Stenogramă plen

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 29 octombrie, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 79 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 12 senatori, 3 sunt membri ai Guvernului, 5 colegi sunt plecaþi în delegaþie, doi colegi sunt bolnavi ºi doi colegi sunt învoiþi.

De asemenea, cunoaºteþi cã cele douã Comisii reunite de buget, finanþe ºi bãnci lucreazã în prezent la analiza amendamentelor propuse de colegii deputaþi ºi senatori.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la ora 19,30.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã, respectiv: declaraþii politice, câteva probleme organizatorice, avem de constituit câteva comisii de mediere, programul legislativ ºi întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea Executivului.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut obiecþiuni? Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru.

Vã rog sã votaþi.

Îi invit pe domnii senatori sã voteze.

Programul de lucru al zilei de astãzi, aprobat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi douã abþineri.

Vã consult dacã aveþi obiecþiuni în legãturã cu ordinea de zi? Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acesteia.

Deci ordinea de zi, aprobatã de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã îmi permiteþi sã vã reamintesc timpii repartizaþi pentru declaraþii politice grupurilor parlamentare, în urma negocierilor între liderii grupurilor: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, 38 de minute; Grupul parlamentar al P.R.M., 22 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, 10 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R., 9 minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 10 minute; domnii senatori independenþi, 6 minute.

Trecând la declaraþii politice, îl invit la cuvânt pe domnul senator Liviu Maior.

Sunt doi senatori înscriºi din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Deci am spus domnul senator Liviu Maior.

Domnul senator Adrian Pãunescu.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Unul dintre cele mai nenorocite câºtiguri otrãvite ale anilor din urmã este insecuritatea individului, a þãrii ºi a lumii. Nu mai ºtim ce e cu noi, ce va fi mâine cu copiii noºtri, pe ce sã ne întemeiem, pe ce putem conta, cum vom trãi, ce boli noi ºi vechi ne vor copleºi, ce vicii îi vor asupri pe copiii noºtri, ce surprize urâte îi aºteaptã pe bãtrânii noºtri. Copiii din oraºe, din gãri ºi din sate ale þãrii merg la ºcoalã, îºi cumpãrã câte un covrig sau câte o chiflã ºi se îmbolnãvesc, unii mor.

Ce viaþã este aceasta? Ce stat suntem noi? Ce oameni îi servesc pe ceilalþi oameni?

Am vorbit, în mai multe rânduri, despre delegaþia în alb, pe care fiecare dintre noi o dã ºi o primeºte, pentru ca societatea sã meargã, într-un ritm alert, înainte. Dar mai mergem înainte? Nu cumva trãim în coºmarul unui marºarier nemilos? Iatã, eu cumpãr pâine de la o brutãrie, pe ai cãrei brutari nu îi cunosc personal, ei urcã într-un tren, pe al cãrui mecanic nu îl cunosc personal, mecanicul se duce într-un sanatoriu, pe al cãrui personal medical nu îl cunosc personal, medicii trãiesc într-o casã, pe ai cãrei constructori nu îi cunosc personal. Dar fiecare crede în fiecare. Fiecare acceptã cã fiecare e corect în felul în care îºi face treaba. Nimeni nu are îndoieli cu privire la ceilalþi. Ce ar fi ca societatea sã se transforme, în fiecare zi, într-un controlor gãlãgios ºi numeros al fiecãruia, sã vadã dacã meritã mecanicul, dacã meritã constructorul, brutarul, medicul sã primeascã încrederea celorlalþi? Noi supravieþuim tocmai pentru cã ne leagã (între noi) încrederea reciprocã.

Dar cum am putut noi sã ajungem la acest nivel de insecuritate? Cum au intrat bolile ºi viciile, crimele ºi erorile printre noi?

Dintr-o þarã în care pânã ºi noþiunea de ”consum de droguriÒ exista numai în referirile la strãinãtate (în ce vorbeam noi despre strãinãtate), la alþii, România a ajuns sã fie o þarã în care consumul de droguri a devenit o problemã naþionalã, o problemã de apãrare naþionalã.

Ne pasã nu numai de violenþa care stãpâneºte aproape fiecare segment al vieþii sociale, dar ºi de aceastã insecuritate în care pãrinþii îºi trimit copiii la ºcoli ºi nu ºtiu cu ce vicii noi se vor întoarce. Ei îi trimit la ºcoli cu sacrificii pentru a învãþa cele bune ºi copiii se întorc ori bolnavi, la modul propriu, ori îmbolnãviþi spiritual de ceea ce învaþã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

La 25 octombrie 1944 luptele de la Carei ºi Satu Mare au încheiat operaþiile trupelor române pentru eliberarea ultimei brazde de pãmânt din nord-vestul þãrii. Aceastã datã a fost declaratã ”Ziua Armatei RomâneÒ, prilej pentru noi toþi de a aduce un binemeritat omagiu de preþuire ºi recunoºtinþã oºtirii române, care a pierdut peste 600.000 de ostaºi în Est ºi aproape 170.000 în Vest. Totodatã, cinstim memoria eroilor români cãzuþi pe câmpul de onoare pentru eternitatea României, pe pãmântul þãrii sau departe de ea, unii fãrã mormânt ºi cruce la cãpãtâi. Pe toþi, Dumnezeu sã-i odihneascã în pace!

Închinându-te în faþa eroismului lor, nu putem sã nu rãmânem înmãrmuriþi atunci când suntem puºi în faþa lipsei de patriotism a unor guvernanþi vremelnici de dupã 1989, care, ascunzându-se dupã termeni la modã ca: mondializare, integrare, Europa unitã, trebuie sã fim în pas cu vremea, renunþã fãrã pic de remuºcare la ceea ce ei, înaintaºii noºtri, au statuat ca fiind valori fundamentale ale statului pe care l-au apãrat cu preþul vieþii.

Înlocuirea legitimaþiei de maghiar cu cea de udemerist, ca ºi graba suspectã cu care trioul IliescuÐNãstaseÐ Geoanã renunþã de bunã voie, fãrã a fi mandataþi de cineva, la cererea privind retrocedarea tezaurului ºi la denunþarea explicitã a Pactului RibbentropÐMolotov de cãtre Federaþia Rusã, numai pentru a urgenta încheierea tratatului de bazã, sunt acþiuni care îi descalificã în faþa cetãþenilor României, unii dintre ei participanþi direct pe fronturile apãrãrii graniþelor ºi a fiinþei naþionale.

Amintesc cã Pactul RibbentropÐMolotov a fost preambulul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial. El a fost semnat pe 23 august, iar pe 1 septembrie a fost atacatã Polonia, mai întâi de nemþi ºi la câteva zile de ruºi.

Acþiunea domnului Nãstase prefigureazã o soluþie periculoasã ºi, în acelaºi timp, stupidã. La arhitectura noului continent vor sta ºi Stalin, ºi Hitler, deopotrivã.

Întrebãm: ce câºtiguri are România din cedãrile care s-au fãcut la semnarea Tratatului cu Ucraina? Dimpotrivã, acolo, ºovinismul a luat proporþii. Tot aºa, ºi în Tratatul cu Rusia, ruºii ar trebui sã fie primii care renunþã la Tratatul RibbentropÐMolotov, mai ales cã în aceastã etapã ei nu mai sunt legatarii acestui tratat.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Aurel Panã. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Aurel Panã:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã voi prezenta poziþia Partidului Democrat faþã de intenþia Guvernului Nãstase de a renunþa la solicitarea restituirii tezaurului ºi la denunþarea Pactului RibbentropÐMolotov, cu ocazia negocierilor legate de încheierea Tratatului de bazã româno-rus ºi legat de declaraþia premierului Nãstase, care pune semnul egalitãþii între carnetul de membru al U.D.M.R. ºi legitimaþia de maghiar.

Partidul Democrat condamnã în termeni categorici intenþia Guvernului Nãstase de a renunþa la solicitarea restituirii tezaurului ºi la denunþarea Pactului RibbentropÐMolotov, cu ocazia negocierilor legate de încheierea Tratatului de bazã româno-rus. Aceastã atitudine demonstreazã faptul cã Guvernul Nãstase abdicã de la apãrarea interesului naþional în favoarea unei politici de slugãrnicie faþã de Moscova.

Tezaurul, aºa cum arãtau chiar ruºii prin Hotãrârea Consiliului Comisarilor Poporului din 13Ð26 ianuarie 1918, aparþine României ºi ”se va preda în mâinile poporului românÒ.

Sã fi renunþat premierul Nãstase la interesele poporului român?!

Retrocedarea tezaurului, în concepþia Partidului Democrat, reprezintã un drept legitim al românilor ºi el trebuie respectat ºi susþinut de Guvernul României.

Partidul Democrat criticã, în fapt, inconsecvenþa politicii Cabinetului Nãstase cu privire la promovarea interesului naþional. Pe de o parte, Guvernul acceptã, în mod corect, sã plãteascã Suediei o datorie veche de peste 70 de ani, iar pe de altã parte, în raporturile cu Rusia, acelaºi Guvern renunþã sã solicite restituirea tezaurului, proprietate a statului român în valoare de circa 4 miliarde de dolari.

Partidul Democrat solicitã Guvernului sã renunþe la atitudinea obedientã în politica faþã de Rusia ºi sã abordeze aceastã relaþie în termeni care sã slujeascã interesul României ºi demnitatea naþionalã.

Partidul Democrat se pronunþã pentru o relaþie de parteneriat economic ºi politic cu Rusia, pentru încheierea Tratatului de bazã româno-rus, dar nu în orice condiþii ºi, în special, nu prin renunþarea la cererile legitime ale poporului român: restituirea tezaurului ºi denunþarea Pactului RibbentropÐMolotov.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Flutur, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Flutur:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi senatori,

Doresc ca prin aceastã declaraþie politicã sã mã refer la proprietatea funciarã ºi la pachetul de legi care ar trebui sã opereze în acest domeniu.

Spun ”ar trebuiÒ, pentru cã în realitate se observã o evidentã lipsã de voinþã politicã pentru reglementarea unitarã, rapidã ºi eficientã a acestui sector atât de controversat, dar deopotrivã de important pentru realizarea reformei în societatea româneascã.

În urmã cu 10 luni, mai exact la data de 28 decembrie 2000, Camerele reunite ale Parlamentului au acordat votul de încredere Guvernului Nãstase.

Ne amintim cu toþii, sper, cã în Programul de guvernare se fãcea referire expresã la accelerarea reformei funciare Ñ capitolul III, punctul 32. Astãzi, constatãm cu îngrijorare cã la 10 luni de guvernare centralã ºi 16 luni de guvernare a primarilor P.S.D. legile de retrocedare a terenurilor agricole ºi forestiere sunt blocate.

Ordonanþa de modificare a Legii nr. 1/2000, care a ocolit cu subtilitate Parlamentul, nu este aplicabilã, întârziindu-se în mod nejustificat apariþia normelor metodologice.

Consider, aºadar, cã aceastã ordonanþã ar trebui sã se numeascã ordonanþã de întârziere a Legii proprietãþii, ºi nu de urgenþã, aºa cum se intituleazã astãzi.

În sesiunea extraordinarã a Senatului din vara acestui an, în comisia de specialitate a fost dezbãtut proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 1/2000. Din pãcate, au trecut douã luni ºi tot nu s-a legiferat nimic în acest domeniu.

Este motivul pentru care viitorii proprietari îºi pun fireasca întrebare: dacã naþionalizarea terenurilor s-a fãcut peste noapte de cãtre regimul totalitar, de ce repararea acestui abuz trebuie sã dureze atât de mult?! Când se va încheia?! Existã oare voinþã politicã pentru rezolvarea acestei probleme?!

Partidul Naþional Liberal îºi exprimã totala nemulþumire faþã de tergiversarea aplicãrii legilor fondului funciar ºi solicitã partidului de guvernãmânt implicarea urgentã în retrocedarea proprietãþilor abuziv confiscate de statul comunist.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Liviu Maior, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveþi cuvântul.

## **Domnul Liviu Maior:**

Onorat prezidiu,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru integrare europeanã a Parlamentului României a reuºit sã stabileascã în cursul sãptãmânii trecute o relaþie cu omologii noºtri din Parlamentul spaniol.

Am încercat pe aceastã cale sã luãm legãtura cu preºedinþia Comisiei de afaceri a Cortes-ului spaniol dintr-un simplu motiv, ºi anume cã Spania preia preºedinþia Uniunii Europene începând cu data 1 ianuarie 2002. Suntem primul Parlament care a contactat, din aceastã perspectivã, Parlamentul spaniol.

Am constatat, dacã mai era nevoie, seriozitatea ºi profesionalismul guvernãrii spaniole în pregãtirea preºedinþiei Uniunii Europene. La aceastã datã, prioritãþile Spaniei sunt stabilite, cele peste 40 de reuniuni au calendarele fixate pânã la cele mai mici detalii.

În prioritãþile spaniole figureazã, la Capitolul ”Extinderea UniuniiÒ, ca al doilea punct, sprijinul pe care aceastã preºedinþie se pregãteºte sã îl acorde României ºi Bulgariei în procesul de negociere a aderãrii.

În plus, Spania, autoritãþile spaniole cu care am avut discuþii, ºi-au exprimat încrederea ºi au promis ferm cã la 1 ianuarie 2002 vor vota pentru eliminarea vizelor Schengen ºi, de asemenea, vor sprjini integrarea României în NATO.

Spania, preºedinþia spaniolã, ºi-a propus pentru anul 2002, pentru prima jumãtate a acestui an încheierea negocierilor cu douã þãri, Malta ºi Cipru; pregãtirea acordurilor de aderare ºi transformarea Turciei din þarã asociatã în þarã candidatã, adicã începerea negocierilor ºi cu aceastã þarã. Deci interesul Spaniei este legat de zona mediteraneanã ºi a sudului continentului nostru.

Vizita în România, la începutul lunii decembrie, a ministrului de externe al Spaniei ºi a preºedintelui Guvernului spaniol se va constitui, fãrã îndoialã, într-un mesaj pozitiv faþã de România, încurajator pentru demersurile pe care þara noastrã continuã sã le facã în vederea integrãrii euroatlantice.

Tot în timpul acestor convorbiri am stabilit ca în luna mai la Bucureºti, în cadrul Parlamentului nostru, sã aibã loc o dezbatere cu participarea reprezentanþilor celor cincisprezece þãri membre ºi a celor douãsprezece þãri candidate, plus Turcia, în legãturã cu extinderea Uniunii, a stadiului procesului de negociere dintre diferitele þãri candidate.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Nu aº fi luat cuvântul astãzi dacã nu s-ar fi produs de la acest microfon colegul Liviu Maior ºi dacã el nu ar fi chiar un dascãl de istorie. El este profesor universitar doctor ºi a fost ministrul învãþãmântului.

Aici se vede cel mai bine servitutea statutului de membru al unui partid de guvernãmânt. Faptul cã domnul Liviu Maior, acum ºapte, opt ani, chiar la Moscova a cerut retrocedarea tezaurului României, iar acum nu mai cere acest lucru, ba chiar ne acuzã pe noi cã am vrea sã marcãm niºte puncte electorale, între alegeri, la numai zece luni de la alegeri, când nu se pune problema, deocamdatã, a unor noi alegeri, toate acestea pe mine mã îngrijoreazã.

Nicolae Iorga spunea acum mai bine de 70 de ani cã ”boala de care suferã societatea româneascã este lipsa de caractereÒ.

Nu spun prin aceasta cã distinsul nostru coleg Liviu Maior este lipsit de caracter, dar spun Ñ ºi întãresc Ñ cã politica partidului de guvernãmânt e lipsitã de caracter!

Nu puteþi sã ne spuneþi nouã cã marcãm puncte electorale pe o problemã care, efectiv, îngrijoreazã societatea româneascã, ce Dumnezeu!

Dacã aveaþi în minte sã abandonaþi tezaurul României ºi sã renunþaþi la denunþarea Pactului Ribbentrop-Molotov care, în fond, este Pactul Hitler Ñ Stalin, de ce nu aþi spus-o, stimate coleg Liviu Maior, în campania electoralã?!

Noi ne aducem cu toþii aminte cã aþi fãcut paradã de patriotism de la un capãt la altul al þãrii. ªi unii dintre membrii P.D.S.R.-ului, actualmente P.S.D.-ului, sunt chiar patrioþi în mãsura în care noi putem aprecia diferenþa dintre un patriot ºi un demagog. Atunci când suferi pentru þara ta ºi când spui problemele majore ale þãrii tale, cu orice risc, eºti un iubitor de patrie, eºti un patriot!

ªi cuvântul este la mare cinste chiar în inima Consiliului Europei! Nu de puþine ori l-am auzit pe preºedintele Adunãrii Parlamentare a Consiliului European, lordul Russel Johnson, recitând din poetul lor naþional, scoþian, _highlander_ ca ºi el, Robert Burns Ñ aºa este, îl ºtii ºi tu, Liviu Maior, îl cunoºti bine pe lordul Russel Johnson Ñ, ºi nu de puþine ori a omagiat prestaþia unor patrioþi din þãrile lor. Când la începutul acestui an s-a prãpãdit un europarlamentar din Letonia, care timp de vreo 40 de ani fusese un fel de crainic la BBC pentru þara lui, aflatã sub ocupaþia aceluiaºi imperiu, cu umbra cãruia ne luptãm noi acum, el l-a omagiat în plenul Consiliului Europei spunând cã a fost un mare patriot al þãrii sale. Termenul nu e demonetizat! Îl demonetizeazã unii ºi alþii care se întorc precum un cocoº de vânt pe acoperiº, precum o giruetã.

ªi eu vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Petre Roman, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Nu intenþionam sã iau cuvântul, însã aº vrea sã afirm aici cã nu sunt de acord nici cu fierbinþeala asta excesivã, ºi care nu mi se pare tocmai atât de patrioticã, în legãturã cu subiectul Tratatului de bazã dintre România ºi Rusia.

Intenþia Guvernului de a realiza, de a încheia un tratat, un acord de bazã cu Rusia este bine venitã din raþiuni politice, economice ºi comerciale.

