Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este cazul sã începem ºedinþa de astãzi, 8 octombrie, preºedinte al ºedinþei fiind subsemnatul, vicepreºedintele Senatului, Gheorghe Buzatu, asistat de domnii secretari Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi Mihai Ungheanu.

În ce priveºte prezenþa, dupã cum o vedeþi afiºatã, sunt prezenþi 112 senatori, lipsesc 7 colegi, motivat: domnul senator Bãdulescu Laurian, Belu Ioan Ñ bolnav, Cozmâncã Octav, Lupoi Mihail, Roman Petre, Stãnoiu Mihaela, Theodorescu Rãzvan.

Fiecare dintre dumneavoastrã aþi primit ordinea de zi. Dacã sunteþi de acord cu ordinea de zi care v-a fost supusã?

Domnul senator Pãunescu.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Sunt, desigur, de acord, domnule preºedinte, cu ordinea de zi, dar am impresia cã lipseºte ceva din ea, ºi anume, continuarea discuþiei despre proiectul de Lege privind indemnizaþia de merit, asupra cãruia aº ruga plenul Senatului sã stãruim astãzi, pentru cã mai sunt foarte puþine lucruri de discutat. Este de discutat una dintre chestiunile care s-au ridicat de cãtre domnul preºedinte de ºedinþã ºi asupra cãreia lucrurile sunt clare. Regulamentele prevãd cã, în cazul în care un amendament nu este adoptat, deci egalitate, rãmâne valabil textul iniþial, nu cealaltã variantã, conform cãreia ar trebui sã adoptãm textul din amendament, numai pentru cã domnul preºedinte are dreptul la douã voturi. Nicãieri, despre plen, nu existã nici un fel de precizare în aceastã direcþie.

Deci v-aº ruga, domnule preºedinte, sã supuneþi plenului rugãmintea mea de a termina astãzi, pentru cã e foarte scurt textul pe care îl mai avem de dezbãtut, Legea privind indemnizaþia de merit.

Vã mulþumesc, domnule senator. Mai este o propunere. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Dacã reþinem bine, noi am fost ºi în sesiune extraordinarã pe acest subiect. În sesiunea extraordinarã, comisiile de specialitate au fãcut raportul ºi eram în faza finalã.

Subliniez cã aceste douã teme nu sunt teme care sã fie, sã spunem, neutre din punct de vedere al impactuluiÉ Nu faptul cã suntem în plinã campanie de toamnã, nu faptul cã aceste legi confuzioneazã în continuare sau faptul cã nu existã o soluþie datã la aceste legi esteÉ Este un lucru pe care nu putem sã-l minimalizãm faptul cã aceste legi nu se discutã, cã nu intrã în ordinea de zi ºi cã nu le putem aproba, motiv pentru care solicit, în mod insistent, trecerea lor pe poziþii avansate în listã, astfel încât ele sã poatã sã fie discutate pe ordinea de zi.

Subliniez faptul cã ºi sãptãmâna trecutã am fãcut aceeaºi intervenþie ºi, în mod repetat, ne gãsim în situaþia cã aceste douã legiÉ Poate ni se explicã de ce nu se doreºte sã fie discutate. Poate partidul de guvernãmânt are un alt punct de vedere, poate ºi-a schimbat soluþiile, dar mãcar sã fim informaþi, pentru cã lumea ne întreabã ºi noi, efectiv, nu ºtim ce sã rãspundem.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea este în acelaºi sens cu a domnului senator Paul Pãcuraru.

Vreau sã vã spun cã, în clipa de faþã, în mod abuziv, prefecturile partidului de guvernãmânt, care sunt conduse de reprezentanþii Domniilor lor, au blocat aplicarea Legii nr. 1/2000, nu mai þin cont de art. 2 din Legea nr. 1/2000, care spune cã adeverinþa de proprietate, procesul-verbal de punere în posesie dau drepturi definitiv, în condiþiile în care s-a respectat Legea nr. 18/1991. În clipa de faþã, prefecturile aºteaptã, au îngheþat procesul de punere în posesie ºi aºteaptã aceastã ordonanþã. E o situaþie realã, din teren. ªi vrem sã întrebãm partidul de guvernãmânt, pe reprezentanþii sãi aici, dacã, în acest moment, ºi-au schimbat punctul de vedere vizavi de aceastã lege. De o lunã de zile, mereu apare în ordinea de zi ºi mereu este trimisã într-o asemenea poziþie, ca sã n-o putem lua în dezbatere.

Asta este declaraþie politicã...

## Stimaþi colegi,

Sunt, din nou, în mãsurã, strict la ordinea de zi discutând, sã exprim ºi nemulþumirea mea, ºi a Grupului Liberal pentru faptul cã douã proiecte de legi foarte importante, cu adevãrat foarte importante, sunt întotdeauna trecute pe poziþii restante sau pe poziþii finale ale ordinii de zi, ceea ce face ca, cu siguranþã, sã nu le putem discuta din nou.

Este vorba despre Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole ºi, în egalã mãsurã, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000.

Nu! Este vorba de proceduraÉ Am dreptul sã intervin asupra ordinii de zi, domnule senator. Da?

Poftiþi, doamna senator.

## **Doamna Simona Marinescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Am ºi eu o intervenþie privind ordinea de zi.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/18.X.2001

La punctul 9 al ordinii de zi figureazã proiectul de Lege privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

Aº vrea, domnule preºedinte, sã fac o propunere colegilor din Senat. Înainte de asta, însã, vreau sã fac o menþiune. Pentru dezbaterea acestui act normativ la comisie ºi pentru elaborarea proiectului, confederaþiile sindicale au solicitat o consultare. În ziua în care acest raport s-a dezbãtut, consultarea nu a fost posibilã, având în vedere faptul cã a fost ziua în care s-a votat schimbarea preºedintelui comisiei.

Deoarece acest act normativ trebuie compatibilizat cu prevederile programului de guvernare, de asemenea, trebuie luate în considerare punctele de vedere ale confederaþiilor sindicale, pentru cã trebuie sã avem în vedere cã aduce o modificare substanþialã actualului sistem de asigurãri de ºomaj, vã rog sã

Vã mulþumesc, doamnã senator. Poftiþi, domnule senator.

## Doamnelor ºi domnilor,

Fac o intervenþie de procedurã, pe care am fãcut-o ºi în ianuarie, ºi în februarie anul acesta. Ordinea de zi care este formulatã întâi la Biroul permanent ºi care este votatã în salã nu se respectã.

În cazul de faþã, Legea pentru protecþia limbii române trebuie sã fie, conform celor stabilite în hârtii, pe ordinea de zi de joi dimineaþã. Am vãzut-o introdusã în aceastã ordine de zi, încãlcâdu-se deci ceea ce am votat.

În plus, o propunere care a fost în discuþie, care nu s-a finalizat ºi care urma sã fie dusã pânã la capãt nu este în ordinea de zi. Este vorba de aceastã propunere privind pensia de merit.

Acestea sunt niºte anomalii care nu sunt fireºti deloc în activitatea parlamentarã, nu înþeleg cum se petrec. Eu am sã le ridic ºi la Biroul permanent ºi rãmâne ca, acum, în urma acestor propuneri Ñ vedeþi câte sunt Ñ apropo de ordinea de zi, sã luãm o hotãrâre, în comun, care sã restabileascã, cât de cât, ceea ce am hotãrât noi, prin vot, în aceastã salã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

S-au fãcut mai multe propuneri, aºa cã mã vãd silit... Mai este vreuna? Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## Vã mulþumesc.

Deci, faþã de propunerile care s-au fãcut, sã-mi daþi voie sã le pun la vot în ordinea care s-au fãcut.

Propunerea domnului senator Adrian Pãunescu, referitoare la introducerea proiectului de Lege privind pensia de merit pe ordinea de zi de astãzi.

Dacã sunteþi de acord? Vã rog sã votaþi.

- Propunerea a fost acceptatã cu 69 de voturi pentru. Vã mulþumesc.

În legãturã cu aceastã propunere, trebuie sã stabilim ºi locul la care dumneavoastrã...

Poftiþi, domnule senator Pãunescu.

Pentru a reînnoi hârtiile în mãsurã sã ne edifice asupra fiecãrui cuvânt de lege, eu vã propun ca ea sã fie discutatã în aceastã dupã-amiazã, cãtre finalul ºedinþei, înainte de interpelãri.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da. Vã mulþumesc, domnule senator.

S-a mai fãcut o propunere de cãtre doamna senator Simona Marinescu, ca proiectul de lege de la nr. 9 sã fie amânat Ñ avusesem deja în vedere... Ñ ºi retrimis la comisie, pentru a se desfãºura un dialog cu reprezentanþii sindicatelor. Am înþeles bine.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Poftiþi, vã rog.

Vã mulþumesc. Propunerea a fost acceptatã. O altã propunere a domnilor senatori...

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Domnule preºedinte...

Poftiþi, vã rog.

V-aº ruga sã dispuneþi cãtre secretariatul tehnic sã se aducã noua formã a legii.

Da. Imediat, da.

Mai multe propuneri vizau proiectele de lege de la poziþiile 12 ºi 13 din ordinea de zi. Domnii senatori... Pãcuraru ºi colegii.

Unde anume...? Aveþi ordinea de zi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Trebuie sã mã alãtur ºi eu obiecþiunii colegului Adrian Pãunescu, pentru cã, din câte îmi amintesc, când un proiect se întrerupe din cauza terminãrii timpului programat, preºedintele de ºedinþã este dator sã fixeze data. Dupã cât ºtiu eu, parcã s-a fixat continuarea astãzi ºi nici eu nu l-am vãzut pe ordinea de zi.

Domnule preºedinte, imediat dupã terminarea rapoartelor de mediere. Dupã poziþia 7. Punctele 8 ºi 9.

Domnule senator, dacã-mi daþi voie...

Vã rog!

Opinia mea este... Pe locul 8, proiectul de Lege pentru protecþia limbii române, care a fost deja început; urmeazã douã proiecte în procedurã de urgenþã ºi pe locurile 11 ºi 12 e tot...

Da, punctul 9 l-am amânat acum, domnule preºedinte.

Punctul 9 este scos. 10, deci...

Da, în locul poziþiei 9... 12...

Acolo.

Da, în locul poziþiilor 9 ºi 10.

Da. Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Punctul 9 este ocupat.

Poziþia 9 aþi luat-o dumneavoastrã. 10 ºi 11. Eu aºa mi-am notat aici, aºa vor fi.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Poftiþi, vã rog.

Cu 47 de voturi pentru, a fost aprobatã ºi aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

În continuare, trecem la ”Declaraþii politiceÒ.

Vã rog, în ordinea ºi în timpul pe care fiecare grup îl are la dispoziþie. Pentru început, domnul senator Adrian Pãunescu.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Mi-aº intitula declaraþia mea politicã de astãzi aºa cum ºi-a numit un mare scriitor român, Camil Petrescu, una din cãrþile sale: ”Ultima noapte de dragoste, prima noapte de rãzboiÒ.

Nimãnui, desigur, nu-i poate plãcea starea de rãzboi. Nici rãzboinicii de meserie nu considerã starea de rãzboi o stare naturalã.

ªi totuºi, suntem în faþa unei situaþii prin care, parcã, generaþia noastrã umanã nu a trecut: o confruntare pe care nu putem s-o evitãm, o confruntare care poate rezolva în fond prima parte a problemelor terorismului, pentru cã partea a doua, aceea gravã, fundamentalã, aceea substanþialã, nimeni n-o poate rezolva prin rãzboi. Trebuie, pur ºi simplu, regânditã lumea ºi trebuie puse

altfel marile ei probleme, marile ei dileme, marile ei contradicþii.

Omenirea nu va putea supravieþui, în ansamblul ei, ºi, mai ales, nu vor putea supravieþui cuceririle ei, dacã mizeria va continua sã existe ºi sã atace fiecare clipã de fericire a lumii civilizate.

Din pãcate, marile puteri au considerat cã lucrurile s-au rezolvat o datã cu schimbarea de regim politic din Estul Europei ºi cã se vor rezolva prin simplul concurs dintre forþele interne ale fiecãrei þãri care a schimbat regimul sãu politic.

Iatã cã nu este aºa. Iatã cã existã sãrãcie ºi, mai grav decât atât, existã marele pericol al mizeriei, care poate anula legea moralã, care îi poate transforma pe - oameni în bestii, care poate concura la distrugerea între gii lumi.

Marile puteri vor înþelege, sunt convins, cã acest tragic rãzboi, care vrea sã pedepseascã niºte vinovaþi, nu va putea pedepsi întregul cerc de vinovaþi. Toþi suntem implicaþi în aceastã culpabilitate. Trebuie sã ne impunem punctul de vedere, ºi anume, cã lumea nu poate fi polarizatã în cele douã dimensiuni cumplite ale sale: fericirea extremã ºi nefericirea extremã.

Noi am aºteptat, în Estul Europei, dupã schimbãrile politice, tehnologii care sã ne plaseze în cercul challenger-ilor pentru fericirea lumii. Din pãcate, nu am reuºit sã intrãm în acest foarte important concurs, nu de frumuseþe, ci de moralã ºi de reindustrializare a lumii.

Ceea ce se întâmplã acum trebuie sã deschidã ºi perspectiva Ñ sperãm ca lucrul acesta sã fie bine înþeles Ñ unui nou sistem de prioritãþi în lumea de azi.

Iatã cã nu ideologiile primeazã, iatã cã Putin se poate înþelege cu Schršder, iatã cã America se poate înþelege cu China. Ceea ce ne frãmântã pe noi este cã noul sistem de prioritãþi trebuie sã includã dezvoltarea urgentã a þãrilor lãsate în paraginã, a þãrilor puse în condiþia de izvoare de materii prime ºi, din acest motiv, destinate sãrãciei ºi Ñ vai! Ñ mizeriei, care este dimensiunea inacceptabilã a sãrãciei, de îndatã ce sãrãcia este, ea însãºi, inacceptabilã la nivel planetar.

Într-adevãr, din acest punct de vedere, globalizarea trebuie sã acþioneze, adicã trebuie sã se dea ºi þãrilor aflate în afara circuitului dezvoltãrii ºansa dezvoltãrii, pentru a crea echilibru pe planeta Pãmânt. Numai în acest fel, problema terorismului, care este astãzi în centrul unor replici militare justificate, se va rezolva în fond. Nu se poate, la nesfârºit, rezolva pe cale de rãzboi ceea ce poate sã se rezolve pe cale de creativitate, pe cale de generozitate ºi pe cale de fraternitate ºi solidaritate planetarã!

Iatã, ºi la noi, lucrurile merg foarte rãu. La noi, în aceastã zonã.

România este, dupã pãrerea mea, la ora de faþã, þinta unui scenariu asupra cãruia nu insist, nu-i ºtiu autorii, dar ºtiu cã este intolerabil sã fim atacaþi în felul cum am fost atacaþi de domnul Voronin de la Chiºinãu, de miniºtrii sãi, sã fie atacatã limba românã, sã fie atacatã istoria românilor, cultura românã, ºi noi sã ne prefacem cã nu observãm.

Spre cinstea sa, primul-ministru Adrian Nãstase a reacþionat faþã de ceea ce un ministru al justiþiei de la Chiºinãu a spus, mizerabil, la adresa României, undeva, la Strasbourg. Dar, din pãcate, ceea ce a spus ministrul justiþiei din Moldova nu este adevãrat. Nu este adevãrat! Dacã ne facem vinovaþi de ceva, ne facem vinovaþi de neimplicare, mãcar în problema culturii româneºti din Moldova, dacã nu chiar mai mult.

Iatã cã diversele noastre bâjbâieli din istoria contemporanã se plãtesc. Iatã cã ajung niºte copii vânduþi ai aceleiaºi mame sã meargã în birourile continentului ºi sã ne acuze exact de ceea ce nu facem ºi ar trebui sã facem, pentru cã ilegitimitatea de dincolo de Prut ºi-a gãsit crainicul desãvârºit în acest abominabil atac la adresa României ºi în purtãtorul sãu de cuvânt, care nu este ministrul justiþiei Ñ sã spunem drept! Ñ este preºedintele ales al Republicii Moldova. ªi el este preºedinte ales tot din cauza mizeriei, a mizeriei în care trãieºte poporul român din Moldova. Pentru cã majoritatea este româneascã în Moldova, dar majoritatea româneascã e sãtulã de minciuni ºi e sãtulã de forme goale. ªi majoritatea româneascã resimte nevoia ajutorului real al majoritãþii româneºti din România.

## **ºi Guvernul sãu sã bage capul în nisip ºi sã considere cã aºa ceva nu existã.**

Sigur cã, pe moment, existã ºi o platã negativã pentru acestea toate, dar nu putem suporta toate aceste vexaþiuni ºi toate aceste demersuri antiromâneºti. Nu e vorba de primul-ministru, nu e vorba de ministrul de externe, ci de poporul român. ªi a vorbi în numele poporului român înseamnã a-i prelua dimensiunea fundamentalã: sãrac, uitat, dar demn.

Nu se poate ca preºedintele Moldovei sã vorbeascã româneºte împotriva limbii române!

Practic, în asemenea situaþii, ca între fraþi, nu s-ar putea spune decât o singurã ºi elementarã frazã: ”Ruºine!Ò O replicã fãrã predicat, o frazã compusã dintr-un singur cuvânt ºi un semn al exclamãrii.

Tot în aceastã vreme, iatã, Guvernul român are de fãcut faþã altor vexaþiuni venite din partea unor diplomaþi ai Ungariei.

Eu am atras atenþia în acest Senat Ñ nu mã mândresc cu faptul cã am fost primul care a spus asta, dar n-am atras atenþia o singurã datã Ñ cã existã o înþelepciune deja exprimatã, ºi anume: criminalul se întoarce la locul faptei!

Constatãm cã, la Sovata, vine în vizitã ºeful Serviciilor Secrete maghiare. Bun venit, domnule, ºi mulþumim de desluºire!

Aºadar, omul s-a întors acolo unde ”lucraseÒ. Am spus aici cã existã suspiciuni, precum cã nu s-ar face o privatizare, ci o etatizare în favoarea altui stat ºi a serviciilor lui secrete.

