Dan Constantinescu

Domnule preºedinte, nu voi începe, cum ar fi normal, tot cu o chestiune de procedurã, deoarece, deºi sunteþi iniþiator, eu am încredere în obiectivitatea dumneavoastrã de a conduce aceastã ºedinþã nepãrtinitor. Altminteri, ar fi fost firesc ºi cel puþin elegant, sã gãsim o altã formulã.

Sigur cã în expunerea de motive au fost prezentate o serie de repere potrivit cãrora iniþiatorii doresc cã modifice legea Curþii de Conturi. Din pãcate, aceste repere, dupã opinia mea, sunt false, motivaþia fiind una cât se poate de prozaicã, ºi anume încercarea Ñ ºi reuºitã, pânã în acest moment Ñ de subordonare politicã a Curþii de Conturi.

Ca un simplu exemplu, v-aº da, tot procedural, modul în care au reprezentat Curtea de Conturi în aceste dezbateri o serie de oficiali, întâmplãtor, numai din zona jurisdicþionalã, nici unul din zona economicã, modul obedient în care au acceptat toate propunerile iniþiatorilor ºi au respins toate amendamentele noastre. Este firesc sã fie aºa dacã ne gândim cã aceºtia vor trece printr-un nou filtru, comandat de putere dupã numai doi ani de la numirea lor în funcþie.

De altfel, aceastã falsitate a motivaþiei se vede ºi din contradicþia dintre extinderea obiectului de activitate a Curþii de Conturi ºi reducerea numãrului consilierilor, procurorilor ºi judecãtorilor.

Este un rezultat obþinut Ñ demisia preºedintelui Curþii de Conturi Ñ care credeam cã satisface partidul de guvernãmânt, dornic sã acapareze toate instituþiile, într-un procedeu, sã spunem, la limita democraþiei.

N-a fost sã fie aºa ºi se pare cã trebuie transpus actualul algoritm politic general, în cazul Curþii de Conturi, motiv pentru care singura ”gãselniþãÒ a fost aceea de a destitui, printr-o lege, toþi consilierii Curþii de Conturi ºi a-i renumi, potrivit actualului algoritm.

De altfel, intenþia declaratã, de subordonare, este legatã ºi de alte texte privind obiectul de activitate. Se

ajunge, la un moment dat, sã se exceadã obiectul de activitate a Curþii de Conturi prin atribuþii legate de controlul unor clauze de privatizare, cum ar fi cele sociale, de investiþii sau de altã naturã, care nu au legãturã cu ideea de formare a veniturilor ºi de control al utilizãrii lor, care este obiectul de bazã al Curþii de Conturi.

De asemenea, iniþiatorii nici mãcar nu s-au sfiit sã accentueze un lucru care nici nu mai trebuie accentuat. Apare un paragraf care prevede cã aceastã Curte de Conturi poate verifica elementele legate de privatizare, indiferent de data, momentul ºi aºa mai departe când aceste proceduri de privatizare au fost îndeplinite.

Am solicitat la vremea respectivã eliminarea textului, dintr-un singur motiv: nicãieri nu se prevede o limitã temporalã pânã la care Curtea de Conturi sã-ºi exercite activitatea. Mai mult, o parte din colegii de la Curtea de Conturi au ridicat problema prescripþiei legate de unele fapte, dar nici aceste argumente nu au avut deschiderea pentru a fi analizate, într-adevãr, cu temei, ºi a fi discutate.