În calitatea pe care am avut-o anul trecut, de ministru al afacerilor externe al României, m-am strãduit permanent în aceastã direcþie. Am avut douã întâlniri consistente cu ministrul de externe al Rusiei, actualmente acelaºi, Igor Ivanov, un diplomat, fãrã îndoialã, redutabil. ªi acum, ca ºi atunci, obstacolele în calea realizãrii semnãrii acestui tratat au fost aceleaºi: problema tezaurului românesc, tezaurului României, care a ajuns în Rusia în anii 1916Ñ1917 ºi chestiunea legatã de Acordul secret Ribbentrop-Molotov. Dacã n-am putut avansa atunci pânã la finalizarea tratatului, ºi se ºtie bine cã nu l-am finalizat, pentru cã el nu existã, nici mãcar nu este parafat, înseamnã cã motivele pe care le-am menþionat ne-au stat în cale. De aceea m-am simþit obligat ca, repet, delimitându-mã de o fierbinþealã excesivã ºi pe care nu o consider neapãrat patrioticã, sã spun câteva lucruri mai aproape de esenþa acestor negocieri.

Dacã în ceea ce priveºte Pactul Ribbentrop-Molotov ºi, mai ales, consideraþiile lui secrete, existã o oarecare ocolire posibilã prin faptul cã Sovietul Suprem a adoptat o hotãrâre de condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov în 1989 ºi cã eu oricum cred cã este în interesulÉ e strict pãrerea mea, bineînþeles, ºi nu dau lecþii nimãnui, cã este în interesul unei Rusii democratice sã se delimiteze definitiv, pentru cã trebuie sã admitã cã nu are alte gânduri ascunse, de acest pact, în ceea ce priveºte tratatul s-a întâmplat un lucru pe care nu l-am putut accepta, pentru cã din discuþiile directe pe care le-am avut cu ministrul de externe ºi din discuþiile pe care le-am ordonat de comun acord cu dânsul între experþi, ceea ce pe mine m-a obligat sã fac pasul înapoi a fost nu atât faptul cã tezaurul nu era, din unghiul de vedere al Rusiei, retrocedabil, ci faptul cã el nu era recunoscut ca atare. Asta e o chestiune care cred cã trebuie sã ne punã pe gânduri ºi cred cã nu este acceptabil. Ideea cã, de fapt, acest tezaur e ca ºi cum n-ar fi existat, asta chiar cã nu putem accepta.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, Grupul parlamentar P.N.L.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

De felul lui, românul este un om prietenos. Se cunoaºte cât de mult þine acelaºi român sã aibã relaþii bune cu vecinii. Ca atare, în decursul timpului, românii au avut, pe timp de pace, legãturi excelente cu statele vecine, aceastã chestiune devenind de interes naþional. Astãzi observãm cu îngrijorare cã Guvernul Nãstase ”a reuºitÒ în câteva luni sã tensioneze relaþiile României cu toþi vecinii datoritã unor afirmaþii nepotrivite, considerate de cãtre aceºtia jignitoare sau ameninþãtoare. Greºeli în ale diplomaþiei.

Este surprinzãtor ca tocmai domnul Adrian Nãstase, cu atâta experienþã în diplomaþie, sã afirme cã: ”Nu putem obliga Bulgaria sã treacã strada împreunã cu noi, Tratatul cu Ucraina este prost, Moldova sã-ºi cearã scuze oficial, consulii unguri n-au ce cãuta sã împartã legitimaþiiÒ etc. etc. ”Cât despre sârbi mai avem multe de reparatÒ...

Aceastã atitudine orgolioasã, care vrea sã demonstreze cu orice preþ o superioritate, de altfel, nemotivatã, genereazã o stare de tensiune ºi conflicte. Te întrebi dacã este vorba doar de gafe, ºi nu de o strategie de abatere a atenþiei de la problemele cu care se confruntã populaþia cãtre chestiuni de politicã externã.

În ceea ce-l priveºte, Partidul Naþional Liberal a declarat rãspicat cã susþine necondiþionat eliminarea oricãror discriminãri etnice ºi garantarea accesului neîngrãdit la educaþie ºi culturã al minoritãþilor. Pe de altã parte, discriminãrile sesizate de Partidul Naþional Liberal la

Legea statutului maghiarilor au fost reþinute ca fiind valabile în Raportul Comisiei de la Veneþia.

Tratamentele economice preferenþiale, cum este accesul verificat etnic la dreptul de muncã, trebuie sã disparã, pentru cã nu a existat acordul prealabil al statului reºedinþã al minoritãþilor. În spiritul Raportului Comisiei de la Veneþia cele douã state, România ºi Ungaria, sunt invitate sã negocieze un nou Tratat româno-maghiar pentru a clarifica aplicabilitatea Legii statutului maghiarilor. În timp ce P.N.L. demonstreazã cã verificarea etnicã în anul 2001 este anacronicã, cã nimeni nu mai poate susþine conceptul etniei pure, ci doar al naþiunii civice, domnul Nãstase, în calitate de prim-ministru ºi preºedinte de partid, negociazã modul în care legea se va aplica în România, adicã cine este sau nu considerat maghiar. Ministerul de Externe al Ungariei, prin purtãtorul de cuvânt Gabor Horvath, a salutat aceastã poziþie, afirmând cã declaraþia domnului Nãstase priveºte analiza posibilitãþilor referitoare la executarea legii.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Bunduc, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Problema pe care o voi ridica în declaraþia politicã se referã la manualele ºcolare tipãrite la Budapesta ºi care abundã peste tot în Transilvania. Aparent este o problemã minorã, dar ea are implicaþii deosebite, cu bãtaie deosebit de lungã. În abordarea acestei probleme vreau sã fac câteva precizãri.

Mai întâi, Constituþia României, adoptatã la 21 noiembrie 1991, legea fundamentalã a societãþii româneºti postdecembriste, prevede la art. 13 cã, citez: ”În România limba oficialã este limba românã.Ò Iar Legea învãþãmântului, în al doilea rând, precizeazã la art. 8: ”Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în limba românã.Ò În fine, în al treilea rând, fac precizarea cã în cadrul Executivului de la Bucureºti Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii îi revine sarcina de a proiecta, organiza ºi coordona întreaga activitate de învãþãmânt.

Pornind de la aceste trei considerente, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a întreprins, în urmã cu nu prea multã vreme, atât ca obiectiv de lucru, cât ºi în baza unor sesizãri provenite din mass-media, o cercetare, o comisie de control care a studiat problema acestor manuale în unele judeþe din Transilvania, mai ales în Covasna ºi în alte judeþe de peste munþi. În urma acestor controale ºi în urma acestor sesizãri de la presã, s-a constatat existenþa unui numãr foarte mare de manuale ºcolare editate în Ungaria, introduse în þarã în mod abuziv ºi sub directa coordonare a organelor locale ale administraþiei de stat din aceste judeþe.

Astfel, doamna Kerstey Irma, inspector ºcolar general al judeþului Covasna, comunica Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii cã în judeþ s-ar afla vreo 1.000 de astfel de manuale, deºi, în realitate, numai în bibliotecile ºcolare din acest judeþ se aflã cu mult peste 40.000 de astfel de manuale.

Controlul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii în legãturã cu aceste manuale, dar ºi cu alte manuale care nu provin din Ungaria, dar nu au fost editate cu avizul ministerului, s-a lovit de refuzul Uniunii cadrelor didactice maghiare din România, care a etichetat aceastã mãsurã ca fiind, citez, ”o practicã a regimului comunistÒ. Aceeaºi atitudine au avut-o ºi liderii U.D.M.R. care au caracterizat aceste mãsuri ca fiind securiste ºi de dinainte de anul 1989.

Vã rog sã concluzionaþi.

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

É îndreptate împotriva independenþei ºi integritãþii þãrii se desfãºoarã ºi în cadrul Universitãþii ”SapientiaÒ. Cu toate cã la inaugurarea acestei universitãþi ministrul informaþiilor publice îºi manifesta speranþa cã aceastã uni-

versitate nu va deveni un spaþiu de propagare a urii ºi credita acest proiect cu bunã-credinþã, recent, la o conferinþã organizatã la Miercurea-Ciuc de cãtre universitatea mai sus menþionatã s-a susþinut ideea cã regiunea formatã din judeþele Harghita ºi Covasna îndeplineºte toate criteriile necesare pentru a se atinge, vã rog frumos, atenþie, scopul de a deveni regiune europeanã independentã. Potrivit BBC-ului aceastã tezã a fost preluatã ºi de postul de televiziune ”Duna TVÒ.

Doamnelor ºi domnilor,

Este adevãrat cã regiunile din România sunt europene, dar aceasta deoarece fac parte din România, ea însãºi fiind o þarã europeanã. Faþã de toate aceste încãlcãri ale legislaþiei privind învãþãmântul din Ardeal, solicitãm ministerului abilitat sã ia mãsurile care se impun.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Au mai rãmas doi colegi de la Partidul România Mare, din Grupul parlamentar, care nu mai au timp la dispoziþie pentru a-ºi prezenta declaraþiile politice: domnii senatori Aron Belaºcu ºi Nicolae Iorga. Sigur, vor prezenta declaraþiile politice data viitoare.

Deci, vã rog sã-mi permiteþi sã intrãm în dezbateri legislative, dar înainte de aceasta sã vã aduc la cunoºtinþã o notã pentru exercitarea de cãtre noi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, întrucât au fost depuse la secretarul general al Senatului mai multe legi, un numãr de 7 legi:

Ñ Legea privind modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996;

Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind rezolvarea definitivã a drepturilor financiare reciproce între România ºi Republica Bulgaria, semnat la Bucureºti la 27 martie 2001;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori între România ºi Comunitatea Europeanã privind concesiile comerciale reciproce pentru anumite vinuri ºi bãuturi alcoolice, efectuat la Bruxelles la 22 martie 2001;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureºti la 2 aprilie 2001;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului comercial de cooperare economicã ºi de plãþi dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene, semnat la Bucureºti la 19 octombrie 2000;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la Bucureºti la 26 iulie 1993;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Indonezia privind serviciile aeriene, semnat la Jakarta la 7 septembrie 1993.

Un numãr de 23 de legi, de aprobare a unor ordonanþe de urgenþã ºi a unor ordonanþe simple, respectiv:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 218/2000 pentru completarea pct. V al art. 17 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne;

Propunem pe domnii senatori Gogoi Ion, Pujina Nelu, Guga Ioan ºi Stoica Fevronia.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Propunem pe domnul senator Ioan Aurel Rus.

P.D., o propunere.

Domnul senator Hanganu Romeo Octavian.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Mircea Iustian.

Vã mulþumesc.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestei comisii de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, unul contra ºi 6 abþineri.

O a doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/1999 privind reglementarea rulãrii resurselor financiare ale universitãþilor prin bãnci comerciale.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnul senator Ioan-Pãun Otiman.

Mulþumesc. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator S—gor Csaba.

Mulþumesc.

Dacã nu sunt observaþii asupra domnilor senatori propuºi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi aceastã comisie de mediere.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere.

O a treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind ”Legea zootehnieiÒ.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Propunem pe domnii senatori Mocanu Vasile, Sporea Elena ºi Matei Viorel.

## Da, mulþumesc.

Se pare cã domnul Apostolache a venit degeaba în plen, dar o sã mai aibã posibilitateaÉ Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Valentin Dinescu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ioan, Hoha Gheorghe ºi Filipescu Cornel.

Mulþumesc. Autopropunere. Grupul parlamentar U.D.M.R.

Mulþumesc.

P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan ºi domnul senator Gheorghe Bunduc.

Mulþumesc. P.N.L., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestei comisii de mediere.

Aprobatã de plen cu 78 de voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere.

O a patra comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare ”LIFE IIIÒ, ”Al cincilea program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, Fiscalis, Leonardo da Vinci IIÒ, ”Socrates IIÒ, ”YouthÒ ºi ”Cultura 2000ÒÑRO 0001, semnat la Bucureºti la 21 decembrie 2000.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ioan, Hoha Gheorghe ºi Filipescu Cornel.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan ºi domnul senator Gheorghe Bunduc.

Mulþumesc. P.D., o propunere.

Da, mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Comisie aprobatã de plen cu 81 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.

A ºasea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2000 pentru modificarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), patru propuneri.

Domnul senator Ion Vela.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Mulþumesc.

Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Vã rog sã votaþi.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, unul contra ºi 6 abþineri.

O a cincea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Propunem pe domnii senatori Rahãu Dan Nicolae, Crãciun Avram, Toma Constantin ºi Hîrºu Ioan.

Mulþumesc. P.R.M., o propunere.

Domnul senator Vasile Horga.

P.D., o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Bãdulescu Doru-Laurian ºi Dinu Marin.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Comisia de mediere, aprobatã de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.

La punctul 4 în ordinea de zi, stimaþi colegi, avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind sistemul naþional de asistenþã socialã. 7 colegi au participat din partea Senatului: ªelaru Rodica, Ciocârlie Alin Theodor, Filipescu Cornel, Pãtru Nicolae, Bichineþ Corneliu, Bãlãlãu Constantin ºi NŽmeth Csaba.

Dupã cum observaþi, practic, dacã nu mã înºel, toate textele au fost acceptate în comisia de mediere în varianta Senatului, motiv pentru care vã propun sã luãm act de acest lucru.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Raport aprobat de plen cu 82 de voturi pentru, 7 contra ºi o abþinere.

La punctul 5 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2000 privind selectarea ºi plata specialiºtilor care presteazã servicii de consultanþã necesare realizãrii programelor PSAL ºi PIBL finanþate de Banca Mondialã, a programului RICOP finanþat de Uniunea Europeanã, precum ºi a programelor pentru continuarea acestora.

Comisia de mediere, formatã, de asemenea, din domnii senatori... ºi doamna senator ªelaru Rodica, Ciocârlie Alin Theodor, Filipescu Cornel, Bichineþ Cornel, Pãtru Nicolae, Pãcuraru Paul, NŽmeth Csaba. De asemenea, sunt acceptate în comisia de mediere toate textele Senatului ºi este propusã în cadrul raportului comun, în exclusivitate, este propusã varianta Senatului, motiv pentru care vã rog sã luãm act despre acest act de mediere.

Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru ºi 3 abþineri. La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 94/1992.

Vã reamintesc cã dezbaterile în ºedinþa precedentã au fost întrerupte la art. 116 alin. 4.

Invit pe doamnele ºi domnii senatori în salã.

.

Nu, nu am supus votului, întrucât în acel moment nu aveam cvorumul în Senat.

Suplimentar dacã vreþi sã argumentaþi, domnule senator.

Vã rog. Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Articolul acesta este poate mai puþin important. Sigur cã alineatele precedente 2 ºi 3, sunt legate, dar noi ni-l susþinem. Deci judecãtorii ºi/respectiv, procurorii, în legãturã cu menþinerea în funcþii... Noi considerãm cã nu îºi are rostul aceastã prevedere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

## Dacã mai sunt ºi alte argumente?

Dacã nu mai sunt alte argumente, stimaþi colegi, vã rog sã fiþi atenþi. Potrivit prevederilor din regulament, sunt obligatÉ Existã amendament atât al comisiei, la acest alin. 4, cât ºi al colegilor din Grupul parlamentar P.N.L.

Voi supune votului dumneavoastrã primul amendament, amendamentul colegilor din P.N.L., întrucât vizeazã eliminarea textului.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Nicolae-Vlad Popa, de eliminare a alin. 4.

Amendament respins, întrucât a întrunit doar 34 de voturi pentru, 54 contra.

La alin. 5, de asemenea, domnul senator Nicolae-Vlad Popa are amendamente.

Vã rog sã îl prezentaþi, dacã îl susþineþi.

## Domnule preºedinte,

Este un amendament prin care am clarificat puþin textul. Este vorba de judecãtorii, respectiv procurorii financiari, care au împlinit vârsta de 70 de ani ºi care pot fi menþinuþi în funcþie pânã la terminarea mandatului, dar nu mai pot candida pentru un nou mandat. Aceasta este precizarea care considerãm noi cã este nevoie a fi fãcutã. Mai avem ºi o susþinere din partea domnului senator Eckstein.

O aveþi în scris sauÉ?

Nu, este trecutãÉ

A fost menþionatã în raport?

A fost menþionatã în raport, da.

Da, pentru cã grupul parlamentar a fãcut precizarea cã susþine legea.

Ofer cuvântul domnului ministru Gaspar, în calitate de ministru ºi iniþiator. Vã rog.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

La redactarea alin. 5 din proiect iniþiatorii s-au inspirat din Legea nr. 56/1993, astfel cum a fost republicatã, Legea Curþii Supreme de Justiþie, care la art. 14 spune în felul urmãtor: ”Judecãtorii nu vor putea depãºi în funcþie vârsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionaþi dupã împlinirea vârstei de 62 de ani, bãrbaþii, ºi 57 de ani, femeile.Ò

Ca atare, noi ne menþinem textul astfel cum a fost redactat ºi cum a fost însuºit ºi de cãtre cele douã comisii, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator Predescu dacã doreºte sã intervinã.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Judecãtorii Curþii de Conturi, în general, consilierii de conturi nu pot deroga de la sistemul general al justiþiei în România. Nu pot face excepþie. Curtea Supremã de Justiþie are, imperativ, limita de 70 de ani.

La Curtea de Conturi se susþine cã pot ajunge ºi pânã la 76 de ani, ceea ce nu este de admis.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sunt obligat sã

Nu mai avem amendamente.

Nu mai sunt alte amendamente.

Articol aprobat cu 86 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi 4 abþineri.

Art. 120 este nemodificat.

Primul amendament pe care îl mai avem înregistrat este la art. 123, din partea comisiei.

Pânã la acest articol nici colegii senatori nu mai au amendamente.

Susþineþi amendamentul de la art. 123?

Da, domnule preºedinte.

Iniþiatorul, de acord?

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, 4 contra ºi 6 abþineri.

La art. 124 domnii senatori Dan Constantinescu ºi Nicolae-Vlad Popa au un amendament prin care solicitã eliminarea textului înscris la lit. j).

Doriþi sã îl susþineþi?

Da, domnule preºedinte.

Aveþi cuvântul.

Este vorba de reducerea vechimii în funcþii juridice, necesarã pentru a fi numit în funcþia de judecãtor financiar ºi procuror. Noi am arãtat cã este nevoie de experienþã pentru a putea susþine o atât de mare responsabilitate ºi cã acele vechimi arãtate în lege sunt îndestulãtoare pentru a avea o asemenea experienþã.

Aici se doreºte reducerea cu 2 ani a acestor vechimi, în acest fel existând un dubiu asupra experienþei acumulate de juriºtii respectivi în momentul în care vor veni într-o asemenea funcþie importantã.