Nu s-a luat în serios ceea ce am spus. Iatã cã se ajunge în situaþia cã un ministru al învãþãmântului dintr-o þarã strãinã Ñ prietenã, vecinã, dar strãinã Ñ sã invite pe ministrul învãþãmântului din þarã în care vine, la o manifestare de deschidere de an universitar, la care gazdã se considerã cel ce vorbeºte limba universitãþii nou-înfiinþate. Ca ºi când, dacã eu mã duc la New York ºi vorbesc englezeºte, primul poliþist de acolo îmi va spune: ”De ce nu candidaþi la primãria New York-ului, domnule Vasile Vasilescu? De ce, cã sunteþi foarte bun, pronunþaþi bine ”theÒul.

Deci vine un ministru de la Budapesta, se duce la deschiderea anului Ñ bun venit, domnule ministru! Ñ ºi îl invitã pe ministrul învãþãmântului de la Bucureºti sã vinã ºi el acolo. Cã adicã, în România, gazdã e ungurul de la Budapesta, pentru ministrul de la Bucureºti?! E ca în bancul acela genial, cã Bulã a apãrut zgâriat pe faþã ºi l-au întrebat ”Ce ai?Ò ºi el a zis ”M-au prins la nevastã-meaÒ.

Sunt lucruri jenante ºi ele ar trebui sã se încheie înainte de a începe.

În acest context, doamnelor ºi domnilor, e foarte important cum lucreazã mijloacele de comunicare în masã. E foarte important cum lucreazã Televiziunea Românã.

Am spus de mai multe ori de la acest microfon cã e rãu cum se desfãºoarã lucrurile la Televiziunea oficialã. Asearã a început rãzboiul.

Dupã o orã ºi jumãtate a înþeles ºi Televiziunea Românã cã a început rãzboiul. Între timp, Antena 1, PRO TV, alte televiziuni Ñ unele televiziuni de bloc, alte televiziuni de cablu intern între douã camereÉ

Ñ au anunþat. Unii dintre aceºti colegi au transmis de la dracuÕ-n praznic sau de unde ºi-a înþãrcat mama dracului copiii. Televiziunea oficialã transmitea ”Surprize, surprizeÒ!

Am sunat: ”Alo, îl pot gãsi pe domnul Hadjiculea?Ò ”Nu.Ò ”Dar are un telefon mobil?Ò ”Nu putem sã vi-l dãm.Ò Secret de stat!

Am vorbit cu Preºedintele þãrii. Nu era secret sã vorbesc la telefon cu dumnealui, pentru a-l invita la PRO TV, la emisiune ”Sub semnul întrebãriiÒ, dar domnulÉ

Da, dacã domnul K‡roly are un oftat atât de adânc, îl invit ºi pe dumnealui.

Domnul K‡roly, ”veniþi, privighetoarea cântã ºi liliacul eÒÉ e-mpuºcatÉ

Vã aºtept cu plãcere, dar nu aveþi voie, pentru cã la nivelul conducerii dumneavoastrã, s-a luat hotârârea sã nu colaboraþi cu Adrian Pãunescu. Aºa s-a anunþat prin oraº. Deci, dacã doriþi, nu e nici o problemã.

Deci, nu trebuia sã afle nimeni ce s-a întâmplat în lume, dupã opinia TVR. Eu cer, în aceastã situaþie, or dezsãrcinarea noastrã de la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, sã nu mai avem - responsabilitãþi cu privire la Televiziunea oficalã, ori desti tuirea imediatã a acestor oameni fãrã responsabilitate ºi fãrã ruºine.

Este o obligaþie a noastrã, nu e vorba de pãreri personale, ele se conjugã, din pãcate, cu pãrerile generale, este obligaþia noastrã sã atragem atenþia asupra lucrurilor atunci când ele nu se deterioreazã pânã acolo unde au ajuns în seara de 7 octombrie 2001.

- În rest, eu zic sã ne mai bucurãm cât putem de res turile ultimei zile de dragoste ºi sã ne pregãtim pentru rezolvarea de fond a problemelor pe care încearcã, în momentul de faþã, sã le rezolve pentru scurtã vreme rãzboiul.

Vroiam sã spun doar atât, cãÉ

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Drept la replicã!

Domnul doreºte drept la replicã. Însist sã i-l daþi. Va face parte integrantã din cuvântul meu.

Aºadar, am putut vorbi cu aproape toatã lumea, am putut vorbi cu New York-ul. E adevãrat cã nu am putut face o legãturã mai directã la Kabul, dar cu domnul Hadjiculea, nu. L-am gãsit, într-un târziu, pe domnul Pojoni.

Între timp, m-am rugat de oamenii de la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã: ”Domnilor, insistaþi, domnilor, cã e ruºine! Cine stã acuÕ de surprize?! Ce credeþi cã am auzit, între timp?! Cã domnul Hadjiculea a spus: ÇNu, cã mult mai mare audienþã a avut emisiunea ”Surprize, surprizeÒ decât transmiterea directã de pe câmpul de bãtaie.È Sigur, oamenilor le plac veºtile buneÉ

Dar e posibil ca Televiziunea oficialã a României sã nu acþioneze?! Sã nu fie prezentã conducerea Televiziunii la locul cu princina?! SauÉ pentru a face legãtura ºi cu Ministerul Finanþelor Publice, la locul cu pricina, unde urma sã vinã tovarãºul Gherghina?!

Iatã unde ne duce iresponsabilitatea ºi unde ne duce lipsa de ruºine faþã de cei care ne trimit în asemenea posturi înalte. Televiziunile comerciale erau pe fazã de la ora opt fãrã câteva minute, TVR Ñ nu.

Televiziunea oficialã, care este plãtitã de contribuabil ºi care pãtrunde peste tot ºi care este ºi interfaþa României Ð s-a ºi vorbit la marile televiziuni ale lumii despre acele capitale care nu au reacþionat Ð, Televiziunea oficialã nu a fost de faþã. Televiziunea oficialã a fãcut abstracþie de treaba aceasta.

Chestiunea asta îmi aminteºte de una dintre cele mai teribile chestii pe care le-am auzit în viaþa mea de la Marin Preda. ªi anume, fratele sãu a bãut spirt din ãsta cu care se face frecþie ºi s-a îmbolnãvit. I-a fost rãu, l-au bãgat în spital, în fine, dupã ce ºi-a revenit omul, Marin Preda l-a întrebat: ”Bine, mã, Sae, dar tu n-ai vãzut cã acolo scria numai pentru uz extern?Ò, ºi el a zis: ”Da, dar eu am considerat cã este ºi pentru uz internÒ. Tovarãºii talibanilor de la Televiziune au considerat cã e ”mai ales pentru uz internÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi Umanist) mai are 8 minute.

Voi da citire unui comunicat de presã al Partidului România Mare.

Partidul România Mare este atât împotriva terorismului, cât ºi împotriva rãzboiului.

Partidul România Mare s-a pronunþat întotdeauna cu fermitate împotriva terorismului.

Mai mult decât atât, recent, senatorii ºi deputaþii Partidul România Mare au votat, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, pentru acordarea de cãtre þara noastrã a unui sprijin total în lupta comunitãþii internaþionale cu forþele rãului, pentru eradicarea acelor grupãri ºi reþele care au îndoliat umanitatea.

Am adoptat aceastã atitudine, în conformitate cu filozofia noastrã de viaþã, care ne determinã sã promovãm valorile binelui, ale adevãrului, ale iubirii de oameni. În virtutea aceleiaºi filozofii de viaþã, membrii ºi simpatizanþii Partidului România Mare, care reprezintã 25% dintre cetãþenii cu drept de vot ai României, se declarã împotriva rãzboiului, pentru cã niciodatã în istorie rãzboiul nu a reprezentat o soluþie ºi nu a rezolvat nici una dintre problemele þãrilor ºi popoarelor.

A rãzbuna moartea unor civili nevinovaþi prin uciderea altor civili nevinovaþi la celãlalt capãt al lumii, iatã un experiment politic ºi militar care nu poate avea acordul lui Dumnezeu.

Aceastã zonã de conflict, de la porþile Asiei, este extrem de problematicã, fiind vorba de mai multe puteri nucleare, iar situaþia ar putea degenera în conflicte cu mult mai grave.

În tensiunea internaþionalã generatã de declanºarea celui dintâi rãzboi din mileniul III, Partidul România Mare face apel la înþelepciune ºi la identificarea altor cãi ºi mijloace de combatere a adevãraþilor vinovaþi.

Nutrim speranþa cã preºedintele George W. Bush, pe care îl asigurãm de toatã stima noastrã, nu va repeta erorile predecesorului sãu ºi va gãsi în inima lui cele mai nobile îndemnuri creºtineºti de a ajuta nefericitul popor afgan nu cu rachete ºi bombe devastatoare, ci cu toate cele necesare unei vieþi civilizate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Hanganu.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea pleacã de la intervenþia extrem de pertinentã a unui distins coleg senator P.S.D. în urmã cu o sãptãmânã. Primul dintre motivele pentru care România nu are o economie funcþionalã este nefinalizarea procesului de privatizare.

Este cât se poate de vizibil pentru orice analist avizat cã amestecul dintre proprietatea privatã ºi cea de stat, în procente, se pare, aproximativ egale, ºi tergiversarea procesului de privatizare conduce la degradarea constantã a proprietãþii, la grave fapte de corupþie, la împiedicarea efectivã a procesului de relansare economicã.

O lungã perioadã din acest an am asistat, în loc de mãsuri ferme în domeniu, la un carusel de incriminãri ºi acuze în legãturã cu privatizãri înregistrate în legislatura trecutã. Iatã însã cã foarte repede am ajuns sã analizãm privatizãri reclamate ca frauduloase derulate în acest an, iar dosarul Sovata este numai un exemplu din aceastã categorie.

Vorbim mult despre Reºiþa, despre ”SidexÒ, dar foarte puþin despre marea ruºine care este privatizarea de la ”VentilatorulÒ Bucureºti. Aici, un investitor important ºi serios, lucru declarat de Autoritatea pentru Privatizarea ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi de toþi cei în temã care s-au implicat în acest caz, cumpãrã acþiuni de pe piaþa Rasdaq ºi devine acþionar majoritar. Când, ca orice proprietar, doreºte sã-ºi intre în atribuþii, salariaþii nu-l lasã în fabricã. Urmeazã un ºir lung de tensiuni, procese, întâlniri, inclusiv la Comisia pentru privatizare a Senatului unde, dupã douã luni de discuþii, se constatã buna-credinþã a investitorului care a acceptat toate condiþiile puse ºi corectitudinea procesului de privatizare. ªi, când toatã lumea a ajuns la aceeaºi concluzie ºi situaþia pãrea rezolvatã, ne întoarcem acolo unde am plecat. Fãrã explicaþii, salariaþii nu-i primesc pe proprietari în fabricã.

În momentul de faþã, procesele în care sunt implicaþi Ministerul Finanþelor Publice, Comisia Naþionalã pentru Valori Mobiliare, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea participaþiilor Statului etc. sunt blocate de procesul penal deschis directorului societãþii. Iar investitorul, sãtul de situaþia în care a fost pus, doreºte sã-ºi ia banii înapoi. Dar nici aceºtia nu-i pot fi daþi decât tot printr-un proces. Peste toate însã rãmâne întrebarea acestui investitor ºi altora ca el, dacã nici prin cea mai corectã ºi transparentã metodã, cumpãrarea de acþiuni pe piaþa liberã, nu poþi avea încredere în privatizarea care se face în România, ”atunci care mai este mobilul venirii noastre aici?!Ò

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, doamna senator Norica Nicolai... Da, poftiþi, domnule senator.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Vin în faþa dumneavoastrã pentru a exprima, în numele Partidului Naþional Liberal, protestul vehement faþã de modul incalificabil în care Televiziunea Naþionalã a înþeles sã oglindeascã evenimentele de însemnãtate istoricã petrecute ieri. Faptul cã, cu câteva minute în urmã, un distins coleg de la partidul de guvernãmânt s-a oprit pe aceluiaºi subiect ne întãreºte convingerea cã este un lucru de o gravitate extremã. Nu este vorba numai de probarea unei lipse de profesionalism cum greu ne putem imagina, este vorba de încãlcarea obligaþiei fundamentale care revine postului naþional de televiziune de a informa corect opinia publicã ºi de a informa opinia publicã din þarã ºi din afara þãrii despre politica ºi poziþia Parlamentului, Guvernului, Preºedinþiei.

Când, la ora 8 ºi 10, primul-ministru, când, la ora 8 ºi un sfert, Preºedintele þãrii s-au exprimat, în mod categoric, ºi au reiterat poziþia corectã pe care se plaseazã România, a ignora asemenea declaraþii, a ignora asemenea poziþii ridicã, pânã la urmã, semne de întrebare asupra autenticitãþii poziþiei acestor înalþi reprezentanþi ai statului.

Cine îºi poate imagina cã este o poziþie sincerã, o poziþie realã, când postul naþional de televiziune se face cã nu a auzit, cã nu cunoaºte ºi cã aceste declaraþii pot fi trecute cu vederea?!

Este o probã de deservire a intereselor naþionale, într-un moment de mare însemnãtate, motiv pentru care cerem Consiliului de administraþie al Televiziunii sã demitã de urgenþã directorul executiv al Televiziunii...

...ºi directorul Departamentului de informaþii al Televiziunii.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumim.

Poftiþi, doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Începem un nou mileniu, dar din 11 septembrie continuãm cu vãrsarea de sânge. Astãzi, pacea ºi

prosperitatea pe care oamenii ºi le doresc nu par a fi mai aproape de realizare. Recentele evenimente, riposta legitimã declanºatã ieri searã dovedesc cã încã mai existã indivizi ºi lideri politici care nu cred în justiþie, ci în violenþã. Aceºtia sunt teroriºtii ºi guvernele care-i susþin.

Este cert cã astãzi, mai mult ca oricând, trebuie sã reexaminãm prioritãþile ºi sã stabilim o nouã culturã ºi o nouã civilizaþie. Demersul Statelor Unite ºi al statelor membre N.A.T.O. a fixat prioritãþi. Ripostã justã la violenþã, prioritatea rezolvãrii conflictelor prin justiþie, înþelegere pe cale diplomaticã ºi mãsuri umanitare pentru cei care sunt obligaþi sã plãteascã, pentru cei care nu au nici o vinã. Rãnile lumii pot fi vindecate numai prin dezvoltarea unei astfel de civilizaþii globale. Se crede cã astfel de comunitãþi, depãºind barierele raselor ºi naþionalitãþilor, vor fi fundamentul pentru o culturã orientatã spre spirit, ce se va dezvolta în noul mileniu. Mai mult ca oricând asistãm astãzi la un conflict ce tinde sã implice lipsa de comunicare între religii. Toate conflictele din istorie au fost, în mod fundamental, bãtãlii între o tabãrã de tip Cain, cu tendinþe spre rãu, ºi o tabãrã de tip Abel, cu tendinþe spre bine. Omenirea trebuie sã punã capãt acestei lupte dintre Cain ºi Abel ºi sã restaureze statutul originar de omenire.

Astãzi, mai mult ca oricând, oamenii politici trebuie sã-ºi concentreze eforturile pentru a asigura pacea.

Considerãm necesar ca în fiecare zonã de conflict sã se creeze o zonã a pãcii unde sã se uneascã eforturile umanitare ale tuturor acelora care decid soarta popoarelor.

Asistãm astãzi la primii paºi pentru crearea unei noi ordini mondiale.

Mândria naþionalã ºi determinarea pentru sine sunt bune ºi corecte numai atunci când sunt dedicate comunitãþii. Naþionalismul care plaseazã naþiunea mea pe primul plan este astãzi în declin.

Partidul Naþional Liberal considerã cã ceea ce ne poate uni în eradicarea rãului general care astãzi se numeºte terorism, crimã împotriva umanitãþii, este riposta fermã împotriva violenþei, susþinerea valorilor umane, politice ºi sociale comune.

Vã mulþumim, doamna senator.

În continuare, în numele Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ceea ce era prevãzut dupã 11 septembrie se confirmã. Ceea ce a devenit cât se poate de clar dupã atentatele asupra þintelor din New York ºi Washington îºi gãseºte o confirmare în modul în care comunitatea internaþionalã a realizat importanþa ºi necesitatea luptei împotriva terorismului.

Trebuie sã remarcãm cu deosebire faptul cã Statele Unite în acest demers nu sunt singure. Statele Unite ºi-au dobândit sprijinul nu numai declarativ, ci ºi faptic al marii majoritãþi a statelor lumii. Este foarte important cã ºi þara noastrã se aflã printre ele.

Prin urmare, aceastã ripostã logicã, dupã atenþionãrile concrete care au fost emise la adresa acelor regimuri ºi acelor state care nu au înþeles cã sprijinul activ sau pasiv acordat terorismului este de neconceput ºi inacceptabil, aceastã acþiune determinatã, care se bucurã de sprijinul cvasiunanim al comunitãþii internaþionale, este legitimã ºi este în favoarea umanitãþii.

Mai trebuie sã remarcãm ºi lipsa sau aproape lipsa opoziþiei faþã de acest demers. Auzim ici ºi colo voci care invocã diverse principii, mai mult sau mai puþin temeinice împotriva acestui demers justiþiar, repet, nu numai al Statelor Unite, dar al întregii lumi, ºi cã, ceea ce este foarte important, o datã cu acþiunile militare, utilizând vârfurile tehnicii ºi tehnologiei mondiale, concomitent deci cu aceste acþiuni militare, care nu se îndreaptã împotriva poporului afgan, ci au þinte precise, are loc ºi o masivã concentrare de forþe ºi mijloace materiale pentru ajutorarea umanitarã a celor care sunt, fãrã îndoialã, afectaþi.

Este de remarcat faptul cã, în concertul marilor state, ºi China încuviinþeazã aceastã acþiune a Statelor Unite ºi este de presupus cã opoziþia Iranului se datoreazã, mai ales, reticenþelor legate de aºteptatul val de refugiaþi afgani.

Prin urmare, atunci când este vorba de a demonstra prin fapte de care parte a lumii ne aflãm, este foarte important sã ne reamintim cã nu numai vorbele, dar mai ales faptele sunt acelea care predominã în aceastã epocã de reevaluare a strategiilor ºi de revedere a ameninþãrilor la adresa securitãþii globale.

Normal este la sfârºitul..., dar sunteþi aici... Dacã preferaþi, poftiþi, vã rog...

