în vigoare sintagma cãreia i se împotriveºte astãzi antevorbitorul meu, ºi nu am auzit de vreo propunere legislativã care sã interzicã, sã elimine aceastã sintagmã, respectiv infracþiunile cu consecinþe deosebit de grave sau cu consecinþe grave asupra funcþionãrii unei organizaþii economice.

Prin urmare, iatã, nu existã nici o justificare pentru a admite un asemenea amendament. Noi solicitãm respingerea acestuia.

Domnul deputat Boc.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Tocmai acest lucru l-am cerut ºi noi: sã lãsãm la nivelul dreptului comun aprecierea acestei infracþiuni, ºi nu sã o ducem la Parchetul Naþional Anticorupþie cu o structurã, aþi vãzut, dependentã de Executiv. Lãsãm judecãtorul obiºnuit, ordinar, sã aprecieze aceastã infracþiune. Nu este cazul acum sã o introducem într-o lege specialã care vizeazã Parchetul Naþional Anticorupþie. Aceasta este într-adevãr ºi obiecþia noastrã.

Deci sã lãsãm la nivelul dreptului comun aprecierea acestui prejudiciu deosebit de grav, ºi nu într-o lege care sã vizeze Parchetul Naþional Anticorupþie.

Mulþumesc.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/14.VI.2002

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cu aceste precizãri,

## **Domnul Cornel Boiangiu**

**:**

Domnule preºedinte,

Un moment, vã rog! S-a creat o confuzie.

Aveþi vreo obiecþie la amendamentul domnului Boc?

Nu. Am o obiecþie la precizarea fãcutã de cãtre domnul ministru Gaspar, referitor la amendamentul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. El nu s-a referit la cuantum, ci s-a referit tot la acelaºi aspect, adicã, dacã onorabila Comisie juridicã a respins acest amendament, în unanimitate a fost aprobat de cãtre Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pentru cã interpretãrile într-adevãr...

Stimate coleg,

Îmi cer scuze cã vã întrerup, dar dumneavoastrã nu aþi observat cã ne-am exprimat prin vot cu privire la amendamentul de la punctul 12, deci nu mai facem discuþii cu privire la el.

Dar nu este vorba de 12, ci de 13, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este vorba de amendamentul de la punctul 12 al comisiei, cu privire la art. 13 alin. 2, pe care plenul l-a respins, ºi urmeazã sã

## Domnule preºedinte,

Plenul a respins, însã noi nu ne-am susþinut amendamentul.

L-aþi susþinut, stimate coleg.

Nu. 13 nu a fost susþinut de comisie. Domnul ministru Gaspar a fãcut precizare, dar noi, comisia, nu ne-am susþinut amendamentul.

Ne susþinem punctul de vedere însuºit ºi de grupul de deputaþi domnul Boc, domnul Vasilescu ºi domnul Liviu Negoiþã de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi care, într-adevãr, resping aceastã menþiune ”cu perturbarea deosebit de gravã a activitãþii unei autoritãþi publiceÒ. Este extrem de periculoasã, subiectivã, ºi rog colegii sã se aplece asupra ei, pentru cã nu este chiar aºa de simplã ºi poate implica oameni în încurcãturi destul de mari juridice. Dumneavoastrã o ºtiþi prea bine.

Eu vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Amendamentul de la punctul 24, susþinut de domnul deputat Boc, în numele colegilor sãi, este însuºit, observaþi, ºi de o parte din membrii Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Cu 93 de voturi împotrivã, 28 pentru ºi 3 abþineri, amendamentul de la punctul 24 a fost respins.

În aceste condiþii,

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 93 de voturi pentru, 28 împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat art. 13 alin. 2 cu privire la lit. a), în formularea iniþiatorului.

La art. 13 alin. 2 lit. b), vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 13 al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 13? Nu aveþi. A fost admis amendamentul comisiei ºi se modificã art. 13 lit. b).

La art. 13 alin. 3 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. A fost votat în unanimitate în formularea iniþialã.

Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. La art. 14 alin. 1, 2 ºi 3, comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în formularea iniþiatorului.

La art. 14 alin. 4, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 14. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 14? Nu aveþi. A fost adoptat amendamentul Comisiei juridice ºi se modificã art. 14 alin. 4.

La art. 14 alin. 5, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate în formularea iniþialã.

