Corneliu Vadim Tudor

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

La anul se vor împlini 15 ani de la evenimentele sângeroase din Decembrie 1989. Am mai spus-o ºi cu alt prilej Ñ dacã ar fi sã raþionez cu mintea, cred cã a fost o loviturã de stat. Dacã ar fi sã raþionez cu inima, cred cã a fost o revoluþie. ªi cum toatã viaþa mea ceea ce am fãcut mai bun am fãcut cu inima, mã voi statornici la aceastã concluzie Ñ a fost revoluþie, pentru cã a schimbat fundamental ordinea de stat ºi a mutat plãcile tectonice ale istoriei acestei þãri. Ciclul diabolic de 15 ani, care a fãcut mult rãu României, se va încheia o datã cu alegerile din anul 2004. Va fi mai bine pentru România?! Va fi mai rãu?! Eu am convingerea cã va fi mai bine. ªi asta nu numai pentru cã mai rãu de atât nu se poate, ci fiindcã a înþeles, în sfârºit, ºi Occidentul ce fel de popor extraordinar este Poporul Român, ce fel de poziþie geostrategicã are România.

Am sã vã spun acum ceea ce multã lume nu ºtie. Un post de televiziune a anunþat ceva, destul de vag, ieri, însã eu vã asigur cã am informaþii de primã mânã. Pânã în anul 2007, circa 70.000 de militari americani cantonaþi în Germania vor fi mutaþi în România. E bine?! E rãu?! Noi, cei de la Partidul România Mare, zicem cã, pe fond, este bine. La fel ca ºi vidul din naturã, un gol geostrategic se cere umplut. Dacã nu sunt americanii, sunt ruºii. Am vãzut cum a fost cu ruºii. A fost rãu. Bine cã am scãpat cu viaþã... cei care au scãpat. Colegul Mircea Ionescu-Quintus are atâþia camarazi care n-au scãpat cu viaþã. Din pãcate, mafia de pe Dâmboviþa s-a gândit sã nu-ºi iasã din mânã, aºa cã intenþioneazã sã-i fure ºi pe americani. Pe undeva, asta seamãnã cu filmele despre prostituate. Pânã nu trece o prostituatã în catastiful ei ºi un ºef de stat, ºi un mare artist, ºi comandant de oºti, ea nu se simte bine, normal.

Este vorba de circa 70.000 de case care vor fi construite pânã în anul 2007 în diverse zone ale României. ªtiu ºi oraºele. Nu are rost sã mai intru în amãnunte, ca sã nu se creadã cumva cã îi spionãm noi pe americani. Banii sunt ai americanilor ºi vor fi livraþi printr-o bancã din Londra, cãtre sucursala Bucureºti a Bãncii Comerciale Române. Dintr-o sumã totalã de vreo 3,5 miliarde de dolari, mafia autohtonã vrea sã-ºi tragã 10% comision. Pare mãrunt, 10%, nu este mare filozofie, dar asta înseamnã circa 350 de milioane de dolari. Dacã cineva îºi face iluzii cã americanii nu ºtiu ce se întâmplã, înseamnã cã habar n-au pe ce lume se aflã. ”Þarã minorã, þarã de secãturi! O þarã în care un om precum Constantinescu-Porcu este ministru îºi meritã soartaÒ Ñ asta nu am spus-o eu, ci Octavian Goga, dupã dezastrul de la Turtucaia de la sfârºitul anului 1916. Sã fi fost Octavian Goga un rãu cetãþean?! El, care a zãcut în temniþele ungureºti, unde ºi-a ºubrezit sãnãtatea, încât avea sã moarã la numai 57 de ani?! Iatã cã ”poetul pãtimirii noastreÒ ajunsese la concluzia cã suntem ”o þarã minorã, þarã de secãturiÒ. Acel Constantinescu-Porcu este cel care, pe criza grozavã a vagoanelor pentru transportarea militarilor români pe frontul din Moldova, în 1917, ºi-a permis sã confiºte, cu de la sine putere, 17 vagoane pentru a-ºi pune la adãpost averea. El fãcea parte din ceea ce, numai câþiva ani mai târziu, Vasile Pârvan, numea ”preoþii hraneiÒ. Istoricul a fost un alt om lovit de acele evenimente, dupã cum îºi aminteºte Sextil Puºcariu: soþia lui Vasile Pârvan a murit de tânãrã în refugiul din Odessa, în 1917. Dupã câþiva ani, Pârvan a scris ”MemorialeleÒ ºi vorbea de diferenþa între ”preoþii hraneiÒ ºi ”preoþii jertfeiÒ. ”Preoþii jertfeiÒ, care riscã totul, inclusiv viaþa, pentru a salva viaþa semenilor aflaþi în suferinþã, ºi ”preoþii hraneiÒ, care nu-ºi refuzã nici o plãcere, care-ºi fac tabieturile, chiar dacã alãturi explo-