Am avut o susþinere, din partea domnului Eckstein, în legãturã cu aceastã cerere de eliminare. În toateÉ inclusiv în instanþele de drept comun, la toate nivelurile este cerutã o vechime. În avocaturã, pentru a putea pleda la diferite instanþe, este cerutã o vechime Ñ fireascã, spun eu Ñ pentru a putea acumula experienþã pentru a susþine acele cauze. Nemaivorbind cã într-o asemenea funcþie, unde pot fi sentinþe, hotãrâri în care se stabilesc soarta ºi responsabilitatea unor oameni, pe sume de miliarde ºi miliarde de lei, este nevoie de o asemenea experienþã acumulatã.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la acest amendament?

Domnul senator Eckstein.

## Mulþumesc.

Am primit explicaþii din partea domnului ªaguna, care a spus cã în teritoriu se pun probleme, sunt puþini judecãtori ºi trebuie sã existe posibilitatea de a da dispensã, ºi îmi retrag amendamentul, respectiv sprijinul la acest amendament.

## Mulþumesc.

Dacã domnul ministru Gaspar doreºte sã mai intervinã?

De acord.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 123, în redactarea datã de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri la alin. 1.

## Domnule preºedinte,

Actuala reglementare stabileºte pentru încadrarea în funcþiile juridice o vechime de 14 ani la gradul I, 11 ani la gradul II ºi 8 ani la gradul III. Când s-a fãcut aceastã propunere, s-a avut în vedere ºi o corelare cu vechimea cerutã pentru numirea ca judecãtor la Curtea Supremã de Justiþie, cât ºi posibilitatea ca, pentru teritoriu, comitetul de conducere sã aibã aceastã competenþã, de a reduce cu cel puþin 2 ani vechimea cerutã pentru încadrarea pe posturile respective, vechimea pe care am menþionat-o adineauri.

Deci noi menþinem textul aºa cum a fost adoptat ºi de comisiii.

Îi consult pe cei doi colegi din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci dacã doresc sã intervinã.

## Domnule preºedinte,

Când am acceptat acest amendament ºi l-am înscris în lege, am avut în vedere corelarea cu sistemul judiciar general al statului atât la instanþe, cât ºi la Curtea Supremã de Justiþie. ªi acolo este înscrisã posibilitatea reducerii vechimii pânã la o anumitã limitã, în raport de numãrul anilor de vechime care se cere pentru fiecare categorie de instanþã ºi pentru fiecare funcþie, în cadrul acelor categorii de instanþe.

Am invocat mai înainte unitatea ºi concordanþa sistemului de drept în România, în aceste funcþii. Trebuie s-o menþinem ºi în aceastã privinþã. Ar însemna ca la Curtea Supremã de Justiþie sã nu se poatã admite reduceri de vechime pe categoriile enunþate anterior, deci sã acceptãm un sistem neunitar, necoerent, neconcordant, ceea ce, pentru noi, nu a fost de acceptat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Îl consult pe domnul senator Popa dacã nu cumva renunþã la amendament, faþã de explicaþiile primite.

Nu renunþ.

## Nu.

În aceastã situaþie, vã rog sã observaþi cã textul de la lit. j) a art. 124 a fost introdus la Camera Deputaþilor. Deci domnul senator Popa solicitã eliminarea acestui text.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Nicolae-Vlad Popa, de eliminare a textului de la lit. j). Vã rog sã votaþi.

Amendament respins, întrucât a întrunit 25 de voturi pentru, 65 împotrivã ºi 3 abþineri.

La art. 125 Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri are un amendament.

Este o redactare corectã.

## De redactare. Îl susþineþi?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, domnilor senatori, în legãturã cu amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 82 de voturi pentru, 14 împotrivã ºi 5 abþineri.

Art. 126 este nemodificat.

Art. 128 este nemodificat. Art. II.

La art. II avem, pe de o parte, amendament din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, iar, pe de altã parte, avem amendament de eliminare din partea celor doi colegi din Grupul liberal.

Aveþi cuvântul, domnule senator Popa.

## Domnule preºedinte,

Art. II este foarte important în economia acestei legi, pentru cã prevede modul în care sunt schimbaþi toþi membrii Curþii de Conturi în momentul în care aceastã lege intrã în vigoare.

Eu vreau sã atrag atenþia colegilor senatori asupra importanþei acestei prevederi.

Art. 139 din Constituþie spune cã ”membrii Curþii de Conturi numiþi de Parlament sunt independenþi ºi inamovibili, potrivit legiiÒ. Legea acordã un mandat de 6 ani acestor judecãtori ºi acestor consilieri financiari. În momentul în care noi putem sã constatãm, aºa cum spune art. II, cã la data numirii noilor membri mandatul actualilor membri ai Curþii de Conturi înceteazã de drept, încãlcãm Constituþia României.

Eu vreau sã vã spun cã, dacã noi vom accepta aceastã formã de modificare a unor drepturi recunoscute de Parlament ºi de semnãtura Preºedintelui republicii, care face numirea, înseamnã cã orice judecãtor de la Curtea Constituþionalã, de la alte instanþe, Curtea Supremã de Justiþie, poate printr-o asemenea metodã, adicã votul majoritãþii, sã fie schimbat din funcþie, deºi, subliniez, avem instituþia revocãrii. Deci, dacã un asemenea judecãtor, consilier face o greºealã ºi acea greºealã poate fi doveditã, el poate sã fie revocat din funcþie. Se poate acest lucru, aici nu este vorba de o revocare pe acest temei, ci este vorba de o revocare prin voinþã politicã.

De ce este nevoie de inamovibilitate, chiar dacã ea este de 6 ani? Pentru cã acel judecãtor, consilier trebuie sã fie liber, nu trebuie sã fie supus unei presiuni, inclusiv unei presiuni politice. ªi, dacã nu-i dãm aceastã garanþie, dacã el este ca frunza în vânt ºi oricând, printr-un vot, aºa cum am arãtat, politic, poate fi schimbat, atunci demonstrãm încã o datã cã nu credem într-un stat de drept ºi nu credem în funcþionari corecþi ºi loiali, ºi dorim doar ”sã avem oamenii noºtriÒ, care ne garanteazã soluþii aºa-zis bune.

Vã rog foarte mult sã nu facem dovada unei instituþii care priveºte cu neseriozitate acest fenomen, sã realizãm cã este de o importanþã maximã ºi sã votãm, ca atare, pentru eliminarea acestui articol.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit doamnele ºi domnii senatori în salã, fãcând precizarea cã aceastã lege are caracter de lege organicã.

Îl rog pe domnul ministru Gaspar sã comenteze acest amendament.

## Domnule preºedinte,

În ºedinþa anterioarã plenul Senatului a aprobat art. 9, potrivit cãruia membrii Curþii de Conturi sunt consilieri de conturi, în numãr de 18. Deci, de la 25 câþi sunt în momentul de faþã, Curtea de Conturi va avea un numãr de 18 consilieri. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui text, s-a propus de cãtre iniþiator art. II, pentru cã este absolut firesc sã se procedeze la o nouã numire a membrilor Curþii de Conturi, pentru cã, din cei 25, cine va selecta care sunt cei 18, decât Parlamentul?

Deci, dacã Parlamentul, potrivit Constituþiei, poate fi dizolvat în anumite condiþii, n-aº vedea de ce, dacã, respectându-se o lege, plenul Curþii de Conturi ar fi dizolvat. ªi vreau sã vã spun cã temeiul se gãseºte în art. 9, care a fost votat. Deci se va declanºa o nouã procedurã, prin care dintre candidaþii care vor fi propuºi Ñ pot sã candideze chiar toþi cei 25 Ñ urmeazã ca Parlamentul sã numeascã pe cei 18 care vor alcãtui plenul Curþii de Conturi.

## Vã mulþumesc.

Dacã din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri doriþi sã interveniþi?

Doar sã menþionez cã problema ridicatã la acest text este implicit rezolvatã de rezolvarea datã la art. 9.

Curtea de Conturi a avut 24 de consilieri, s-a adãugat al 25-lea, din raþiuni P.N.Þ., s-a desfiinþat apoi o secþie formatã din 7 consilieri, au continuat sã funcþioneze, transformându-se Secþia de control ulterior în douã secþii de control ulterior, ceea ce actuala reglementare, prin modificarea legii, nu a putut sã accepte ºi nu a acceptat. Plenul Senatului ºi, anterior, Camera Deputaþilor au decis o singurã secþie de control ulterior.

Cum putem sã rezolvãm altfel, dacã s-a restructurat Curtea de Conturi, în actuala structurã de 18 consilieri de conturi, decât prin reorganizarea ºi aducerea în concurs a tuturor celor 25, câþi existau în listã ºi se aflã în funcþie la Curtea de Conturi? Nu avem alte criterii de a elimina 7 dintre aceºtia din componenþa Curþii de Conturi, decât hotãrârea Parlamentului de a reorganiza Curtea de Conturi.

Doresc sã mai menþionez cã astfel s-a procedat ºi la Curtea Supremã de Justiþie, dupã adoptarea Constituþiei. A fost numitã o nouã Curte Supremã, o nouã componenþã, ºi apoi s-a trecut la procedurile prevãzute de Constituþie.

Ceea ce ni se cere prin amendamentul susþinut de colegi este o stare care nu are fundamentare constituþionalã în ce priveºte instituþia Curþii de Conturi.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã mai aduceþi argumente suplimentare?

Da, o singurã frazã. Nu este nici o legãturã, în sensul cã, dacã eliminãm art. II, nu impietãm în nici un fel la art. 9 ºi celelalte. Aici este vorba despre o modalitate, despre o procedurã prin care un mandat care este Ñ

încã o datã susþin Ñ constituþional ºi, conform legii, este revocat. ªi modalitatea de revocareÉ Demonstraþia a fost fãcutã. Nu se doreºte a se ajunge la 18 consilieri, ci se doreºte renumirea acestor consilieri în totalitate, ºi acest lucru, încã o datã spun, împotriva unei prevederi constituþionale.

Vã mulþumesc. Domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Am dorit sã iau cuvântul pentru cã s-a pus în discuþie o chestiune de principiu ºi mi se pare cã trebuie sã spunem ºi noi câteva vorbe, prin raportare la Constituþie. A susþinut domnul coleg puþin mai înainte cã legiuitorul n-ar putea sã intervinã într-o situaþie de acest gen, cã, dacã ar interveni, mâine, poimâine, ar putea legiuitorul sã punã ºi problema mandatului judecãtorilor de la Curtea Constituþionalã.

Mi-aº îngãdui sã-i amintesc domnului coleg cã acest exemplu este prost ales. Poate în alt exemplu, dar în ceea ce priveºte judecãtorii de la Curtea Constituþionalã este textul Constituþiei care rezolvã problema. Constituþia spune câþi judecãtori, Constituþia spune pe ce mandat ºi cine îi numeºte. Ca atare, la mandatul judecãtorilor de la Curtea Constituþionalã nu poate umbla, dacã îmi este îngãduitã aceastã expresie, decât tot legiuitorul constituant.

În celelalte situaþii, l-aº ruga pe domnul coleg sã observe cã atât la magistraþi, deci când se vorbeºte în Constituþie despre judecãtori, cât ºi la art. 139, unde se face vorbire despre Curtea de Conturi, legiuitorul constituant a înþeles sã trimitã la lege, deci este un text de trimitere, iar noi suntem legea. Rãmâne la lumina ºi la înþelepciunea legiuitorului ordinar cum anume instrumenteazã într-o situaþie sau în altã situaþie.

Desigur cã nimic nu-i opreºte pe domnii colegi Ñ ºi probabil cã vor face acest lucru Ñ sã atace textul la Curtea Constituþionalã, dar _on va voir_ , cum spune francezul, care va fi poziþia Curþii Constituþionale. Eu sunt convins, aºa, dupã flerul meu de om care am mai citit ºi am mai scris în aceastã zonã, cã nu suntem Ñ ºi asigur senatorii Ñ, cã nu suntem într-un caz de neconstituþionalitate. Este, pur ºi simplu, o speculaþie politicã.

De altfel, eu i-aº spune domnului coleg ce i-am spus ºi în comisie, pentru cã dânsul, în comisie, ne-a întrebat: ”Deci, cu alte cuvinte, doriþi sã-i daþi afarã pe actualii consilieri voi, cei de la putere?Ò ªi eu, mã rog, la o asemenea interpelare, am rãspuns cu o ºarjã amicalã ºi am spus: ”Nu, domnule coleg, nu pe toþi, numai pe cei pe care i-aþi numit dumneavoastrã.Ò Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Potrivit Regulamentului Senatului, sunt obligat sã

Art. III ºi IV sunt nemodificate. Consult pe domnii preºedinþi dacã au rãmas amendamente nediscutate.

Nu, nu sunt nediscutate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

În aceastã situaþie, stimaþi colegi,

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã,

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Dorim liste la acest vot.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã dãm imediat, la lege.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã,

Stimaþi colegi,

Întrucât, aºa cum, cu uºurinþã, aþi putut constata, între proiectul de lege care a trecut prin Camera Deputaþilor ºi proiectul de lege aprobat de noi, în Senat, sunt divergenþe majore, se impune sã constituim o comisie de mediere.

Conform graficului existent, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) trebuie sã fie fãcute 3 propuneri.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Pânã la procedurã, mi-aþi dat cuvântul ºi trebuie sã fac propunerea.

Da, vã rog. Sigur cã da, vã rog, sã rezolvãm aceastã problemã ºi imediatÉ

Domnul senator Ion Predescu, domnul senator Viorel ªtefan ºi domnul senator Antonie Iorgovan.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Pot sã fac o intervenþie la procedurã, domnule preºedinte?

Imediat vã dau cuvântul, cã aveþi dreptul sã ºi nominalizaþi un coleg senator ºi bãnuiesc cã o veþi face.

Pãi, n-o sã facem aceastã propunere, domnule preºedinte.

Nu-i nimic.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc.

Propunem pe domnul senator Aron Belaºcu ºi pe doamna senator Maria Ciocan.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Propunem pe domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnule preºedinte, Întâi, daþi-mi voie, vã rog, sã...

Vã rog, aveþi cuvântul.

Chiar dacã suntem puþini, domnule preºedinte, noi reprezentãm opoziþia ºi acestã opoziþie vã atrage atenþia în modul cel mai serios, cã încãlcaþi procedura ºi regulamentul. Aceastã problemã nu a fost pe ordinea de zi. Vã rog, confruntaþi ordinea de zi... Trebuie sã respectãm ordinea de zi votatã de acest plen. Dacã nu, vã rog frumos... Noi nu am avut, în ºedinþa de grup, când sã punem aceastã problemã. Vã rugãm sã amânaþi aceastã numire de comisie de mediere pentru când va fi trecutã pe ordinea de zi ºi când ne vom putea decide asupra reprezentantului în comisia de mediere.

Este pentru prima oarã când se întâmplã o chestiune... Eu vã înþeleg aceastã grabã... ªi lãsaþi-mã sã aºtept ºi sentinþa Curþii Constituþionale, ca sã am credinþa cã, într-adevãr, reprezentaþi o forþã, sub toate aspectele, inclusiv acolo, la aceastã Curte, dar, vã rog frumos, pe ordinea de zi nu este trecutã aceastã comisie de mediere ºi nu se poate constitui. Noi nu avem cum sã ne propunem reprezentant, câtã vreme nu am avut, în grup, o asemenea delegare ºi o asemenea ordine de zi, ca sã facem propunerea.

Domnule coleg,

Pentru a avea posibilitatea sã sesizaþi Curtea Constituþionalã, aºa cum aþi anunþat Ñ ºi sigur cã cei din majoritate nu se pot opune Ñ, trebuie, în primul rând, ca un proiect de lege sã fie mediat. El trebuie sã treacã prin cele douã Camere, apoi poate sã ajungã la Curtea Constituþionalã.

Deci propunerea acestei comisii este în favoarea ºi nu în defavoarea dumneavoastrã.

Sigur cã fiecare grup parlamentar are posibilitatea sã aibã oameni în comisiile de mediere, respectiv senatori sau deputaþi, iar în cazul unui refuz celelalte grupuri parlamentare pot desemna reprezentanþi, pentru cã aceste comisii sunt paritare.

Vã rog sã votaþi.

Deci, cu 81 de voturi pentru ºi 3 împotrivã, solicitarea domnului senator Nicolae-Vlad Popa a fost aprobatã de plen.

Rog Grupul parlamentar P.N.L. sã îºi desemneze reprezentant în aceastã comisie.

Vã cer o jumãtate de orã pauzã de consultãri.

Pentru un membru? Domnule preºedinte...

Aceasta este problema, domnule preºedinte. Dacã un grup nu vrea, nu este obligat.

Nu vã supãraþi, vã rog sã recitiþi regulamentul ºi sã vedeþi cã...

E ºicanator, e...

Sigur. Deci vã rog sã luãm act...

Se apeleazã la celelalte grupuri.

... sã luãm act de refuzul dumneavoastrã...

Nu am refuzat. Vã rog frumos sã nu îmi interpretaþi cuvintele! Nu am refuzat. Am spus foarte clar cã cer amânarea, la ºedinþa urmãtoare...

... atunci când solicitãrile sunt ºicanatorii, ele se resping de cãtre preºedintele de ºedinþã.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Puteþi sã respingeþi cererea.

Stimaþi colegi, haideþi sã nu... La o nominalizare într-o comisie de mediere tensionãm relaþiile între noi?!

E refuz.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Nu este refuz. Vã rog foarte mult, nu mã interpretaþi, când nu spun asemenea cuvinte! Dumneavoastrã doriþi ca eu sã refuz. Eu nu refuz. Vrem sã participãm în aceastã comisie de mediere, dar vã rog frumos, în cel mai ordonat ºi regulamentar mod, ºi anume cer ca aceastã comisie de mediere sã fie trecutã pe ordinea de zi.

Vã cer altceva? Atât am rugat. Sã fie pe ordinea de zi. Nu putem sã facem ordinea de zi...

Stimaþi colegi, vã rog sã faceþi liniºte.

## Stimaþi colegi,

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa solicitã sã modificãm ordinea de zi, în sensul sã o completãm cu aceastã solicitare de constituire a unei comisii de mediere la proiectul de Lege privind modificarea Legii Curþii de Conturi.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog frumos...