Este greºitã informaþia potrivit cãreia cineva are interdicþie, din grupul nostru parlamentar, sã participe la vreo emisiune. Problema este dacã acela care produce acel show dã semne cã ar avea respect faþã de semenii sãi, atunci se va putea pune problema participãrii.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

În continuare, în numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul senator Ghiorghi Prisãcaru.

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Aº dori ºi eu sã mã asociez tuturor antevorbitorilor mei care ºi-au declarat sprijinul pentru acþiunile declanºate ieri de Statele Unite ale Americii, la care s-au asociat ºi alte þãri occidentale importante, precum Marea Britanie, Franþa, Canada, Australia, acþiuni declanºate împotriva terorismului. Ceea ce comunitatea internaþionalã ºi statele democratice aºteptau dupã 11 septembrie iatã cã s-a produs ieri. Aceste acþiuni, care se pare cã vor fi de lungã duratã, nu reprezintã un act de rãzbunare, ci reprezintã un act de justiþie, ºi cei care sunt vinovaþi de crimele care, de-a lungul anilor, s-au produs în diverse pãrþi ale lumii ca urmare a actelor teroriste, dar, mai ales, de crimele în masã produse pe 11 septembrie trebuie sã fie aduºi în faþa justiþiei. La fel, trebuie sã rãspundã ºi cei care au sprijinit o serie de bande, de reþele teroriste, în acþiunile lor criminale.

Acþiunile de ieri nu sunt un rãzboi împotriva Afganistanului. Sunt acþiuni îndreptate împotriva acestor bande ºi a susþinãtorilor lor care le-au oferit logistica, terenul, spaþiul naþional pentru antrenamente ºi pentru pregãtirea acþiunilor respective. Acþiunile de ieri nu sunt nici un rãzboi împotriva Islamului, pentru cã teroriºtii nu se recruteazã ºi nu s-au recrutat numai din lumea islamicã. ªi creºtini în Irlanda de Nord, în Spania, în Corsica ºi în alte pãrþi ale lumii au organizat acþiuni teroriste, dar ceea ce este important este faptul cã lumea democraticã sprijinã aceste acþiuni pentru combaterea Ð pentru cã e greu de spus ”pentru lichidareaÒ Ð, pentru combaterea terorismului, indiferent unde acesta s-ar manifesta.

Din acest punct de vedere, fãrã îndoialã, noi salutãm faptul cã autoritãþile române, Preºedinþia, Guvernul, Parlamentul ºi-au exprimat solidaritatea cu poporul american ºi, în acelaºi timp, hotãrârea de a participa, pe mãsura posibilitãþilor, dar cu toate mijloacele care îi stau la dispoziþie, în lupta împotriva acestui flagel al societãþii moderne care este terorismul.

Eu împãrtãºesc opinia domnului senator Pãunescu cã terorismul nu are doar raþiuni politice. Rãdãcinile lui trebuie sã fie cãutate în plan economic, în plan social, în plan cultural, dar respingem, în orice caz, cã acesta ar fi un rãzboi între civilizaþii, aºa cum vorbea politologul american Huttington, ºi cã statele lumii ºi organizaþiile neguvernamentale ºi opinia publicã trebuie sã se aºeze cu calm ºi sã analizeze cauzele profunde ale terorismului pentru ca acesta sã fie combãtut.

Vã mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

La 11 septembrie 2001, prin atacul criminal ce a lovit unul dintre cele mai mari oraºe ale civilizaþiei occidentale, omenirea a intrat într-o nouã etapã a evoluþiei sale, etapã care va fi definitiv marcatã de spectrul terorismului. S-a vorbit atât de mult ºi de pertinent despre cauzele ºi despre consecinþele acestui tragic eveniment încât singura concluzie logicã ce putea decurge dintr-o analizã a situaþiei pãrea a fi aceea cã terorismului nu i se poate opune decât voinþa fermã a europenilor ºi a nord-americanilor, credinþa cã justiþia trebuie sã sancþioneze urgent ºi definitiv orice încercare de distrugere a sistemului de valori, a ceea ce îndeobºte numim ”lumea liberãÒ.

Doamnã, dacã-mi daþi voie, numai puþin. Mã scuzaþi. Doamnelor ºi domnilor senatori, propun sã pãstrãm totuºi liniºte.

Vã mulþumesc. Poftiþi, vã rog!

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan:**

## Vã mulþumesc.

Ieri forþele militare ale Statelor Unite ale Americii, împreunã cu acelea ale unora dintre aliaþii lor, au întreprins o durã acþiune punitivã ºi justiþiarã contra acelora care sunt bãnuiþi cã s-ar afla la originea criminalului atac din 11 septembrie.

Fãrã îndoialã, datã fiind diferenþa evidentã a forþelor aflate în conflict, biruinþa va fi de partea occidentalilor. Osama ben Laden ºi complicii sãi vor primi ceea ce meritã, iar opinia publicã din þãrile democrate va saluta acest act de justiþie.

Dar ce va urma dupã ce aceºti teroriºti vor ieºi de pe scenã?!

Ne vom putea întoarce la aceeaºi stare de liniºte de dinainte de 11 septembrie 2001? Fireºte cã nu!

Deja unii analiºti politici s-au grãbit sã vorbeascã despre un aºa-numit ”al Treilea Rãzboi MondialÒ, un rãzboi purtat contra unui inamic nevãzut ºi faþã de care se impune o rãsgândire, o regândire a întregii strategii, a principalei forþe militare pe care a cunoscut-o vreodatã istoria, Alianþa Nord-Atlanticã, forþã din care mai devreme sau mai târziu vom face ºi noi parte.

Din pãcate, ca de multe ori în istoria noastrã, România se aflã într-o situaþie în care conjunctura internaþionalã este determinantã pentru evoluþia ei ca stat ºi ca societate în general.

Considerând Alianþa Nord-Atlanticã mediul cel mai firesc în care poate evolua, România întreprinde de peste

un deceniu eforturi, câteodatã disperate, pentru a trece membru ºi a ajunge membru al N.A.T.O.

Rezultatele le cunoaºteþi ºi nu este momentul pentru a le comenta.

Voi aminti doar cã dupã un deceniu de la cãderea regimului comunist aºa-numitele avantaje derivate din poziþia geopoliticã a României au dispãrut aproape cu totul astfel încât acum, la început de mileniu, ne aflãm în situaþia, deloc rozã, în care singurul prieten din apropiere pare sã fi redevenit Marea Neagrã.

ªi, totuºi, existã ceva care ne poate face sã sperãm în revenirea României cu fruntea sus în marea familie a statelor europene cãreia i-a aparþinut, de altfel, demult cu sufletul, dar nu ºi cu acte în regulã.

## Vã mulþumesc.

În continuare, domnul senator Paul Pãcuraru. Poftiþi.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Dupã aproape 10 luni de zile asupra românilor se abat zi de zi veºti dintre cele mai bune.

Produsul intern brut creºte cu 5% pe an, acelaºi nivel, mult peste media europeanã, fiind preconizat pentru anul 2002. Producþia industrialã a crescut în primele 8 luni ale anului 2001 comparativ cu 2000 cu peste 10%. Dacã vom cita din ”Financial TimesÒ, suplimentul de miercuri, promisiunile electorale sunt îndeplinite ºi prin suplimentarea subvenþiilor pentru agriculturã ºi industrie.

ªomajul se reduce la 8% ºi va scãdea în continuare, veniturile populaþiei, salariile ºi pensiile cresc peste rata prognozatã a inflaþiei undeva la 30%. O altã veste bunã este cã în sfârºit, este adevãrat, la cererea expresã a Fondului Monetar Internaþional, Bugetul pentru anul 2002 se va discuta în grafic, adicã octombrie, noiembrie.

Dupã cum se poate constata, avem o cascadã a veºtilor bune. Guvernul reuºeºte sã dea o loviturã de imagine, una dupã alta. Toatã aceastã strategie de consolidare a ideii de direcþie bunã spre care se îndreaptã lucrurile mai trebuie însã sã corespundã unui mic amãnunt: sã fie ºi adevãrat, pentru cã o vom spune direct: dupã trecerea Institutului Naþional de Statisticã în subordinea Guvernului, ca o componentã a Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, o serie de indicatori de corelaþie ºi indici par a se prezenta atât de frumos doar pentru cã Guvernul are nevoie de un moral ridicat. Pentru cã ne întrebãm, de exemplu, cum creºte atât de spectaculos producþia industrialã când, de fapt, producþia de energie electricã, termicã ºi de gaze scade cu douã procente, când siderurgia este în cãdere liberã, a se vedea producþia realizatã pe nouã luni la ”SidexÒ, ”Oþelul RoºuÒ sau la Reºiþa, când industria de tractoare ºi utilaje agricole a tras pe dreapta, nu mai puþin de 19 societãþi printre care ”TractorulÒ Braºov, Societatea Comercialã ”MatÒ Craiova ºi IMUM Medgidia, cu Ordinul nr. 97/2001, fiind prelungit din lipsã de bani _sine die_ ºi, mã voi opri aici cu exemplele din industrie. Poate cã redresarea economicã spectaculoasã vine din agriculturã. Exceptând producþia de cereale, ºi ea sub aºteptãri, producþia la porumb, la floarea-soarelui ºi la alte culturi de sezon este, cu rarisime excepþii, o mare decepþie.

Vã mulþumesc.

În numele Grupului parlamentar P.S.D. (social Ñ democrat ºi umanist), din nou domnul senator Adrian Pãunescu.

Mai beneficiaþi de 3 minute, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã s-a deturnat ceea ce eu am spus aici cu privire la responsabilitatea televiziunii oficiale, televiziunii publice ºi s-a gãsit o þintã în directorul executiv.

Eu nu am cerut asta, eu am cerut destituirea Consiliului de administraþie, a întregului consiliu de administraþie ºi nu mãsuri pãrtinitoare ºi parþiale. E momentul sã ne scuturãm de toate reflexele partinice, este nevoie de o televiziune cu adevãrat obiectivã, o televiziune oficialã, o televiziune care sã poarte cuvântul României în þarã ºi în lume. Asta am cerut ºi nu aº vrea sã facem ºi din aceastã acþiune absolut sanitarã, absolut igienicã, absolut moralã pe baza faptelor o încãierare partinicã. Nu ar folosi absolut nimãnui.

Cât priveºte ideea unui coleg senator cã eu ar trebui sã dovedesc preþuire faþã de oameni, îmi voi face un examen de conºtiinþã ºi voi trece de la preþuirea faþã de câini la preþuirea faþã de oameni, cu condiþia, sigur ca ei sã fie chiar ceea ce proclamã, oameni liberi.

Eu mã comport ca un om liber ºi cred cã ºi ceilalþi oameni care sunt invitaþi la o bãtãlie comunã în care îºi pot spune punctul de vedere, nu punctul meu de vedere, se pot comporta ca niºte oameni liberi.

E mare lucru sã mai fii om liber într-o perioadã istoricã în care existã atâtea necesitãþi ºi atât de puþin marcate libertãþi personale.

Asta este tot ºi mulþumesc pentru urarea pe care mi-a fãcut-o dumnealui de a mã comporta omeneºte cu oamenii. Aºa voi face.

Vã mulþumim, domnule senator.

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Acatrinei. Poftiþi.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

## Domnule preºedinte ºi onorat Senat,

Zona de munte, care reprezintã 33% din teritoriul naþional ºi în care trãiesc 16% din populaþia þãrii, se confruntã dupã anul 1990 cu o economie de piaþã de tip sãlbatic, în lipsa unei politici montane, protecþioniste, faþã de populaþia agricolã din mediul montan ºi care a generat fenomene de degradare a vieþii deosebit de îngrijorãtoare pentru prezent ºi viitor.

Activitatea guvernelor care s-au perindat la conducerea þãrii, inclusiv actualii guvernanþi, prin politica dusã de aceºtia, populaþia ºi-a pierdut locurile de muncã din minerit sau industria de exploatare ºi prelucrare a lemnului, datoritã restructurãrii acestor sectoare concomitent cu scãderea efectivelor de animale, mai ales la ovine, cu peste 50%.

Deoarece creºterea lor s-a dovedit nerentabilã, determinatã de preþuri foarte scãzute la preluarea materiilor prime de origine animalã, lipsa pieþei de desfacere, de falimentare a industriei de prelucrare, la care s-a adãugat lipsa unor mãsuri protecþioniste, vamale, care a permis pãtrunderea produselor din Occident pe piaþa româneascã, prãbuºind preþurile produselor autohtone, au scãzut dramatic veniturile din zootehnia montanã, instalându-se o stare de sãrãcie acutã pe mãsura scumpirii constante a energiei, a combustibilului ºi a vieþii în general.

Datoritã politicii actualului Guvern asistãm la un adevãrat dezastru în agriculturã, a zonei montane atât la nivel central cât ºi local. Nimeni din partea Guvernului nu se ocupã de aceste probleme. Asistãm la scãderea ºeptelului, la distrugerea ºi dispariþia fermelor de elitã, un proces de dispariþie a raselor autohtone de taurine ºi ovine rezistente la specificul zonei montane, la distrugerea prin reglementãri legale a reþelei de specialiºti din sfera zootehniei ºi a reþelei de reproducþie. Aceasta în timp ce ministrul agriculturii, aºa cum aþi reþinut ºi dumneavoastrã, îºi propune sã importe juninci gestante din America.

Dacã în lumea satului, învãþãtorul, preotul ºi poliþistul sunt priviþi ca apostoli ºi au instituþia lor, cu agronomul situaþia se schimbã. El nu reprezintã nimic, aruncatul cu pietre dupã agronom a devenit un sport. Ei vin pasaþi de la Direcþia Agricolã a consiliilor locale, iar de aici, din lipsa de fonduri apare, considerându-se cã el poate fi înlocuit cu oricine, o aberaþie asemãnãtoare cu înlocuirea medicului cu pacientul.

Vã mulþumesc. Doamna senator Maria Ciocan, poftiþi. Mai aveþi douã minute, doamnã.

## **Doamna Maria Ciocan:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îngãduiþi-mi ca în cele câteva minute care-mi sunt acordate sã ridic aici, în faþa Domniilor voastre, o problemã pe cât de gravã, pe atât de dureroasã. Este o problemã socialã, iar segmentul asupra cãruia se rãsfrânge întreaga activitate, greutatea, îl constituie pensionarii ºi mai cu seamã urmaºii acestora, vãduvele foºtilor muncitori, mineri, intelectuali etc., care, din pãcate, astãzi sunt uitaþi de lume. Despre situaþia dramaticã a acestor nepãstuiþi ai soartei vreau sã vorbesc în câteva cuvinte.

Pe zi ce trece, asistãm cu toþii la creºteri aberante ale preþurilor, leul nostru se depreciazã, pe câtã vreme dolarul urcã insistent pe scarã valoricã, iar oamenii, dar mai ales pensionarii devint tot mai sãraci, nevoiþi fiind sã se alinieze la ºirul celor destinaþi sã moarã de foame într-o þarã totuºi bogatã. Nimeni nu se intereseazã de soarta acestor oameni bãtuþi de vremuri atât de grele, promisiuni se fac din partea Guvernului, dar, din pãcate, sãrãcia ºi mizeria cruntã înainteazã temeinic zi de zi în viaþa acestor nevinovaþi. Pensiile sunt în majoritatea cazurilor mizere. Existã la aceastã orã o adevãratã prãpastie între pensii ºi pensionari, existã diferenþe care nu pot fi explicate economic ºi care nu justificã cu nimic existenþa acestora.

Mã întreb ºi am curajul sã întreb pe oricine cum poate trãi o vãduvã care primeºte lunar o pensie de 560.600 de lei. Cum reuºeºte sã-ºi achite taxele lunare care însumate ajung la valoarea pensiei? Din ce bani mai trãieºte o lunã întreagã? Oare îºi pune cineva întrebãrile de acest gen, cineva din actuala conducere a þãrii? Eu cred cã nu, pentru cã, iatã doar promisiunile fãrã acoperire ocupã locul de frunte în locul mãsurilor concrete.

Iatã, la o pensie de 560.000 de lei o indexare de 4% reprezintã doar 22.400, o sumã demnã de toatã ruºinea. Nici mãcar o indexare cu care sã se poatã cumpãra un kilogram de carne nu se acordã.

Urcã preþurile la combustibil, automat saltã toate preþurile: gaz metan, energie electricã, energie termicã, prestaþii telefonice. Pensiile acestor defavorizaþi rãmân pe mai departe acelaºi. Ba, mai mult, iarna care se apropie va fi o adevãratã pedeapsã care va pune în imposibilitate mii ºi mii de oameni de a face faþã. ªi atunci, pe bunã dreptate, ne întrebãm unde este acea atât de trâmbiþatã protecþie socialã? Cine pune în practicã mãsurile de a proteja pe aceºti sãraci între sãracii României, cãrora mizeria le întinde tot mai insistent braþul cu fiecare zi? Se vede cât colo cã nimeni nu are interesul de a urni rãul din loc, de parcã acesta este anume destinat de a face carierã în viaþa oamenilor. O umilã urmaºã a unui pensionar care primeºte lunar o sumã de 560 de mii lei este nevoitã sã facã restricþii din ce în ce mai mari pentru a reuºi cu greu sã-ºi cumpere umila bucatã de pâine cu care sã-ºi potoleascã foamea. Nu mai foloseºte frigiderul, lumina o foloseºte doar câteva minute, consumã jumãtate de kilogram de carne doar la trei luni o datã, nu-ºi permite sã cumpere fructe ºi legume chiar pentru un consum minim, medicamentele le ia când poate ºi cum poate, pentru cã preþurile acestora îi depãºesc posibilitãþile financiare.

Vã mulþumesc, doamna senator.

A fost ultima declaraþie politicã pentru astãzi.

În continuare, îmi daþi voie sã prezint aceastã Notã care menþioneazã cã s-au depus la secretariatul general al Senatului mai multe legi în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale:

¥ Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naþional Ñ Secþiunea a-V-a Ñ Zone de risc natural.

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor mãsuri de protecþie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniul culturii ºi artei, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor.

¥ Legea pentru completarea art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

¥ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2001 pentru prelungirea valabilitãþii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import ºi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import.

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului.

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaþiile utilizatorilor de apã pentru irigaþii.

¥ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind reglemen-

tarea pretenþiilor suedeze nesoluþionate, semnat la Bucureºti la 24 iunie 2001.