La art. 15 nu aveþi amendamente. Votat în formularea iniþialã.

La art. 16 alin. 1 lit. a), comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art. 16 alin. 1 ºi 2 sunt douã amendamente respinse.

Credem cã, dacã nu se reuºeºte depolitizarea acestei instituþii, este necesar mãcar sã nu se ofere instrumentele necesare de a se transforma în poliþie politicã.

Aºa cum este formulat, textul art. 16 prevede cã fiecare procuror din cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie poate sã dispunã pe o perioadã de 30 de zile, fãrã motivare, doar dacã considerã cã sunt indicii temeinice cu privire la sãvârºirea unei infracþiuni, ascultarea convorbirilor telefonice, blocarea conturilor în bancã ºi accesul la mijloacele, la datele informatizate.

Considerãm cã este un abuz sau se pot crea abuzuri ºi cã acest organism nu îºi va îndeplini cum trebuie obligaþiile care îi revin. Din acest motiv, propunem ca aceastã dispoziþie de ascultare a convorbirilor telefonice sã fie fãcutã numai de cãtre procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie, la propunerea procurorului.

De asemenea, propunem eliminarea alin. 2, întrucât aºa cum este formulat ar da posibilitatea ascultãrii telefoanelor pe timp nelimitat, din 30 în 30 de zile procurorul având posibilitatea, prin ordonanþã motivatã de aceastã datã, sã prelungeascã aceastã dispoziþie.

Domnule deputat Boc, vreau sã vã anunþ, deoarece constat cu regret faptul cã se cam abuzeazã de interpretarea mea largã, dupã aceastã intervenþie, voi trece la aplicarea ghilotinei. Deci nu peste cuvântul dumneavoastrã, aplic ghilotina ºi, dupã ce veþi lua cuvântul, voi trece la vot pentru fiecare amendament.

Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

A fost un _gentlemen agreement_ ºi cred cã nu mai era nevoie sã deschidem discuþia.

orice prelungire se face numai de cãtre instanþa de judecatã. Sau poate fi completat acest text în sensul menþionãrii faptului cã prelungirea propusã de procuror sã fie aprobatã de cãtre instanþa de judecatã.

Noi am cerut în alin. 2 ca, pentru motivele temeinice, aceste mãsuri sã poatã fi prelungite de procuror prin ordonanþã motivatã, cu aprobarea procurorului naþional al Parchetului Naþional Anticorupþie, adicã nu orice procuror sã poatã oricând dispune prelungirea arestãrii cu încã 30 de zile, singur ºi de la sine putere, ci, sã aibã, repet, aprobarea procurorului naþional pentru a face justificarea faptului cã se impune o asemenea prelungire a duratei arestãrii.

Toate aceste mãsuri, pe de o parte, se doresc a fi în concordanþã cu textul constituþional, iar, pe de altã parte, de a institui garanþiile procesuale ºi procedurale pentru persoanele care ar intra sub incidenþa prevederilor acestei legi.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Trifoi.

Discuþia era pentru ceilalþi care intervin.

Am înþeles, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

La art. 16 alin. 1 ºi 2 avem aceste amendamente ºi probabil cã aici ar trebui sã meditãm asupra lor.

Potrivit formulei iniþiale, procurorii Parchetului Naþional Anticorupþie pot dispune mãsura arestãrii pe o duratã de cel mult 30 de zile. Amendamentul nostru constã în reducerea acestei durate la 15 zile. Textul Constituþiei nu ne interzice, text care spune cã: ”Arestarea se face în temeiul mandatului emis de magistrat, pe o duratã de cel mult 30 de zileÒ. Aceasta înseamnã cã, prin legi speciale, putem avea ºi o duratã mai scurtã a mandatului de arestare, având în vedere privarea de libertate. Aceasta este prima problemã de reducere la 15 zile.

A doua, credem noi, este mult mai substanþialã, ºi aici ar trebui sã meditãm dacã, din punct de vedere constituþional, nu avem probleme. La alin. 2 se spune: ”Pentru motive temeinice, mãsurile prevãzute la alin. 1...Ò, adicã arestarea, ”...pot fi prelungite de procurori prin ordonanþã motivatã, fiecare prelungire neputând depãºi 30 de zileÒ.

