Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 martie 2000
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Szab— K‡roly-Ferenc
Discurs
Domnule preºedinte, onorat Senat,
Declaraþia mea politicã se referã la o temã oarecum abordatã deja într-una din luãrile de cuvânt anterioare ºi anume perspectiva reorganizãrii, restructurãrii ºi privatizãrii Companiei Naþionale ROMGAZ.
Iatã care este problema pe care o consider eu ca având importanþã politicã ºi având locul sãu în rândul declaraþiilor politice.
În ultimii ani, datoritã schimbãrii pozitive, bineînþeles, în ceea ce priveºte politica privind gazul metan, a avut loc o expansiune nemaivãzutã a reþelelor de distribuþie ºi a numãrului de consumatori conform unei tendinþe fireºti de a deplasa centrul de greutate al consumului de gaze cãtre populaþie ºi, în acest proces care are loc ºi în prezent, existã un fenomen foarte interesant care nu va trebui sã scape atenþiei celor care definitiveazã strategia în problema gazului metan în þara noastrã ºi nici forului legiuitor, în opinia mea.
Iatã despre ce este vorba. O bunã parte a reþelelor de distribuþie urbane sau comunale, în cazul comunelor, dar chiar ºi a instalaþiilor de reducere ºi respectiv reglare a presiunii, ºi în unele cazuri chiar conducte principale, au fost construite cu contribuþia bãneascã a populaþiei, a consumatorilor din localitãþile respective, în anumite cazuri chiar în exclusivitate. Acest lucru datoritã faptului cã, contrar unei politici de investiþii din trecut în care reþelele evoluau numai datoritã investiþiilor din fonduri de stat, în mod absolut natural, contribuþia aceasta a publicului, a consumatorilor înºiºi, la construirea reþelei prin care se face distribuþia gazului metal a devenit esenþialã.
În acest fel, am putea spune cã ROMGAZ distribuie gaze cãtre consumatori printr-o infrastructurã care nu-i aparþine ºi în mod necesar n-are cum sã-i aparþinã, decât dacã n-ar cumpãra-o în cazul în care ar fi de vânzare.
Iatã care este opinia mea în aceastã problemã. Atunci când, prin acele restructurãri ºi prin trecerea la economia de piaþã în domeniul acesta, al gazului, cã ºi aceasta este o chestiune de economie de piaþã, chiar dacã este un bun public, cum a apreciat aici un coleg, el nu se dã pe gratis ºi, prin urmare, se realizeazã venituri din distribuþia gazelor, în mod normal aceste investiþii fãcute de alþii decât de ROMGAZ trebuie sã constituie aport de capital sau participaþie a respectivilor în bussines-ul acesta, în distribuþia gazului metan.
Prin urmare, atunci când se vor constitui acele societãþi care se ocupã cu distribuþia gazului, aceastã chestiune trebuie luatã în considerare, iar investitorii care au participat pânã acum ºi al cãror aport de capital nu figureazã ca fiind o parte dupã care ROMGAZ ar plãti dividende sau altele în aceastã afacere Ñ pentru cã este o afacere Ñ ei trebuie sã-ºi intre în drepturi.
Deci, aceasta este chestiunea pe care am pus-o aici în faþa plenului Senatului în legãturã cu importanþa punerii pe bazele economiei de piaþã, iar nu pe alte baze ale acestei activitãþi economice foarte importante ºi cu mare volum.