Eu constat cã dumneavoastrã aþi propus Senatului ceea ce eu nu am cerut. Eu am cerut ca dumneavoastrã sã daþi o amânare, pentru ca sã se punã pe ordinea de zi, iar dumneavoastrã, în mod, spun eu Ñ deºi am imunitate, nu vreau sã folosesc un termen dur Ñ, aþi pus în gura mea alte cuvinte decât le-am spus. Eu cred cã nu îºi are rostul, într-o Camerã superioarã a Parlamentului României, o astfel de ”manoperãÒ.

Vã rog sã mã credeþi, sunt jignit profund. ªi, cu aceasta, eu mã retrag din lucrãrile Parlamentului.

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie, doar eu, în nume propriu, sã-i cer scuze domnului senator, dacã se considerã jignit pentru faptul cã Senatul, la propunerea mea, i-a acceptat un amendament de modificare a ordinii de zi, în sensul sã includem aceastã comisie de mediere.

Eu îmi cer scuze... Dacã vã consideraþi nedreptãþit, atunci o sã fie în nume propriu aceastã solicitare, pentru cã, într-adevãr, supuneam votului o chestiune de procedurã sau o problemã organizatoricã, ce nu era înscrisã. ªi aveaþi dreptate.

Deci rãmâne deschis, pentru urmãtoarele 45 de minute, vã rog sã faceþi propunere. Dacã nu, voi solicita unui alt grup parlamentar sã facã nominalizare în aceastã comisie de mediere. Deci, pânã la sfârºitul ºedinþei, rog Grupul parlamentar P.N.L. sã facã propunere.

Vã propun sã luãm în dezbatere urmãtoarele douã proiecte de lege, înscrise la punctele 7 ºi 8 din ordinea de zi.

U.D.M.R. nu a fãcut propunere pentru comisia de mediere.

Nu-i nimic. U.D.M.R. nu are reprezentanþi în aceastã comisie.

Deci urmãtoarele douã proiecte de lege înscrise la punctele 7 ºi 8 în ordinea de zi vizeazã aprobarea unor ordonanþe de urgenþã care reglementau tocmai modificarea Legii nr. 94/1992.

Îl rog pe domnul ministru Gaspar sã prezinte punctul de vedere al Guvernului la cele douã proiecte de lege.

## Domnule preºedinte,

Prin cele douã proiecte de lege s-au propus niºte completãri la Legea de organizare ºi funcþionare a Curþii de Conturi, în sensul cã la art. 116 s-a prevãzut cã mandatul de judecãtor sau, dupã caz, de procuror financiar înceteazã ºi în caz de reorganizare ca urmare a reducerii, prin lege, a numãrului de posturi, precum ºi în cazul refuzului de a ocupa un alt post corespunzãtor de judecãtor sau procuror financiar, în urma acestei reorganizãri.

Prin a doua ordonanþã se completeazã art. 17 din Legea de organizare ºi funcþionare a Curþii de Conturi, în sensul cã intrã sub controlul Curþii de Conturi ºi utilizarea fondurilor care sunt puse la dispoziþia României de Uniunea Europeanã, prin Programul SAPARD, ºi a cofinanþãrii aferente.

## Domnule preºedinte,

Pentru unitate de reglementare, cele douã texte din cele douã ordonanþe de urgenþã au fost preluate în legea care a fost votatã acum câteva minute de cãtre Senat. Ca atare, suntem de acord cu propunerea fãcutã de cãtre cele douã comisii, prin raport, în sensul ca sã fie respinse aceste douã ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Ion Predescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Reglementarea din cele douã ordonanþe a fost preluatã în lege. Prin urmare, ele au fost acceptate, ca atare, pe conþinutul lor. Procedural, însã, au rãmas fãrã obiect, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnul preºedinte ªtefan Viorel doreºte sã intervinã?

Nu.

Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Dacã nu, vã adresez rugãmintea sã fim foarte atenþi la vot, pentru cã suntem în prezenþa unor ordonanþe de

urgenþã, iar în momentul în care vom aproba rapoartele negative ale Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va trebui sã transformãm legile de aprobare în legi de respingere pentru cã, altfel, nu putem efectiv sã publicãm în Monitorul Oficial încetarea efectelor acestor douã ordonanþe.

Deci, în primul rând,

Ca sã nu greºim, de aceea am spus... I-am spus unui coleg, nu am spus cum sã voteze.

Cu 88 de voturi pentru, 4 contra ºi douã abþineri, raportul de respingere al comisiei a fost aprobat de plen.

În aceastã situaþie, sigur, se impune sã formulãm douã amendamente: amendament la titlul legii ºi amendament în corpul articolului unic, întrucât trebuie sã aprobãm, de data aceasta, o Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2001.

Deci vã rog sã aprobãm, în primul rând, acest amendament de modificare a titlului ºi articolului unic.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendamentele au fost aprobate de plen cu 90 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Aþi ascultat explicaþiile ºi la cel de-al doilea proiect de lege, pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2001 care are, de asemenea, din partea comisiilor noastre raport negativ, deci raport de respingere.

În primul rând,

De asemenea, se impun douã amendamente atât la titlul legii, cât ºi la articolul unic, în sensul transformãrii legii din lege de aprobare în lege de respingere a ordonanþei de urgenþã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui amendament.

Amendamentul a fost aprobat de plen cu 95 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã,

La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2001.

Vã rog, domnule ministru Acsinte Gaspar, sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege care este supus plenului Senatului are ca obiect aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2001 privind achiziþia unui imobil de cãtre Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ.

Este vorba de o achiziþie directã a unui spaþiu cu plata din sursele proprii ale regiei, spaþiu absolut necesar pentru desfãºurarea activitãþii de producþie ºi de depozitare, þinând seama de rolul pe care îl are regia pentru publicarea celor ºase pãrþi ale ”Monitorului OficialÒ, colecþii de legi, colecþii de hotãrâri ºi ordonanþe, iar în ultimul timp, prin mai multe acte normative, s-a prevãzut ca o serie de acte sã fie publicate în Monitorul Oficial, ceea ce necesitã o sporire a capacitãþii de producþie ºi a capacitãþii de depozitare.

Rog plenul Senatului, având în vedere ºi raportul favorabil al comisiilor de fond ale Senatului, sã adopte acest proiect de lege în forma adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul vicepreºedinte sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu prezentul proiect de lege.

Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

De asemenea, acest proiect de lege se înscrie în categoria legilor ordinare.

În urma examinãrii, comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii?

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot asupra proiectului de lege ºi asupra raportului, în conformitate cu art. 97 alin. 1 din regulament.

Vã rog sã votaþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2001 a fost aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

La punctul 10 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române.

Adresez rugãmintea colegilor din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal sã se hotãrascã asupra colegului pe care doresc sã îl propunã în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 94/1992.

În caz contrar, va fi desemnat un alt coleg dintr-un alt grup parlamentar, în conformitate cu regulamentul. Vã rog, domnule ministru, aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cul-_

## _telor_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Suntem în urmãtoarea situaþie: Academia Românã nu are drept de iniþiativã, s-a hotãrât în Guvern ca acel membru al Guvernului care are ºi onoranta calitate de membru al Academiei sã preia aceastã iniþiativã. Am fãcut-o, prin aceasta, chiar ministerul pe care îl reprezint a devenit iniþiator ºi, în momentul de faþã, avem o lege pentru organizarea ºi funcþionarea Academiei, acest for suprem al intelectualitãþii româneºti.

Îmi permit sã vã atrag atenþia cã în momenul de faþã activitatea Academiei este condusã încã de Decretul-lege nr. 4/1990, deci una din primele legi ale puterii provizorii, când a fost restauratã în drepturile sale ºi în funcþiile sale normale aceastã instituþie. Este totuºi o experienþã a unui deceniu de activitate academicã care ne-a arãtat cã trebuie sã gãsim un cadrul legislativ nou, corespunzãtor statutului pe care trebuie sã îl aibã o Academie.

Proiectul Legii Academiei Române þine seama de imperativul concentrãrii tuturor energiilor naþiunii noastre în vederea fãuririi a ceea ce este scopul Academiei, cultura unui stat modern, prosper ºi adecvat idealurilor noastre naþionale. Þin sã atrag atenþia cã acest proiect a fost elaborat în consens cu legislaþia care reglementeazã activitatea ºtiinþificã mondialã, este un proiect de lege care urmãreºte modernizarea metodologiei ºi a mecanismelor cercetãrii în toate domeniile ºtiinþei ºi vreau sã amintesc cu acest prilej, o datã mai mult, în faþa Domniilor voastre, rolul ºi funcþia pe care Academia Românã l-a avut prin situarea ei ca o navã amiral, aº spune, a cercetãrii în toate domeniile, inclusiv în domenii majore de dezvoltare a þãrii.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Invit colegii din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, cu adresa nr. 354, a fost sesizatã pentru a dezbate ºi a aviza proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. Luând în dezbatere proiectul menþionat, comisia îl avizeazã favorabil, cu amendamentele prezentate în anexã, ºi îl supune spre dezbatere plenului Senatului.

Am primit avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, precum ºi un numãr de amendamente care au fost inserate în corpul legii.

De asemenea, am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Menþionãm faptul cã în cadrul comisiei s-au fãcut mai multe amendamente, cuprinse, de asemenea, în corpul legii, toate fiind votate de membrii comisiei, în unanimitate.

Acest proiect de lege s-a aflat pe ordinea de zi a Senatului în ziua de 22 octombrie 2001 ºi, la sesizarea colegului nostru Roibu Aristide, preºedintele Comisiei juridice, de numire, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, datoritã faptului cã s-a strecurat o inadvertenþã de naturã juridicã, plenul Senatului a hotãrât la acea datã restituirea la cele douã comisii pentru a se face cuvenita rectificare.

Cele douã comisii, luând în dezbatere aceastã observaþie a colegului senator Roibu Aristide, au întocmit un raport suplimentar, care þine seama de aceastã chestiune, raport suplimentar pe care dumneavoastrã îl gãsiþi în documentul care v-a fost înaintat de cãtre staff.

În aceste condiþii, domnule preºedinte, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã roagã colegii senatori sã fie de acord cu votarea acestui proiect de lege deosebit de important pentru reglementarea activitãþii uneia dintre cele mai importante instituþii ale societãþii româneºti. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dacã sunt colegi care doresc sã intervinã, în numele grupurilor parlamentare?

Da, vã rog, domnul senator Constantinescu, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este un proiect de lege care, în mod firesc, trezeºte interesul oricãrui parlamentar, este un proiect de lege prin care noi putem sã contribuim la repunerea în drepturi, ºi, într-o anumitã poziþie specificã unui asemenea înalt for ºtiinþific ºi cultural cum este Academia Românã, a acestei instituþii.

Pentru mine este o mândrie sã pot sã reamintesc aici cã Dionisie Romano, deºi ardelean prin naºtere, a activat la Buzãu, a fost locotenent episcopal o bunã perioadã de timp, a fost cel care a înfiinþat prima ºcoalã în limba

românã la Buzãu, în 1831, ºi tot el este cel care a iniþiat, în 1866, Societatea Academicã Românã, cae care, în 1867 ºi 1869, s-a reorganizat, iar în 1873 a devenit Academia Românã.

Tot la acea datã, Dionisie Romano a donat din propria sa bibliotecã 2.500 de volume de mare valoare, care au constituit nucleul în jurul cãruia s-a format fondul actual al Bibliotecii Academiei Române. Evoluþia în timp a acestui for a fost marcatã de prezenþa celor mai proeminente personalitãþi ale culturii ºi ºtiinþei, ale întregii activitãþi spirituale româneºti.

Din pãcate, momentele greu de suportat pe care a trebuit sã le traverseze ºi Academia Românã în ultima jumãtate a secolului trecut au adus aceastã instituþie într-o situaþie de-a dreptul deplorabilã. Am sã amintesc numai un singur lucru: premiile Academiei, care au fost cel mai prestigios premiu ce se acorda în þarã, ajunseserã sã fie de valoarea unui pachet de þigãri sau valoarea unui bilet de cãlãtorie, ceea ce este de-a dreptul nedrept ºi constituie un motiv de îngrijorare pentru noi, iar prin adoptarea acestui proiect, cu prevederile ºi cu modificãrile comisiei Ñ ºi profit de acest moment ca sã felicit pe cei care au fãcut aceste modificãri pentru îmbunãtãþirea proiectului de lege Ñ, noi vom putea sã contribuim la repunerea, spuneam, în poziþia normalã a acestui for ºtiinþific.

Vom susþine, evident, întreg grupul, acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator George Pruteanu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Oricâte obiecþii i-am aduce Academiei Române, ºi-i putem aduce, trebuie sã recunoaºtem cã ea este, totuºi, de la distanþã, cel mai serios, cel mai cuprinzãtor for ºtiinþific, care înglobeazã cele mai strãlucite minþi ale României de astãzi, chiar dacã nu toate. Eu însumi, de pildã, sunt printre cei care sunt mâhniþi cã un om de talia lui Adrian Marino nu este încã membru al Academiei Române. ªi aº mai avea câteva nume, dar peste tot existã imperfecþiuni, ºi, repet, privitã cu sinceritate, cu francheþe, Academia Românã, chiar dacã putem gãsi, aºa cum am gãsit, nume lipsã, poate un nume sau douã, asupra cãruia sã ne întrebãm dacã chiar acolo este locul lui, dar, una peste alta, ºi dincolo de aceste marginalitãþi, este o instituþie profund de mare onoare pentru România, la ora actualã.

Fapt este cã ea funcþioneazã, poate nu toþi colegii ºtiu, pe baza unui decret dat în vremuri foarte revoluþionare, foarte tulburi ºi nu avea o lege. Ca orice lege, cea care este supusã astãzi judecãþii dumneavoastrã are ºi câteva puncte-cheie pentru cã, evident, acestea sunt motorul ei. Acestea sunt nucleul, acestea sunt coloana vertebralã ºi nu vã ascund cã noi, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, avem sentimentul cã Ñ spun noi pentru cã votul a fost în unanimitate, de aceea pot folosi acest plural Ñ suntem mulþumiþi cã am gãsit rezolvãri satisfãcãtoare. De pildã, a fost chestiunea oarecum spinoasã care... cel puþin, Academia a provocat o dezbatere frumoasã, dezbateri dialectice, în contradictoriu, asupra mandatului preºedintelui, dacã sã fie numai unul singur, de patru ani sau de douã ori opt ani, dar cu o pauzã între douã mandate ºi aºa mai departe. Noi am mers pe principiul ”schimbarea legilor, bucuria nebunilorÒ. Dacã un preºedinte, indiferent care este el, dã rezultate bune ºi are sufragiile academicienilor, este în ordine ºi poate merge mai departe. Nu vedem rostul schimbãrii numai de dragul schimbãrii, dacã un om a fãcut treabã bunã, repet, mi-e indiferent care.

De asemenea, acest proiect de lege repune în drepturile sale patrimoniale Academia, pentru cã ºi culturã, ºi ºtiinþã, ºi artã nu se pot face totuºi numai cu romantism, numai cu idealuri ºi numai cu sufletism, ci este nevoie de valori materiale ºi într-o þarã foarte sãracã nu cred cã cercetãtorii Academiei ºi chiar academicienii o duc pe roze.

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Sã încheiem dezbaterile generale. Doriþi sã mai interveniþi, domnule preºedinte? Vã rog, aveþi cuvântul.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Stimaþi reprezentanþi, vicepreºedinþi ai Academiei Române.

Aº dori sã subliniez doar o singurã chestiune în plus faþã de ce am spus la prezentarea raportului, ºi anume cea care se referã la faptul cã acest proiect de lege a fost dezbãtut ºi într-o adunare generalã a Academiei Române, în urmã cu aproximativ o lunã ºi jumãtate, cu care ocazie s-au fãcut din partea membrilor Academiei Române nenumãrate amendamente. Toate amendamentele au fost preluate de cãtre mine, ca membru al Senatului ºi al Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, ºi au fost supuse spre aprobare colegilor senatori.

De asemenea, deºi conform procedurii noastre nu era necesar, acest proiect de lege a fost supus plenului adunãrii generale spre aprobare ºi a fost votat, dacã eu mi-amintesc exact, cu o singurã abþinere sau un vot împotrivã, de cãtre membrii titulari, corespondenþi ºi de onoare ai Academiei.

În acest condiþii, eu cred cã este de prisos de a mai sublinia în plus cã în grupul nostru parlamentar existã o unanimitate pentru a susþine acest proiect de lege ºi, de aceea, rugãmintea, atât în calitatea de preºedinte al acestei comisii de specialitate, ºi în cea de membru titular al Academiei, este ca dumneavoastrã sã fiþi de acord cu aprobarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Declar închise dezbaterile generale ºi sã trecem la dezbaterea pe articole.

## Domnule ministru,

Am sã vã consult la fiecare amendament în parte, dacã sunteþi de acord, din partea iniþiatorului.

Deci primul amendament este la art. 1 alin. 1 ºi alin. 3.

Sunteþi de acord, din partea iniþiatorului?

Da. Este vorba de ”ºi alte domenii ale spirituluiÒÉ

ªi, în final, ”personalitatea juridicã este persoanã publicãÒÉ

## Stimaþi colegi,

Vã consult dacã sunt intervenþii la art. 1, în varianta datã de Comisia noastrã de învãþãmânt ºi ºtiinþã, cu amendamente la alin. 1 ºi al alin. 3. Nefiind amendamente, vã rog sã vã pronunþaþi prin votÉ Altele decât cele douã prezentate de comisi.

Art. 1 a fost aprobat de plen cu 98 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Art. 2 ºi art. 3, textul este nemodificat.

La art. 4, la alin. 2 aveþi un text nou, în raportul suplimentar, iar alin. 3 rãmâne acelaºi din primul raport. De acord cu cea de-a doua variantã.

A doua variantã, ”se restituie, în condiþiile legiiÒÉ

Sigur.

Deci alin. 2 la art. 4 va fi cel din cel de-al doilea raport, din raportul suplimentar, iar alin. 3, cel din primul raport. Alin. 1 este nemodificat.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 4, care va avea trei alineate.

Articol adoptat de plenul Senatului în unanimitate, cu 93 de voturi.

Pânã la art. 6 alin. 2 nu mai sunt modificãri, domnule ministru.

La alin. 2 ºi alin. 4 aveþi modificãri?

Da.

Înþeleg cã sunteþi de acord cu ele.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

## vot.

Cele douã amendamente de la art. 6, deci alin. 2 ºi alin. 4, au fost aprobate de plen cu 86 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

La art. 7 existã un amendament la punctul 1. De acord, domnule ministru?