## Doamnelor ºi domnilor,

Constituþia României este foarte simplã: ”Prelungirea arestãrii se aprobã numai de instanþa de judecatã.Ò În condiþiile acestea, acest text este neconstituþional.

Orice prelungire a arestãrii în România se face de cãtre instanþa de judecatã, ºi nu de cãtre procurorii de la Parchetul Naþional Anticorupþie.

Nu credem cã putem ieºi de sub incidenþa Constituþiei, adicã prelungirea cu încã 30 de zile sã poatã fi efectuatã de procuror prin ordonanþã.

Noi credem cã acest text trebuie eliminat, aºa cum s-a propus de cãtre colegul nostru Cornel ªtirbeþ, pentru a nu încãlca prevederile Constituþiei, pentru cã, repet,

Domnule preºedinte, Susþinem textul din ordonanþa de urgenþã.

Suntem împotriva acestor amendamente, în primul rând pentru cã obiectul discuþiei se pare cã nu a fost bine precizat. Noi nu am scris în art. 16 nimic referitor la mãsura arestãrii preventive, aºa cã întreaga pledoarie fãcutã aici în legãturã cu condiþiile în care se poate dispune mãsura arestãrii prevenitive ºi prelungirea acestei mãsuri nu sunt raportate la textul ordonanþei de urgenþã.

În art. 16 este vorba doar de posibilitatea ca procurorii, pentru strângerea de probe, sã punã sub supraveghere conturile bancare ºi conturile asimilate acestora, liniile telefonice sau sã aibã acces la sistemele informaþionale. Nu este vorba de mãsura arestãrii preventive. Aºa încât, toate argumentele expuse dumneavoastrã sunt raportate la un obiect strãin ordonanþei de urgenþã.

În ceea ce priveºte termenul pe care aceste mãsuri se dispun, ºi anume cel de 30 de zile, acest termen este concordant cu termenele prevãzute în procedura penalã, cu termenele prevãzute în alte legi speciale, ºi aº enumera numai Legea nr. 78/2000, nr. 143/2000, nr. 677/2001 ºi aºa mai departe, deci aprobate de Parlament.

Pe de altã parte, în vederea asigurãrii garanþiilor procesuale, ordonanþa trimite la textele art. 91 ºi 91[5] din Codul de procedurã penalã, care conferã toate garanþiile procesuale pentru luarea acestor mãsuri, cu respectarea drepturilor omului.

De aceea, noi considerãm cã textul este pe deplin constituþional ºi trebuie aprobat în varianta pe care noi, Executivul, am formulat-o.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste precizãri,

Cu 83 de voturi împotrivã, 25 pentru ºi douã abþineri, amendamentele colegilor noºtri au fost respinse.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/14.VI.2002

Abþineri? O abþinere.

Cu 83 de voturi pentru, 26 împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat textul art. 16 alin. 1 lit. a), în formularea iniþiatorului.

La art. 16 lit. b), vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 15. Nu aveþi obiecþiuni. A fost adoptat amendamentul de la punctul 15 ºi se modificã lit. b).

Art. 16 lit. c). Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 16, alin. 2, 3, 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea iniþiatorului.

Art. 17, 18 ºi 19. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea iniþiatorului.

- Art. 20 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 16. Nu sunt

- obiecþiuni. Votat amendamentul, modificat textul art. 20, alin. 1.

- Da, s-a admis amendamentul comisiei, la art. 16

- alin. 1. Pardon. Amendamentul 16 cu privire la art. 20 alin. 1, în sensul comisiei.

- Art. 20 alin. 2 ºi 3. Comisia nu a avut amendamente.

- Votat în formularea iniþiatorului.

- Art. 21, 22, 23. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formula-

- rea iniþiatorului.

- Art. 24, urmãriþi amendamentul 17. Dacã aveþi

- obiecþiuni la amendamentul 17 al Comisiei juridice? Nu sunt. Admis amendamentul 17, modificat 24.

- Titlul capitolului V. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formu-

- larea iniþialã.

La art. 25, urmãriþi amendamentul 18. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul Comisiei juridice, modificat art. 25.

- Art. 26, urmãriþi amendamentul 19. Dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 19, modificat art. 26.

Titlul capitolului VI. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Art. 27, 28. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea iniþiatorului.

Art. 29, 30, 31. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea iniþiatorului.