¥ Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate, la Convenþia privind drepturile copilului, semnat la 6 septembrie 2000.

¥ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 256/2000 privind aprobarea surselor de platã pentru achitarea de cãtre Ministerul Finanþelor a obligaþiilor financiare faþã de Banca Naþionalã a României rezultate din plata serviciului datoriei publice externe.

Comisia de mediere a analizat articolele în relative divergenþe ºi vã propune urmãtoarele texte comune. Majoritatea au rãmas pe formularea de la Senat.

La nr. 1, un text comun.

Nu cred cã este cazul sã-l prezint, darÉ

Este cazul sã-l votãm, nu-i aºa?

Nu sunt obiecþii.

Poftiþi, vã rog.

Text aprobat cu 62 de voturi pentru ºi 4 voturi contra.

Nu este cvorum!

Poftiþi, vã rog.

Este adoptat cu 77 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.

Poftiþi, mai departe.

Avem un articol la poziþiaÉ, respectiv art. 4, unde a fost adoptat textul Senatului cu un vot împotrivã. Deci nu suntÉ

Text SenatÉ, unanimitateÉ

Text Senat în unanimitate ºi un text comun laÉ

LaÉ

La paragraful 3 la 5.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.

În continuare se va analiza raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 218/2000 pentru completarea punctului V al art. 17 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne.

Rog sã pofteascã un domn senator din comisie: domnul senator Badea, doamna Norica Nicolai, domnul senator Szab—...

3 la 5.

Votat în unanimitate de comisie. DeciÉ

Da, poftiþi, vã rog. Vã rog sã votãm. Text adoptat cu 72 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri. Mulþumesc. În continuareÉ

Mai avem încã un text comun, b). În continuare la acelaºiÉ

Da. Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Mulþumesc. Poftiþi, vã rog!

La ”Dispoziþiile privind contravenþiileÉÒ, de asemenea, text comun (3), votat în unanimitate.

Vã rog sã votaþi. Poftiþi, vã rog!

Text adoptat cu 79 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 4 abþineri.

La punctul 8 art. 9, de asemenea, un text comun, votat în unanimitate de comisia de mediere.

Da. Vã rog sã votaþi. Poftiþi, vã rog! Text adoptat cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Mulþumesc.

Mã scuzaþi!

Poftiþi, domnule senator.

Articolul unic Ñ text Camera Deputaþilor, în unanimitate.

Da. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articolul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Punctul 5 al art. 17 din Legea nr. 40/1990 privind ”organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. ÉÒ, e text comun, unanimitate.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 82 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului în ansamblu.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri. Vã mulþumesc.

În continuare, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

Din comisia de mediere, domnul senator Bîciu Constantin ºi domnul senator Bunduc Gheorghe. Poftiþi, vã rog!

Comisia de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999, prezintã urmãtorul raport.

La articolul 1...

Mulþumesc, domnule senator.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra raportului în ansamblu. Poftiþi, vã rog!

La numãrul curent 1 este textul de la Senat. Nu este cazul.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/18.X.2001

Text Senat.

La numãrul 2, text Senat. Nu este cazul. La numãrul 3?

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Mulþumesc. Poziþia 4 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, dacã nu aveþi nimic împotrivã.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Mulþumesc. Poziþia 5 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, douã împotrivã, 5 abþineri.

Mulþumesc. Poziþia 6 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc. Poziþia 7 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri.

Vã mulþumesc. Poziþia 8 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, o abþinere.

Vã mulþumesc. Poziþia 9 din raport, text Senat. Nu e cazul. Poziþia 10 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 74 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri.

Vã mulþumesc. Poziþia 12 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Mi se atrage atenþia cã am sãrit peste poziþia 11. Deci, poziþia 11 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 93 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Poziþia 12 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri.

Poziþia 13 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã douã abþineri.

Mulþumesc. Poziþia 14 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri. Mulþumesc. Poziþia 15 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri. Mulþumesc. Poziþia 16 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 85 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, o abþinere. Mulþumesc. Poziþia 17 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri. Mulþumesc. Poziþia 18 din raport, text comun. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, douã abþineri. Mulþumesc. Poziþia 19 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri. Mulþumesc. Poziþia 20 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri. Mulþumesc. Poziþia 21 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 3 abþineri. Mulþumesc. Poziþia 22 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri. Mulþumesc. Poziþia 23 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 74 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 4 abþineri. Mulþumesc. Poziþia 24 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 4 abþineri. Mulþumesc. Poziþia 25 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri. Mulþumesc. Poziþia 26 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Domnule preºedinte, dacã-mi daþi voie sã fac o precizare.

Majoritatea articolelor votate în varianta Camerei Deputaþilor au cuprins o singurã modificare: cuvântul ”consumatorÒ din varianta Senatorului a fost înlocuit cu cuvântul ”turistÒ din varianta Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Da. Vã propun sã votãm raportul comisiei de mediere în ansamblu,

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 5 abþineri.

Vã mulþumesc.

În continuare, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim de duty-free.

Un membru al comisiei? Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Este vorba de un singur articol alin. 3, text aprobat în unanimitate de Camera Deputaþilor.

Da. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 77 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului în ansamblu.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 5 abþineri. Vã mulþumesc.

În continuare, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române din Comerþ Exterior Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

Poftiþi, domnule senator!

La aceastã mediere au fost discutate douã articole, cu douã alineate. Toate textele au fost aprobate în varianta Senatului.

Da. Atunci este cazul sã votãm raportul în ansamblu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 92 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

În continuare trecem la proiecte de lege.

Propunerea legislativã pentru protecþia limbii române. Poftiþi, vã rog, domnule senator George Pruteanu, ca iniþiator.

Din partea comisiei, domnul senator Grigore Zanc. Pentru probleme de procedurã, poftiþi, domnule senator!

În legãturã cu Legea pentru protecþia limbii române fac aici o revenire la ceea ce am afirmat în Senat atunci când s-a fãcut din salã un amendament ºi vreau sã atrag atenþia cã s-a trimis înapoi la comisie o lege care nu avea anexate amendamente, cã amendamentul care s-a fãcut era împotriva Regulamentului Senatului, care este foarte clar: ”În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamenteÒ. Noi ne aflãm în situaþia de a merge mai departe pe o eroare admisã însã de conducerea ºedinþei, de preºedintele de ºedinþã. Pentru cã aceste amendamente trebuie sã intre în evidenþa specialã a comisiei, ele trebuie anexate proiectului de lege ºi numai în acest mod devin valabile ºi pot fi luate în discuþie în plen.

Am fãcut aceastã revenire pentru cã Regulamentul Senatului este legea noastrã ºi ni s-a cerut de atâtea ori s-o respectãm, ºi trebuie s-o respectãm. În cazul de faþã s-a fãcut o încãlcare a regulamentului care ne pune în situaþia de a discuta un amendament care s-a fãcut din salã.

Aceastã concesie fãcutã Ñ dupã pãrerea mea Ñde P.D.S.R. nu este ºi concesia, bãnuiesc, a celorlalþi, indiferent cã, în final, datoritã confuziei create s-a trimis înapoi la comisie acest proiect de lege. N-aº vrea sã urmeze o discuþie în contradictoriu ºi sã fiu obligat sã citez din Regulamentul Senatului ceea ce n-am citat decât parþial.

Nu este admisibil sã admitem amendamente în plen atunci când regulamentul nu ne-o permite. Deci, nu fac decât sã aduc aminte colegilor mei cã cei care fac legile trebuie sã respecte legea pe care ei ºi-o fac. Cu aceasta voiam sã înceapã dezbaterea sau discuþia în legãturã cu un amendament care nu a fost amendament.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În legãturã cu acest amendament am mai spus ºi data trecutã ºi i-am spus ºi personal domnului Ungheanu cã a fost discutat în comisie.

S-a discutat pe acest articol, au fost amendamente de la care a intrat în discuþie ºi amendamentul cu pricina. Dumnealui a lipsit de la unele dezbateri care au fost acolo. Deci, procedural, suntem în regulament. Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Poftiþi, domnule senator Ungheanu, drept la replicã.

Acest schimb de replici nu cred cã îºi are în întregime justificarea, pentru cã regulamentul spune clar: ”Data amendamentului este data înregistrãrii sale la comisie, care va þine o evidenþã specialã a tuturor amendamentelor depuseÒ. ªi despre acest lucru este vorba, nu despre cu totul altceva. Eu nu am vãzut cã existã o evidenþã, cu datã la Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã. Acest amendament a fost fãcut în plenul Senatului ºi nu este vorba despre un amendament care sã fie înregistrat într-o evidenþã la o anumitã datã ºi care sã fi fost anexat, aºa cum se procedeazã, la proiectul de lege. Aceastã precizare o fac, o voi face ºi în Biroul permanent, pentru cã acest regulament va trebui revizuit, pe alocuri, foarte serios ºi trebuie precizate condiþiile în care se depun amendamentele, se înregistreazã ºi sunt anexate la proiectul de lege în discuþie.

Vã mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, domnule senator Pãunescu!

Dacã se porneºte, domnule preºedinte, de la ideea cã trebuie acceptat un amendament în plen, atunci eu însumi voi avea amendamente de fãcut în plen la acest text. Amendamente care au rostul de a determina o revenire la cursul normal al acestei legi.

Da. Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator Frunda!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã, Distins Senat,

Pentru a avea o imagine clarã a ceea ce s-a ridicat ca problemã proceduratã, daþi-mi, vã rog, voie, cu respect, sã prezint unele precizãri.

Din raportul suplimentar rezultã clar ceea ce s-a consemnat exact, ºi anume faptul sã plenul Senatului a cerut reexaminarea art. 2 ºi nu a cerut discutarea vreunui amendament. La aceastã concluzie s-a ajuns prin votul plenului, întrucât s-a arãtat cã membrii comisiei au

avut acest amendament ºi, întrucât nu s-a ajuns la o soluþie finalã, s-a ajuns la aceastã soluþie, acceptatã de marea majoritate a plenului, ca sã se facã un raport suplimentar.

Deci resping ideea nerespectãrii procedurilor parlamentare ale Senatului. Nu este vorba despre un amendament nou, ci este vorba despre suplimentarea raportului comisiei, ceea ce este perfect regulamentar ºi ceea ce s-a întâmplat în mod repetat în plenul Senatului, atunci când nu s-a ajuns la o soluþie majoritarã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt intervenþii? Nu mai sunt intervenþii. Eu consider cã toate aceste precizãri au fost reþinute în stenogramã ºi sunt foarte importante pentru noi, pentru desfãºurarea în continuare a lucrãrilor, cu prilejul adoptãrii altor proiecte de lege.

În aceastã situaþie, domnilor senatori, aþi luat cunoºtinþã de raportul suplimentar. Comentarii pe marginea lui, obiecþii, care e opinia dumneavoastrã?

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Discuþia proceduralã a ocupat în Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, la ultima discutare a acestei chestiuni, aproximativ jumãtate din timp, cam o orã. A fost o discuþie destul de durã dar, fiind oameni serioºi, în cele din urmã am trecut peste piedicile acestea formale, procedurale ºi am intrat în discuþia de fond cãzând în comisie de acord cu votul a 6 persoane din 7, inclusiv reprezentantul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, asupra unui text care este astãzi propus Domniilor voastre. Adicã, în speþã Ñ ca sã amintesc celor care, poate, au uitat Ñ acel amendament care prevede cã emisiunile posturilor locale ºi regionale de televiziune în limbile minoritãþilor pot sã nu subtitreze Ñ au dreptul de a nu subtitra emisiunile religioase, emisiunile etnografice ºi emisiunile de divertisment. Toate celelalte emisiuni ale posturilor locale ºi regionale în limbi ale minoritãþilor urmând sã fie subtitrate cum este corect, cum este gentil, cum este elegant faþã de minoritatea românã din zona respectivã ºi faþã de, în fond, poporul ºi statul în care trãiesc. Aceasta a fost chestiunea de fond ºi aceasta este substanþa pe care urmeazã sã o votaþi astãzi. Aceste trei cuvinte, aceste trei categorii de emisiuni care sã fie exceptate. Nu din toate inima, dar, în ce mã priveºte, ca iniþiator, mi-am dat acordul pentru aceastã formulã, chiar dacã un eminent coleg a observat cã în emisiunile de divertisment se pot strecura foarte multe lucruri care sã fie rãutãcioase, rãuvoitoare, maliþioase, dar hai sã nu trãim cu suspiciune ºi în fond se poate trece ºi peste chestia asta, fiind lucruri mai frivole, mai uºuratice, la categoria ”divertismentÒ.

S-a discutat ºi eventualitatea de a introduce în aceastã exceptare ºi emisiunile culturale. Am fost vehement împotrivã în ceea ce mã priveºte, ca iniþiator. Pentru cã în conceptul de ”culturãÒ intrã enorm Ñ ºtiþi bine. Intrã ºi istoria ºi filozofia, ºi politologia, aproape orice. Cultura este ceea ce rãmâne dupã ce am uitat tot ceea ce am învãþat. ªi atunci s-a ajuns la discutarea unui compromis, ºi anume ”emisiunile literar-artisticeÒ. Din nou principala obiecþie în ceea ce mã priveºte este una, de data aceasta, strict proceduralã, întrucât reamintesc faptul cã la comisie votul a tranºat o anumitã formulã. Cele trei categorii, repet, nu vreau sã fiu plicticos, cu votul reprezentantului U.D.M.R. Formula cu cele trei tipuri de emisiuni: etnografice, religioase ºi de divertisment. Deci orice adaos ar fi superfluu ºi neregulamentar.

Vã mulþumesc, domnule senator. Atitudinea grupurilor? Poftiþi, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Nu vorbesc în numele grupului, dar vreau sã întreb dacã traducerea în româneºte a unui text religios, etnografic sau de divertisment, dacã traducerea în genere reprezintã un act de pedepsire a celor ce vorbesc o limbã ºi au dreptul la ea Ñ ºi noi susþinem dreptul lor la ea Ñ ºi dacã nu cumva ne situãm într-un punct de vedere foarte periculos asupra acestei chestiuni.

Noi ajungem sã menajãm susceptibilitãþi care ar putea considera cã traducerea în limba românã e un act de regresiune, e un act de pedepsire, de amendare a textului aºa cum a fost exprimat el în limba minoritãþii respective. Mi se pare de neînþeles sã acceptãm aºa ceva! Pentru cã eu nu cred cã traducerea unui mare poet, Ady, Joszef Attila ºi aºa mai departe, oricare ar fi el, traducerea unui text literar, traducerea unei rugãciuni, traducerea unui gag din limba maghiarã în limba românã reprezintã un fapt negativ, adicã am scãpat cu aceste excepþii de retrogradare în limba românã care, totuºi, e limba oficialã a tuturor cetãþenilor acestei þãri. ªi ar fi vinovat sã acceptãm acest punct de vedere reacþionar, acest punct de vedere antieuropean, antiromânesc ºi, pânã la urmã, antimaghiar. Pentru cã dacã valorile unei minoritãþi nu sunt cunoscute majoritãþii e imposibil ca între majoritatea respectivã ºi minoritatea respectivã sã se creeze acele relaþii curate de fraternitate, de solidaritate, de cunoaºtere.

Nimeni nu cere, iatã, în acest Senat sã nu se vorbeascã ºi în limba maghiarã, acolo unde existã maghiari. Acest act consacrã, încã o datã, dreptul colegilor noºtri, fraþilor noºtri maghiari, de a se exprima în limba lor în toate domeniile. Dar asta e una ºi refuzul de a se subtitra în româneºte mi se pare o enormitate pe care eu, personal, o resping cu indignare. Cred cã s-ar face un pas înapoi cãtre secesiune, cãtre segregaþie, cãtre urã ºi cãtre Ñ în fond Ñ suspiciune. Nimeni nu vrea sã controleze aceste emisiuni, dar cred cã nu trebuie sã acceptãm punctul de vedere foarte periculos cã prin traducere în limba românã, limba oficialã a tuturor cetãþenilor români, repet, noi am face un act de sãrãcire, de îngrãdire a limbii maghiare. Or, este un act de îmbogãþire pe care eu l-aº promova ºi i-aº ruga pe toþi colegii sã facã un act de conºtiinþã ºi sã-l promoveze ca atare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule preºedinte,É

Fiindcã m-aþi întrebat pe mine, eu am aceeaºi opinie ca ºi dumneavoastrã, dar vocea mea nu face douã voturi ºi aºa cãÉ

Continuãm discuþia.

Mulþumesc, domnule preºedinte. ªi ca sã încep aºa, sã arãt cã suntem în legalitate, citez art. 99 din Regulamentul Senatului, care este, aºa cum a spus stimatul coleg Ñ lege pentru Senat: ” În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuþie amendamentele depuse în termen la comisieÒ. Deci putem pune în discuþie aceste probleme.

Amendamentul privind textele literar-artistice a fost depus în termen la comisie ºi am ascultat cu mare atenþie pe domnul senator Pãunescu ºi dau dreptate domnului senator Pãunescu, ca acele valori ale culturii maghiare care provin de la Ady, de la Petšffi ºi aºa mai departe sã fie subtitrate în limba românã, pentru cã ºi noi vrem sã promovãm dar, stimaþi colegi, noi am avut un coleg senator aici, în Parlament care a fost ºi este poet Ñ Magyari Lajos Ñ, cei care au fost în legislaturile trecute l-au cunoscut. Nu are încã poezii traduse în limba românã ºi atunci, în emisiunea respectivã sã traducem o poezie, cei care nu se pricep la aceastã poezie, este o problemã chiar de literaturã. De aceea, obligativitatea traducerii pentru oricare text literar este o problemã, nu a lui Ady, care, foarte frumos a fost tradusã poezia în limba românã, sau Petšffi sau Všršs Marty, care erauÉ acestea au fost, într-adevãr, ºi sunt texte literare traduse, dar poeþii contemporani care încã nu au aceste traduceri au aceste texte literare traduse în limba românã ºi, de aceea, obligativitatea poate cã ne induce în eroare ºi vom avea texte care nu sunt chiar literare.

De aceea rugãm iniþiatorul ºi plenul Senatului sã accepte acest amendament care a fost discutat în comisie, textele literare, pentru cã aceasta este situaþia, din cei contemporani nu s-a tradus nici de o parte ºi nici de cealaltã parte ºi, atunci, ne-ar deranja din punct de vedere literar.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, vã rog, domnule senator Florescu.