Da.

Dacã sunt intervenþii, domnilor senatori? Nefiind intervenþii, vã rog sã votaþi.

Art. 7 a fost aprobat de plen cu 90 de voturi, un vot împotrivã ºi o abþinere. La art. 8 avem un amendament din partea Comisiei noastre pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, introducerea unui text nou la lit. j).

De asemenea, modificarea lit. e).

învãþãmânt ºi ºtiinþã, cu cele patru amendamente prevãzute în text.

Art. 10 a fost aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ºi douã abþineri.

La art. 11 este modificat numai punctul 2.

ReaºezãrilorÉ Lit. b) devine lit. c), lit. e) devine lit. d)É ºi aºa mai departe.

Nu este o problemã.

Dupã aceea noi reaºezãm textul, dãm un vot imediat, dar, ca modificãri, avem amendament de la lit. b) art. 8 punctul 1, iar dupã aceea avem încã douã modificãri, la lit. l ºi lit. k.

ªi la lit. e) este introdus un a), domnule preºedinte.

Îl consult pe domnul ministru dacã este de acord cu aceste amendamente.

Domnule ministru, în calitate de iniþiator, punctul de vedere?

De acord.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Amendamentul a fost aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 12 existã un singur amendament. Art. 12, punctul 15 din raport.

Domnule ministru, de acord?

Da, de acord.

Da, cu toate.

Comisia le susþine.

Colegii din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã îl susþin?

De acord, domnule preºedinte.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 8, în varianta datã de comisie, pentru cã sunt ºi o serie de modificãri în aranjarea textelor.

Vã rog sã votaþi.

Deci art. 8, care are douã alineate, numai punctul 1 este modificat, punctul 2 este nemodificat, rãmânând în varianta iniþiatorului. A fost adoptat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

La art. 9 se propun modificãri la cele trei alineate. Iniþiatorul, de acord?

Da, de acord.

Dacã sunt intervenþii din partea colegilor senatori? Comisia susþine cele trei amendamente. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articolul a fost aprobat de plen, în unanimitate, cu 91 de voturi.

La art. 10 punctul 1 lit. b), avem un amendament. La punctul 2 avem amendament. Avem, de asemenea, un text nou introdus la punctul 4É

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului de la punctul 15 din raport, respectiv la art. 12 din proiectul de lege.

Amendament aprobat de plen cu 83 de voturi pentru ºi o abþinere.

La art. 13, punctul 17 din raport, comisia are un amendament. Îl susþine?

Da.

Observaþii? Sunteþi de acord, domnule ministru?

Da.

Vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind intervenþii, vã rog sã votaþi.

Art. 13 a fost aprobat, în varianta datã de comisie, cu

- 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere. Art. 14, modificat alin. 2, de acord?

”soþul supravieþuitorÉÒ Da, de acord cu toate.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 10, în varianta datã de Comisia pentru

Nu. Aici este singurul loc în care Guvernul cere sã ne oprim la formularea iniþialã. Dupã ”Éstatutul Academiei RomâneÒ este punct. Ce urmeazã este superfluu, o spun ºi în calitate de membru al Guvernului, ºi ca membru al Academiei. Este adãugat ”É care poate fi aprobat ºi modificat de Adunarea generalã a Academiei RomâneÒ. Asta este o problemã a noastrã, internã.

Eu vã propun, domnilor colegi, vicepreºedinþi ai Academiei, sã ne oprim la: ”Atribuþiile în organizarea ºi funcþionarea Adunãrii Generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.Ò

De acord?

Da, de acord.

Rog colegii din comisia sesizatã în fond sã-ºi expunã punctul de vedere.

Domnule preºedinte,

Aº dori sã amintesc faptul cã acest amendament a fost propus de un grup important de membri ai Academiei pentru a garda, într-un fel, problema statutului, dar punctul nostru de vedere este cã acest amendament, în fond, este rezolvat prin textul care apare în proiect.

Deci nu ar fi necesarã aceastã adãugare. Repet, un grup de membri ai Academiei l-au susþinut ºi noi l-am prezentat ºi l-am adãugat.

Sunt de acord, dar, strict formal, în situaþia în care nu este susþinut de dumneavoastrã, eu nu îl supun la votÉ

Vã mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 18, în varianta comisiei.

Art. 18 a fost aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Capitolul IV, nemodificat.

Art. 19, la alin. 2 avem un amendamentÉ deci ”de prezidiuÒ, ºi nu ”de biroul prezidiuluiÒ. Iniþiatorul, de acord?

Da, de acord.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului de la art. 19 punctul 2.

A fost aprobat de plen cu 84 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Art. 20, text nemodificat.

Domnul preºedinte,

Suntem de acord cu punctul de vedere al reprezentanþilor Guvernului.

Deci renunþaþi la amendament.

Da.

Vã mulþumesc. Art. 15, text nemodificat. Art. 16, sunt amendamente la cele cinci alineate. Iniþiatorul, de acord?

De acord.

Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 16, în varianta datã de comisie.

Textul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.

Art. 17, nemodificat.

Art. 18, avem amendament. Domnule ministru?

Nu, nici un fel de amendament.

Art. 21, 22, text nemodificat. Art. 23, 24, text nemodificat. La art. 25?

Art. 25É

Numai puþin, aici avem douã situaþii, domnule preºedinte!

Mergem la raportul suplimentar ºi corelãm cu raportul suplimentar.

De acord, dar aici avem urmãtoarea problemã: la art. 25, în raport, el era introdus ca text nou, era amendament al comisiei, da?

Da, domnule preºedinte, a fost un amendament pe care ni l-au propus colegii de la Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Ulterior am fost împreunã de acord sã-l eliminãm.

Sã renunþãm la acest amendament!

Da, exact.

Deci, dacã noi renunþãm la amendament, atunci nu votãm nimic.

Nu avem ce vota, pentru cã tot noi am renunþat la amendamentul înscris la punctul 30.

Deci, domnule preºedinte,É

Érespectiv textul nou, art. 25.

Domnule preºedinte,

Suntem de acord cu raportul suplimentar.

De acord, de acord, dar în raportul suplimentar s-a scris cã articolul 25 nou din raport se eliminã. Acela este un amendament.

Deci nu se eliminã, renunþãm la amendament ºi nu avem ce vota.

Renunþãm la el, da.

De acord.

Bun, formularea noastrã cred cã nu a fost cea mai corectã.

Da, da.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului de la poziþia 26. De la poziþia 31, respectiv la art 26.

Aprobat de plen în unanimitate, cu 88 de voturi. Poziþia 32 din raport, art. 26.

De asemenea, este un amendament în partea finalã.

Da, de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 93 de voturi pentru ºi 3 voturi contra.

Deci rog sã se ia act în procesul-verbal al ºedinþei cã s-a renunþat la amendamentul înscris la poziþia 30, care viza textul nou de la art. 25.

Stimaþi colegi,

Mulþumim.

Da, da. Ca sã nu-l greºim, la art. 26.

ªi noi vã mulþumim.

Stimaþi colegi,

De acord.

Numai puþin vã rog sã-mi permiteþi! Vã rog sã observaþi cã acest articol nu devine 26 ci rãmâne 25.

Rãmâne 25, tocmai!

Rãmâne 25, sunteþi de acord cu el în varianta dumneavoastrã, da?

Da.

Domnule ministru?

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul României ºi Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 8 iulie 1994.

Vã rog, în calitate de iniþiator, domnule secretar de stat, sã prezentaþi succint expunerea de motive.

**Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acordul de securitate între Guvernul României ºi Organizaþia Tratatului Atlantic de Nord, semnat la Bruxelles, creeazã cadrul juridic necesar participãrii la consultãrile pe problematica de politicã ºi securitate, contribuind la intensificarea cooperãrii dintre România ºi membrii alianþei, prin schimbul de informaþii clasificate.

Acordul de securitate menþionat asigurã protecþia informaþiilor clasificate NATO, modalitãþile de schimb, transmitere, utilizare, pãstrare, precum ºi crearea condiþiilor corespunzãtoare pentru asigurarea confidenþialitãþii acestora.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, doamna senator, sã prezentaþi punctul de vedere al comisiei.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat favorabil acest acord cu unanimitate de voturi. Menþionez cã s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã ºi Consiliul Legislativ. Vã propunem sã votãm acest proiect de lege.

## Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt intervenþii, conform art. 97 punctul 1 din Regulamentul Senatului, supun printr-un singur vot proiectul de lege în ansamblu.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 12.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie ºi colaborare între România ºi Republica Macedonia, semnat la Bucureºti la 30 aprilie 2001.

Domnule secretar de stat, în calitate de iniþiator, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Cristian Niculescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pe data de 30 aprilie 2001 a fost semnat la Bucureºti Tratatul de prietenie ºi colaborare dintre România ºi Republica Macedonia.

Tratatul a fost semnat de cãtre preºedinþii celor douã þãri, domnii Ion Iliescu ºi Boris Kraikovski.

Tratatul reprezintã fundamentul dezvoltãrii ºi aprofundãrii în continuare a relaþiilor bilaterale dintre România ºi Republica Macedonia. De o importanþã deosebitã este art. 12 referitor la protecþia drepturilor persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale.

Recunoaºterea ºi consacrarea într-un tratat politic bilateral a drepturilor legitime ale minoritãþii aromâne ºi a legãturilor dintre aceasta ºi România reprezintã un progres atât în plan bilateral, cât mai ales regional.

Apreciem cã tratatul reprezintã un instrument deosebit de important pentru dezvoltarea relaþiilor bilaterale ºi pentru promovarea stabilitãþii în sud-estul Europei, mai ales în actualul context regional, marcat de unele recrudescenþe ale violenþelor din Macedonia.

Faþã de cele prezentate mai sus a fost întocmit proiectul de lege alãturat pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã rugãm sã-l aprobaþi.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, aveþi cuvântul domnule vicepreºedinte al Comisiei pentru politicã externã.

În conformitate cu prevederile art. 53 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru politicã externã a examinat proiectul de lege în ºedinþa sa din 16 octombrie 2001.

În urma examinãrii proiectului de lege, Comisia pentru politicã externã a hotãrât cu o unanimitate de voturi avizarea favorabilã a proiectului de act normativ ºi propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului în forma adoptatã de Camera Deputaþilor la 18 septembrie 2001.

Proiectul de lege a fost adoptat, cum spuneam, de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 18 septembrie 2001. Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi-a exprimat avizul favorabil, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 555 din 14 iunie 2001.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Nefiind, vã rog, conform art. 97 punctul 1 din Regulamentul Senatului, sã vã exprimaþi printr-un vot asupra legii în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

La punctul 13 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea ºi modificarea sistemului de canalizare ºi a sistemului de furnizare ºi tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mureº, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001.

Vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi succint expunerea de motive.

**Domnul Andrei Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Spre a nu vã reþine prea mult, pentru cã urmãtoarele trei proiecte de lege, toate, sunt memorandumuri de finanþare, îngãduiþi-mi doar sã prezint sumele.

În cadrul acestui proiect referitor la apele reziduale din Arad, din costul total al proiectului, de 18 milioane euro, finanþarea prin ISPA reprezintã 13,5 milioane euro, iar cofinanþarea asiguratã printr-un împrumut de la Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare este de 4,5 milioane euro, Agenþia de implementare a Oficiului de plãþi ºi contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanþelor Publice.

Vã rugãm sã ne acordaþi votul dumneavoastrã.

Da, vã mulþumesc.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport? Vã rog, domnule preºedinte. Domnul senator Ion Cârciumaru, aveþi cuvântul.

Raportul în comisie la proiectul de lege enunþat mai sus. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin adresa nr. 742/26.07.2001, precum ºi de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, cu adresa nr. 529/16.10.2001.

Legea are ca principale obiective epurarea corespunzãtor a apelor reziduale urbane ºi evacuarea acestora din Arad ºi protejarea calitãþii cursurilor de apã receptor, râul Mureº, precum ºi reducerea poluãrii transfrontaliere a râului Tisa ºi în aval a Dunãrii ºi a Mãrii Negre, ca receptor final.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 74 alin. 2 din Constituþie. În urma dezbaterilor, membrii comisiei, pe data de 16 octombrie 2001, au hotãrât în unanimitate sã îl avizeze favorabil în forma propusã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, Declar deschise dezbaterile generale.

Vã rog, în intervenþiile dumneavoastrã, dacã doriþi sã le aveþi, sã vã referiþi la oricare din cele trei proiecte de lege înscrise la punctele 13, 14 ºi 15, pentru cã toate privesc ratificarea unor memorandumuri de finanþare convenite de Guvernul României.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru ºi un vot contra, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Cel de-al treilea proiect de Lege vizeazã aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Asistenþa tehnicã pentru proiectul tehnic ºi documentaþia de licitaþie pentru secþiunea Drobeta-Turnu SeverinÑLugoj a drumului naþional DN 6 ºi studiile aferente (faza 2 a proiectului CraiovaÑLugoj), RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 7 martie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, întrerupem dezbaterile la punctul 16 din ordinea de zi.

Punctul 16 nu dureazã mult!

Punctul 16 nu dureazã mult?

Este aici reprezentantul Guvernului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vedem ce spune plenul.

Nu, nu, nu dumneavoastrã, ce spun domnii senatori! Da, vã consult dacã sunteþi de acord...

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Sã-i dãm drumul!

Pãi pânã acum m-aþi certat.

Da, stimaþi colegi, vã...Domnul senator Ungheanu adreseazã prin mine rugãmintea plenului Senatului sã luãm în dezbatere ºi proiectul de lege înscris la punctul 16.

De acord!

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/2000 pentru modificarea art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 7/1998 privind preþurile ºi tarifele produselor ºi serviciilor care se executã ºi se presteazã în þarã în cadrul activitãþilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei.

Deci vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive. **Domnul Nicu Tãnase Ñ** _secretar de stat la Oficiul Concurenþei_ **:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/2000 care face obiectul proiectului de lege a fost emisã pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 7/1998.

Ulterior, prin art. 9 al Ordonanþei nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate, Ordonanþa nr. 7/1998, cu modificãrile ulterioare, deci inclusiv cu Ordonanþa nr. 150/2000, a fost abrogatã, preluându-se în prevederile noii ordonanþe ºi reglementãrile din Ordonanþa nr. 150/2000.

Rezultã deci cã Ordonanþa de urgenþã nr. 150/2000 nu mai produce efecte juridice ºi, ca atare, susþinem propunerea din raportul Comisiei economice, de respingere a acestui act normativ, aºa cum, de altfel, s-a adoptat în Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia economicã a avizat favorabil proiectul de lege ºi vã propune aprobarea proiectului de lege pentru respingerea ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Da. Deci raportul, stimaþi colegi, este raport favorabil pe lege, adicã raport de respingere a legii.

Deci vã rog sã ne pronunþãm prin vot, în primul, rãmânând asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru ºi un vot contra.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Proiect de Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/2000 aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Deci dezbaterile au ajuns pânã la punctul 17 din ordinea de zi.

Proiectele de lege vor fi respinse pentru ziua de joi. Stimaþi colegi,

Adresez rugãmintea colegilor din grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal sã nominalizeze un coleg.

Domnul senator Popa, vã rog sã nominalizaþi unul dintre colegi în comisia de mediere. Nu pentru alt considerent, ci pentru cã mâine ºi poimâine efectiv putem sã facem medierea.

Cu scuzele de rigoare din partea mea.

Vã accept scuzele, dar, domnule preºedinte, nu pot face acest lucru, pentru cã în Constituþie se vorbeºte la art. 76: ”Preºedinþii Camerelor vor iniþia procedura de mediere.Ò Acest lucru nu a fost fãcut, preºedintele Senatului ºi al Camerei Deputaþilor nefãcând aceastã cerere.

Mai departe, la noi, în regulament, la art. 72, se spune aºa: ”Dacã una dintre Camere adoptã un proiect de lege sau o propunere legislativã într-o redactare diferitã de cea adoptatã de cealaltã Camerã, preºedintele Senatului, împreunã cu preºedintele Camerei Deputaþilor, prin intermediul unei comisii paritare, iniþiazã procedura de mediere.

În acest scop Biroul permanent va propune SenatuluiÒ... nouã... Nu a fost fãcutã propunerea de Biroul permanent. Vã rugãm sã respectãm aceastã formulã. Cererea fãcutã de dumneavoastrã vã rog sã o adresaþi Biroului permanent ºi Biroul permanent sã vinã. Noi sã putem într-o ºedinþã de grup, aºa cum avem ºi noi un regulament de funcþionare a ºedinþelor de grup, în mod cât se poate de democratic sã stabilim.

Nu au intrat zilele în sac pentru o sãptãmânã sau trei zile pânã joi, se poate face aceastã procedurã.

Nu vã rog decât sã aplicãm regulamentul ºi este un principiu pe care, dacã-l încãlcãm, înseamnã cã putem oricând sã ieºim în afara regulamentului.

Vã mulþumesc.

Deci acesta este procedeul despre care dumneavoastrã vorbiþi. Bãnuiesc cã nu vã gândiþi cã se realizeazã vreo ºedinþã între preºedintele Senatului ºi preºedintele Camerei, ci staff-ul Senatului ºi al Camerei þin o evidenþã foarte exactã pe proiectele de lege, acolo unde se fac medieri; aceste aprobãri nu se fac în Biroul permanent deloc, ci, printr-o înþelegere între noi, ele se distribuie grupurilor parlamentare.

Este o procedurã atât de simplã, încât mi se pare ridicol sã ne întoarcem la Biroul permanent ºi sã spunem cã trebuie sã declanºãm nu ºtiu ce procedurã ca sã nominalizãm un om.

ªi mai este ceva, domnule preºedinte. Procedura de mediere se declanºeazã de Camera care soluþioneazã ultima proiectul de lege, situaþie în care ne gãsim, ºi l-aº ruga pe colegul meu sã nu stãruie asupra acestui formalism care, aºa cum îl susþine, tinde cãtre absurd. Îl rog foarte mult.

În situaþia aceasta prefer sã fiu absurd decât sã încalc prevederile regulamentului.

Da. Având în vedere faptul cã Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal nu a nominalizat un coleg în aceastã comisie de mediere, Grupul parlamentar...

Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist)!

Nu, Grupul parlamentar U.D.M.R. nu avea desemnat un domn senator.