Art. 32. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 33 ºi 34, care este ultimul. Nu sunt obiecþiuni. Votate ambele în formularea iniþiatorului.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs textele acestei legi. Urmeazã s-o

|**Domnul Nicolae Leonãchescu:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|absent| |Anastasescu Olga-Lucheria|prezentã| |Andea Petru|absent| |Andrei Ioan|absent|

|Andronescu Ecaterina|absentã| |---|---| |Antal Istv‡n|absent| |Anton Marin<br>Antonescu George Crin Laurenþiu|absent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|absentã| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|absent| |Armaº Iosif|absent| |Arnãutu Eugenu|absent| |Asztalos FerencÉ|absent| |Antal Istv‡n|prezent|

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga pe cei care nu rãspundeþi prima datã sã aveþi rãbdare pentru a doua strigare.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

|**Domnul Nicolae Leonãchescu:**|| |---|---| |Apostolescu Maria<br>Baban ªtefan<br>Babiuc Victor|prezentã<br>absent<br>absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel<br>Baltã Mihai<br>Baltã Tudor|prezent<br>prezent<br>absent| |Bar Mihai|absent| |Bara Radu-Liviu<br>Barbu Gheorghe<br>Bartoº Daniela<br>Bãdoiu Cornel|prezent<br>absent<br>absentã<br>absent| |Bãlãeþ Miticã<br>Bãlãºoiu Amalia<br>Bãncescu Ioan<br>Bâldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>prezent<br>absent| |Bereczki Endre|absent| |Birtalan çkos|absent| |Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile<br>Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boajã Minicã<br>Boc Emil<br>Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel<br>Bolcaº Augustin Lucian<br>Bšndi Gyšngyike<br>Borb•ly L‡szl—<br>Bozgã Ion<br>Bran Vasile<br>Brînzan Ovidiu<br>Brudaºca Damian|prezent<br>prezent<br>absent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bucur Constantin<br>Bucur Mircea|absent<br>absent| |Buga Florea|absent| |Burnei Ion|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|prezentã| |Buzatu Dumitru|absent| |Buzea Cristian Valeriu|absent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Canacheu Costicã|absent| Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Ignat Miron prezent Cazimir ªtefan prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Cãºunean Vlad-Adrian prezent Ionel Adrian prezent Cerchez Metin absent Ionescu Anton absent Cherescu Pavel absent Ionescu Costel Marian prezent Chiliman Andrei Ioan absent Ionescu Dan absent Chiriþã Dumitru absent Ionescu Daniel prezent Ciontu Corneliu prezent Ionescu Mihaela absentã Ciuceanu Radu prezent Ionescu Rãzvan absent Ciupercã Vasile Silvian prezent Ionescu Smaranda prezentã Cîrstoiu Ion absent Iordache Florin prezent Cladovan Teodor prezent Iriza Marius absent Cliveti Minodora prezentã Iriza Scarlat prezent Coifan Viorel Gheorghe prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Cojocaru Nicu absent Jipa Florina Ruxandra absentã Crãciun Dorel Petru prezent Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau absent Creþ Nicoarã prezent Kelemen Hunor prezent Cristea Marin prezent Kerekes K‡roly prezent Criºan Emil prezent K—nya-Hamar S‡ndor absent Dan Matei-Agathon absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Daraban Aurel prezent Kov‡cs Zoltan absent Dinu Gheorghe prezent Lari Iorga Leonida absentã Dobre Traian prezent Lazãr Maria absentã Dobre Victor Paul absent Lãpãdat ªtefan prezent Dobrescu Smaranda prezentã Lãpuºan Alexandru prezent Dolãnescu Ion absent Leonãchescu Nicolae prezent Dorian Dorel prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Dorneanu Valer prezent Lepºa Victor Sorin absent Dragomir Dumitru absent Longher Ghervazen absent Dragoº Liviu Iuliu prezent Loghin Irina absentã Dragu George prezent Luchian Ion absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Magheru Paul prezent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Maior Lazãr Dorin prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Makkai Grigore prezent Dumitriu Carmen absentã Man Mircea absent Duþu Constantin absent Manolescu Oana absentã Duþu Gheorghe prezent Marcu Gheorghe absent Enescu Nicolae prezent Mardari Ludovic prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Marin Gheorghe prezent Eserghep Gelil absent Marineci Ionel prezent Fâcã Mihail prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Firczak Gheorghe absent Mãlaimare Mihai Adrian prezent Florea Ana prezentã Mãrãcineanu Adrian prezent Florescu Ion prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Fotopolos Sotiris prezent Mândroviceanu Vasile absent Frunzãverde Sorin absent Mera Alexandru-Liviu prezent Gaspar Acsinte prezent Merce Ilie prezent Georgescu Filip absent Meºca Sever absent Georgescu Florin absent Miclea Ioan prezent Gheorghe Valeriu absent Micula Cãtãlin absent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Mihalachi Vasile prezent Gheorghiu Adrian prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Gheorghiu Viorel prezent Mincu Iulian absent Gingãraº Georgiu absent Mircea Costache prezent Giuglea ªtefan prezent Mirciov Petru absent Godja Petru prezent Miron Vasile prezent Grãdinaru Nicolae prezent Mitrea Manuela prezentã Grigoraº Neculai prezent Mitrea Miron Tudor absent Gubandru Aurel prezent Mitu Dumitru Octavian absent Gvozdenovici Slavomir absent Miþaru Anton prezent Haºotti Puiu absent Mînzînã Ion absent Hogea Vlad-Gabriel prezent Mocioalcã Ion prezent Holtea Iancu absent Mocioi Ion prezent Hrebenciuc Viorel absent Mogoº Ion absent Ianculescu Marian prezent Mohora Tudor prezent Ifrim Mircea prezent Moisescu George Dumitru prezent

