Adrian Pãunescu

Domnule preºedinte,

Nu vorbesc în numele grupului, dar vreau sã întreb dacã traducerea în româneºte a unui text religios, etnografic sau de divertisment, dacã traducerea în genere reprezintã un act de pedepsire a celor ce vorbesc o limbã ºi au dreptul la ea Ñ ºi noi susþinem dreptul lor la ea Ñ ºi dacã nu cumva ne situãm într-un punct de vedere foarte periculos asupra acestei chestiuni.

Noi ajungem sã menajãm susceptibilitãþi care ar putea considera cã traducerea în limba românã e un act de regresiune, e un act de pedepsire, de amendare a textului aºa cum a fost exprimat el în limba minoritãþii respective. Mi se pare de neînþeles sã acceptãm aºa ceva! Pentru cã eu nu cred cã traducerea unui mare poet, Ady, Joszef Attila ºi aºa mai departe, oricare ar fi el, traducerea unui text literar, traducerea unei rugãciuni, traducerea unui gag din limba maghiarã în limba românã reprezintã un fapt negativ, adicã am scãpat cu aceste excepþii de retrogradare în limba românã care, totuºi, e limba oficialã a tuturor cetãþenilor acestei þãri. ªi ar fi vinovat sã acceptãm acest punct de vedere reacþionar, acest punct de vedere antieuropean, antiromânesc ºi, pânã la urmã, antimaghiar. Pentru cã dacã valorile unei minoritãþi nu sunt cunoscute majoritãþii e imposibil ca între majoritatea respectivã ºi minoritatea respectivã sã se creeze acele relaþii curate de fraternitate, de solidaritate, de cunoaºtere.

Nimeni nu cere, iatã, în acest Senat sã nu se vorbeascã ºi în limba maghiarã, acolo unde existã maghiari. Acest act consacrã, încã o datã, dreptul colegilor noºtri, fraþilor noºtri maghiari, de a se exprima în limba lor în toate domeniile. Dar asta e una ºi refuzul de a se subtitra în româneºte mi se pare o enormitate pe care eu, personal, o resping cu indignare. Cred cã s-ar face un pas înapoi cãtre secesiune, cãtre segregaþie, cãtre urã ºi cãtre Ñ în fond Ñ suspiciune. Nimeni nu vrea sã controleze aceste emisiuni, dar cred cã nu trebuie sã acceptãm punctul de vedere foarte periculos cã prin traducere în limba românã, limba oficialã a tuturor cetãþenilor români, repet, noi am face un act de sãrãcire, de îngrãdire a limbii maghiare. Or, este un act de îmbogãþire pe care eu l-aº promova ºi i-aº ruga pe toþi colegii sã facã un act de conºtiinþã ºi sã-l promoveze ca atare.

Aºadar, nu urã împotriva nimãnui, ci iubire faþã de toþi ºi faþã de limba românã, care ºi aºa Ñ dupã cum ne putem uita pe harta stalinismului care revine Ñ este ameninþatã în estul hãrþii României eterne.