Este grupul care urmeazã la desemnãri, nu Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist). Vã rog, din partea colegilor de la U.D.M.R.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Domnule preºedinte,

Argumentele spuse de antevorbitor mi se par zdrobitoare, chiar dacã sunt absolut formale, ºi nu mi-aº permite sã obþin vreun avantaj pe seama unui asemenea demers pe careÉ

Mulþumesc frumos, astea sunt puþineÉ

Din aceastã cauzã, nici noi nu am avut timp sã ne desemnãm aºa cum am fãcut-o în cazul comisiilor de mediere pe care le-am completat la punctul respectiv al ordinii de zi.

Deci nu aº putea sã fac gestul de a mã grãbi sã umplu un gol creat în asemenea mod. Vã rog sã mã iertaþi ºi sã mã înþelegeþi.

Îi rog ºi pe colegi sã mã înþeleagã.

Vã rog, domnul senator Badea.

## **Domnul Dumitru Badea:**

Apreciez gestul colegial al Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România ºi v-aº ruga sã facem noi o propunere.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat dacã doreºte sã facã o nominalizare?

Nu.

Nu. Vã rog, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Procedurã!

Pe temei procedural! Vã rog frumos!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, nu, lãsaþi, cã aþi vorbit pânã acum de proceduri! Vã rog.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Pe temei procedural. Vã rog foarte mult!

În momentul în care un grup parlamentar refuzã sã nominalizeze un senator, pentru cã are dreptul sã refuze, urmeazã, sigur, grupul celãlalt.

Vã rog, Grupul parlamentar P.R.M., sã faceþi o propunere.

Propunem pe domnul Dumitru Pop.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Da, vã rog, domnul senator Popa.

Aveaþi o problemã de procedurã înainte de a supune la vot.

Nu vreau sã induc faptul cã suntem peste program, vreau sã vã spun doar cã aceastã comisie de mediere se formeazã conform unor reguli pe care domnul coleg Badea nu le cunoaºte.

Este vorba despre art. 41, unde se vorbeºte spre, mã rog, poate spre neinsatisfacþia puterii, cã fiecare parte are dreptul, fiecare parte are dreptul, conform numãrului unui algoritm al acestui Senat, al acestei CamereÉ Acest algoritm nu poate fi schimbat nici de dumneavoastrã, nici de votul majoritãþii.

Deci rugãmintea mea este, încã o datã, sã amânaþi aceastãÉ Noi nu am refuzat, noi am spus doar cã vrem ca sã se îndeplineascã niºte reguli procedurale ºi în urma acestei îndepliniri noi ne vom numi reprezentantul.

Dar, dacã dumneavoastrã puneþi la vot aceastã chestiune ºi se încalcã art. 41 din regulament, mã rog, repercusiunile vor exista.

Sigur, vã mulþumesc, dar, ca sã nu rãmânã cineva în necunoºtinþã de cauzã, vã rog sã-mi permiteþi sã vã supun exact ce scrie în art. 41 punctele 1, 2 ºi 3.

”Componenþa comisiilor se stabileºte conform configuraþiei politice a Senatului rezultate din alegeri.

2. Opþiunile senatorilor se prezintã de grupurile parlamentare, propunerea de membri ai comisiilor se face de preºedinþii acestora, cu respectarea prevederilor alin. 1. În cazul în care nu se ajunge la un acord, Senatul hotãrãºte prin vot deschis.Ò

Deci, stimaþi colegi, întrucât Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal a refuzat sã participe la aceastã comisie de mediere, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra celor 7 propuneri.

Vã rog sã votaþi.

Deci, cu 69 de voturi pentru ºi douã abþineri, comisia de mediere este aprobatã de plen.

- Vã mulþumesc.

- Stimaþi colegi,

- Sã intrãm la ultimul punct din ordinea de zi, ”Întrebãri

- ºi interpelãriÒ.

- Invit reprezentanþii Guvernului sã îºi ocupe locurile. Îl invit la tribunã pe domnul senator Ioan Aurel Rus.

Nu este prezent.

Nu este prezent.

Domnul senator Codreanu, vã rog. Interpelarea este adresatã Ministerului Agriculturii.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul. Sau întrebare.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu ºi domnului ministru Aurel Constantin Ilie.

În baza prevederii Legii nr. 85/1995, direcþia fitosanitarã judeþeanã, în colaborare cu Inspectoratul de Protecþie a Mediului din judeþul Botoºani, a desfãºurat, începând cu luna februarie anul curent, o amplã acþiune de identificare, reambalare ºi transport ºi depozitare, în condiþii de siguranþã, a pesticidelor expirate provenite de la fostele C.A.P.-uri, A.E.I-uri ºi I.A.S.-uri din judeþul Botoºani.

Consider cã aceastã acþiune nu a fost numai la nivelul judeþului Botoºani, unde sunt stocate 16 tone de produse de uz fitosanitar ºi 12 tone de ape reziduale, ci ºi în celelalte judeþe ale þãrii, conform unor date centralizate la nivel de Ministerul Agriculturii, unde se stipuleazã cã în total, în þarã, sunt 2.500 de tone de asemenea deºeuri ºi peste 23.000 de bucãþi de ambalaje ºi containere care au conþinut aceste deºeuri.

Deoarece aceste reziduuri sunt stocate în depozitele direcþiei fitosanitare judeþene ºi constituie în permanenþã o sursã certã de poluare ºi pentru paza cãrora se utilizeazã anumite fonduri, vã rugãm, domnilor miniºtri, sã dispuneþi adunarea acestor produse de uz fitosanitar într-un singur loc din þarã în vederea incinerãrii acestora sau predarea lor cãtre fabricile de produse fitosanitare în vederea reciclãrii.

Vã mulþumesc.

Aºtept rãspunsul scris.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Mircea Mihordea. Vã rog, aveþi cuvântul.

Întrebarea este adresatã Ministerului de Interne. Ministerul de Interne întotdeauna este prezent.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru de interne, Ioan Rus.

Faptul cã dumneavoastrã aþi ordonat verificarea averilor ºi profesionalismul poliþiºtilor este unanim recunoscut, iar mãsurile luate au fost dintre cele mai eficiente.

Atunci, cum apreciaþi cã unii ofiþeri destituiþi revin, dacã nu în funcþiile lor, ci în localitãþile unde au sãvârºit abuzuri?

De pildã, colonelul Andreica Nicoarã, fost comandant al Poliþiei Borºa, Maramureº, transferat disciplinar la Poliþia Viºeu, la Serviciul judiciar. Astãzi, ca urmare a unor motivaþii puerile, este transferat în localitatea Borºa.

Menþionez cã în aceastã perioadã, în localitatea Borºa, faptele antisociale au scãzut vertiginos ca urmare a înlocuirii domnului colonel Andreica.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe doamna Angela Bãlan.

Urmeazã domnul senator Paul Pãcuraru, la întrebare. Aveþi cuvântul.

Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

În învãþãmântul pedagogic, dar nu numai, institutele de învãþãmânt au scos un numãr de locuri pentru admiterea tinerilor romi. Este foarte important ca aceºti absolvenþi sã îºi desfãºoare activitatea în mijlocul comunitãþilor lor.

Întrebãm Departamentul de învãþãmânt pentru romi din cadrul ministerului dacã urmãreºte activitatea specialiºtilor romi în cadrul comunitãþilor lor ºi care sunt mãsurile ce se impun pentru eficientizarea acesteia.

Rugãm rãspuns în scris.

Mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru. Se pregãteºte domnul senator Radu Feldman Alexandru.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Leonard Cazan, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.

Având în vedere faptul cã investiþiile strãine reprezintã singura ºansã de creºtere ºi de relansare economicã, încã de la instalarea sa, Guvernul Adrian Nãstase s-a angajat prin programul de guvernare la un nivel minim anual pentru perioada 2001Ñ2004 de 1,8 miliarde dolari.

Rezultatul pe primul semestru fiind mai mult decât dezamãgitor, Guvernul a trecut chiar la asumarea rãspunderii în Parlament prin Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiþiilor directe cu impact semnificativ în economie.

Conform capitolului 5 din lege, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, prin Departamentul pentru relaþii cu investitorii strãini, coordoneazã aplicarea legii, înregistrarea cererilor de investiþii, asigurã asistenþa tehnicã necesarã etc.

În pofida acestor mãsuri, anul 2001 este calificat de specialiºti drept ”cel mai prost anÒ în ce priveºte investiþiile strãine din ultimii 10 ani.

Vã rugãm, domnule ministru, sã ne informaþi:

1. Câte cereri de investiþii strãine aveþi înregistrate de la apariþia legii ºi pânã în prezent?

2. Câte proiecte mai vechi de investiþii strãine, anterioare apariþiei legii, aþi identificat ºi credeþi cã le puteþi reactualiza ºi pune în operã?

3. Ce perspectivã oferiþi investitorilor strãini ºi ce politicã aveþi în vedere pentru creºterea atractivitãþii României?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Nu aveþi ºi interpelarea?

Tot acum?

Sigur, tot aþi venit la tribunã. Vã rog, aveþi cuvântul.

Interpelarea mea este adresatã Ministerului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei, doamnei ministru Silvia Ciornei.

Ca ºi în alte þãri, întreprinderile mici ºi mijlocii constituie pentru România principala sursã de stopare a declinului economic ºi de stimulare a creºterii economice.

Încã de la preluarea guvernãrii, actuala putere a adoptat o serie de mãsuri favorabile I.M.M.-urilor. Astfel, prin Hotãrârea de Guvern nr. 15/2001 a fost înfiinþat ministerul de profil, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 297/2000 s-a pus în aplicare Legea nr. 133/1999, prin Legea nr. 189/2001 s-au acordat facilitãþile pentru profitul reinvestit, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 76/2001 s-a încercat simplificarea formalitãþilor administrative de înregistrare ºi autorizare a comercianþilor, biroul unic, iar prin Ordonanþa nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor se întãreºte substanþial disciplina financiarã.

Accesul la activele disponibile ºi accesul prioritar la activitãþile publice sunt alte douã mãsuri menite a stimula I.M.M.-urile.

În pofida tuturor acestor mãsuri ºi bune intenþii nu rezultã foarte clar cã a crescut numãrul de I.M.M.-uri, cã acestea au creat noi locuri de muncã, cã ºi-au diversificat activitatea, cã s-au orientat mai mult spre producþie, spre produse de calitate superioarã sau spre export. Aceasta pentru cã mãsurile administrative, singure, nu rezolvã nimic. Dacã acestea nu sunt însoþite de susþineri financiare directe, capabile sã asigure capitalizarea acestora ºi, pe aceastã bazã, relansarea financiarã, toate vorbele frumoase, bunele intenþii, seminariile, mesele rotunde sau chiar ºedinþele de Guvern, toate la un loc, repet, nu valoreazã nimic.

Or, în opinia noastrã, în aceasta constã ºi punctul nevralgic al actualei echipe guvernamentale ºi a activitãþii ministerului pe care îl conduceþi.

Motorul relansãrii I.M.M.-urilor este, aºadar, susþinerea lor financiarã directã ºi indirectã. Pentru acest lucru a fost creat Fondul de garantare a creditelor. Din foarte sãracul buget al anului 2001 s-au rupt 50 de miliarde, iar în proiectul de buget pe 2002 s-au prevãzut alte 144 de miliarde. Sigur, nu este mult, este total insuficient, dar este minimul pentru ca motorul sã se poatã urni din loc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Radu Feldman Alexandru. Se pregãteºte doamna senator Elena Sporea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului director Gabriel Nagy, directorul Serviciului de Pazã ºi Protecþie, în orice caz, am solicitat rãspuns ºi scris ºi oral, aºa cã voi da citire întrebãrii pe care i-o adresez, ºi este legatã de informaþia care a apãrut în presã cã premierul Nãstase a fost obligat sã renunþe la maºina Leganza cu care circula ºi a trecut într-un BMW blindat, ulterior a schimbat BMW-ul blindat cu un Jeep blindat, toate schimbãri dictate din raþiuni de securitate. Aº vrea sã aflu de la domnul director al Serviciului de Pazã ºi Protecþie care sunt riscurile care planeazã asupra securitãþii domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi dacã sunt ºi alþi demnitari supuºi unor asemenea riscuri ºi mãsuri de protecþie.

Vã mulþumesc foarte mult.

Repet: aºtept rãspuns în scris în eventualitatea în care nu este nimeni în salã astãzi. Îmi permit sã reiterez rugãmintea ca interpelarea fãcutã în urmã cu douã sãptãmâni ºi adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, referitor la numãrul de burse acordate studenþilor din Republica Moldova Ñ dacã s-a redus la jumãtate, cum am fost informat Ñ este realã. Au trecut douã sãptãmâni, nu am primit încã rãspuns. Rog Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi aparatul tehnic al Senatului sã solicite acest rãspuns.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, doamna senator Elena Sporea! Urmeazã domnul senator Badea Dumitru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului secretar de stat Petre Ciotloº, din cadrul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Conþinutul face referire la art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Prin art. 20 lit.a b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale nu au fost incluse Ñ în sensul legii respective Ñ la locurile de muncã ”în condiþii specialeÒ ºi locurile de muncã din centrele nucleare, reactoare nucleare de cercetare ºi fabrici de combustibil nuclear, fãcându-se astfel o discriminare în ceea ce priveºte pe cei ce desfãºoarã activitãþi autorizate de Comisia Naþionalã a Activitãþilor Nucleare. Personalul care lucreazã în centrele nucleare, reactoare nucleare de cercetare ºi fabrici de combustibil nuclear, precum ºi personalul menþionat în art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi

alte drepturi de asigurãri sociale a fost încadrat în categorii de risc radiologic I, II, III ºi IV, conform Ordinului Comisiei Naþionale a Activitãþilor Nucleare nr. 40 din 4 iunie 1990 ºi desfãºoarã activitãþi autorizate de Comisia Naþionalã a Activitãþilor Nucleare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.

Locurile de muncã aflate pe platformele centralelor nucleare, reactorilor nucleari de cercetare, fabricilor de combustibil nuclear, minelor de uraniu implicã un risc permanent de expunere simultanã ºi combinatã a personalului la radiaþii nucleare prin iradiere externã ºi contaminare internã, acestea ducând la scãderea rezistenþei organismului, a speranþei de viaþã ºi la efecte genetice. Potrivit art. 416, anexa nr. 17, capitolul V.2 din Legea nr. 90/1996 privind protecþia muncii, radiaþiile ionizante au acþiune cancerigenã. De aceea, mi se pare cã efectele acestor radiaþii asupra personalului se pot atenua prin luarea unor mãsuri speciale de protecþie, prin limitarea timpului de lucru, mãsuri prezente, de altfel, ºi în iniþiativele legislative ale Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Da. Vã mulþumesc. Domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte,

Aveam la capitolul ”ÎntrebãriÒ adresate domnului primministru al Guvernului României, domnul Adrian NãstaseÉ

Vã rog.

Întrucât constat cã a pierdut avionul ºi nu este prezent aici, înþeleg sã depun la dumneavoastrã, în scris, aceste întrebãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi dumneavoastrã veniþi tot cu avionul pânã aici?!

Pãi, vedeþi, vedeþi cum vreþi sã schimbaþi mijlocul de locomoþie?!

Domnul senator ªtefan Mãrgineanu este prezent?

A dat-o în scris!

Scris? Oricum, este prezentã doamna ministru Daniela Bartoº. Numai pentru dânsul aþi venit? ## **Doamna Daniela Bartoº Ñ** _ministrul sãnãtãþii ºi familiei (din salã)_ **:**

Am avut de la domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnul senator Pãunescu.

Domnul senator Ioan Aurel Rus? Sã depunã la secretariatul ºedinþei.

Domnul senator Nicolae Iorga? Nu mai este, da? Alþi colegi? Deºi sunt mai mulþi în salã, eu nu-i mai am înscriºi. Mai sunt colegi care doresc sã formuleze întrebãri?

Pãi, nu! Doamna ministru dacã este aici asta nu înseamnã cã a venit sã rãspundã la orice.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Pentru sãptãmâna viitoare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Asta e altceva. Pãi, domnuÕ Codreanu, aþi formulat douã întrebãri.

Pãi, dacã nu vreþi sã mã ascultaþi, vã întoarceþi cu spatele, plecaþi, vã supãraþiÉ

Poftiþi, vã rog.

Rugãmintea este doar sã nu extindeþi foarte mult, iar doamna ministru, dacã nu are datele, potrivit regulamentului, nu este obligatã sã rãspundã în acest moment. Vã rog.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Domnule preºedinte, vã mulþumesc ºi, stimatã doamnã ministru, mii de scuze pentru cã nu am reuºit sã depun aceastã interpelare la timp, dar, cu bunãvoinþa dumneavoastrã ºi cu îngãduinþa colegilor, vã rog sã-mi acordaþi câteva minute.

Demersul meu de astãzi nu este unul nou, înscriindu-se în linia generalã a sublinierii discrepanþei majore între obiectivele luminoase ale Programului de guvernare ºi realitatea cenuºie din þarã, între imperativele de dezvoltare economico-socialã a României, legiferate de Parlament ºi în modul în care acestea sunt puse în practicã de cãtre Executiv.

Domeniului dumneavoastrã de activitate i se acordã un spaþiu amplu atât în Constituþie, cât ºi în Programul de guvernare al P.D.S.R.-ului, cu expresia importanþei majore pe care statul român ºi partidul pe care îl reprezentaþi ar trebui sã o acorde sãnãtãþii, vãzutã ca un domeniu strategic, de interes naþional, fãrã dezvoltarea cãruia nu se poate concepe o societate modernã. Astfel, art. 22 alin. 1 din Constituþia României garanteazã dreptul la viaþã, iar art. 23 alin. 1 ºi 2 garanteazã dreptul la ocrotirea sãnãtãþii ºi obligã statul român sã ia mãsurile pentru asigurarea acesteia.

În programul politic al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) existã ca obiectiv, citez: ”stoparea declinului demografic ºi a deteriorãrii stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi ameliorarea acesteia în paralel cu diversificarea ºi îmbunãtãþirea serviciilorÒ. Dupã cum am vãzut pânã acum, principiile constituþionale ºi obiectivele Programului de guvernare ar trebui sã asigure o asistenþã medicalã de urgenþã la standardele internaþionale cãtre care, de altfel, tindem.