În principiu, ºi eu sunt de acord cu colegul nostru, senator U.D.M.R., care a vorbit înainte, numai cã, domnule senator, aþi citit fragmentar prevederea din statut. Prevederea din statut obligã la depunerea în scris, în comisie a amendamentului asupra cãruia s-a exprimat un vot negativ. Eu nu am fost în þarã atunci ºi imediat dupã discuþia de data trecutã am ieºit ºi m-am dus la comisie sã vãd documentele ca atare. Nu a fost depus acest amendament, chiar dacã unii spun cã s-ar fi vorbit despre el. Procedura corectã nu a fost îndeplinitã de cãtre partea U.D.M.R. O datã.

Asta ca sã fie foarte clar! Suntem aici mai mulþi acum, care am reluat discuþia în comisie ºi nu maiÉ O spun, eu am toate simpatia pentru cei de la P.D.S.R. dar numai încercarea unor oameni de la P.D.S.R. de a fi blânzi cu cererile domnului Mark— BŽla a fãcut ca noi sã revenim la discuþie acum.

Adevãrul este cã nu s-a depus în mod concret, în scris, conform regulamentului aceastã obiecþie la amendamentul respectiv. Asta, ca sã fie foarte clar pentru toatã lumea.

În al doilea rând, doresc sã continuu o idee a senatorului Adrian Pãunescu doar prin câteva cuvinte. Am fost martorul, în faþa televizorului, al unui cuvânt al domnului Mark— BŽla la o conferinþã de presã a U.D.M.R. absolut inacceptabilã moral, ºi anume, susþinând cã dacã se cere traducerea, se întâmplã nu ceea ce spuneþi dumneavoastrã, cã existã o greutate în traducerea poeþilor contemporani, ci cã se împiedicã dreptul maghiarilor de a vorbi în limba lor ºi cã dânsul ºi U.D.M.R.-ul vor depune o plângere la Comunitatea Europeanã. Vã rog sã mã credeþi, mie mi se pare un tupeu fãrã margini care a fost prezent în acea conferinþã de presã. Nu este vorba de nici o încãlcare a drepturilor maghiarilor, aºa cum spunea ºi senatorul Adrian Pãunescu aici, ci, dimpotrivã, de îmbogãþire, de lãrgire a audienþei, gândurilor exprimate de autorii maghiari în limba maghiarã. Faptul cã unele poezii foarte curente nu se pot traduce imediat etc. nu cred cã anuleazã obligativitatea ca textele din formularea pe care a admis-o comisia, pânã la urmã, sã fie traduse. Vã mulþumesc.

Domnul senator Pusk‡s îmi comunicã cã Domnia sa s-a referit la amendamentul pe care îl dezbatem astãzi. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

V-aº ruga, dacã îmi este îngãduit, sã-mi daþi voie sã vã reamintesc cã este vorba totuºi despre propunerea legislativã pentru protecþia limbii române ºi nu despre altceva.

Îmi permit sã fac o apreciere spunând cã nu deprinderile procedurale sunt partea tare a onoraþilor colegi din Comisia pentru culturã, culte ºi mijloace de informare în masã, dar acesta ar fi ultimul lucru de care m-aº lega. Dânºii au fãcut foarte bine când au încercat sã convinã asupra unui text referitor la un articol, mai precis un alineat dintr-un articol care, prin voinþa plenului, a fost returnat la comisie.

Pe de altã parte, cei care susþin faptul cã nu a fost înregistrat un amendament ca atare, eu aº spune cã asta este, poate cã corespunde realitãþii, dar acest lucru nu înseamnã cã asupra chestiunii respective nu ar fi fost dezbateri în cadrul comisiei. Sigur, nu este o problemã a Uniunii Democrate Maghiare din România aceastã lege ºi

acolo nu este vorba neapãrat numai despre texte în limba maghiarã care ar trebui neapãrat subtitrate, pentru cã aici nu se vorbeºte despre o limbã anume, decât despre limba românã.

Pe de altã parte, vreau sã spun cã este inexactã afirmaþia care se atribuie, conform cãreia domnul Mark— ar fi proferat o astfel de ameninþare; noi, aici încercãm, în colaborare cu Domniile voastre, sã gãsim soluþiile. Eu aºa ºtiu. Întâmplãtor, pentru cã am fost prezent la acea conferinþã de presã la care s-a fãcut referire, vã pot spune cã nu corespunde realitãþii afirmaþia conform cãreia noi ne ducem nu ºtiu pe unde ca sã ne plângem de probleme aflate în dezbaterea Parlamentului.

Eu apreciez o oarecare dorinþã exprimatã aici pentru ca valorile culturale, mai ales cele literare, ale celor pe care îi reprezentãm aici, într-un grup destul de semnificativ în Parlamentul României, sã fie cunoscute de cãtre majoritate.

Acesta este un lucru foarte important, dar vã rog sã observaþi cã alineatul cu pricina la care s-a fãcut referire se referã la emisiunile posturilor locale ºi cã onorata comisie s-a gândit bine atunci când a deliberat ºi a acceptat ”emisiunile cu caracter religios, etnografic ºi de divertismentÒ. Sigur, aici ar fi de dorit sã fie cuprinse ºi cele literar-artistice, pentru cã tocmai datoritã dificultãþilor care pot apãrea în cazul obligativitãþii unor traduceri care nu pot avea garanþia nu numai a corectitudinii, ci ºi a altora care intrã în aceastã categorie s-ar putea întâmpla sã nu fieÉ sã dea naºtere la interpretãri eronate. Prin urmare, dacã dupã cuvântul ”etnograficÒ ar apãrea ºi ”literarÐartisticÒ, atunci ar fi absolut satisfãcãtor. Aceasta nu împiedicã în nici un fel aspiraþia majoritãþii de a face cunoºtinþã în limba majoritãþii, bineînþeles, despre valorile culturale ale minoritãþilor. Prin urmare, vã rog, onoraþi colegi, sã luaþi în considerare aceastã propunere pe care o fac cu tot respectul.

Vã mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, vã rog, domnule profesor.

Dar raportul nu are cuvânt?!

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi colegi,

Am meditat în zilele care au trecut asupra dezbaterii Legii ”PruteanuÒ ºi, sincer sã fiu, nu am înþeles sau, mai bine zis, ca ardelean, am înþeles prea bine poziþia unor vorbitori privind art. 2 al proiectului de lege prezentat. Nu pot fi de acord, ºi o spun cu toatã responsabilitatea, cu propunerea fãcutã aici privind renunþarea la subtitrarea în limba românã a emisiunii la televiziunea naþionalã ºi mai ales la televiziunile regionale ºi locale integral. Argumentele ce pot fi aduse în sprijinul acestei afirmaþii sunt multiple. Acceptarea acestei propuneri ºi, surprinzãtor, fãcutã din partea celor ce ar trebui sã militeze tocmai pentru contrariu este de neînþeles, când ar trebui sã militeze pentru bunã înþelegere ºi transparenþã. În acest mod, cu politica paºilor mãrunþi, cu tendinþã spre asimilare, izolare, autonomie ºi altele, în loc sã militãm pentru cimentarea amiciþiei românoÐmaghiare, în interes comun, din moment ce istoria noastrã de 2000 de ani ne-a pus împreunã cu dânºii de o mie de ani, la care drum de întoarcere nu existã, trebuind sã existe soluþii corespunzãtoare.

Chirurg fiind, simt datoria sã pun mâna acolo unde doare ºi mã refer _stricto senso_ la judeþele Harghita ºi Covasna, unde ºi aºa Ñ ºi este o pãrere generalã Ñ s-au fãcut prea multe concesii, unele chiar de neînþeles. Acest pas în plus care, sã fim sinceri, nu a fost solicitat de populaþia paºnicã a acestor judeþe, ci de unii cãrora le place sã deranjeze echilibrul politic ºi aºa fragil din þara noastrã. Consider cã prin renunþarea la subtitrare se lezeazã interesele populaþiei paºnice, majoritare ºi minoritare din zonã privind informarea lor. Pentru aceste motive ºi altele, pe care noi ardelenii le-am trãit din plin ºi le cunoaºtem foarte bine, dar nu este igienic sã vorbim acum de ele, propun ferm menþinerea subtitrãrii emisiunilor la televiziunile naþionalã, regionale ºi locale, mai puþin cele în direct, la care totuºi s-ar putea aduce o corecturã Ñ sã se facã scurte rezumate în limba românã pentru informarea populaþiei.

Acest lucru ar contribui la întãrirea prieteniei ºi promovãrii limbii române în aceastã zonã. Acest lucru trebuie sã îl luãm în seamã ºi sã îl aplicãm în zonele citate.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am în vedere urmãtoarea situaþieÉ Ñ iar ne vom despãrþi. La ora 18,03 începe transmisiunea în direct la radio ºi vom lãsa aceastã lege pentru altã datãÉ

Daþi-i voie ºi raportorului sã vorbeascã, pentru cã aºa ajungem la dezbateri generale din nou.

Eu propun sã limitãm discuþiileÉ

Poftiþi, domnule senator.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc. Voi fi scurt! Domnule vicepreºedinte, Distins Senat,

Domnule sanator Pop de Popa, vreau sã vã spun cã mi-aþi produs o foarte mare dezamãgire.

Dumneavoastrã, care aþi fost ºi sunteþi, dupã pãrerea mea târg-mureºean, dumneavoastrã care vorbiþi ungureºte aproape cum vorbesc eu, dumneavoastrã de o culturã europeanã, care cu bolnavul care venea la dumneavoastrã vorbeaþi pe limba cu care vi se adresa, cred cã ºtiþi din experienþã cã omul durerea ºi bucuria ºi-o spune în limba maternã. ªi sper cã sunteþi convins cã eu, care încerc sã fiu un bun vorbitor de limbã românã ºi sunt un mare admirator al culturii româneºti, atunci când fac anumite iniþiative le fac pentru o înþelegere între români ºi unguri ºi între unguri ºi români. Diferenþa dintre noi este fundamentalã. Dumneavoastrã credeþi cã ne putem înþelege dacã ne obligaþi la folosirea unei singure limbi, a celei oficiale, ºi nu ne daþi drepturi. Eu ºtiu pe piele proprie ºi ºtiu din experienþa Consiliului Europei

cã bunãstarea ºi fidelitatea sunt atunci când drepturile sunt recunoscute.

Vreau sã vedeþi cã acest articol care este modificat în forma în care a venit astãzi în raportul suplimentar nu vorbeºte deloc despre nerecunoaºterea caracterului oficial al limbii române, nu vorbeºte despre secesionism, nu vorbeºte despre izolare, nu vorbeºte despre înfrîngerea culturii româneºti, ci dimpotrivã, asigurã folosirea limbii române în toate domeniile ºi obligã folosirea limbii române în toate domeniile vieþii publice, ceea ce este un lucru bun.

În acelaºi timp însã, asigurã ca la televiziunile locale ºi regionale, atunci când în primul rând problemele tehnice o impun, anumite emisiuni sã fie exclusiv în limba minoritãþilor naþionale ºi aici vorbesc ºi despre emisiunea în limba germanã, nu numai de emisiunea în limba maghiarã. Spuneþi-mi cum s-ar putea, dacã se transmite o slujbã religioasã în direct la o televiziune localã, ca ea sã fie subtitratã.

Sistarea!

É ºi apoi sã le sistãm. A fost anunþat domnul senator Frunda.

Sunteþi de acord sã dãm citire douã minute pentru fiecare intervenþie?!

Sistaþi discuþiile!

Domnule preºedinte, Nu se poate!

Eu o sã vorbesc scurt, domnule vicepreºedinte, dar nu se poate sã aveþi o unitate de mãsurã pentru cei careÉ

Cele în direct oricum se exclud!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Spuneþi-mi cum se poate ca gagurile, poantele lingvistice sã fie traduse?! Aºa cum Louis de Funes nu a putut fi tradus nici în românã, nici în maghiarã, tot aºa anumite gaguri literare nu vor putea fi traduse astfel încât sã fie înþelese în aceeaºi intonaþie. Karinthy rãmâne Karinthy, tot aºa cum Caragiale rãmâne Caragiale.

Stimate doamne ºi domni senatori,

Vã rog ca încercând sã vedem aceastã lege, sã rãspund ºi acelei supoziþii cã nu ar corespunde normelor europene. Ba da, ºi vã cer sã vedeþi Carta limbilor minoritare ºi regionale ºi sã vedeþi recomandarea Consiliului Europei

privind emisiunile de televiziune ºi radio, sã vedeþi cã în Franþa existã ore de transmisie în limba arabã fãrã nici un fel de subtitrare, sã vedeþi cã în Germania existã emisiuni în limba turcã la televiziune ºi la radio fãrã nici un fel de titrare, ºi cred cã acest lucru l-a vãzut ºi domnul senator Pãunescu atunci când, împreunã am fost la Strasbourg, dacã s-a uitat la televizor, deci, iatã cã, aceastã lege, aceastã posibilitate, aceastã permisivitate nu este antieuropeanã, ci, dimpotrivã, este europeanã.

## Domnule senator,

Îmi cer scuze, dar vã propun sã vã opriþi aici. Am cãzut de acord asupra timpuluiÉ

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Vreau sã spun cã sunt argumente care pot fi combãtute cu contraargumente ºi sunt argumente pe care le puteþi înfrânge prin a nu da voie sã fie motivate. Vã mulþumesc.

Domnul senator Zanc, poftiþi.

## Da, în sfârºitÉ

Aº vrea sã vã reamintesc cã este ”Lege pentru folosirea limbii româneÒ Ñ articol votat, ”în locuri, relaþii ºi instituþii publiceÒ.

În al doilea rând, amendamentul, aºa cum se întâmplã ºi cu alte amendamente la care ne referim, a derivat din discuþiile în comisie pe marginea unor texte scrise.

În al treilea rând, a derivat ºi s-a discutat acolo în comisii ºi de aceea a apãrut ca amendament, ca problemã de discuþie.

În al patrulea rând, suntem în procedurã de vot ºi trebuia sã votãm acest art. 2 paragraful 3 care în discuþiile, în formularea finalã a ajuns sã primeascã forma votatã de comisie cu un vot împotrivã, renunþându-se, în dezbateri, într-adevãr la aceastã expresie ”literar-artisticãÒ singurul termen care putea intra în discuþie aici.

În concluzie, comisia vã propune sã votaþi raportul care are la art. 2 alin. 3 urmãtorul cuprinsÉ pe care îl ºtiþi.

Da, nu este nevoie sã îl citiþi, domnule senator. Propun sistarea discuþiilor în acest moment. Dacã sunteþi de acord?

Cu 85 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a aprobat sistarea discuþiilor.

Mulþumesc.

Sã votãm amendamentul propus.

Vã rog sã votaþi!

## **Din salã:**

## Nu!

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Ce amendament?! S-au fãcut mai multe!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Votãm în primul rând amendamentul care a fost propus ºi dupã acea celelalte amendamente. Aºa este firesc, potrivit regulamentului!

Poftiþi, vã rog!

Am citit art. 99. La art. 101 se continuã aceste probleme ºi se spune aºa, cã ”discutarea textelor introduse la art. 97 începe cu cele care propun eliminarea ºi continuã cu cele care propun modificarea sau completareaÒ, aºa cum a fãcut domnul preºedinte foarte bine. Noi am propus o modificare, votãm; dacã a cãzut aceastã modificare, votãm textul comisiei.

Eu am propus însã o altã modificare Ñ renunþarea! Eu am propus renunþarea la acest articol. ”Emisiunile cu caracter religios, etnografic ºi de divertisment ale posturilor locale ºi regionale în limbile minoritãþilor naþionaleÉÒ Eu am propus ca prin renunþarea la acest articol sã se dea acces populaþiei majoritare la faptele de spirit, la faptele de comunicare ale fraþilor lor de altã limbã!

Aveþi prioritate în ceea ce priveºte eliminareaÉ potrivit regulamentului.

Altã propunere?

## **Domnul Grigore Zanc:**

Iertaþi-mã, suntem între noi ºi trebuia sã o clarificãm. Comisia ºi discuþia care poate fi fãcutã este pe marginea amendamentului care nu a intrat în formularea votatã de comisie. Expresia ”literar-artisticãÒ a rãmas ºi putea fi revendicatã în acest cadru. Dacã amendamentul adus de domnul Pãunescu intrã ºi el în discuþie, atunci, sigur, Senatul poate sã decidã. În plen se discutã amendamentele care se revendicã de la comisie.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

## Procedurã!

Poftiþi, vã rog, domnule senator! Chestiune de procedurã.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

Amendamentul domnului senator Pãunescu poate fi supus votului doar dacã el a figurat ca amendament în dezbaterea comisiei ºi dacã a fost respins. Dacã nu a figurat în dezbaterea ºedinþei, el este neavenit la ora actualã.

Poftiþi, domnule senator Pãunescu.

Cantemir îi adresa o scrisoare de încredere domnului senator Frunda ºi îi spunea aºa: ”Unui lucru fãrã cale cale dând, multe lucruri fãrã cale vor urmaÒ. Suntem exact în situaþia pe care dumnealor o aprobã când îi priveºte, când este a dumnealor, ºi o infirmã, o atacã, vor sã o scoatã în afara circuitului de exprimare atunci când vine de la alþii.

Eu sunt împotriva acestei prevederi care nu a figurat de la început în propunerile scrise cãtre comisie.

Domnul senator Constantinescu. Poftiþi.

acceptãm cã vina ne aparþine, cã nimeni nu se poate prevala de propria sa culpã, cã pânã la urmã este fina staff-ului, a comisiei etc., cã suntem în prezenþa unui amendament care a fost discutat în comisie. Acum suntem în plen ºi, prin urmare, el are prioritate.

Propun sã supuneþi votului acest amendament, cu precizarea fãcutã de domnul coleg, cã este un amendament respins de comisie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Chestiune de procedurã, domnul senator Ungheanu, ultima intervenþie, pentru cãÉ

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Dar am votat sistarea discuþiilor!

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã fac o singurã precizare Ñ amendamentul propus de domnul Adrian Pãunescu a figurat în comisie ºi s-a discutat în comisie, ca ºi celãlalt de revenire asupraÉ

Domnule senator Zanc, care este realitatea? Cu aceastaÉ

## **Domnul Grigore Zanc:**

Forma definitivã pe care o are articolul cu pricina este redatã în textul pe care îl aveþi la îndemânã. Discuþiile au oscilat în ultima vreme în jurul acestei expresii ”literarartisticeÒ pe care comisia nu a inclus-o ºi care rãmâne la latitudinea plenului Senatului.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu la aceasta mã refer, ci laÉ

Am înþeles, dar aceasta era în comisie!

Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþiÉ

Chestiune de procedurãÉ Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Pentru cã la procedurã nu existã limitare de intervenþie, domnule preºedinte de ºedinþã, chestiunea noastrã este dacã votãm sau nu votãm acest amendament. Aceasta era chestiunea. Pentru cã, de pildã, eu vroiam sã mã înscriuÉ m-am înscris pentru procedurã întâi, vroiam sã comentez acestÉ am votat împotriva lui în comisie; dumneavoastrã aþi întrerupt discuþiile, dar sunt mult mai multe lucruri în acest amendament propus în salã, repet, în salã ºi nu la comisie, care nu pot fi admise. De exemplu Ñ ce texte nu pot fi titrate?! Texte cu caracter ºtiinþific, literal ºi culturalÉ

Am votat sistarea discuþiilor!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule, ascultaþi-mã, cã vorbim despre lucruri serioase!

Problema este urmãtoarea Ñ trebuie votat sau nu acest amendament?

P.R.M.-ul va vota forma legii anterioarã, cea care a fost adusã ºi care trebuia votatã de data trecutã, ºi propun sistarea în acest moment a discuþiilor, a ºedinþei, pentru cã trebuie sã intrãm pe interpelãri ºi peÉ

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Am votat o datã sistarea!

Este o propunere. Cine este de acord cu sistarea discuþiilorÉ Poftiþi!

Am votat sistarea discuþiilor!

Este o chestiune sigur, de regulament, de procedurã. Eu, din mãrturia unui coleg de mai înainte, care este membru în comisie, am înþeles cã aici este o problemã de fond ºi una de formã, de probã. Pe fond, înþeleg cã nu sunt dubii în ceea ce priveºte discutarea acestui amendament ºi respingerea lui de cãtre comisie, numai cã noi nu avem dovada. Înþeleg cã, din motive care nu mai au relevanþã, comisia nu a însoþit raportul de anexe, aºa cum facem noi, cu amendamente respinse, dar dacã nu tãgãduim ºi nu vãd cum am putea sã punem sub semnul întrebãrii cuvântul unui senator, atunci trebuie sã

Procedurã!

Poftiþi! Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Procedurã, domnule preºedinte, dacã îmi daþi voie, ºi mã prevalez de ceea ce a afirmat antevorbitorul, cã în materie de procedurã este o problemã cu limitareaÉ Vã rog sã observaþi cã, în conformitate cu prevederile regulamentului, în primul rând, se supune votului amendamentul comisiei.

Vã rog mult sã binevoiþi a supune votului plenului raportul suplimentar, cã de aceea a fost trimisã cãtre comisie aceastã lege.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Am votat programul pentru astãzi.

Singura soluþie este urmãtoarea: amânãm votarea acestui articol pentru ºedinþa de joiÉ

## **Domnul Grigore Zanc:**

Nu. Votul la raport!

Am votat sã sistãm discuþiile ºi sã votãm amendamentele, în ordinea pe care aþi anunþat-o, ºi anume începând cu amendamentul exprimat de mine, care ceream scoaterea acestui punct 3 de la art. 2. Acum, de ce trebuie sã amânãmÉ?

Mie îmi face plãcere. În sfârºit am voie sã vorbesc la radio.

Daþi-mi voie, în calitate de preºedinte, sã amânãm pentru joi, la primul punct de pe ordinea de ziÉ

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Am votat sã sistãm discuþiile ºi sã

Supuneþi votului raportul comisiei!

Am decis: joi ne întâlnim la primul punct de pe ordinea de zi.

Urmeazã întrebãrile ºi interpelãrile.

Domnule preºedinte, Procedurã! Art. 97 alin. 2É

Vom vota în aceastã ordine! Poftiþi, vã rog, domnilor senatori!

## **Din salã:**

Nu este regulamentar!

Sã procedãm la vot, domnule preºedinte!

Atunci, singura soluþie este sãÉ

Staþi, domnule preºedinte!

Regulamentul spune clar Ñ prima variantã care se voteazã este varianta comisiei!

DomnuÕ senator, Îmi pare rãu, joi la oraÉ La întrebãri, poftiþi, vã rog! Doamna senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima întrebare este adresatã Ministerului Integrãrii Europene.

Care este strategia României, în perioada actualã, pentru integrare europeanã?

Menþionez cã am primit deja rãspunsul în scris.

A doua întrebare este adresatã Ministerului de Interne. Ministerul de Interne, prin departamentele specializate, are un program de prevenire a traficului ºi a consumului de droguri special pentru unitãþile de învãþãmânt? Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Arãtaþi regulamentul!

## Cum nu?!

Pãi, nu vã arãt, domnuÕ senator, citiþi ºi dumneavoastrã când aveþi timp liber. Cum sã vã spun, ãsta este un lucru vechi. Aºa este regulamentul: varianta comisiei se supune prima. Dacã nu trece, atunci le supunem pe celelalte. Acesta este regulamentul.

Intervenþiile dumneavoastrã pro sau contra sunt bine venite, pentru cã se transmit la radio ºi este spre deliciul ascultãtorilor.

Domnul senator Dumitru Codreanu. Poftiþi, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã întrebãri. Conform regulamentului, am dreptul la aceste douã întrebãri.

Una este adresatã domnului ministru Mihai Tãnãsescu.

Stimate domnule ministru, în Programul de guvernare al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), recunoaºteþi ºi susþineþi cã agricultura este o ramurã importantã a economiei naþionale ºi care are un aport important în constituirea P.I.B.-ului.

Cu toate acestea, pe lângã condiþiile climaterice nefavorabile din acest an care au dus la dijmuirea producþiei, în unele locuri chiar distrugerea ei, cu producþiile mici obþinute la unele culturi, cu preþurile foarte mici oferite producãtorilor pentru grâu ºi celelalte culturi, þãrãnimea românã a sperat ºi sperã încã în promisiunile fãcute de actualii guvernanþi privind acordarea milionului pe hectar cultivat, cã subvenþiile la sãmânþa folositã în primãvara acestui an ºi cã subvenþiile referitoare la Ordonanþa nr. 97/2001 privind achiziþiile de utilaje ºi tractoare vor veni.

Speranþa românului este deºartã ºi fãrã limite, întrucât nici pânã la aceastã datã nu s-au primit în totalitate aceste subvenþii.

Domnule ministru, din discuþiile avute cu reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, am reþinutÉ

Domnul senator, e numai o întrebare. Nu este interpelare.

Eu am înþeles. Bine.

Ca atare, vã rugãm sã ne comunicaþi în scris ce sume mai sunt de alocat privind subvenþiile prin Ordonanþa nr. 30/2001 ºi când consideraþi cã unitãþile producãtoare de tractoare ºi utilaje agricole, conform Ordinului ministrului nr. 97/2001, vor primi aceste subvenþii în valoare de 52 de miliarde.

O întrebare pentru domnul ministru Dan Nica, ministrul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei, în urma unor neajunsuri ce le-am avut ca partid, filiala Partidului România Mare, privind spaþiul unde îºi desfãºoarã activitatea filiala din Botoºani.

Am avut o vizitã a unor delegaþi de la Regia Naþionalã Poºta Românã din Iaºi ºi aº adresa urmãtoarea întrebare.

Domnule ministru, întrucât noi nu avem nici un fel de relaþii contractuale cu Societatea Naþionalã Poºta RomânãÐIaºi ºi nici nu am putut sã ne înþelegem cu cei din delegaþia de la Iaºi care au participat ºi au venit sã devasteze ºi sã ne dea afarã din acest spaþiu al filialei Partidului România Mare, vã rugãm sã ne comunicaþi în scris care sunt pretenþiile contractuale ale Societãþii Naþionale Poºta RomânãÐIaºi privitoare la acest spaþiu, cu ce titlu îl deþine ºi de ce nu a solicitat pânã acum acest spaþiu ºi care este forma prin care putem sã-l închiriem în continuare, dacã va fi spaþiul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc. Domnul senator Zlãvog. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Întrebarea mea este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei.

Domnule ministru, care este stadiul plãþilor cãtre deþinãtorii de terenuri agricole conform Ordonanþei nr. 30/2001 ºi când se prevede finalizarea acestei acþiuni în judeþul Olt?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Paul Pãcuraru.

Domnule preºedinte,

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Leonard Cazan, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.

În conformitate cu art. 3 lit. b) din Ordonanþa de urgenþã nr. 65/2001, aveaþi obligaþia de a elabora instrucþiunile de acordare a titlului de parc industrial.

1. Dacã aþi elaborat instrucþiunile de acordare a titlului de parc industrial prevãzute în ordonanþã?

2. Dacã aþi elaborat instrucþiunile prevãzute de lege, câte cereri de constituire de parcuri industriale aþi înregistrat la minister pânã în momentul de faþã?

Vã mulþumesc. Domnul senator Florescu. Poftiþi!

O întrebare adresatã Ministerului Turismului.

Ce este adevãrat ºi ce nu este adevãrat din ceea ce se scrie în presã în legãturã cu aranjamentele pentru privatizarea obiectivelor turistice de pe litoralul românesc?

Dacã Ministerul Turismului considerã cã prioritatea o au, în cadrul licitaþiei, aºa cum s-a spus, discuþiile asupra imaginaþiei investitorilor, ce vor face ei în continuare în aceste obiective sau dacã prioritatea o au banii care intrã la bugetul statului pentru aceste obiective? Aºtept un rãspuns în scris.

Vã mulþumesc. Domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru al agriculturii, Ilie Sârbu.

Domnule ministru, în condiþiile în care aþi elaborat Ordinul nr. 97/2001 privind alocaþia de 55% pentru cumpãrarea unor utilaje agricole ºi numeroºi cetãþeni au avut încredere, plãtind încã din primãvara acestui an diferenþa de 45% ºi, totuºi, pânã în momentul de faþã, trei sferturi din solicitanþi au rãmas neonoraþi, vã solicit sã-mi prezentaþi soluþiile pe care le preconizaþi pentru finalizarea acestui ordin dat de dumneavoastrã.

Din datele pe care le deþinem, constatãm faptul cã v-aþi bazat numai pe plata redevenþelor pentru terenuri ce trebuiau sã le plãteascã fostele I.A.S.-uri. Se confirmã faptul cã acest calcul a fost greºit, ministerul nereuºind sã colecteze redevenþele respective, ajungându-se la acest blocaj.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Doamna senator Maria Ciocan.

Vã mulþumesc.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Domnule ministru al finanþelor publice, de ce se are în vedere necesitatea reducerii impozitului pe profit pentru societãþile comerciale din sectoarele industriale care au ca obiect de activitate industrializarea materiilor prime autohtone, ceea ce ar duce la dezvoltarea acestor societãþi ºi la scãderea importurilor de materii prime? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Corneliu Bichineþ.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã ministrului finanþelor, domnul Tãnãsescu.

Conþinutul întrebãrii: Cãlãtoriþi, domnule ministru, prin complexele comerciale din Capitalã? Dacã da, bine. Dacã nu, vã rog sã o faceþi ori sã vã trimiteþi subalternii prin zonã. Dacã nu veþi sesiza nici dumneavoastrã, nici ei nereguli, sunt dator sã vã aduc la cunoºtinþã faptul cã, pe lângã tot felul de mãrfuri neînregistrate ºi de proastã calitate, chiar la intrare, cu indiferenþã ºi fãrã teamã, se vând facturi ºi chitanþe de tot felul.

Pe când intenþionaþi sã daþi aprobarea înfiinþãrii unui S.R.L. care sã vândã facturi false într-un loc mai central din Bucureºti, eventual, în faþa Senatului? Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Rãspunsuri la întrebãri. Domnul ministru Pavel Abraham este poftit aici. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Pavel Abraham** _**Ñ** general, secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

O sã rãspund la întrebarea doamnei senator Angela Mihaela Bãlan privind existenþa unui program de prevenire a traficului ºi consumului de droguri special pentru unitãþile de învãþãmânt ce ne-a fost transmis în cursul sãptãmânii trecute.

Referitor la aceasta vã fac urmãtoarele precizãri:

”Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate, a elaborat ºi pus în aplicare mai multe programe care vizeazã prevenirea consumului de droguri la nivel naþional.

Activitãþile derulate pe aceastã linie în unitãþile de învãþãmânt fac obiectul a trei categorii de programe, ºi anume: programul de prevenire a consumului de droguri în ºcoli, programe generale de prevenire a consumului ºi traficului de droguri care prevãd ºi o serie de acþiuni ce

trebuie derulate în unitãþile de învãþãmânt ºi programe de prevenire a delincvenþei juvenile ºi victimizãrii minorilor care trateazã, în mod distinct, ºi problema consumului de droguri.

Primul program se deruleazã începând cu anul 1999, în municipiul Bucureºti, de cãtre Serviciul de prevenire a criminalitãþii din cadrul Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti, Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã.

Cele douã tipuri de programe educativ-preventive sunt realizate în colaborare cu instituþii guvernamentale ºi organizaþii neguvernamentale ºi se desfãºoarã la nivelul întregii þãri prin intermediul compartimentelor de prevenire a criminalitãþii existente la fiecare inspectorat judeþean de poliþie.

Astfel, din programele aflate în derulare, putem menþiona:

1. Strategia de prevenire a consumului de droguri ºi programul naþional de prevenire ºi combatere a traficului ºi consumului de droguri iniþiate în vara acestui an ºi derulate, în parteneriat, de Ministerul de Interne, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi Ministerul Administraþiei Publice.

Vã mulþumim. Doamna senator? Mulþumitã.

În continuare, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, pentru domnul senator Ionel Alexandru. Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Gheorghe Predilã** _**Ñ** secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte, vã solicit bunãvoinþa de a da rãspuns, fiind aici, ºi la întrebarea domnului senator Ionel Alexandru, ca sã nu revin.

Da, da.

## Vã mulþumesc.

Referitor la interpelarea domnului senator Constantin Alexa transmisã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, ministerul nostru, prezint urmãtorul rãspuns.

În conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale care deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, dacã, în urma ofertãrii de douã ori a societãþii comerciale sau a ofertãrii de facilitãþi, nu a fost înregistratã cerere de cumpãrare de acþiuni, se poate proceda la divizarea acesteia pe ferme, centre de profit, în baza unui studiu de fezabilitate ºi cu aprobarea AGA sau la restructurarea societãþii prin vânzare de active, concesionare sau arendare de teren.

Conform art. 81 din hotãrârea de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestei legi, Agenþia Domeniilor Statului va aproba restructurarea societãþilor comerciale prin divizare, vânzare de active, concesionare sau arendare de teren.

Tot conform acestei legi, vânzarea activelor societãþilor comerciale se face în baza unui studiu de oportunitate,

la propunerea consiliilor de administraþie ale societãþilor comerciale aprobate de acþionari ºi avizat de Agenþia Domeniului Statului.

Procedura este de vânzare pe bazã de licitaþie cu strigare sau cu ofertã în plic închis, cu adjudecare la preþul cel mai bun oferit.

Procedura de vânzare de mai sus se aplicã ºi în cazul perfectãrii unui contract de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzare dacã în contractul de leasing nu s-a prevãzut altfel.

La cumpãrarea activelor aparþinând societãþilor comerciale ce fac obiectul prezentei legi nu au dreptul sã participe membri AGA ºi ai consiliului de administraþie al societãþii propuse la vânzare.

Sumele care rezultã din vânzarea acestor active se utilizeazã de cãtre societate, în primul rând, pentru rambursarea datoriilor, efectuarea unei investiþii sau realizarea activitãþilor pentru finalizarea principalului obiectiv de activitate.

Societãþile comerciale pot vinde cu aprobarea Agenþiei Domeniilor Statului, în condiþiile stabilite de lege, de AGA ºi de consiliul de administraþie, active cu plata în rate salariaþilor, precum ºi societãþilor agricole, asociaþiilor agricole ºi altor forme asociative din agriculturã cu personalitate juridicã, în urmãtoarele condiþii: se avanseazã o sumã de 20% din preþul aprobat de AGA ºi consiliul de administraþie cu aprobarea Agenþiei Domeniilor Statului; se pot eºalona în rate, pe termen de 5 ani, sumele rãmase de achitat. Dobânda anualã este de 30%, stabilitã în lege.

Referitor la construcþiile zootehnice dezafectate existente pe raza unitãþilor administrativ-teritoriale, acestea se vor da în administrarea asociaþiilor crescãtorilor de animale legal constitutive, precum ºi persoanelor fizice ºi juridice care formuleazã cerere scrisã ºi dovedesc capacitate tehnicã ºi financiarã de a desfãºura activitãþi de creºtere a animalelor ºi de a realiza producþie zootehnicã mare.

Vã mulþumim. Domnule senator, sunteþi mulþumit?

Aceste mãsuri bãnuiesc cã vor lua destul de mult timp ºi pânã atunci Uzina ”TractorulÒ Braºov, care are de primit vreo 320 de miliarde, s-ar putea sã nu mai existe.

Eu v-aº ruga sã luaþi aceste mãsuri mai urgent. ªtiþi bine cã de la 1 octombrie ”TractorulÒ funcþioneazã cu energia la limita de avarie.

Mai mult, o serie de cetãþeni se plâng de faptul cã au banii blocaþi la dumneavoastrã. Dacã puteþi sã recuperaþi aceºti bani, sã le daþi cât mai urgent sau, dacã nu, sã le livraþi tractoarele respective.

Oricum, eu vã mulþumesc pentru rãspuns ºi aºtept sã rezolvaþi problema cât mai urgent.

ªi eu vã mulþumesc ºi vreau sã vã asigur cã noi am avut multe discuþii în zilele din urmã, inclusiv cu conducerea Uzinei ”TractorulÒ Braºov. Suma n-a fost niciodatã, în ultimul timp, de 300 de miliarde. Ei au mai primit deja câteva zeci de miliarde. ªtim cât e de greu ºi la ei, dar pentru dumnealor ºi pentru ceilalþi care aveau sume mai mari s-au gãsit posibilitãþi pânã acum sã mai acoperim din datorii.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Iacob Zelenco Ñ am înþeles cã se grãbeºte la Camera Deputaþilor Ñ pentru a rãspunde tot domnului senator Alexandru Ionel.

**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Mã numesc Iacob Zelenco, sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare.

Am sã rãspund la întrebarea domnului senator Alexandru Ionel, care se referea la faptulÉ Întreba despre soluþiile care sunt pentru relansarea unitãþii strategice PROMEX Brãila, dupã câteva tentative de privatizare nereuºite.

Societatea PROMEX Brãila este una din societãþile comerciale mari din industria construcþiilor de maºini. Obiectul de activitate al societãþii cuprinde proiectarea, producerea ºi comercializarea utilajelor pentru construcþii ºi lucrãri de drumuri, a produselor de mecanicã finã, opticã, utilaje complexe pentru industria metalurgicã ºi altele.

Societatea este unic producãtor de excavatoare din România. De asemenea, de-a lungul timpului, Societatea Comercialã PROMEX a realizat o serie de utilaje ºi maºini-unelte unicat în România ºi strãinãtate, cum sunt cele pentru combinatele de extracþie de la Krivoi Rog, precum ºi componente pentru Centrala Nuclearã de la Cernavodã.

În anul 1997, societatea a fost inclusã în Programul FESAL, declanºându-se procedura de lichidare judiciarã, unul din motivele acestei decizii fiind dificultãþile financiare cu care se confrunta societatea respectivã. Datoriile se ridicau, la vremea aceea, la 85 de miliarde de lei.

În urma înregistrãrii unei scrisori de intenþie privind achiziþionarea pachetului de acþiuni, s-a decis stoparea procesului de lichidare ºi declanºarea procesului de privatizare a societãþii comerciale.

Menþionãm cã procesele de privatizare demarate nu s-au finalizat prin semnarea unui contract de vânzarecumpãrare a pachetului de acþiuni la PROMEX Brãila, întrucât ofertele de cumpãrare primite la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului au fost nesemnificative atât ca preþ, cât ºi ca volum de investiþii oferit sau, cu alte cuvinte, noi am refuzat sã dãm aceastã societate pe nimic, aºa cum se solicita.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnul senator!

Domnule secretar de stat,

Eu vã mulþumesc pentru aprecierile deosebit de frumoase la adresa acestei unitãþi. Într-adevãr, ea a decãzut datoritã vechiului regim, a guvernãrii trecute, dar trebuie luate mãsuri pentru salvarea acestei unitãþi care susþine Brãila. Ea producea pentru mai mult de un sfert din cele ce erau necesare la fondurile sociale pentru populaþia Brãilei.

Cred cã ar trebui sã urgentaþi acest proces de privatizare sau sã gãsiþi o altã soluþie în legãturã cu transformarea ei într-o unitate stategicã naþionalã, pentru cã e singura uzinã de excavatoare din România, are ºi alte calitãþi strategice, poate fabrica ºi alte produse.

Vã rog mult sã revedeþi caietul acela de sarcini, unde s-au stabilit niºte lucruri mai dificile ºi care alungã investitorii.

Vã mulþumesc încã o datã.

Vã mulþumesc.

Domnul senator, o sã þinem seama de ce aþi spus dumneavoastrã.

O singurã precizare, vã rog sã-mi permiteþi.

Ceea ce punem în caietul de sarcini noi nu punem ca sã alunge investitorii. Sunt clauze deosebit de importante, care sã asigure viabilitatea în continuare a societãþii, pentru cã vedem cu toþii ce s-a întâmplat ºi ce constatãm în postprivatizare, tocmai din lipsa unor clauze ferme în acest sens.

Deci tocmai pentru a asigura ce spuneþi dumneavoastrã vrem sã alegem un investitor serios, care sã þinã fabrica aceasta pe picioare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Gheorghe Þiplica, pentru a rãspunde la întrebarea domnului senator Paul Pãcuraru.

## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã prezint scuzele domnului ministru Gheorghe Cazan Ñ care în momentul de faþã ia parte la ºedinþa Guvernului Ñ cã nu poate dumnealui sã participe pentru a da rãspunsurile la întrebãrile formulate de domnul senator Paul Pãcuraru. De aceea, vã rog sã îmi permiteþi sã rãspund eu la aceste întrebãri.

La prima întrebare, care se referã la stadiul elaborãrii instrucþiunilor pentru acordarea titlului de ”Parc industrialÒ, prevãzute de Ordonanþa Guvernului nr. 65/2001, aº rãspunde cã normele respective au fost elaborate ºi transmise la ”Monitorul OficialÒ pentru a fi publicate. Am aici un exemplar pe care îl pot pune la dispoziþia domnului senator.

Referitor la a doua întrebare, care se referã la numãrul de cereri primite de ministerul nostru pentru constituirea de parcuri industriale, doresc sã îl informez pe domnul senator Paul Pãcuraru cã, în circa o lunã care a trecut de la aprobarea ordonanþei, în ºedinþa din 4 octombrie anul acesta, Guvernul a aprobat înfiinþarea a trei parcuri industriale pe platformele industriale ale unor unitãþi de producþie specialã din cadrul Companiei Naþionale ”RomacÒ. Este vorba de filiala S.C. ”MijaÒ S.A., filiala S.C. ”MoreniÒ S.A. ºi S.C. ”Vãlenii de MunteÒ.

În acelaºi context, doresc sã subliniez cã, în cadrul Memorandumului de finanþare PHARE Ñ 2000, dintr-un total de 19 proiecte de infrastructurã, 9 proiecte reprezintã parcuri industriale ºi douã vizeazã reabilitarea de zone industriale. Aceste proiecte au o rãspândire echilibratã în toate regiunile þãrii: 3 Ñ în regiunea nord-est, Bacãu, Iaºi ºi zona industrialã Siret, câte unul în regiunea sud-est, Brãila ºi sudul Munteniei Ñ zona industrialã Þãndãrei; douã în regiunea vest Ñ Timiºoara ºi Arad; 3 Ñ în regiunea nord-vest, Satu Mare, Cluj ºi Jibou ºi unul Ñ în regiunea centru, Târgu-Mureº.

Valoarea totalã a cofinanþãrii PHARE pentru aceste proiecte este de 40.000.000 de euro, reprezentând douã treimi din fondurile destinate componentei de infrastructurã regionalã ºi localã.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Domnule ministru, mai în glumã, aº putea spune cã aþi uitat de zonele libere, sã pomeniþi ºi de facilitãþile din zonele libere, cã altfel nu rãmâne nimic altceva.

Deci, domnule ministru, foarte clar ºi foarte punctual, rãspunsul informativ, sigur, mã mulþumeºte, în conþinut mã nemulþumeºte total, pentru cã prin noua ordonanþã s-au redus substanþial facilitãþile care erau prevãzute în Legea nr. 134/2000. În al doilea rând, nu puteþi sã apreciaþi cã simpla schimbare a unei firme din Întreprinderea mecanicã ”Mija Ò în Parc industrial ”MijaÒ sau Parc industrial ”PlopeniÒ înseamnã cã am construit un parc industrial. Efectul legii va fi ca ºi nul. În al treilea rând, nu puteþi sã aduceþi la facilitãþi tot ceea ce s-a construit în România 10 ani pentru investiþii directe, pentru zone defavorizate, pentru I.M.M., sã le bãgaþi în aceastã ciorbã care se numeºte acum ”parc industrialÒ.

Deci parcurile industriale au ca menire, ele ºi mãsurile care converg în jurul lor, sã susþinã o activitate economicã, nu sã amestecãm în noþiunea de parc industrial toate celelalte facilitãþi create pentru a dezvolta economic o regiune sau o localitate, sau o comunitate, sã spunem cã am dat conþinut ideii de parc industrial.

În opinia mea Ñ ºi îmi permit sã spun acest lucru Ñ, am fãcut o lege care nu va avea efect, dupã un an vom mãsura ce am obþinut cu aceastã lege Ñ ºi deie Domnul ca într-adevãr Ministerul Dezvoltãrii ºi PrognozeiÉ care, paradoxal, s-a îngropat cu aceastã lege, în loc sã îºi creeze un mecanism de lucru Ñ, ºi sã vedem, la capãtul a 6 luni sau al unui an ce putem raporta, pentru cã a spune cã într-o lunã de zile, domnule ministru, aþi schimbat 3 firme de la poartã ºi le-aþi numit în loc de societatea comercialã ”XÒ parc industrial, sã îmi spuneþi cã aveþi 3 titluri de parc industrial, înseamnã cã înþelegem totalmente diferit noþiunea de ”parc industrialÒ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule ministru.

În continuare, domnul secretar de stat Smeianu, pentru a rãspunde domnului senator Dumitru Codreanu. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Ion Smeianu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

Rãspuns la întrebarea domnului senator Dumitru Codreanu, adresatã domnului ministru Dan Nica.

Referitor la situaþia juridicã a spaþiului situat în municipiul Botoºani, str. Marchian, bl. M 3-C parter, vã comunicãm urmãtoarele.

Potrivit prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 451 din 1996, publicatã în Monitorul Oficial nr. 231 din 26 iunie 1996, Regia Autonomã ”TermlocÒ Botoºani trebuia sã predea, pe bazã de protocol de predare-primire, cãtre Poºta Românã spaþiul numit ”Magazin filatelicÒ de la adresa sus-menþionatã. Deoarece R.A. ”TermlocÒ Botoºani a refuzat semnarea protocolului de predare-primire, Direcþia regionalã de poºtã Ñ Iaºi a promovat acþiune în justiþie, având ca obiect obligarea pârâtei la semnarea protocolului ºi predarea efectivã a spaþiului. Prin sentinþa civilã nr. 8.075 din 23 noiembrie 1999, Judecãtoria Botoºani a admis acþiunea civilã aºa cum a fost formulatã, obligând pârâta la semnarea protocolului ºi predarea spaþiului.

Hotãrârea a rãmas definitivã, prin respingerea recursului promovat de pârâtã.

În prezent, s-a încercat punerea în executare pe cale amiabilã a hotãrârii judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, însã Primãria Municipiului Botoºani a refuzat sã se conformeze hotãrârii.

Sunt în curs de efectuare formele pentru evacuarea silitã, prin intermediul executorului judecãtoresc.

Anexãm, în copie, titlul executoriu, sentinþa civilã nr. 8.075 din 23 noiembrie 1999.

În speranþa cã rãspunsul nostru satisface exigenþele dumneavoastrã, rãmânem disponibili pentru noi clarificãri, în situaþia în care ele apar ca necesare.

Botoºani ºi sã predea efectiv acest spaþiu cãtre reclamantÒ.

Eu îmi cer scuze. Ce îmi spuneþi dumneavoastrã eu nu gãsesc în hârtii, deci eu nu pot sã spun decât ce spune o hotãrâre judecãtoreascã care este definitivã ºi nimic altceva.

Am înþeles, nu este irevocabilã, aºa cã ºtiam ºi-i spun ºi domnului senator Ion Solcanu cã ºtie ce înseamnã o hotãrâre judecãtoreascã ºi care se mai dau ºi aºa, pe sub mânãÉ

Eu am sã transmit ceea ce spuneþi dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Poftiþi, domnule senator!

Domnule secretar de stat, filiala P.R.M. Botoºani nu a avut niciodatã contract cu dumneavoastrã. Când am fãcut închirierea spaþiului, acum 6 ani, spaþiul nu era nici al Regiei Autonome ”TermlocÒ, ci era al S.C. ”LocativaÒ Ñ S.A., Botoºani, aparþinând Consiliului Local Botoºani. La data emiterii hotãrârii Guvernului, proprietarul, statul român, a transmis dreptul de administrare cãtre S.C. ”LocativaÒ Ñ S.A. Botoºani,

Vreau sã vã informez pe dumneavoastrã cã filatelia de care vorbiþi dumneavoastrã, spaþiul poºtei, a fost vândutã. Acum, eu nu ºtiu de cãtre cine, de cãtre dumneavoastrã, de cãtre cei de la Iaºi, filiala Iaºi, sau de cãtre consiliul local, unde s-a desfãºurat ultima datã activitatea. Acum un an a fost vândutã Societãþii ”ElsacoÒ. Or, noi intrãm pe aceeaºi uºã, dar unul are în dreapta ºi unul are în stânga. Acel spaþiu a fost vândut.

Deci statul român a transmis dreptul de administrare. Atunci, haideþi sã presupunem cã a fost al dumneavoastrã dreptul de administrare, dar nu a fost niciodatã, urmând ca ulterior, prin apariþia unor noi reglementãri Ñ deci Legea nr. 213 din 1998 Ñ, proprietarul sã devinã unitatea administrativ-teritorialã, aºadar, municipiul Botoºani, Consiliul Municipiului Botoºani, care, la rândul lui, putea sã lase în administrare acest spaþiu filateliei sau putea sã îºi aleagã un alt administrator.

Noi am intrat, dar nu am avut niciodatã vreo legãturã cu dumneavoastrã.

Nu suntem de acord cu ceea ce ne-aþi propus dumneavoastrã. Nu puteþi ca un sediu al unui partid, un partid care este a doua forþã politicã în România, sã fie aruncat, sã fie într-o trupã cu o stimatã doamnã, cine era aceea, sã ia, ”Ieºiþi afarã, pentru cã aici facÉÒ, nu ºtiu ce face, filme, nu ºtiu ce vrea sã facã.

## Domnule senator,

Citez o frazã din hotãrârea judecãtoreascã: deci, ”obligã pârâta S.C. ÇLocativaÈ Ñ S.A. Botoºani sã semneze protocolul de predare-primire a spaþiului în suprafaþã de 94 de metri pãtraþi, situat la parterul blocului respectiv, reprezentând sediul oficiului poºtal ÇMagazin filatelicÈ

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vreau sã specific cã domnul senator Codreanu avea o întrebare ºi pentru Ministerul Finanþelor Publice. Se solicitã amânare.

Doamna senator Maria Ciocan, tot pentru Ministerul Finanþelor Publice, se solicitã amânare. Spun acestea pentru stenogramã.

Iar doamna senator Angela Mihaela Bãlan, pentru Ministerul Integrãrii Europene, se va transmite rãspunsul în scris.

Trecem, de data aceasta, la interpelãri. Domnul senator Adrian Pãunescu. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Nu vreau sã mai strãbat drumul pânã la tribuna principalã, pentru a nu pierde vremea.

Am aºteptat sã îmi rãspundã Ministerului Industriei ºi Resurselor la problema pe care am ridicat-o data trecutã, cu motorina, problema crizei de motorinã, cã ne-am sucit, ne-am învârtit ºi tot la crizã de motorinã am ajuns. ªtiam cã existã un rãspuns. Mã aºteptam ca el sã fie rostit.

În legãturã cu câteva probleme punctuale din zona în care am ales sã fiu reprezentantul ºi duhovnicul oamenilor.

La Târgu-Mureº, pe str. Burebista, Primãria TârguMureº a hotãrât, în 1998, construirea unui bloc de locuinþe pentru tinerii cãsãtoriþi, pânã la vârsta de 35 de ani. Baza hotãrârii Ñ o Ordonanþã a Guvernului nr. 19 din 1994. S-a stabilit preþul mediu, 200.000.000 de lei pentru un apartament de 3 camere, s-a luat în calcul ºi rata inflanþiei pânã la data de 31 decembrie 1999, când trebuia sã fie predat imobilul. Oamenii cu care m-am întâlnit îmi solicitã sprijinul, pentru ca Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe ºi toþi cei în drept sã îi ajute, conform legii, nu în afara legii, pentru cã s-a întârziat de cãtre constructor predarea blocului. Între timp, inflaþia a crescut ºi, conform unui vechi mecanism nenorocit din România ºi din Rãsãritul Europei, în general, totdeauna de vinã e omul. Autoritãþile nu au nici o vinã, ele sunt abstracte, ele sunt potente, ele sunt intangibile. Amãrâþii care au plãtit banii ceruþi sunt de vinã, când ei nu au absolut nici o vinã în realitate. Blocul s-a finalizat în octombrie 2000, între timp Legea nr. 114/1996 a modificat reglementarea privind acordarea de subvenþii, cele 30% subvenþii pe care oamenii le aºteptau, aºa încât s-a ajuns la situaþia cã nu toþi locatarii sã beneficieze de aceastã subvenþie de 30%. Nu s-a mai þinut seama de nimic, blocul li se va da cu preþul de 360.000.000 lei apartamentul de 3 camere.

Un control efectuat de Curtea de Conturi la Primãria Târgu-Mureº a constatat sume mari care nu pot fi justificate. Dar, în genere, lucrurile acestea sunt fãrã rezolvare într-un timp istoriceºte previzibil.

Eu cer autoritãþilor în drept ºi în primul rând Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe sã îºi sancþioneze oamenii care întârzie lucrurile, sã nu sancþioneze poporul, care în permanenþã e considerat vinovat de erorile celor ce îl reprezintã, de erorile celor ce îl conduc, de erorile celor care nu respectã ei contractele.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Intervine o nouã micã abatere. Erau interpelãrile. Noi am stabilit în Biroul permanent sã respectãm strict regulamentul, adicã, mai întâi întrebãrile, rãspunsurile la întrebãri, apoi interpelãrile ºi rãspunsurile la interpelãrile care au fost. Sunt domnii miniºtri care se grãbesc la Camerã, aºa cã vã rog sã admiteþi sã faceþi pe urmã interpelãrile.

Dãm cuvântul, mai întâi, domnului ministru Pavel Abraham, pentru a rãspunde la interpelarea domnului senator Paul Pãcuraru.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

O sã dau citire rãspunsului pentru domnul senator Paul Pãcuraru.

La interpelarea dumneavoastrã privind unele aspecte legate de mãsurile de perfecþionare a legislaþiei în domeniul stabilirii ºi sancþionãrii contravenþiilor care fac obiectul Legii nr. 61 din 1991 privind sancþionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieþuire socialã, a ordinii ºi liniºtii publice, am onoarea sã vã comunic urmãtoarele.

”Problematica la care faceþi referire în interpelarea de referinþã se aflã deja în atenþia Guvernului României, care, în ºedinþa din 6 septembrie 2001, a cerut Ministerului Justiþiei ºi Ministerului de Interne sã formuleze propuneri de modificare a Legii nr. 61/1991, în sensul de a reglementa funcþionarea localurilor publice în care se deruleazã activitãþi cultural-artistice.

În acest sens, au fost formulate propuneri privind înãsprirea sancþiunilor aplicabile în cazul sãvârºirii unor acte de tulburare a ordinii publice în anumite locuri ºi medii, precum ºi limitarea în timp a manifestãrilor cultural-artistice organizate legal.

Totodatã, vã aduc la cunoºtinþã faptul cã, în cursul anului trecut, a fost promovat un proiect pentru modificarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea sancþiunii închisorii contravenþionale cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii, prin care s-au introdus unele excepþii în aplicarea acestei mãsuri, proiect aflat în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

În ceea ce priveºte amplasarea în localurile publice care desfac ºi comercializeazã bãuturi alcoolice în apropierea unitãþilor de învãþãmânt, precizãm cã, prin Hotãrârea Guvernului nr. 128 din 1994 privind unele mãsuri pentru asigurarea condiþiilor de dezvoltare fizicã ºi moralã a elevilor ºi studenþilor, astfel de fapte sunt sancþionate contravenþional.

Întrucât aspectele de tulburare a ordinii publice de cãtre grupuri de tineri prezentate în interpelare sunt reale ºi tind a prolifera, considerãm cã una din cãile de stopare a evoluþiei acestui fenomen este majorarea cuantumului amenzilor contravenþionale prevãzute de Legea nr. 61 din 1991, republicatã, ºi de Hotãrârea Guvernului nr. 128 din 1994, într-o manierã care sã descurajeze comiterea unor astfel de fapte.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

un total de circa 90.000 tone motorinã, deci cu mult mai mult peste necesarul solicitat de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurii.

Mulþumesc.

În continuare, domnul ministru Romulus Moucha, pentru a rãspunde domnului senator Adrian Pãunescu.

Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Romulus Ioan Moucha Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Stimate domnule senator,

Domnul ministru Dan Ioan Popescu se aflã la ºedinþa de Guvern ºi, în cele ce urmeazã, voi încerca sã dau un rãspuns la problema ridicatã de dumneavoastrã.

Societatea Naþionalã ”PetromÒ nu este responsabilã de o crizã de motorinã în România anului 2001, în condiþiile în care aceasta ar exista. De fapt, apreciem cã nu existã. În sprijinul celor afirmate stã faptul cã, deºi deþine numai 40% din capacitatea de operare pe piaþa internã a României, S.N. ”PetromÒ a susþinut consumul intern de produse petroliere ale þãrii în perioadele de revizii planificate ale rafinãriilor proprii, cât ºi în perioadele în care celelalte rafinãrii au fost oprite. Astfel, în cursul lunii septembrie, pentru a susþine campania agricolã de toamnã în plinã desfãºurare, cât ºi aprovizionarea populaþiei, prioritãþile de livrare ale S.N. ”PetromÒ au fost unitãþile agricole ºi staþiile de distribuþie ale produselor petroliere. În toatã aceastã perioadã, nu toate rafinãriile beneficiare ale þiþeiului din þarã s-au aliniat însã în eforturile S.N. ”PetromÒ de a asigura motorina pentru consumatorii interni.

Acest fapt a fost semnalat ºi de premierul Adrian Nãstase, care spunea despre rafinãriile particulare ”cã nu se simt datoare sã participe la efortul guvernamental. Practic, doar dacã Societatea Naþionalã ÇPetromÈ asigurã motorina pentru campania agricolã, celelalte rafinãrii private, care iau petrolul de la S.N. ÇPetromÈ, ceea ce, în definitiv, nu ºtiu dacã este atât de normal, nu mai au nici un fel de obligaþii în legãturã cu motorina, pentru cã fie o exportã, fie proceseazã þiþeiul luat din þarã ºi vând produsele în exterior. Nu se poate ca, atunci când e vorba de o firmã de stat, toatã lumea sã o mulgã, iar produsele secundare sã fie vândute la firmele private pentru a obþine profitÒ.

Precizãm cã Societatea Naþionalã ”PetromÒ a efectuat livrãri cãtre toþi agenþii economici, mai ales din agriculturã, care au avut posibilitãþi financiare pentru achitarea cantitãþilor livrate. În acest fel, din teritoriu nu s-au semnalat situaþii deosebite datorate unor evenimente, eventuale neonorãri ale comenzilor unitãþilor agricole.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnul senator, poftiþi!

Noi ne molipsim unii de la alþii ºi, iatã, vãd cã domnul Popescu îmi rãspunde într-un stil pamfletar, aºa, de scriitor la rubrica ”RaculÒ. Adicã eu întreb de ce e crizã de motorinã, dumnealui zice cã, ºi dacã ar fi, nu e responsabil ”PetromÒ, ca ºi când eu i-aº fi spus cã ”PetromÒ e de vinã. ªi, pe de altã parte, nici nu trec douã fraze ºi aflu cã, de fapt, existã criza, cã premierul Adrian Nãstase a ºi spus cã toate aceste rafinãrii particulare nu se simt vinovate, nu se simt implicate în rezolvarea acestor mari deficienþe de naturã ºi organizatoricã, aº zice eu, profund organizatoricã. De fapt, noi ne-am creat propriile noastre piedici. Eu nu ºtiu cât din faptul cã rafinãriile particulare nu participã la efortul constructiv românesc li se datoreazã ºi cât ni se datoreazã.

De ce am lãsat din mânã o asemenea pârghie strategicã, dacã nu aveam sentimentul cã, în momentele de tensiune naþionalã cum ar fi cele care privesc agricultura, care nu poate fi amânatã, cã de Crãciun nu se poate face agriculturã, aºa cã trebuie fãcutã acum, vor fi rezolvate problemele noastre grave.

Eu salut, sã zicem aºa, partea literarã a textului, dar nu cred cã rãspunde problemei fundamentale: de ce e crizã de motorinã, chiar când agricultura are nevoie de morotinã? Mai e o problemã gravã: problema celorlalte ramuri industriale care ar trebui sã meargã pe bazã de motorinã, ”PetromÒ, cum se spune, cum e reclama aceea, ”Petrom Ñ esenþa miºcãriiÒ, ºi nu pot merge. De exemplu: l-am rugat pe domnul ministru sã ajutãm niºte întreprinderi care duc oamenii la lucru în zonele miniere, în zona Gorjului. ªi domnul ministru a fost extrem de amabil, a primit pe cei în cauzã, i-a îndreptat cãtre ”PetromÒ ºi oamenii de la ”PetromÒ au spus: ”Domnule, nu putem, nu avem motorinãÒ. E vorba de firme care asigurã transportul oamenilor cãtre zonele miniere. Or, lucrurile acestea infirmã fraza iniþialã: ” Dacã ar fi crizã, ºi noi apreciem cã nu eÉÒ. Ba este, domnule Moucha, este crizã de motorinã ºi este crizã de motorinã în zonele în care ar trebui sã nu mai auzim de aceastã crizã de motorinã. Ne-am sãturat, în perioada istoricã trecutã, pânã în 1990, de aceastã crizã de motorinã, care apãrea exact când trebuia motorinã.

Da, mulþumim. Poftiþi, domnule ministru!

Vã mulþumesc foarte mult pentru aprecierea pãrþii literare. În privinþa intenþiei de a fi pamfletarã, absolut nici un fel de intenþie ºi nu este în stilul ministrului nostru de a rãspunde unor senatori ºi în special domnului senator Adrian Pãunescu... de a avea un stil pamfletar.

În privinþa rafinãriilor particulare, aº dori sã facem o micã incursiune numai în anii trecuþi ºi sã reamintesc faptul cã privatizãrile din aceastã zonã s-au fãcut înainte de a veni P.S.D.-ul la putere.

S.N. ”PetromÒ este o societate de stat care consider cã încearcã Ñ ºi reuºeºte în cea mai mare parte Ñ sã îºi facã datoria de a aproviziona cu produse petroliere de primã rafinare sau cu derivaþi atât fabricile chimice din România, cât ºi consumatorii produselor finite: motorinã, benzinã ºi aºa mai departe.

Mulþumim, domnule ministru.

Revenim la interpelãri. Mulþumim domnului ministru pentru rãspunsuri.

Domnul senator Mircea Nedelcu, poftiþi, vã rog!

Interpelarea mea se adreseazã domnului Adrian Nãstase, prim-ministrul Guvernului României.

Programul de guvernare pentru perioada 2001Ñ2004, prezentat de Guvernul condus de dumneavoastrã, îºi asumã, printre multe altele, ºi creºterea gradului de ocupare a populaþiei active ºi, implicit, diminuarea corespunzãtoare a ºomajului, prin aplicarea de mãsuri economice de stimulare a creãrii de locuri de muncã.

Anul trecut, pe baza unui proiect al Primãriei Municipiului Hunedoara, s-a obþinut un credit extern din partea B.E.R.D. în valoare de aproximativ 4 milioane euro, pentru decolmatarea râului Cerna.

Aceastã lucrare, normal, ar fi trebuit sã conducã la crearea unor locuri de muncã pentru o parte dintre miile de ºomeri hunedoreni. Însã nu a fost aºa!

Fostul Guvern condus de domnul Mugur Isãrescu, în luna noiembrie 2000, a încredinþat direct lucrarea respectivã fãrã licitaþie, prin Compania ”Apele RomâneÒ Ñ S.A., Bucureºti, unei societãþi, S.C. ”ApascoÒ Ñ S.A., Mâneciu, din judeþul Prahova.

În urma unor sesizãri fãcute de reprezentanþii Asociaþiei disponibilizaþilor din industria minierã, filiala municipiului Hunedoara, domnului director Stãncescu Dan de la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, în data de 21.07.2001 a avut loc un control la faþa locului, efectuat de cãtre o comisie din cadrul ministerului amintit.

Rãspunsul primit în data de 1.08.2001 nu a fost concret la nici un punct dintre cele sesizate. În urma acþiunilor de protest ale disponibilizaþilor hunedoreni, în presa localã ºi centralã au apãrut o serie de sesizãri, cu privire la ceea ce era numit de acum cazul S.C. ”ApascoÒ Ñ S.A., prin care se reliefa modul cum poate fi ocolitã legea de cei chemaþi sã o aplice.

Concret, Guvernul pe care îl conduceþi, prin reprezentanþii sãi, a lãsat lucrurile la fel, neluând nici o mãsurã reparatorie.

Astfel, mii de hunedoreni fãrã un loc de muncã, fãrã surse de venituri privesc cum sume importante de bani sunt cheltuite pentru îmbogãþirea unor persoane cu influenþã.

Vã asigur cã prin identificarea soluþiilor legale necesare unui rãspuns pozitiv solicitãrilor miilor de disponibilizaþi veþi gãsi rezolvarea unei pãrþi din multele ºi gravele probleme sociale care frãmântã judeþul Hunedoara în ultimii ani.

Vã mulþumim.

Domnul senator Zanc, poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte,

Aº dori sã adresez o întrebare domnului ministru al culturii, Rãzvan Theodorescu.

A fost la Cluj în primãvarã, în varã ºi în toamnã, acolo au fost situaþii mai tensionate ºi a fost nevoie de intervenþia Domniei sale.

În principal, problema salarizãrii ºi, fireºte, au fost ºi probleme de stil de conducere a instituþiei, dar promisiunile fãcute nu s-au materializat sub aspectul nivelului de salarizare ºi al condiþiilor în care îºi desfãºoarã activitatea Opera cu un nou director, altfel, foarte performant.

Rugãmintea ºi întrebarea ar fi: când poate sã dea satisfacþie ºi, respectiv, sã îºi þinã promisiunea?

ªi o a doua, dacã are de gând sã îºi þinã ºi o altã promisiune, care devine o obligaþie ºi o necesitate, aceea de a angaja fondurile necesare pentru reparaþii capitale ale clãdirii Teatrului ºi Operei din Cluj, care urmeazã sã îºi aniverseze centenarul în curând ºi nu cred cã în starea în care se aflã poate sã fie la o asemenea aniversare.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Nicolae Pãtru.

Eu am douã interpelãri. Una este adresatã domnului profesor universitar doctor Eugeniu Þurlea, preºedintele Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate.

Ordinul nr. 335 din 25 mai 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura ºi competenþele de acordare a înlesnirilor la plata obligaþiilor la fondul de asigurãri sociale de sãnãtate nu prevede scutiri sau reduceri, ci numai amânãri sau eºalonãri.

Ca urmare, solicit domnului preºedinte C.N.A.S. lãmuriri legate de eficienþa economicã a mãsurilor ca urmare a eliminãrii scutirilor sau reducerilor la plata majorãrilor de întârziere aferente contribuþiilor de asigurãri sociale de sãnãtate din ansamblul înlesnirilor la platã acordate agenþilor economici.

A doua interpelare este adresatã domnului ministru al turismului, Dan Matei Agathon. Sunt mai mulþi cetãþeni care au lucrat în strãinãtate înainte de 1990, pe bazã de contracte încheiate de întreprinderile de comerþ exterior ºi care erau nevoite sã transfere în þarã valuta de care dispuneau, aceasta fiind depusã la ”ComturistÒ.

În anul 1992, ”ComturistÒ a început sã restituie deponenþilor valuta respectivã, dar acþiunea a fost stopatã. Vã rugãm sã ne comunicaþi dacã se va relua acþiunea de restituire a sumelor restante cãtre persoanele fizice îndreptãþite.

Vã mulþumesc.

Mulþumim ºi noi. Domnul senator Pãcuraru, aveþi douã întrebãri.

Da, domnule preºedinte, douã interpelãri.

Prima este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu ºi încep prin a cita din Programul de guvernare.

În Programul de guvernare declaraþi cã ”investiþia în educaþie ºi formarea oamenilor este cea mai rentabilã pentru dezvoltarea unei societãþi pe termen lung, de aceea instituþiile de învãþãmânt ºi educaþie, precum ºi cele de cercetare ºtiinþificã sau privite ca instituþii strategice pentru destinul naþionalÒ. În fine, pentru cã urmeazã sã fie fãcute investiþii publice ”în cadrul programului de investiþii publice, începând cu semestrul II al anului 2001 vor fi abordate reamenajarea ºi construcþia de cãmine noi pentru studenþii din învãþãmântul de stat. De asemenea, începând cu anul ºcolar 2001Ñ2002, prin subvenþii de la bugetul de stat, se va acoperi o parte, reprezentând 20Ñ 50%, din plata cazãrii în cãmine a studenþilor din învãþãmântul de stat.Ò

La un an de la preluarea mandatului, campusurile universitare seamnã mai degrabã cu niºte gropi de gunoi, geamurile sparte, pereþii murdari, munþii de gunoi în spatele clãdirilor, haitele de câini aºteptând sã mai zboare de la ferestre ceva resturi de mâncare ºi un aer irespirabil completeazã peisajul.

În condiþiile în care, la aprobarea bugetului pe anul 2000, aþi susþinut public faptul cã alocaþiile repartizate Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii vã sunt suficiente, lipsa banilor continuã sã fie invocatã drept motiv principal pentru care întreþinerea ºi igienizarea cãminelor studenþeºti este într-o penibilã suferinþã.

Recent, prefectul Capitalei, domnul Florin Luican, aparþinând, ca ºi dumneavoastrã, tot partidului de guvernãmânt, constatând cã doar douã din cele 27 de cãmine studenþeºti ale Universitãþii Politehnice au obþinut autorizaþia de funcþionare, aprecia urmãtoarele: ”sunt tulburat de ceea ce vãd aici ºi vom informa conducerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii despre aceastã situaþie care se preteazã la mãsuri drasticeÒ.

Am fost personal sã vizitez Complexul Studenþesc Regie pentru a vedea exact în ce condiþii urmeazã sã locuiascã studenþii bucureºteni, iar ”impresiileÒ vizitei vi le transmit prin intermediul fotografiilor pe care le-am fãcut într-unul dintre cãminele Universitãþii Politehnice Bucureºti ºi pe care le ataºez acestei interpelãri.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai este o interpelare a domnului senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului ministru al finanþelor Mihai Tãnãsescu.

Cu ocazia discutãrii proiectului bugetului de stat pe anul acesta am susþinut un amendament în aula Parlamentului, referitor la alocarea unei sume de 12 miliarde lei, necesarã pentru repararea bazinului olimpic din Brãila.

Menþionez cã la acest bazin trebuia sã se antreneze multipla campioanã olimpicã ºi mondialã Diana Mocanu.

Dumneavoastrã aþi refuzat atunci, susþinând în plenul Parlamentului cã la rectificarea bugetarã din aceastã toamnã veþi acorda suma necesarã.

Noi am înþeles, iar Diana s-a antrenat pe unde a putut, fapt ce a avut consecinþe, ea nereuºind sã obþinã decât o singurã medalie de aur la recentele Campionate mondiale de înot.

Acum constatãm, cu ocazia rectificãrii bugetului, cã nu vã þineþi de cuvânt ºi de aceea vã întreb când veþi acorda suma necesarã pentru reparaþiile de la bazinul din Brãila, pentru cã nu cred cã aveþi de gând sã contribuiþi la descalificarea acestei campioane prin imposibilitatea de a face antrenamentele necesare.

Menþionez cã fiind încã elevã la Liceul cu program sportiv din Brãila, ea nu poate pãrãsi localitatea pentru a se antrena în altã parte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi aº avea o rugãminte, dacã s-ar putea la Biroul permanent sã susþineþi propunerea pe care o fac, ºi anume ca ºi la capitolul interpelãri ºi întrebãri sã se asigure o prezenþã normalã a parlamentarilor, a senatorilor pentru cã ºtiu cã în regulament nu e prezenþa facultativã pentru acest capitol.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Trebuie sã precizez pentru stenogramã cã au mai fost douã interpelãri: una a domnului senator Iustian Mircea pentru Ministerul Afacerilor Externe, la care domnul secretar de stat Cristian Niculescu a prezentat rãspunsul scris Ñ a plecat pentru cã a mers la o recepþie Ñ ºi una a subsemnatului, tot pentru Ministerul Afacerilor Externe, ºi la care am primit rãspunsul scris din partea domnului Cristian Niculescu.

Cu aceasta, ordinea de zi Ñ ºi în timpul programat Ñ s-a epuizat. Închidem ºedinþa, prezentându-vã mulþumiri ºi îndeosebi presei care este aici ºi staff-ului Senatului care trebuie sã binemerite de la noi.

Mulþumim. Bunã seara!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,20._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 146/18.X.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei