Antonie Iorgovan

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Am dorit sã iau cuvântul pentru cã s-a pus în discuþie o chestiune de principiu ºi mi se pare cã trebuie sã spunem ºi noi câteva vorbe, prin raportare la Constituþie. A susþinut domnul coleg puþin mai înainte cã legiuitorul n-ar putea sã intervinã într-o situaþie de acest gen, cã, dacã ar interveni, mâine, poimâine, ar putea legiuitorul sã punã ºi problema mandatului judecãtorilor de la Curtea Constituþionalã.

Mi-aº îngãdui sã-i amintesc domnului coleg cã acest exemplu este prost ales. Poate în alt exemplu, dar în ceea ce priveºte judecãtorii de la Curtea Constituþionalã este textul Constituþiei care rezolvã problema. Constituþia spune câþi judecãtori, Constituþia spune pe ce mandat ºi cine îi numeºte. Ca atare, la mandatul judecãtorilor de la Curtea Constituþionalã nu poate umbla, dacã îmi este îngãduitã aceastã expresie, decât tot legiuitorul constituant.

În celelalte situaþii, l-aº ruga pe domnul coleg sã observe cã atât la magistraþi, deci când se vorbeºte în Constituþie despre judecãtori, cât ºi la art. 139, unde se face vorbire despre Curtea de Conturi, legiuitorul constituant a înþeles sã trimitã la lege, deci este un text de trimitere, iar noi suntem legea. Rãmâne la lumina ºi la înþelepciunea legiuitorului ordinar cum anume instrumenteazã într-o situaþie sau în altã situaþie.

Desigur cã nimic nu-i opreºte pe domnii colegi Ñ ºi probabil cã vor face acest lucru Ñ sã atace textul la Curtea Constituþionalã, dar _on va voir_ , cum spune francezul, care va fi poziþia Curþii Constituþionale. Eu sunt convins, aºa, dupã flerul meu de om care am mai citit ºi am mai scris în aceastã zonã, cã nu suntem Ñ ºi asigur senatorii Ñ, cã nu suntem într-un caz de neconstituþionalitate. Este, pur ºi simplu, o speculaþie politicã.

De altfel, eu i-aº spune domnului coleg ce i-am spus ºi în comisie, pentru cã dânsul, în comisie, ne-a întrebat: ”Deci, cu alte cuvinte, doriþi sã-i daþi afarã pe actualii consilieri voi, cei de la putere?Ò ªi eu, mã rog, la o asemenea interpelare, am rãspuns cu o ºarjã amicalã ºi am spus: ”Nu, domnule coleg, nu pe toþi, numai pe cei pe care i-aþi numit dumneavoastrã.Ò Vã mulþumesc.