Care este însã realitatea în teren? În judeþul Botoºani Ñ eu am avut o discuþie cu dumneavoastrã, doamna ministru, în privinþa asta Ñ Serviciul de ambulanþã,

înfiinþat conform Legii nr. 145/1997, îºi desfãºoarã activitatea cu un numãr de 47 de autosanitare, din care 37 îndeplinesc normele de casare, în condiþiile în care normativele în vigoare prevãd un numãr de 104 ambulanþe pentru cei 470.000 de locuitori ai judeþului Botoºani. Având în vedere faptul cã sãnãtatea este declaratã un domeniu strategic, fiind, în consecinþã, prioritar ºi...

Un minut, domnule preºedinte!

Sigur. ªi vã rog sã înaintaþi interpelarea doamnei ministru.

În virtutea art. 111 alin. 1 din Constituþie, care îmi dã posibilitatea sã fac o interpelare cãtre dumneavoastrã, v-aº ruga sã-mi spuneþi pentru cei 470.000 locuitori ai judeþului Botoºani, care nu au la ora actualã asiguratã asistenþa medicalã de urgenþã, ce se va întâmpla dacã din nefericire va izbucni o epidemie gravã sau va avea loc o catastrofã naturalã? Cele 47 de ambulanþe Ñ din cele 104 care v-am spus cã sunt necesare Ñ ºi numai cele 10 care nu au termen de casare, pot fi considerate într-o stare acceptabilã de funcþionare, vor putea face faþã unei asemenea situaþii disperate? Ce pãrere aveþi dumneavoastrã despre dotarea cu aceastã asistenþã pentru judeþul Botoºani?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog sã înaintaþi doamnei ministru interpelarea pentru a putea sã vã dea un rãspuns fundamentat.

Dacã mai sunt domni senatori pe care nu i-am nominalizat sau care, ºtiu eu, nu s-au înscris?

Dacã nu sunt, invit pentru rãspuns, dacã v-aþi fãcut o anumitã ordine la Executiv.

În primul rând, daþi-mi voie s-o consult pe doamna ministru Bartoº dacã doamna ministru doreºte sã ofere rãspuns Ñ interpelãrii de astãzi, sigur, sãptãmâna viitoare Ñ, dacã astãzi aveþi de oferit vreun rãspuns ºi cãrui domn senator.

## **Doamna Daniela Bartoº**

**:**

Pentru domnul senator Adrian Pãunescu, dar las rãspunsul în scris.

Sigur, vã rog sã lãsaþi în scris. Trebuie sã instituim o regulã ca atunci când senatorii nu sunt prezenþi, nici miniºtrii sã nu rãspundã, dar sã aibã posibilitatea sã lase rãspunsul scris.

Vã rog, dacã dintre dumneavoastrã existã un domn secretar de stat care se grãbeºte în mod deosebit? Dacã nu, poftiþi. Cine doreºte primul? _La pupitru vine domnul secretar de stat Romulus Ion Moucha)_ .

Doriþi sã rãspundeþi domnului senator Paul Pãcuraru, da?

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Înainte de asta vreau sã fac urmãtoarea precizare: aveam de rãspuns ºi domnului senator Pãtru. I-am înmânat Domniei sale rãspunsul scris ºi voi da un exemplar ºi la secretariat pentru stenogramã.

Rugãmintea este sã faceþi aceste precizãri întotdeauna Ñ pentru toþi reprezentanþii Executivului Ñ pentru ca noi sã notãm în procesul-verbal de ºedinþã, pentru cã, dacã nu prindem în stenogramã, rãmâneþi încãrcaþi cu rãspunsurile.

Da. Tocmai din acest motiv am fãcut aceastã precizare, domnule preºedinte.

Vã rog, aveþi cuvântul.

investitori, prin realizarea unor parteneriate economicostrategice. Sã nu uitãm faptul cã în cursul lunii noiembrie se organizeazã a doua expoziþie internaþionalã de tehnicã militarã ”ExpomilÑ2001Ò;

Ñ stimularea agenþilor economici din industria de apãrare la crearea unor parcuri industriale, folosind o parte din personalul disponibilizat.

Nu trebuie uitatã, de asemenea, conversia profesionalã a forþei de muncã disponibilizate, ca urmare a restructurãrii agenþilor economici, organizarea unor cursuri de calificare ºi recalificare în colaborare cu Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, în vederea orientãrii spre noi activitãþi economice.

În legãturã cu interpelarea domnului senator Paul Pãcuraru, prezentatã în ºedinþa Senatului din data de 22 octombrie, aº dori sã fac urmãtoarele precizãri.

Elaborarea problemelor de restructurare a sectorului producþiei de apãrare a fost generatã de supradimensionarea unor capacitãþi de producþie, existenþa tehnologiilor de fabricaþie la nivelul anilor Õ70 ºi diminuarea continuã a gradului de încãrcare cu comenzi militare.

Aplicarea programelor de restructurare în acest domeniu a avut efecte ºi în planul resurselor umane, prin scãderea numãrului de salariaþi din industria de apãrare de la circa 200.000 în anul 1990 la aproximativ 65.000 în anul 2000 ºi la circa 58.000 în prezent, acest numãr reprezentând aproximativ 4% din personalul angajat în producþia industrialã ºi circa 1% din totalul forþei de muncã active.

Pentru protecþia personalului ºi a patrimoniului din sectorul producþiei de apãrare în anul 1995 a fost aprobatã Legea nr. 78, care a avut ca scop corelarea mãsurilor de protecþie preconizate cu luarea unor mãsuri de reorganizare ºi restructurare la nivel de agenþi economici. Pentru revigorarea acestui sector strategic al economiei naþionale, Ministerul Industriei ºi Resurselor are în atenþie urmãtoarele obiective:

Ñ completarea ºi perfecþionarea cadrului legislativ care sã reglementeze activitãþile din acest domeniu. În acest sens, se are în vedere ºi Legea privind operaþiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziþii pentru nevoi de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Este legea programelor offset care Ñ pot sã vã informez, domnule senator Ñ a plecat de la noi din minister, este în stadiul obþinerii avizelor necesare, urmând sã intre, dupã aceea, în programul de discutare în Parlamentul României;

Ñ regruparea capacitãþilor de producþie militarã ºi civilã pe tipuri de produse, în funcþie de gradul de încãrcare a acestora pe timp de pace;

Ñ externalizarea unor capacitãþi de producþie care nu sunt eficiente;

Ñ separarea prin divizare a activitãþilor de producþie civilã de cea de producþie militarã;

Ñ stabilirea prioritãþilor privind continuarea, respectiv sistarea, investiþiilor în derulare la agenþii economici cu capacitãþi de producþie pentru apãrare;

Domnule preºedinte,

Rãspunsul comportã ºi o analizã pe care o voi face dupã evaluarea mai atentã a textului. Rog ºi un rãspuns scris, dacã este. Dacã nu, voi lua legãtura cu domnul secretar de stat.

Sigur cã da.

Domnule preºedinte,

În acest moment înmânez domnului senator rãspuns scris.

Mulþumesc, domnule ministru.

Mulþumesc.

Domnule secretar de stat, mai aveaþi câteva rãspunsuri. Nu ºtiu dacã sunteþi restant sau le-aþi prezentat în scris colegilor Ionel Alexandru ºi Nicolae Pãtru.

Deci, aºa dupã cum spuneam, domnului senator Nicolae Pãtru i l-am înmânat înainte de a veni la pupitru ºi un exemplar îl am pentru secretariat ca sã poatã fi la stenogramã.

Mai am, de asemenea, pentru domnul senator Ionel Alexandru.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc.

Este tot o temã de apãrare.

Aº vrea sã precizez faptul, stimate domnule preºedinte ºi stimate domnule senator, cã agenþii economici din domeniul producþiei de apãrare asigurã o parte din tehnica militarã (armament, muniþie etc), iar din import se achiziþioneazã echipamente ºi tehnologii necesare modernizãrii tehnicii militare din înzestrare.

Strategia de restructurare a economiei, componenta esenþialã a politicii Guvernului, are în vedere ºi realizarea unei noi arhitecturi a industriei de apãrare, bazatã pe principiile economiei de piaþã ºi vizeazã în principal creºterea potenþialului ºi competivitãþii agenþilor economici din acest sector.

Restructurarea în domeniul producþiei de apãrare are la bazã obligativitatea îndeplinirii cerinþelor prevãzute de Strategia economicã a României pe termen mediu ºi Planul de acþiune al Programului guvernamental pe perioada 2001Ñ2004.

În acelaºi context, avem în vedere ºi opþiunile României privind:

Ñ deschiderea procesului de lãrgire a NATO ºi extinderea zonelor de securitate spre est;

Ñ participarea þãrii noastre la elaborarea noilor strategii de securitate colectivã;

Ñ declararea ºi menþinerea opþiunilor ferme de integrare a României în structurile de securitate euroatlantice. În urma analizelor efectuate atât la nivelul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, cât ºi al Guvernului privind situaþia actualã ºi perspectivele industriei de apãrare, au rezultat urmãtoarele aspecte:

Ñ supradimensionarea capacitãþilor de producþie pentru apãrare în raport cu nevoile reale de înzestrare ale componetelor Sistemului naþional de apãrare;

Ñ existenþa unor capacitãþi de producþie paralele în condiþiile în care componentele Sistemului naþional de apãrare n-au mai dat nici o comandã pentru produsele respective în ultimii 5 ani;

Ñ tehnologiile de fabricaþie sunt foarte vechi, lipsite de performanþã ºi mari consumatoare de energie ºi materiale, ceea ce face ca produsele noastre sã fie scumpe ºi, uneori, cu probleme calitative;

Ñ produsele cerute de armatã nu se pot realiza cu tehnologii vechi de peste 30 de ani ºi cu specialiºti care în ultimii 10 ani marea majoritate au stat în ºomaj tehnic;

Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Aº vrea sã-i pun douã întrebãri domnului ministru.

Domnului senator Pãcuraru dumneavoastrã i-aþi rãspuns cã nu aveþi comenzi în privinþa acestui sector, iar mie îmi rãspundeþi cã aþi luat mãsuri pentru modernizarea tehnologiei de fabricaþie din domeniu. Deci, în aceastã situaþie, de ce nu aveþi comenzile respective, dacã s-au luat mãsurile pentru modernizarea tehnologiei din acest domeniu?

În al doilea rând, am mai pus o întrebare la care nu mi-aþi rãspuns: cum sau prin ce mijloace veþi încerca sã-i readuceþi pe specialiºtii români care au plecat din þarã din cauza faptului cã nu mai aveau ce sã mai facã în acest domeniu?

ªi, în al treilea rând, nu mi-aþi prezentat care sunt planurile concrete pentru cei care sunt disponibilizaþi în continuare din acest domeniu.

Aºtept rãspuns ºi acum, oral, dacã se poate, dacã nu în scris.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?

Deci, domnule senator, ambele rãspunsuri, atât cel dat domnului senator Pãcuraru, cât ºi cel dat cãtre dumneavoastrã, sunt valabile, deoarece Ñ aºa dupã cum arãtam în ambele explicitãri Ñ în momentul de faþã industria de apãrare este, practic, supradimensionatã. Pe de o parte. Pe partea cealaltã, nu existã comenzi. În al treilea rând, nu este cazul sã se modernizeze toatã capacitatea de producþie, iar modernizarea este un proces de foarte lungã duratã. Sã nu uitãm faptul cã aceastã modernizare presupune, de fapt, douã aspecte: modernizarea tehnologiilor propriu-zise ºi modernizarea produsului respectiv. Deci modernizarea tehnologiilor înseamnã mai puþini kilowaþi, mai puþin metal, mai puþin gaz metan care se consumã pe unitatea de produs specific militar, iar modernizarea produsului în sine este un rezultat al cercetãrilor, al încercãrilor, al experimentãrilor sau Ñ aºa cum aminteam în rãspunsul dat domnului senator Pãcuraru Ñ este rezultatul acelei legi care sperãm sã intre foarte repede Ñ ºi, desigur, va intra foarte repede în vigoare Ñ legea offset-ului. În acest fel, în þarã vor fi aduse tehnologii ºi produse de cea mai recentã fabricaþie ºi concepþie. Aceasta, pe de o parte.

Pe partea cealaltã, specialiºtii care au plecat din þarã Ñ vã referiþi la specialiºtii din industria de apãrare Ñ lucreazã în alte domenii din afara þãrii sau unii lucreazã în România. Nu cred cã se poate pune, în momentul de faþã, problema readucerii lor. Este puþin probabil cã ei lucreazã în domenii de apãrare în þãrile în care au plecat. Se pune, probabil, mai degrabã, problema creãrii de tehnologii ºi de specialiºti noi în România. De aceea, dacã aþi remarcat faptul Ñ sigur, o sã înmânez ºi în scris Ñ, este acolo o idee care spune ”reconsiderarea cercetãrii ºtiinþifice ºi a cercetãrii aplicate în acest domeniuÒ.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 159/8.XI.2001

Da, vã mulþumim, domnule secretar de stat. Vã rugãm sã prezentaþi ºi rãspuns scris domnului senator.

Da.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, mi-a venit în ultimul moment ºi o întrebare de la domnul senator Ioan Aurel Rus, în legãturã cu deciziile de pensionare. Eu am un rãspuns scris, dacã...

Vã rog sã-l prezentaþi colegilor. Dacã îl aveþi în dublu exemplar, vã rog sã îl lãsaþi la secretariat ºi la colegii din Grupul parlamentar România Mare.

Da.

Vã rog. Mulþumesc. Sã îl ascultãm, totuºi, pe domnul Predilã, pentru cã se grãbeºte la însãmânþãri.

**Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii (din salã)_ **:**

Domnul senator Pãunescu nu este.

Sigur cã da. Dacã aveþi rãspunsul scris, vã rog. Rugãmintea este sã se ia act în procesul-verbal cã din partea Ministerului Învãþãmântului, pentru domnul senator Adrian Pãunescu, s-a trimis rãspuns scris.

Vã doresc o searã bunã.

Domnul secretar de stat Predilã, aveþi cuvântul!

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

ªi eu voi fi foarte scurt. Domnul senator Adrian Pãunescu nefiind în salã, îi înmânez rãspunsul scris staffului.

Cum îi înmânaþi dacã nu e în salã?

Domnul senator Flutur ºi domnul senator Codreanu au primit ºi au acceptat rãspunsul scris ºi s-au declarat mulþumiþi. Ca atare, am încheiat.

## Domnule preºedinte,

Referitor la cele spuse de domnul secretar de stat. Da, este adevãrat, am primit rãspunsul scris de la Ministerul Agriculturii ºi de la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului. Dacã în rãspunsul de la Ministerul Agriculturii se dã o speranþã în ceea ce priveºte aceste reziduuri Ñ nu este o joacã, nu este o problemã...

Noi ºtim ce s-a întâmplat la Fãlticeni, când râul Siret a fost poluat ºi din aceastã cauzã au intrat oameni în spital ºi aºa mai departe, nu am pus cu rea-intenþie aceastã întrebare privind insectofungicidele, pesticidele ºi aºa mai departe, care sunt la ora actualã stocate în anu-

mite feluri de condiþii. Pentru cã cei de la direcþiile fitosanitare... domnul secretar de stat Predilã ºtie foarte bine în buget nu s-a prevãzut nici un ºfanþ, ca sã-i zicem pe româneºte, pentru paza acestor produse. În schimb, de la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, aici primesc un rãspuns exact cum am mai primit eu, odatã, de la cineva, cã ”aceºti copii de la casele de copii aparþin caselor de copiiÒ; cam aºa mi se spune ºi aici, la art. 3: ”În acest caz se aplicã principiul Ñ ºtiþi, grecul plãteºte sau turcul plãteºte Ñ poluatorul plãteºteÒ. Dar lui nu i se dã nici o facilitate de a scãpa de aceste produse. Sã i se dea facilitate: ”domnule, tu le distrugi, ºi cã ãsta trebuie sã le distrugãÒ.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Cei care gestioneazã la ora actualã aceste produse sunt niºte ”cofetariÒ. Nu se pricep. Nu au analizele fãcute, sã vadã ce este ãsta, insecticid, erbicid, este altceva? Nu ºtiu despre ce este vorba. Pentru cã au fost adunate din fel ºi fel de foste C.A.P.-uri, din magazii ale fostelor C.A.P.-uri.

Scrie în lege foarte exact cine este responsabil.

Legea nr. 137. Spuneþi dumneavoastrã, este responsabil ”cel care le-a deþinutÒ. Or, cel care le-a deþinut, domnule preºedinte, nu mai existã. A.E.I.-ul nu mai existã; C.A.P.-ul nu mai existã; I.A.S.-urile, cu voinþa lui Dumnezeu ºi cu bunãvoinþa actualei guvernãri, s-au desfiinþat ºi acestea ºi atunci cine mai rãspunde de astea? Ãla de la direcþia fitosanitarã pe care l-am pus anul ãsta? Eu cred cã rãspunsul nu este corect. Îmi spune aici, undeva în rãspuns, cã ”se va înfiinþa la Institutul de Cercetãri al Protecþiei Mediului o strategie, se va elobora o strategie...Ò domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, pânã atunci o sã mai avem o situaþie Ñ dacã nu mai multe Ñ cum a fost aceea de la Fãlticeni. Vã mulþumesc ºi...

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog sã lecturaþi rãspunsul ºi, în conformitate cu prevederile legale, dacã vã consideraþi nemulþumit dar o sã observaþi cã existã în lege rãspunderi foarte clare, iar pentru cei care au preluat vechile persoane juridice, fie cã erau C.A.P.-uri, AGROMEC-uri sau I.A.S.-uri, ei au preluat ºi activul ºi pasivul ºi sunt rãspunzãtori nu numai atunci când discutã de profit, ci ºi atunci când sunt obligaþi sã ia mãsuri pentru deºeuri.

Vã rog, domnilor miniºtri. Vã rog.

**Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Din partea Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, pentru domnul senator Codreanu.

Dânsul are dreptate când spune de principiul respectiv, dar este un principiu consacrat, este prevãzut într-o lege ºi noi nu facem altceva decât sã-l aplicãm.

În momentul în care se va vota în cele douã Camere ale Parlamentului proiectul de Lege privind fondul pentru mediu, atunci va exista ºi posibilitatea ca din acest fond de mediu sã se acorde o parte pentru a elabora, aºa cum noi am precedat, ºi strategiile respective ºi de a lua mãsurile care se impun pentru a elimina aceste stocuri care existã. Pânã atunci ministerul nu are nici un fel de posibilitate financiarã. Ceea ce am putut noi sã facem, din banii de la cercetare, sã transmitem cãtre institutul naþional de specialitate pentru a elabora o asemenea strategie.

Aºa cum am prezentat în rãspunsul scris, aceste depozite ºi pesticidele care se gãsesc în ele au naturi chimice foarte diferite. Deci ar fi foarte periculos sã încercãm Ñ aºa cum propuneþi dumneavoastrã, de altfel Ñ sã le transportãm pe toate de-a lungul þãrii într-un singur loc pentru a încerca acolo neutralizarea lor. Noi vã propunem Ñ ºi asta ne-au propus ºi nouã specialiºtii de la institutul naþional de specialitate Ñ ca neutralizarea, în momentul când dispunem de fondurile necesare din fondul pentru mediu la care mã refeream... sã facem neutralizarea la locul unde se aflã depozitate ºi în nici un caz sã încercãm sã le adunãm, pentru cã putem sã riscãm prin reacþii chimice care pot avea loc dintr-o depozitare necontrolatã sã dãm de un alt bucluc.

Am înþeles. Dar acest fond de mediu aparþine ministerului dumneavoastrã.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu:**

De acord.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Dar aceste insectofungicide sunt gestionate de cãtre reprezentanþii Ministerului Agriculturii. Nu ºtiu cum veþi face dumneavoastrã transferul acestor fonduri.

Nu se fac cãtre minister!

Noi suntem obligaþi, în momentul când se va vota legea respectivã ºi vom dispune de fondul respectiv, acolo sunt prevãzute resursele care alimenteazã acest fond, suntem obligaþi noi, ministerul, sã luãm aceste mãsuri.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul ministru Alexandru Fãrcaº.

## **Domnul Alexandru Farcaº Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Din partea Ministerului de Interne astãzi avem pregãtite douã rãspunsuri în scris.

Primul rãspuns este la interpelarea domnului senator Mircea Mihordea în legãturã cu situaþia colonelului Andreica Nicoarã, invocatã aici. Rãspunsul este cã la aceastã datã ofiþerul în cauzã este în continuare încadrat la Poliþia Oraºului Viºeu, pe o funcþie de ofiþer specialist la formaþiunea judiciarã, inspectoratul judeþean de poliþie urmeazã sã ia o decizie cu privire la cererea acestuia de mutare la Borºa din motive familiale, decizia fiind programatã sã fie luatã pe data de 31 octombrie anul acesta.

În ceea ce priveºte interpelarea fãcutã de doamna senator Angela Bãlan în data de 18 octombrie anul acesta, rãspunsul Ministerului de Interne este urmãtorul.

În ultima perioadã, în ceea ce priveºte infracþiunile care au avut ca obiect traficul de substanþe toxice la

nivel naþional, s-a constatat o amploare deosebitã a fenomenului de trafic cu mercur. Cazurile intrumentate au relevat existenþa unor reþele în fazã incipientã de structurare, care au încercat sã trafice mercurul sustras din diferite unitãþi industriale.

Referitor la dispunerea infracþiunilor pe zone geografice, aceasta este aleatorie.

Existã informaþii sumare despre exportul ilegal al mercurului alb în Turcia pentru fabricarea bijuteriilor, dar aceste informaþii nu au fost confirmate în practicã.

Potrivit statisticii la nivel naþional, cantitatea totalã de mercur confiscatã în acest an este de peste 724 kg, reprezentând un record în materie. Au fost cercetate un numãr de 99 de persoane. Pentru 83 dintre acestea s-a început urmãrirea penalã, iar 33 dintre acestea sunt cercetate în continuare în stare de arest preventiv.

În ceea ce priveºte domeniul radioactiv, în anul 2001, pe teritoriul României nu s-a constatat trafic ilicit cu materiale radioactive. Totuºi, putem exemplifica situaþia celor cinci surse radioactive de cesiu, 137 sustrase de la MOXTRAT Suceava, care au fost recuperate de lucrãtori din cadrul Centrului zonal Suceava al Brigãzii de Combatere a Crimei Organizate. Cei trei autori au fost arestaþi; cazul nu se încadreazã însã în infracþiunea de trafic cu materiale radioactive.

Mã scuzaþi, domnule Farcaº, este întrebarea mea, dar fãrã rãspuns. Eu am pus întrebarea. Cred cã nu ne-am înþeles. Eu am pus întrebarea ºi aºteptam rãspunsul dumneavoastrã.

Eu v-am relatat despre un fapt despre care dumneavoastrã nu aþi fãcut decât sã confirmaþi cã este întocmai aºa.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte? Domnule senator,

Rãspunsul Ministerului de Interne este cã în acest moment ofiþerul Andreica este încadrat în funcþie de ofiþer specialist la formaþiunea judiciarã a Poliþiei Oraºului Viºeu, confirmãm faptul cã a cerut, din motive familiale, mutarea la Poliþia Oraºului Borºa, dar o decizie în acest sens nu a fost luatã, inspectoratul judeþean de poliþie raporteazã cã cererea va fi examinatã ºi hotãrârea se va lua...

Eu am vrut sã previn un asemenea... acesta era ºi scopul întrebãrii mele, sã previn... ofiþerii care au sãvârºit acte antisociale în localitatea unde au lucrat, acesta era scopul întrebãrii mele, nici mãcar sã nu încapã vorbã; faptul cã ºi-a depus o cerere... este dreptul fiecãruia sã îºi depunã o cerere. Asta doream eu, sã prevenim acest fapt, pentru cã toatã Poliþia este scandalizatã...

Sã preveniþi un abuz, sã nu fie mutat disciplinar acolo!

Evident! Deci a plecat ºi a revenit pe o funcþie, e drept, inferioarã ºi revine.

Vreau sã vã atenþionez, pentru cã deja biroul este mobilat.

Domnule senator,

S-a comunicat ºi la nivel judeþean conþinutul interpelãrii ºi rãspunsul esteÉ Normal, orice cerere trebuie examinatã pentru motivele aflate la baza acesteia; decizia se va lua pe 31 octombrie.

Mulþumim.

Mai aveþi douã zile de aºteptare! Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul secretar de stat Alin Burcea, sã vedem pe ce meridiane ne propune acum un rãspuns.

**Domnul Alin Burcea Ð** _secretar de stat în Ministerul Turismului:_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Se pare cã turismul... Ce e mai bun, la urmã.

Am douã rãspunsuri la interpelãri; primul este pentru domnul senator Fabini.

þara ta. Legenda lui Dracula se întâmplã în România ºi nu în altã parte, fapt care oferã exclusivitate þãrii noastre asupra acestui produs turistic. Pe de altã parte, produsul Dracula este cunoscut pe plan mondial, s-au turnat sute de filme la Hollywood, existã mii de fan-cluburi Dracula în lume, ceea ce reprezintã, practic, un mare avantaj în ceea ce priveºte promovarea.

Spre comparaþie, astãzi, Disney Land Paris alocã aproximativ 16Ñ17 milioane mãrci numai pentru promovare. Nu în ultimul rând, vorbim despre un parc tematic ºi în nici un caz despre o expoziþie a ororilor. În cadrul acestui parc va exista ºi un amfiteatru pentru spectacole, astfel încât zecile de mii de turiºti care participã la festivalul de artã medievalã sã se poatã desfãºura în aceastã locaþie.

Este greu de interesat, de aflat de ce numai acum au reacþionat ecologiºtii locali, iar la sutele de tone de mizerie lãsate de zecile de mii de turiºti participanþi la festival, aceastã problemã nu a existat.

Noi dorim ca prin promovarea acestui produs, Dracula, sã atragem turiºtii strãini pentru a cunoaºte România realã, cu cultura ºi tradiþiile ei.

Coabitarea unui proiect cu caracter economic, ”Dracula LandÒ, cu un proiect cultural ºi istoric, ºi anume Cetatea Sighiºoara, va asigura finanþarea celui de-al doilea, dezvoltarea durabilã, caracterul ecologic reprezentând preocuparea majorã a întregului program.

Vã aºteptãm cu plãcere la lansarea proiectului ºi a emisiei de acþiuni care va avea loc marþi, 5 noiembrie, la ora 11,00, la Hotel Intercontinental, unde vã vom putea oferi mai multe informaþii.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur, sunt de acord sã fie promovat turismul în Sighiºoara, dar problema de bazã rãmâne, o datã, legarea mitului Dracula de Sighiºoara, care este fondat, ºi din punct de vedere istoriografic nu este în ordine. În al doilea rândÉ

Ce mai conteazã?!

Stimate domnule senator,

Ne pare rãu cã nu v-am putut oferi pânã acum informaþiile referitoare la proiectul ”Dracula LandÒ, dar acestea nu ne-au fost solicitate în mod direct. Noi am stat ºi vã stãm la dispoziþie, iar eu, personal, sunt convins cã experienþa ºi sugestia dumneavoastrã ne-ar fi fost sau ne sunt în continuare utile.

Actul normativ la care se referã acest proiect ºi pe care se pare cã nu l-aþi avut în vedere este Ordonanþa privind aprobarea ºi implementarea programului special de dezvoltare turisticã a zonei Sighiºoara nr. 3/2001, publicatã în Monitorul Oficial nr. 405 din 20 iulie 2001. Obiectivul principal din programul special îl reprezintã ”Reabilitarea ºi revitalizarea Cetãþii Sighiºoara, ansamblu inclus în patrimoniul UNESCO, ºi crearea unei zone exclusiv turistic-culturaleÒ. Se mai prevãd ca obiective construcþia, punerea în funcþiune ºi exploatarea unui teren de golf, precum ºi a unei instalaþii pe cablu, evident, cu realizarea lucrãrilor de reabilitare a întregii infrastructuri.

Parcul tematic ”Dracula LandÒ reprezintã o parte din întregul proiect.

Astãzi, pentru a fi o destinaþie cunoscutã pe plan internaþional trebuie sã promovezi ceea ce este unic în

Nu conteazã! Bine, pentru unii nu conteazã! N-a contat nici înainte de 1989 chestia cu 2050 de ani de existenþãÉ aceste mituri nu sunt în favoarea prezentãrii þãrii noastre.

A doua chestiune care deranjeazã este faptul cã se vorbeºte de un milion de vizitatori. Aºa un megaproiect nu poate fi suportat de un oraº ca Sighiºoara.

A treia problemã, din punctul meu de vedere, este faptul cã din punct de vedere financiar nu este posibil. Un parc tematic este un parc de o zi, te duce la DisneyLand de dimineaþã sau la Parcul din Viena, stai o zi ºi dupã aceea pleci în altã parte. Dacã nu este corelat cu un alt fel de turism, un turism iarnã-varã, eu vã dau doar o idee, dacã s-ar amplasa în Valea Râºnovului, cãtre Predeal, acolo aveþi turism vara ºi iarna, Sinaia, Predeal, BraºovÉ este posibil. Atrag atenþia cã acest proiect poate foarte bine sã fie un _flop,_ cum se spune în englezã, el trebuie gândit sub toate aspectele. Dacã aþi avea tursim de altã naturã în zona Sighiºoara, un turism de acesta de douã sãptãmâni, sã spunem, atunci ar fi posibil sau dacã ar fi o metropolã cum este Parisul lângã Disney LandÉ chestiunile trebuie analizate mai atent. Nu ºtiu în ce mãsurã vor veni ºi aceºti investitori strãini, dacã vor analiza proiectul mai în detaliu. Acestea sunt problemele. Ideea sã se vândã Dracula este foarte bunã, dar nu la Sighiºoara. Acolo trebuie un turism cum este în Spania, Faradores, cum vedeþi la Truqillo sau cum vedeþi la ce scrie Hrumlov, existã exemple suficiente.

Dacã apare ideea cã Sighiºoara este singurul oraº din Europa locuitÉ dar sunt sute de oraºe de genul acesta ºi turism de acesta gãsiþi peste tot, sunt sute de oraºe pe care le putem folosi ca model, trebuie poate mai bine analizat. Un megaproiect de acest gen nu îºi are locul la Sighiºoara, nu are nici locul în România, nouã ne trebuie un turism de suprafaþã, ne trebuie un turism care sã cuprindã mult mai mult, nu megaproiecte punctuale. Poate sã aibã soarta industriei fãcute înainte de 1989, care acum sunt mormane de fier vechi.

Aº putea sã vã spun acum care sunt punctele noastre de vedere.

Vã daþi seama cã alegerea SighiºoareiÉ

Depãºeºte sferaÉ Daþi-mi rãspuns în scrisÉ

Eu am un rãspuns în scris, pot sã-l comentez, pentru cã mã ocup îndeaproape de acest proiect.

În primul rând, astãzi, pe plan internaþional nu mai poþi sã ieºi cu munte ºi cu mare, pentru cã, dacã ieºim cu muntele, vã daþi seama cã n-avem nici o ºansã în faþa Austriei, a Elveþiei ºi a altor þãri; dacã ieºim cu marea, în faþa Italiei, în faþa Spaniei ºi în faþa Greciei avem mult de recuperat. Din acest motiv, noi am considerat cã trebuie sã ieºim pe piaþa internaþionalã cu ceea ce este unic în þarã. Avem o singurã Dunãre ºi o singurã deltã, care este în þara noastrã, avem o singurã legendã a lui Dracula, care este numai în România, avem Gerovital, care aparþine României.

Vã spun din experienþã, am lucrat în domeniu, este clar cã trebuie sã ieºim cu ceea ce este unic în þarã.

Acum, de ce am amplasat la Sighiºoara?! Dumneavoastrã aveþi un punct de vedere.

Vreau sã vã spun cã cei cu care am vorbit din Sighiºoara au cu totul ºi cu totul alt punct de vedere, în sensul cãÉ ºi nu mã refer numai la primar, domnul ministru a fost cu ocazia festivalului de artã medievalã, foarte mulþi oameni sunt încântaþi ºi sunt de cu totul altã pãrere decât dumneavoastrã, pentru cã asta înseamnã mii de locuri de muncã, pentru cã asta înseamnã reparaþia drumurilor, pentru cã asta înseamnã ca o zonã care ºtiu eu, poate nu era atât de prosperã economic, sã putem sã o punem în miºcare. Nu înseamnã numai cã vor veni ºi vor distruge cetatea. Acesta este un punct de vedere, zic eu, relativ fals. Înseamnã cã foarte mulþi meºteºugari pot sã-ºi vândã produsele, înseamnã cã vor apãrea investiþiileÉ eu sunt absolut convins de reuºita proiectului ºi mã bazez pe câte un fax pe zi care ne vine vizavi de acest proiect. Dracula ca nume în sine, având în vedere cã este promovat de o sutã de ani, stârneºte foarte multe întrebãri ºi este foarte multã lume care vaÉ veþi vedea cã la emisia de acþiuni care începe pe 5 noiembrie, lumea va fi interesatã ºi vom vinde foarte repede. Acum, sunt multe discuþii.

De ce am ales Sighiºoara?

Am ales Sighiºoara din mai multe motive. În zona BranÐMoeciu, pânã în momentul de faþã nu sunt decât terenuri particulare. Nu ne puteam permite sã dãm

Vã spun, problema amplasamentului rãmâne o problemã foarte serioasã. Pericolul este ca acest proiect foarte mare sã þinã 1Ñ2 ani. Acesta este punctul meu de vedere.

Nu cred cã vor fi probleme. Deocamdatã, suntem la început, vã daþi seama cã nu este finalizat, dar eu cred cã dacã toatã lumea, inclusiv dumneavoastrã, veþi fi cu ochii pe acest proiect, nu se va întâmpla nimic deranjant.

Pânã la urmã, unde rãmâne Dracula?!

În România!

Mai aveþi vreun rãspuns, domnule ministru? Vã rog!

Am un rãspuns pentru domnul senator Paul Pãcuraru, axat în principal pe promovarea turisticã ºi cea de a doua parte este legatã de turismul intern.

Programul de promovare turisticã al Ministerului Turismului prevede participarea, în acest an, la 51 de târguri turistice internaþionale, la douã târguri naþionale ºi la toate bursele de turism din România.

Modul de abordare, ca destinaþie turisticã la standurile României, nu a mai fost, cel puþin în acest an, un stil descriptiv. A fost un stil agresiv ºi dinamic, cu elemente de atracþie. Aºa cum spuneam, trebuie sã ne facem cunoscuþi prin ceea ce avem ºi ceea ce este unic în România Ð Delta Dunãrii, muntele, litoralul, Gerovitalul. Vreau sã vã informez cã la târgurile de turism din afarã am avut un reprezentant de la Gerovital care a efectuat tratamente chiar în stand, vizitatorilor, ºi acest lucru a fost extrem de interesant. La anumite târguri a participat ºi controversatul personaj Dracula, care a adus mii de vizitatori în fiecare zi. De altfel, aceasta este noþiunea de târg, trebuie sã însemne miºcare ºi dinamism.

La aceste târguri, operatorii de turism, preoperatorii, agenþii de voiaj ºi hotelurile care au participat au fost invitaþi ºi au participat în mod gratuit. Practic, cei care participã nu plãtesc standul, ci plata acestuia este suportatã de Ministerul Turismului.

În urma discuþiilor începute la aceste târguri, am participat la întâlniri directe cu reprezentanþii TUY ºi Neckerman atât în România, cât ºi ulterior în Germania, precum ºi cu Scandinavian Lager Group, care este un grup foarte mare din Scandinavia, cel din urmã semnând contracte pentru opt mii de turiºti pentru sezonul estival 2002. Asta înseamnã cinci zboruri Charter pe sãptãmânã în perioada estivalã.

Aceastã promovare a fost însã dublatã de asigurarea desfãºurãrii sezonului estival în bune condiþii, astfel încât turiºtii români ºi strãini sã se bucure de o vacanþã reuºitã.

Spre exemplificare, prin ordin al ministrului s-au refãcut faþadele tuturor hotelurilor pânã la data de 1 iunie 2001, aceasta fiind o condiþie a eliberãrii autorizaþiei de funcþionare.

De asemenea, prin hotãrâre de Guvern, am eliminat comerþul ambulant ºi poluarea fonicã.

Vã mulþumesc. Sunteþi mulþumit, domnule senator?

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Înainte de a declara închisã ºedinþa Senatului, daþi-mi voie sã vã aduc la cunoºtinþã cã am mai primit din partea Direcþiei pentru organizarea lucrãrilor plenului Senatului o notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 29 octombrie 2001.

Declar închisã ºedinþa Senatului din 29 octombrie 2001. _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 159/8.XI.2001 conþine 44 de pagini.**

Preþul 32.516 lei