## 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/14.VI.2002

Moisoiu Adrian prezent Moiº Vãsãlie prezent Moldovan Petre prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Moldoveanu Eugenia prezentã Moraru Constantin Florentin prezent Motoc Marian-Adrian absent Musca Monica Octavia absentã Muºetescu Tiberiu Ovidiu absent Naidin Petre prezent Nan Nicolae absent Nassar Rodica prezentã Naum Liana Elena prezentã Nãdejde Vlad-George prezent Nãstase Adrian absent Nãstase Ioan Mihai prezent Neacºu Ilie absent Neagu Ion prezent Neagu Victor prezent Neamþu Horia-Ion prezent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Nechifor Cristian prezent Negoiþã Liviu-Gheorghe absent Nica Dan absent Nicolae Ion absent Nicolãescu Gheorghe-Eugen absent Nicolescu Mihai prezent Nicolicea Eugen prezent Niculescu Constantin prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Nistor Vasile absent Niþã Constantin prezent Oltean Ioan prezent Olteanu Ionel prezent Oltei Ion prezent Onisei Ioan prezent Palade Doru Dumitru prezent Pambuccian Varujan absent Paºcu Ioan Mircea absent Pataki Iulia absentã Patriciu Dinu absent Pãduroiu Valentin prezent Pãºcuþ ªtefan absent Pãun Nicolae absent PŽcsi Ferenc prezent Pereº Alexandru prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Petruº Octavian Constantin prezent Pleºa Eugen-Lucian prezent Podgoreanu Radu absent Pop Napoleon absent Popa Constanþa prezentã Popa Cornel prezent Popa Virgil absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Popescu Costel-Eugen prezent Popescu Gheorghe prezent Popescu Dorin Grigore absent Popescu Ioan Dan absent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent Popescu Virgil prezent Posea Petre prezent Predicã Vasile absent Pribeanu Gheorghe absent Priboi Ristea prezent

Purceld Octavian-Mircea prezent Puºcaº Vasile absent Puwak Hildegard-Carola absentã Puzdrea Dumitru absent Radan Mihai prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Raicu Romeo-Marius absent Rasovan Dan Grigore prezent Rãdoi Ion prezent Rãdulescu Grigore Emil absent Roºculeþ Gheorghe prezent Rus Emil prezent Rus Ioan prezent Ruºanu Dan-Radu absent Sadici Octavian prezent Sali Negiat absent Sandache Cristian prezent Sandu Alecu absent Sandu Ion Florentin absent Sassu Alexandru prezent Saulea Dãnuþ absent Savu Vasile Ioan absent Sãpunaru Nini absent Sârbu Marian absent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Selagea Constantin prezent Sersea Nicolae prezent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan prezent Sireþeanu Mihail absent Sonea Ioan prezent Spiridon Nicu prezent Stan Ioan absent Stan Ion prezent Stana-Ionescu Ileana prezentã Stanciu Anghel prezent Stanciu Zisu absent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãniºoarã Mihai absent Stoian Mircea absent Stoica Valeriu absent Stroe Radu absent Stuparu Timotei prezent Suciu Vasile prezent Suditu Gheorghe prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªnaider Paul absent ªtefan Ion prezent ªtefãnescu Codrin prezent ªtefãnoiu Luca absent ªtirbeþ Cornel prezent Tam‡s S‡ndor absent Tãrâþã Culiþã absent Târpescu Pavel prezent Tcaciuc ªtefan absent Teculescu Constantin absent Timiº Ioan absent Toader Mircea Nicu absent Todoran Pavel prezent Tokay Gheorghe prezent Tor— Tiberiu prezent Tudor Marcu absent Toader Mircea Nicu prezent Tudose Mihai prezent Tunaru Raj-Alexandru absent Þibulcã Alexandru prezent Þocu Iulian Costel absent Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezentã Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Lia-Olguþa prezentã Vasilescu Valentin absent Vekov K‡roly-J‡nos prezent Verbina Dan prezent Vida Iuliu prezent Videanu Adriean absent Viºinescu Marinache prezent Voicu Mãdãlin absent Voinea Florea prezent Winkler Iuliu absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Zãvoianu Dorel prezent Zgonea Valeriu ªtefan prezent

Este absent. La cei prezenþi spun eu ”prezentÒ ºi zic ºi dânºii ”prezentÒ.

|Varga Attila<br>Vasile Aurelia|prezent<br>prezentã|_spune de domnul Cârstoiu cã este în Pa_<br>_în salã.)_|_rlament, dar nu_| |---|---|---|---| |<br>Vasilescu Nicolae|absent|<br>Încã o datã:|| |Vasilescu Lia-Olguþa<br>Vasilescu Valentin<br>Vekov K‡roly-J‡nos<br>Verbina Dan<br>Vida Iuliu<br>Videanu Adriean<br>Viºinescu Marinache<br>Voicu Mãdãlin<br>Voinea Florea<br>Winkler Iuliu<br>Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezentã<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent|Cîrstoiu Ion<br>Cojocaru Nicu<br>Dan Matei Agathon<br>Dobre Victor Paul<br>Dolãnescu Ion<br>Dragomir Dumitru<br>Drãgãnescu Ovidiu-Virgil<br>Dumitriu Carmen<br>Duþu Constantin<br>Eserghep Gelil<br>Firczak Gheorghe<br>Frunzãverde Sorin|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Zãvoianu Dorel<br>Zgonea Valeriu ªtefan|prezent<br>prezent|Georgescu Filip<br>Georgescu Florin|absent<br>absent| |Refacem prezenþa pentru cei care au venit între timp.<br>Vã rog sã fiþi foarte atenþi.||Gheorghe Valeriu<br>Gheorghiof Titu-Nicolae<br>Gingãraº Georgiu|absent<br>prezent<br>absent| |Albu Gheorghe|absent|Gvozdenovici Slavomir|absent| |Ana Gheorghe|prezent|Haºotti Puiu|absent| |Andea Petru|absent|Holtea Iancu|prezent| |Andrei Ioan|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã|Ionescu Anton|prezent| |Anton Marin|absent|Ionescu Dan|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Ariton Gheorghe<br>Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugenu<br>Asztalos Ferenc<br>Baban ªtefan<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Baltã Tudor<br>Bar Mihai<br>Bara Radu-Liviu<br>Barbu Gheorghe|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent|Ionescu Mihaela<br>Ionescu Rãzvan<br>Iriza Marius<br>Ivãnescu Paula Maria<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Kelemen Attila-BŽla-Ladislau<br>K—nya-Hamar S‡ndor<br>Kovacs Zoltan<br>Lari Iorga Leonida<br>Lazãr Maria<br>Lepºa Victor Sorin<br>Longher Ghervasen<br>Loghin Irina<br>Luchian Ion|prezentã<br>absent<br>absent<br>prezentã<br>absentã<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absentã<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>absentã<br>absent| |Bartoº Daniela|absentã|Man Mircea|absent| |Bãdoiu Cornel|absent|Manolescu Oana|absentã| |Bãlãeþ Miticã|absent|Marcu Gheorghe|absent| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã|Mândroviceanu Vasile|absent| |Bãdoiu Cornel<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>prezent<br>absent|Meºca Sever<br>Micula Cãtãlin<br>Mihãilescu Petru-ªerban|absent<br>absent<br>absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan Akos|prezent<br>absent|Mincu Iulian<br>Mirciov Petru|prezent<br>prezent| |Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Bšndi Gyšngyike<br>Bucur Constantin<br>Bucur Mircea<br>Buga Florea<br>Buzatu Dumitru<br>Buzea Cristian Valeriu|prezent<br>absentã<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent|Mitrea Miron Tudor<br>Mitu Dumitru Octavian<br>Mînzînã Ion<br>Mogoº Ion<br>Motoc Marius Adrian<br>Musca Monica Octavia<br>Muºetescu Ovidiu<br>Nan Nicolae<br>Nãstase Adrian|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentã<br>absent<br>absent<br>absent| |Calcan Valentin Gigel<br>Canacheu Costicã<br>Cerchez Metin|prezent<br>prezent<br>prezent|Neacºu Ilie<br>Negoiþã Gheorghe Liviu<br>Nica Dan|absent<br>prezent<br>absent| |Cherescu Pavel|prezent|Nicolae Ion|absent| |Chiliman Andrei Ioan|absent|Nicolãescu Gheorghe-Eugen|absent| |Chiriþã Dumitru|absent|Nistor Vasile|absent| |Cîrstoiu Ion|absent|Pambuccian Varujan|prezent|

Stimaþi colegi,

Cei care aþi rãspuns prezent rãmâneþi în salã!

|Paºcu Ioan Mircea<br>Pataki Iulia|absent<br>absentã| |---|---| |Patriciu Dinu|absent| |Pãun Nicolae|absent| |Pãºcuþ ªtefan<br>Pop Napoleon|prezent<br>absent| |Podgoreanu Radu|absent| |Popa Virgil|absent| |Popescu Dorin Grigore|absent| |Popescu Ioan Dan|absent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin<br>Predicã Vasile|absent<br>absent| |Pribeanu Gheorghe|absent| |Puºcaº Vasile<br>Puwak Hildegard-Carola<br>Puzdrea Dumitru<br>R‡duly R—bert K‡lm‡n<br>Raicu Romeo-Marius<br>Rãdulescu Grigore Emil|absent<br>absentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Ruºanu Dan Radu<br>Sali Negiat<br>Sandu Alecu|absent<br>absent<br>absent| |Sandu Ion Florentin<br>Saulea Dãnuþ|prezent<br>absent| |Savu Vasile Ioan|absent| |Sãpunaru Nini|absent| |Sârbu Marian|absent| |Severin Adrian|absent| |Sireþeanu Mihail<br>Stan Ioan<br>Stanciu Zisu|absent<br>absent<br>absent| |Stãniºoarã Mihai|absent| |Stoian Mircea|absent| |Stoica Valeriu|absent| |Stroe Radu|prezent|

|ªnaider Paul|absent| |---|---| |ªtefãnoiu Luca<br>Tam‡s S‡ndor<br>Tãrâþã Culiþã|absent<br>absent<br>absent| |Tcaciuc ªtefan|absent| |Teculescu Constantin|absent| |Timiº Ioan|absent| |Tudor Marcu|absent| |Tunaru Raj-Alexandru|absent| |Þocu Iulian Costel|absent| |Vasilescu Nicolae|absent| |Vasilescu Valentin|absent| |Videanu Adriean|absent| |Voicu Mãdãlin|absent| |Winkler Iuliu|absent|

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog pe toþi cei care aþi rãspuns sã intraþi în salã ºi sã vã reluaþi locurile, pentru cã am senzaþia cã unii au spus ”prezentÒ ºi au plecat.

Vã rog sã poftiþi în salã!

Doamna Musca Octavia Ñ prezentã

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dumneavoastrã sunteti prezent sau doamna Muscã? n-am înþeles. A..., nu o vãzusem pe colega noastrã.

Stimaþi colegi,

Îmi pare rãu sã constat cã din cei 232 de colegi care au rãspuns ”prezentÒ au mai rãmas în salã 133. În aceste condiþii, sunt nevoit sã suspend lucrãrile pentru ziua de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 97/14.VI.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei