Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Vã rog foarte mult sã luaþi loc. Permiteþi-mi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi. Conducerea ºedinþei va fi asiguratã de subsemnatul, ajutat de cei doi secretari, domnii Mircea Ioan Popa ºi Dumitru Badea.

Vã anunþ cã din totalul de 143 de senatori, 3 sunt membri ai Guvernului, unul este plecat în delegaþie. ªi-au anunþat prezenþa pe afiºajul electronic 116 senatori.

Supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi a ºedinþei Senatului din 21 februarie 2000. Propun programul de lucru Ñ dupã cum îl ºtiþi Ñ de la ora 15,00 la ora 19,30.

Vã rog, dacã sunt comentarii la ordinea de zi? Vã rog, domnul senator Aichimoaie. Vã ascultãm.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

În numele Grupului parlamentar P.D., vã rugãm ca miercuri, în ºedinþa Biroului permanent, sã luaþi în discuþie ordinea de zi de joi, pentru cã, din nou, Legea de privatizare a I.A.S.-urilor nu apare pe ordinea de zi. Ceea ce trebuia sã facã cele douã comisii reunite s-a întâmplat sãptãmâna trecutã, s-au votat cele trei articole care erau în disputã, ºi, în condiþiile astea, raportul este pregãtit ºi se poate începe discutarea legii în plen. Avem rugãmintea ca aceastã lege sã fie prinsã pe ordinea de zi de joi, pe locul 1. Deci v-aº ruga, domnule preºedinte, sã puneþi la vot solicitarea fãcutã de Grupul parlamentar. P.D. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Dumitrescu.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº dori sã fac o solicitare, prin conducerea de ºedinþã cãtre Biroul permanent, cu adresabilitate însã cãtre doamnele ºi domnii senatori. Este vorba de Regulamentul Senatului. Avem o mare datorie legat de acest regulament. Mai mult decât atât, acest regulament a fost finalizat. A fost finalizat prin munca unor colegi într-o formã acceptatã ºi recunoscutã de cãtre grupurile parlamentare, ºi vã solicit, pentru sãptãmâna viitoare, când hotãrâºte Biroul permanent sã facã o propunere, sã începem discutarea acestui regulament, care va fi foarte rapidã, dupã pãrerea mea, fiind aproape toate punctele de vedere discutate ºi balansate în legãturã cu acest regulament. Sã facem o ºedinþã de searã, de la sfârºitul programului douã ore sau douã ore ºi jumãtate, pânã la ora 20,00Ð20,30 pe problema regulamentului astfel cã aceastã datorie mare pe care o avem faþã de noi înºine ºi faþã de activitatea Senatului sã o putem cât mai repede remedia.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. În ºedinþa Biroului permanent de miercuri voi ridica aceastã problemã. Domnul senator Pãcuraru.

## Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

În numele Grupului parlamentar naþional liberal avem solicitarea de a aloca, astãzi, dacã se poate, câteva minute doar, pentru domnul senator Marcian Bleahu care doreºte sã prezinte în faþa Senatului constatãrile pe care le are în urma analizelor fãcute pe Someº ºi Tisa în problema poluãrii din zona respectivã ºi având în vedere cã e o problemã ºi de actualitate ºi de impact. Deoarece nu a mai avut loc în zona declaraþiilor, solicit în faþa plenului dacã e posibil sã se aloce câteva minute pentru aceastã scurtã prezentare. Analiza este efectuatã împreunã cu delegatul Uniunii Europene.

Domnule senator, am reþinut.

Sigur cã este o problemã care ne intereseazã în mod deosebit, dar observaþi cã deja din 90 de minute, cât avem pentru declaraþii politice, am pierdut o jumãtate de orã. Ne complicãm extrem de mult. Dacã e posibil în cadrul timpului acordat pentru declaraþii politice, când ajungem spre final, o sã vãd ºi dacã gãsesc o ”portiþãÒ o sã-i dãm cuvântul domnului senator Bleahu.

Vã rog, domnul senator Ardelean.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervin pentru a remedia o situaþie creatã de apariþia Legii sportului în Senatul României. Ea a fost discutatã în comisie. Iniþial, pentru programul acestei sãptãmâni, a fost prinsã pentru ziua de marþi. A fost scoasã pentru cã s-a schimbat programul. Am dori ca ea sã fie reintrodusã în programul sãptãmânii viitoare. Propunem Biroului permanent acest lucru. Nu de alta, dar Comitetul Olimpic Român solicitã introducerea în dezbatere a acestei legi, pentru cã ar dori ca în preajma Olimpiadei, Legea sportului românesc sã existe.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Vreau sã vã informez cã Biroul permanent a analizat aceastã problemã. Este aceastã situaþie de excepþie, faptul cã marþi avem ºedinþa comunã a celor douã Camere, deci marþea viitoare va figura pe ordinea de zi.

Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Dacã nu mai sunt vã

Cu propunerile pe care le-am fãcut.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

A, scuzaþi-mã! Scuzaþi-mã! Numai o secundã. Îmi cer scuze, domnule senator.

Domnul senator Aichimoaie a venit cu o propunere din partea grupului, conform regulamentului, ca pentru joi pe ordinea de zi sã se introducã ºi continuarea proiectului de Lege pentru privatizarea I.A.S.-urilor. Pe poziþia a 2-a, am înþeles, da? Vã rog,

Supun acum votului dumneavoastrã ordinea de zi, cu amendamentul respectiv. Vã rog sã votaþi. Cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.

Vã supun atenþiei dumneavoastrã programul de lucru al Senatului pentru perioada 21Ð26 februarie 2000.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, programul de lucru pentru sãptãmâna aceasta a fost aprobat.

Vã supun aprobãrii dumneavoastrã propunerile de proiecte de lege pentru sãptãmâna aceasta.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, ordinea de zi pentru sãptãmâna aceasta a fost aprobatã.

Permiteþi-mi, stimaþi colegi, sã vã comunic hotãrârea Biroului permanent al Senatului, din ºedinþa din 16 februarie anul acesta, cu privire la repartizarea timpului acordat grupurilor parlamentare ºi senatorilor pentru prezentarea declaraþiilor politice, a întrebãrilor ºi interpelãrilor:

Ñ Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ declaraþii politice Ñ 23 minute;

Ñ întrebãri-interpelãri Ñ 8 minute;

Ñ Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ñ declaraþii politice Ñ 11 minute;

Ñ întrebãri-interpelãri Ñ 4 minute;

Ñ Grupul parlamentar P.D. Ñ declaraþii politice Ñ 13 minute;

Ñ întrebãri-interpelãri Ñ 4 minute;

Ñ Grupul parlamentar P.N.L. Ñ declaraþii politice Ñ 12 minute;

Ñ întrebãri-interpelãri Ñ 4 minute;

Ñ Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ declaraþii politice Ñ 7 minute;

Ñ întrebãri-interpelãri Ñ 2 minute;

Ñ Grupul parlamentar P.R.M. Ñ declaraþii politice Ñ 5 minute;

Ñ întrebãri-interpelãri Ñ 2 minute;

Ñ Partidele parlamentare fãrã grup parlamentar (P.U.N.R., P.A.R., Partidul Liberal Ñ 8 senatori):

Ñ declaraþii politice Ñ 5 minute;

Ñ întrebãri-interpelãri Ñ 2 minute;

Ñ independenþi (22 de senatori):

- Ñ declaraþii politice Ñ 14 minute; Ñ întrebãri-interpelãri Ñ 4 minute.

**:**

Procedurã!

Da, domnuÕ, vã ascultãm!

## **Domnul Victor Fuior:**

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

La ”partide parlamentare fãrã grup parlamentarÒ, Partidul Unitãþii Naþionale Române are 5 senatori, plus încã 3 care au plecat la alte partide sau sunt independenþi

Deci 5. P.A.R.-ul are 4. P.L.É cum aþi fãcut adunarea ca sã iasã 8 senatori? Iar Partidul Unitãþii Naþionale Române este grup parlamentar; adicã se continuã cu abuzul de a se desfiinþa acest grup parlamentar al partidului nostru, motiv pentru care nu putem fi de acord ºi contestãm aceastã notã de repartizare. Vã rugãm sã reveniþi, Biroul permanent, asupra acestei atitudini a dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog sã faceþi contestaþia în scris ºi s-o trimiteþi la Biroul permanent ºi o vom analiza. Vreau sã reþineþi cã timpii au fost acordaþi astfel încât toþi colegii senatori, chiar ºi cei care nu fac parte dintr-un gurp parlamentar, sã aibã posibilitatea sã se exprime.

Permiteþi-mi sã trecem la punctul urmãtor: declaraþii politice.

Dau cuvântul, din partea P.D.S.R.-ului, domnului senator Liviu Maior.

## **Domnul Liviu Maior:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, doamnelor ºi domnilor senatori,

Normal ar trebui sã încep declaraþia cu a-mi cere scuze cã marþi dupã-amiazã Ñ la insistenþele noastre Ñ doi reprezentanþi ai Executivului, vreme de douã ore ºi jumãtate, ne-au minþit, practic, fãrã ca sã îºi respecte cuvântul dat în faþa Senatului României, lucru care este Ñ în opinia mea Ñ deplorabil. Dar, nu acesta era subiectul scurtei mele declaraþii.

Mã voi referi la Strategia de dezvoltare a României pe termen mediu, strategie sugeratã de cãtre comisarul Uniunii Europene, domnul Verheugen, încã din cursul lunii decembrie.

În momentul lansãrii acestei idei, s-au fãcut o serie întreagã de speculaþii. În principal, ”oaia neagrãÒ era considerat P.D.S.R.-ul, în ciuda tentativelor noastre de a demonstra opiniei publice ºi forþelor politice cã suntem interesaþi ºi am receptat foarte pozitiv invitaþia comisarului, de a face parte din colectivul chemat sã elaboreze aceastã strategie. A trecut foarte multã vreme de atunci ºi aceastã strategie încã nu existã. În fiecare sãptãmânã se fac promisiuni în legãturã cu organizarea discuþiilor echipelor care s-au desemnat de cãtre fiecare partid, ºi aceste discuþii nu au loc. Ori nu se înþelege cã neputând noi merge spre Uniunea Europeanã, a venit Uniunea Europeanã spre noi prin aceastã strategie sugeratã de cãtre domnul Verheugen, ori, ”pentru noi devine din ce în ce mai dificil sã trãim cu adevãrulÒ Ñ ca sã-l parafrazez pe Vaclav Havel. Este o chestiune care, cel puþin pânã la aceastã datã, ridicã serioase semne de întrebare ºi, în consecinþã, noi am decis sã elaborãm un proiect propriu pe care îl vom trimite reprezentanþilor Uniunii Europene, dacã se mai întârzie mult cu elaborarea acestei strategii în care toatã lumea este interesatã, de la dreapta la stânga eºichierului politic. Dar modul în care Executivul trateazã aceastã problemã cred cã trebuie sã îngrijoreze toate partidele ºi sunt convins cã aceastã întârziere nejustificatã nu aduce nici un serviciu procesului de integrare a României în Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. dau cuvântul domnului senator Achim George.

Nu este!

Atunci permiteþi sã-l ascultãm pe domnul senator Moisin Ioan.

## **Domnul Ioan Moisin:**

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Declaraþia mea se referã la problema restructurãrii Societãþii Naþionale de Gaze Naturale ROMGAZ, cu sediul în municipiul Mediaº, societate comercialã de interes strategic pentru România.

Doamnelor ºi domnilor,

În ultimul timp au apãrut în presã o serie de relatãri despre o iminentã restructurare a Societãþii Naþionale de Gaze ROMGAZ Mediaº, în special dupã simpozionul de la Sinaia, din 4 februarie 2000, pe aceastã temã. Deoarece soluþia de restructurare prezentatã în cadrul simpozionului a stârnit serioase rezerve privind perspectivele de existenþã a Societãþii Naþionale ROMGAZ Mediaº, ca instituþie de interes strategic, întrucât se preconiza spargerea ei în circa 6 unitãþi fãrã legãturile funcþionale necesare, iar echipa care a susþinut aceastã variantã de restructurare a pus în operã în anul 1998 o altã variantã de restructurare care s-a dovedit un eºec, mã vãd obligat, ca un reprezentant al alegãtorilor din judeþul Sibiu ºi ca senator al României, dator sã apãr interesele strategice ale Patriei, sã prezint acel punct de vedere pe care îl consider singurul în mãsurã sã rezolve problema gazelor naturale, conform interesului naþional.

Dupã cum se ºtie, în anul 1997, prin votul responsabil al majoritãþii senatorilor, s-a reuºit stoparea tentativei de dizolvare, prin absorbþie, a ROMGAZ Ñ R.A., Mediaº în cadrul Societãþii Naþionale de Petrol, ceea ce ar fi dus la eliminarea acestei instituþii din Ardeal. Acel vot a statuat necesitatea prezenþei singurei Regii Autonome de interes strategic naþional care mai rãmãsese pe meleagurile Transilvaniei ºi care în acest an aniverseazã 90 de ani de existenþã precum ºi de recunoaºtere internaþionalã.

În percepþia poporului român ºi în toate mediile de afaceri strãine din Rãsãrit ºi din Apus, Societatea Naþionalã de Gaze ROMGAZ Mediaº este asociatã inseparabil cu bazinul Transilvaniei, unde se aflã rezervele principale de gaz ale României, precum ºi elita specialiºtilor din domeniu, inclusiv a muncitorilor care ºiau transmis profesiunea aceasta din tatã în fiu. Acum întreb: de ce este nevoie de acest nou program de pulverizare a Societãþii Naþionale de Gaze, când în martie 1998, înainte de instalarea actualei conduceri a M.I.C. ºi ROMGAZ pe masa ministrului de atunci a fost depus Programul de restructurare a acestei societãþi, elaborat în conformitate cu studiul întocmit de firma de consultanþã **Arthur Andersen** , studiu care a costat 1.500.000 de dolari S.U.A. Acest program al firmei amintite, elaborat de specialiºti de marcã, oferea o soluþie de restructurare de tip holding, aplicatã de fapt la majoritatea societãþilor naþionale de gaze din Europa, care rãspundea, pe de o parte, cerinþelor economiei de piaþã, iar pe de altã parte rãspundea interesului naþional de a menþine o societate naþionalã de gaze strategicã, puternicã, partenerã egalã cu marile societãþi strãine din domeniu, având în plus centrul tradiþional din Ardeal.

## **Din salã:**

Bravo! Bravo!

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul, din partea Partidului Naþional Liberal, domnului senator Bleahu Marcian.

## **Domnul David-Marcian Bleahu:**

Domnule preºedinte, stimaþi colegi senatori, stimate doamne senatoare,

În ziua de 18 februarie am fost invitat de domnul ministru Romicã Tomescu, ministrul apelor, pãdurilor ºi mediului, sã fac parte din echipa care s-a deplasat la Baia Mare ºi la Szeged pentru a lua cunoºtinþã la faþa locului despre accidentul de la Baia Mare privind poluarea apelor cu cianurã de potasiu.

În aceastã deplasare am fost însoþiþi ºi de domnul Fokion Fotiadis, ambasadorul Naþiunilor Unite în România. Am fost însoþit de domnul Pekka Haavisto, care este reprezentantul Programelor Naþiunilor Unite pentru Mediu, cu sediul la Geneva, de domnul Philip Weller, reprezentantul la Viena al W.W.F.F.N. **(World Wid Found for Nature).**

Afarã de aceasta, am avut un grup foarte mare de mass-media cu noi, iar în deplasarea de la Szeged neam întâlnit cu doamna Margot Wallstroem, care este comisarul Comisiei Europene pentru Mediu, deci Ñ sã zic aºa Ñ ºefa mediului pe Europa. Dânsa a venit de la Budapesta cu domnul Pepo P‡l, ministrul mediului din Ungaria.

Înainte de a vã spune rezultatele noastre cred cã nu este lipsit de interes sã vã spun în douã minute despre ce este vorba, pentru cã am auzit ºi s-a spus: ”Sigur, voi românii sunteþi întârziaþi, mai folosiþi încã cianurã de potasiuÒ ºi nu suntem cu tehnologia la zi.

Exte complet inexact! Peste tot în lume se foloseºte cianura de potasiu la extragerea aurului din minereu. Procedeul este urmãtorul: se macinã minereul, este trecut printr-o staþie în care este ales aurul împreunã cu cianura de potasiu ºi cianura este trimisã dupã aceea îmtr-un bazin care este etanºeizat. De acolo, el este în circuit închis pentru cã este absorbitã apa ºi redusã înapoi în staþia de preparare, ºi se mai adaugã, dacã s-a pierdut, cianurã de potasiu. Deci nici vorbã ca cianura sã fie eliberatã în circuit deschis în vreun râu.

La Baia Mare existã încã douã iazuri care funcþioneazã cu cianurã de potasiu de zeci de ani de zile ºi nu au fost accidente.

Ceea ce s-a creat acum nou, societatea **Aurul** cu capital român ºi australian este o staþie pentru reciclarea a ceea ce a rãmas odatã din prepararea aurului, adicã a sterilului. Sterilul este scos la Baia Mare din halda de acolo, trecut prin staþia de preparare ºi pe urmã, mai

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator Bleahu. Daþi-mi voie sã dau cuvântul, din partea Partidului Democrat, domnului senator Bucur Corneliu.

Triþã Fãniþã.

Aºa aþi dat lista aici, nu este vine mea. Domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Consider de datoria mea sã vã informez în legãturã cu scrisoarea pe care am adresat-o astãzi Biroului permanent al Senatului, în legãturã cu o situaþie extrem de gravã provocatã de desconsiderarea în continuare a rolului ºi importanþei Senatului României, aºa cum se prevede în Constituþia þãrii.

Întrucât conþinutul scrisorii coincide cu declaraþia politicã pe care doresc s-o fac, daþi-mi voie sã v-o prezint integral.

”Cãtre Biroul permanent al Senatului României. Sâmbãtã, 19 februarie ºi astãzi, 21 februarie, presa a informat despre semnarea unui protocol între Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi Fondul Proprietãþii de Stat prin care se reglementeazã modul de transferare a acþiunilor deþinute de F.P.S. la minister. Se prevede cã preluarea acþiunilor se încheie în 7 zile.

Semnarea protocolului amintit, în condiþiile în care la Senat se aflã, cum bine ºtiþi, în plinã dezbatere proiectul de Lege privind privatizarea fostelor I.A.S.-uri, constituie încã o sfidare la adresa Parlamentului României, o nesocotire a rolului nostru în elaborarea ºi emiterea legilor þãrii.

Normal ar fi fost sã se aºtepte definitivarea legii ºi apoi sã se procedeze la privatizarea fostelor I.A.S.-uri.

Prin semnarea protocolului suntem puºi în faþa faptului împlinit, pentru cã la intrarea în vigoare a legii, aceasta nu va mai avea obiect.

Acþiunea demolatoare va fi dusã pânã la capãt, în timp ce Senatul va constata din nou cã a fost pus într-o situaþie umilitoare.

Doresc sã vã informez cã zilnic primim din toate zonele þãrii semnale referitoare la vânzarea celor mai profitabile active ºi la concesionarea celor mai bune terenuri din fostele I.A.S.-uri, ceea ce conduce la dezmembrarea acestora ºi împiedicã aplicarea Legii nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate funciarã.

Vã adresãm rugãmintea de a face neîntârziat demersurile necesare de a folosi întreaga dumneavoastrã autoritate pentru a se opri imediat vânzarea de active ºi concesionarea de terenuri, de a se împiedica aplicarea protocolului semnat între Agriculturã ºi F.P.S., pentru cã, în caz contrar, nu se va mai putea salva nimic dintr-un patrimoniu agricol de cea mai mare importanþã pentru securitatea alimentarã a þãrii, pânã nu se va adopta legea în Senat.Ò

ªi noi mulþumim, domnule senator.

Daþi-mi voie, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., sã dau cuvântul domnului senator Szab— K‡roly-Ferenc.

Domnule preºedinte, onorat Senat,

Declaraþia mea politicã se referã la o temã oarecum abordatã deja într-una din luãrile de cuvânt anterioare ºi anume perspectiva reorganizãrii, restructurãrii ºi privatizãrii Companiei Naþionale ROMGAZ.

Iatã care este problema pe care o consider eu ca având importanþã politicã ºi având locul sãu în rândul declaraþiilor politice.

În ultimii ani, datoritã schimbãrii pozitive, bineînþeles, în ceea ce priveºte politica privind gazul metan, a avut loc o expansiune nemaivãzutã a reþelelor de distribuþie ºi a numãrului de consumatori conform unei tendinþe fireºti de a deplasa centrul de greutate al consumului de gaze cãtre populaþie ºi, în acest proces care are loc ºi în prezent, existã un fenomen foarte interesant care nu va trebui sã scape atenþiei celor care definitiveazã strategia în problema gazului metan în þara noastrã ºi nici forului legiuitor, în opinia mea.

Iatã despre ce este vorba. O bunã parte a reþelelor de distribuþie urbane sau comunale, în cazul comunelor, dar chiar ºi a instalaþiilor de reducere ºi respectiv reglare a presiunii, ºi în unele cazuri chiar conducte principale, au fost construite cu contribuþia bãneascã a populaþiei, a consumatorilor din localitãþile respective, în anumite cazuri chiar în exclusivitate. Acest lucru datoritã faptului cã, contrar unei politici de investiþii din trecut în care reþelele evoluau numai datoritã investiþiilor din fonduri de stat, în mod absolut natural, contribuþia aceasta a publicului, a consumatorilor înºiºi, la construirea reþelei prin care se face distribuþia gazului metal a devenit esenþialã.

În acest fel, am putea spune cã ROMGAZ distribuie gaze cãtre consumatori printr-o infrastructurã care nu-i aparþine ºi în mod necesar n-are cum sã-i aparþinã, decât dacã n-ar cumpãra-o în cazul în care ar fi de vânzare.

Iatã care este opinia mea în aceastã problemã. Atunci când, prin acele restructurãri ºi prin trecerea la economia de piaþã în domeniul acesta, al gazului, cã ºi aceasta este o chestiune de economie de piaþã, chiar dacã este un bun public, cum a apreciat aici un coleg, el nu se dã pe gratis ºi, prin urmare, se realizeazã venituri din distribuþia gazelor, în mod normal aceste investiþii fãcute de alþii decât de ROMGAZ trebuie sã constituie aport de capital sau participaþie a respectivilor în bussines-ul acesta, în distribuþia gazului metan.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Daþi-mi voie sã dau cuvântul, din partea P.R.M.-ului, domnului Cotarcea Haralambie.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, În urma întâlnirilor cu oamenii politici, cu lideri de sindicat ºi cu cetãþenii judeþului Caraº-Severin, a reieºit cã pe zi ce trece actuala Coaliþie aflatã la putere continuã sã acapareze tot mai mult avuþia naþionalã prin fraudã ºi înºelãciune.

Judeþul Caraº-Severin nu a fost ocolit de acest fapt. Deºi aceastã zonã are un nivel de dezvoltare suficient, ºi mã refer la metalurgie, construcþii de maºini, exploatarea ºi industrializarea lemnului, precum ºi la baza turisticã din zona noastrã cunoscutã atât în þarã, cât ºi peste hotare.

Aceste ramuri industriale au devenit þinta intereselor unor persoane aparþinând actualei Puteri, pentru a le acapara prin fraudã ºi înºelãciune.

Astfel, dacã mineritul ºi metalurgia din acest judeþ nu au prezentat mare interes pentru privatizare de cãtre aºaziºii oameni de afaceri aflaþi la putere, în schimb construcþiile de maºini, exploatarea ºi industrializarea lemnului ºi bazele turistice constituie motivul luptei pentru intrarea în posesia acestora.

În mod concret, este vorba de urmãtoarele probleme:

1. Faimoasa ºi mult trâmbiþata societate comercialã americanã TENECO din Caransebeº, dupã ce a realizat ºi ºi-a însuºit profituri de milioane de dolari prin exploatarea sãlbaticã ºi bestialã a pãdurilor din zonã, acum îºi reduce activitatea prin desfacerea contractelor de muncã a sute de salariaþi, fãrã ca aceºtia sã beneficieze, conform prevederilor legale, de sumele ce li se cuvin privind drepturile disponibilizaþilor ºi ale ºomerilor.

2. La societatea comercialã construcþii metalice **Bocºa,** cu un numãr de 1.500 de salariaþi, de care depind în mare mãsurã viaþa ºi existenþa acestui oraº monoindustrial, asistãm de 20 de zile la lupte pentru acapararea conducerii acestei întreprinderi de cãtre persoane din actuala Coaliþie. De exemplu: una din conducerile întreprinderii a adus zeci de bodyguarzi de la Timiºoara. Aceºtia se luptã cu sutele de salariaþi, producând, pe lângã pagube materiale, rãniri de persoane, capete sparte, mâini ºi picioare rupte, ºi de o parte ºi de cealaltã a pãrþilor implicate în conflict.

Mulþumim domnului senator Cotarcea.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul, din partea partidelor parlamentare fãrã grup, domnului senator Ardelean Ioan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule senator,

Vã atenþionez cã mai sunt înscriºi doi colegi de-ai dumneavoastrã ºi aveþi la dispoziþie 5 minute.

Sã încercãm sã scurtãm, atunci.

P.U.N.R. este catalogat ca partid extremist, fãrã a exista argumente. Cu puþin timp în urmã, lideri a 6 partide politice (P.N.Þ.C.D., P.N.L., U.D.M.R., P.D., P.D.S.R. ºi A.P.R.) s-au întâlnit la Poiana Braºov, în cadrul unui seminar organizat de Fundaþia ”Project of Ethnic RelationsÒ, pentru a dezbate impactul electoral asupra statutului minoritãþilor ºi a integrãrii euroatlantice. Nouã ni se pare cã momentul a pus în luminã o evidentã discriminare a unor partide, care se impunea a fi implicate în dezbateri, respectiv P.U.N.R. ºi P.R.M., precum ºi a altor partide nou create, precum P.N.R., Partidul Popular Român, care, fãrã o argumentare oarecare, sã fie catalogate drept ”partide extremiste!Ò

În aceastã situaþie, vorba lui Moromete, ne punem întrebarea: Pe ce vã bazaþi, domnilor, când aduceþi acuzaþii atât de grave?

Oare P.U.N.R. poate fi considerat partid extremist, pentru simplul motiv cã a atras atenþia asupra impactului negativ produs de antrenarea U.D.M.R. la guvernare ºi asupra concesiilor fãcute, în lanþ, minoritãþilor maghiare, care, în multe privinþe, depãºesc pe cele ale majoritãþii româneºti?

Oare, care sunt legile ce dau dreptul unor partide sã stigmatizeze, fãrã nici un temei real, pe un altul?

Oare acele partide pot sã se considere promotorii democratice în România? Ele nu vãd cã îºi încalcã propriile principii, propriile afirmaþii, fãcând ca aceste încãlcãri, vorba domnului Meleºcanu, sã atârne ca adevãrate ”pietre de moarã agãþate la gâtul democraþiei.Ò

Din discuþiile purtate în timpul desfãºurãrii amintitului seminar, am reþinut ºi am înþeles cã integrarea României în Uniunea Europeanã ºi N.A.T.O. este incompatibilã cu susþinerea problemei naþionale, cu pãstrarea identitãþii naþionale. Nimic mai fals, pentru cã, inclusiv în cadrul Uniunii Europene, se pune accent pe respectarea identitãþii ºi personalitãþii celuilalt. ªi apoi, multã lume afirmã, mai mult sau mai puþin deschis, cã instituþiile sunt superioare structurilor supranaþionale.

Tot cu acest prilej, domnul Dan Pavel, altminteri un om bine pregãtit, dar cu ceva datorii la Soros-baci, aprecia cã: ”P.U.N.R. ºi P.R.M. nu au fost invitate la acest seminar, pentru cã îºi fac capital electoral din discursul naþionalist!Ò Iarãºi, o apreciere deosebit de falsã, pentru cã P.U.N.R. are un program economico-social foarte solid, ce vizeazã depãºirea dificultãþilor economice ale þãrii, în paralel cu o activitate legislativã foarte laborioasã, partidul nostru fiind formaþiunea politicã din Parlamentul României care a realizat cele mai multe iniþiative legislative.

Vã mulþumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Ciurtin Costicã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, în cele 14 minute mã pot încadra, aºa cum are acest grup de senatori independenþi. Dar, am sã fiu foarte scurt, pentru cã doresc ºi alþi colegi sã ia cuvântul.

Domnilor senatori,

Consider cã noi trebuie sã facem astãzi un front comun, în legãturã cu ceea ce se întâmplã în învãþãmântul românesc. Este necesar acest front comun, pentru cã Ñ iatã! Ñ, astãzi s-au adãugat cadrelor didactice din învãþãmântul preuniversitar ºi cadrele didactice din învãþãmântul universitar. ªi este necesarã luarea unei poziþii ferme a Senatului faþã de Guvernul României, pentru cã Ñ iatã! Ñ, la aproape o sãptãmânã, când domnul Ciumara cerea întregului Senat ca subsemnatul sã îºi cearã scuze, pentru cã am spus cã minte în faþa Senatului, iatã cã s-a adeverit faptul cã nu numai domnul Ciumara minte, ci întregul Guvern minte. ªi un Guvern care minte de 4 ani. ªi, probabil, cã mai are încã 10 luni sã mintã. Minte o þarã, minte un popor, minte crema intelectualitãþii româneºti.

Vreau sã vã relev faptul cã nu este vorba de o grevã oarecare. Este o grevã care nu a mai fost înregistratã în întreaga istorie democraticã, nu numai a României, ci cred cã în întreaga lume. Intrã acest corp profesoral în împlinirea unei luni de când se gãseºte în grevã.

Am spus ºi reafirm, astãzi, faptul cã actualii guvernanþi au privit cu uºurinþã declanºarea acestei greve, pentru ca apoi sã o desconsidere total. Mai mult decât atât, însuºi Ministerul Educaþiei Naþionale a incitat categorii sociale ºi pãrinþii împotriva cadrelor didactice. Mai nou, prin ordine, ca pe timpul când domnul Marga era secretar de partid la Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ, dã ordine deci ca sindicatele judeþene sã fie date în judecatã, se dau ordine ca pãrinþii sã constituie comitete, pe judeþe, pentru a lupta împotriva cadrelor didactice. Sunt ameninþate aceste cadre didactice cu desfacerea contractelor de muncã, dar, mai mult decât atât, consider cã aceste cadre didactice, în bloc, îºi vor da demisia, pentru a arãta actualilor guvernanþi cã, în situaþia precarã în care se gãsesc, sub aspectul material, acest corp profesoral nu mai poate sã o ducã.

Dumneavoastrã ºi presa aþi scris extraordinar de mult despre faptul cã multe cadre didactice au pãrãsit aceastã profesie. Inspectorul general de la Inspectoratul ªcolar Sibiu a anunþat cã, în toamna lui 1999, 150 de cadre didactice au pãrãsit învãþãmântul ºi au devenit _baby sitter_ , cã alte cadre didactice pãrãsesc mai ales catedrele de limbi strãine, pentru a se angaja la alte firme, cã salariul acestora este sub 80 de dolari pe lunã.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea P.D.S.R. are cuvântul domnul senator Apostolache Victor.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Partidul Democraþiei Sociale din România ºi-a fãcut, în repetate rânduri, cunoscutã dorinþa ca în centrul dezbaterilor din viitoarele campanii electorale sã se afle diverse soluþii concrete, cu precãdere în domeniul economic, pe care formaþiunile politice înscrise în cursa electoralã le propun în interesul naþiunii.

Printre semnalele venite dinspre P.N.Þ.C.D. ºi aripa sa extremistã, Alianþa Civicã, dar ºi dinspre alte componente ale coaliþiei majoritare, semnale care prevestesc încercãri de deturnare a atenþiei populaþiei spre teme colaterale, se aflã agitaþia în jurul Legii privind accesul la dosarele fostei Securitãþi.

P.D.S.R. nu are nimic împotriva aplicãrii acestei legi. Apropierea alegerilor, coroboratã cu zelul puterii care agitã sperietoarea dosarelor de securitate exact în aceastã perioadã, argumenteazã temerile noastre legate de o viitoare campanie electoralã negativã, bazatã pe tot soiul de dosare.

Pretextul folosit de susþinãtorii unei aplicãri cât mai urgente a legii dosarelor este aºa-zisa asanare moralã a societãþii. Asanarea moralã a societãþii sau, cu alte cuvinte, accesul la dosarele Securitãþii, urmeazã a fi condusã de un Colegiu Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii. Fiecare partid parlamentar ºi-a desemnat candidaþii, în conformitate cu valorile pe care le promoveazã.

Respingerea de cãtre comisiile abilitate a candidatului P.N.Þ.C.D., Patapievici Horia, un exemplu de patriotism, cum la caracterizat de la tribunã senatorul þãrãnist Petru Caraman, a atras nu doar vehementa nemulþumire a partidului care l-a propus, cât mai ales a Alianþei Civice. Ulterior, printr-o încãlcare brutalã a procedurilor legale, preºedinþii Comisiilor juridice din Senat ºi Camerã, ambii parlamentari din partea P.N.Þ.C.D., au validat candidatura domnului Patapievici.

Nu dorim sã îl acuzãm pe candidatul P.N.Þ.C.D. pentru opiniile sale exprimate public. Este dreptul Domniei sale sã se exprime. Este un drept pentru care s-a murit în decembrie 1989. Ceea ce dorim este sã prezentãm opiniei publice ideile pe care le promoveazã domnul Patapievici, idei devenite un adevãrat simbol, cu adevãrat reprezentativ, al P.N.Þ.C.D., atâta vreme cât partidul ºi Alianþa Civicã îl susþin cu vehemenþã, chiar cu riscul de a încãlca procedurile parlamentare.

Da, mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gavaliugov Corneliu.

Am renunþat, domnule preºedinte.

Aþi renunþat, da? Domnul senator Gheorghiu Costel.

Am renunþat, domnule preºedinte.

Procedurã, domnule preºedinte.

Deci, vã rugãm. Terminãm declaraþiile politice. La final, veniþi cu procedurã ºi vã ascult.

Aºadar, a renunþat ºi domnul Gheorghiu Costel. Are cuvântul domnul senator Secrieru Dinu, din partea P.N.L., care are la dispoziþie un minut, în cap.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi reprezintã semnalul de alarmã ºi de avertisment, pe care vreau sã îl trag acum, înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile locale.

Între vorbe ºi fapte, între declaraþii festiviste proEuropa ºi activitatea din teritoriu a Partidului Democraþiei Socialiste din România existã o prãpastie, care încurcã din ce în ce mai mult socotelile electoratului, nedumerindu-l. Astfel, în timp ce _staff_ -ul P.D.S.R. declarã pe toate meridianele ºi la toate cancelariile europene cã doreºte proprietatea, cã respectã ºi garanteazã drepturile fundamentale ale omului, cã sunt de acord ºi participã efectiv la elaborarea legislaþiei privind restituirea pãmânturilor ºi a imobilelor furate de cãtre comuniºti, cu biciul ºi baioneta, în teritoriu li se spune cetãþenilor cã vor desfiinþa, atunci când vor ajunge la putere, legile proprietãþii ºi cã vor stabili proprietatea doar pe o jumãtate de hectar, restul urmând sã fie naþionalizat, în folosul statului.

Aceste lucruri mi-au fost aduse la cunoºtinþã la niºte întâlniri cu cetãþenii în comunele Havârna, Budeºti ºi ªtefãneºti din judeþul Botoºani.

De asemenea, în plan local, la nivelul municipiului Botoºani, P.D.S.R. a promis anularea privatizãrilor fãcute în zona industrialã, lãsând sã se subînþeleagã cã fabricile vor redeveni proprietate de stat ºi cã vor crea, astfel, un al doilea milion de locuri de muncã promis de acest partid.

Domnilor colegi din opoziþie, opriþi-vã! Nu încercaþi sã mai rãsuciþi mintea acestui popor spre proprietatea comunistã ºi spre socialism! Nu încercaþi sã vã cãþãraþi, din nou, la putere pe amãgiri înºelãtoare ºi pe promisiuni fãrã acoperire în practicã!

Dreptul de a critica este o raþiune fireascã o opoziþiei, dar dreptul de a minþi este o degradare moralã, pe care v-o asumaþi fãrã ºovãire ºi remuºcare. Diferenþa între ceea ce afirmaþi în cancelariile europene ºi între ceea ce folosiþi în campania pe care aþi început-o deja în mediul rural, îmi aminteºte de un slogan din vremurile de tristã amintire, care spunea aºa: ”Stalin ºi poporul rus stau cu fundul la apus/ªi le aratã apuºilor care e faþa ruºilor.Ò

Stimaþi colegi, vã rog, puþinã liniºte! Are cuvântul domnul senator Tocaci Emil. V-ar ruga, stimaþi colegi. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Emil Tocaci:**

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Am ieºit, pentru câteva minute, la acest microfon, pentru cã am considerat cã este de datoria mea sã o fac, ºi iatã de ce. Exact de la acest microfon, de nenumãrate ori, am þinut discursuri cu tentã durã la adresa unor cercuri occidentale, care, în opinia mea Ñ ºi nu am renunþat la aceastã opinie Ñ, aveau o anumitã tendinþã de discriminare a României. Vã amintiþi ce am spus, dupã ce am fost respinºi la Madrid, în ceea ce priveºte aderarea la NATO, ºi cu multe alte prilejuri.

Ei bine, domnilor colegi, de aceea sunt dator sã vin aici, pentru cã acum voi lua o atitudine care, dintr-un anumit punct de vedere, va fi diametral opusã. Constat acum, domnilor colegi, cã structurile occidentale se apropie cu o realã bunãvoinþã de România. Constat cã s-a schimbat ceva ºi s-a schimbat mult ºi s-a schimbat în bine faþã de România. Salut aceastã schimbare! Dar, cu multã mâhnire constat cã, de data aceasta, se comit gafe uriaºe în România. Se comit, de data aceasta, gafe parcã intenþionat, parcã cineva vrea ca, atunci când Europa se apropie de noi, noi sã dezamãgim. Parcã se doreºte ca atunci când ni se întinde, în sfârºit, o mânã prieteneascã, noi sã facem tot posibilul pentru a nu strânge aceastã mânã.

Am acuzat anumite cercuri ale Occidentului, în trecut, considerând cã ele au discriminat România. Acum, mulþumesc acelor cercuri care ajutã România, dar acuz cercuri din interiorul României.

## Domnilor colegi,

Este inadmisibil ca valul de ciudãþenii, ca sã le numesc eufemistic, semnalate de presã, în ceea ce priveºte licitaþii trucate, hotãrâri ale Guvernului, ordonanþe care evitã licitaþiile, o grevã a profesorilor tratatã cu dispreþ, ducând, pentru prima datã în istoria României, la posibilitatea îngheþãrii anului universitar, o mulþime de nereguli pe care nu le pot cita, pentru cã ar însemna sã stau cel puþin o jumãtate de orã la acest microfon, doar ca sã dau lista. ªi acest val, parcã, se intensificã.

Iertaþi-mã, dar se sugereazã o anumitã suspiciune. Se contureazã, firesc, o suspiciune, cã cei care strigã foarte tare cã vor sã intrãm în Europa, în structurile europene, de fapt, n-o doresc, sau nu sunt capabili sã conducã þara în aºa fel încât sã ne apropiem, realmente, de aceste structuri.

Domnilor colegi,

Eu nu voi ceda ºi, sãptãmânal, voi formula aceastã cerere. Ca sã vedem cât timp poate Guvernul sã ignore Senatul României. ªi pentru ca sã nu fiu singurul care formuleazã aceastã cerere, ei bine, voi lansa o listã, pe care o sã vã rog s-o semnaþi, cei care doriþi s-o semnaþi, pentru a solicita aceastã clarificare (eu nu fac nici un fel de afirmaþie, dar cer o clarificare), pentru cã dacã este adevãrat, acolo sunt banii care ar trebui sã suplimenteze, printre altele, ºi salariile profesorilor.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator, dar n-am înþeles, pânã la urmã, dacã aþi fãcut capul de tabel sau nu l-aþi fãcut?!

Sfãtuiþi-mã cum sã-l fac...

Are cuvântul domnul senator Turianu.

## **Domnul Corneliu Turianu:**

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi îºi are drept subiect unele dispoziþii, sã zicem ”cu cântecÒ, privitoare la conflictele de interese, aºa cum sunt ele definite prin Legea nr. 168 din anul 1999. Este vorba de o lege de o importanþã covârºitoare pentru stabilitatea societãþii româneºti ºi mi se pare normal de a semnala unele grave inadvertenþe cuprinse, sau mai degrabã, magistral strecurate, zic eu, în prevederile acestei legi. Mai ales acum, când sesiunea de primãvarã a acþiunilor revendicative sindicale s-a deschis mult mai devreme decât în alþi ani. Este vorba de art. 40, 66 din Legea nr. 168/1999, respectiv cele privitoare la grevã, ºi asupra cãrora se impun o serie de precizãri. Astfel, art. 40 al legii statorniceºte cã: ”Greva constituie o încetare colectivã ºi voluntarã a lucrului, într-o unitate ºi poate fi declaratã, pe durata desfãºurãrii conflictelor de intereseÒ, cu excepþiile prevãzute de prezenta lege.

În schimb, sfera noþiunii de ”conflicte de intereseÒ în înþelesul acestei legi este inadmisibil restrânsã, ea fiind circumscrisã, de fapt, la ”negocierea, încheierea sau semnarea contractului colectiv de muncãÒ. Cum, însã, în conformitate cu art. 4, conflictele de interese au ca obiect stabilirea condiþiilor de muncã, cu ocazia negocierii contractelor colective de muncã, iar art. 67 din aceeaºi lege stabileºte cã ”reprezintã conflicte de drepturi (atenþie, nu conflicte de interese!), conflictele în legãturã cu executarea contractelor colective de muncãÒ, rezultã limpede cã acceptarea revendicãrilor formulate de salariaþi nu poate privi decât pe cele formulate cu prilejul negocierii unui nou contract colectiv de muncã. Atât ºi nimic altceva! Aºadar, posibilitatea declanºãrii grevei este cu mult restrânsã decât anterior, potrivit Legii nr. 15/1991.

Lãsând la o parte, pentru o clipã, limbajul, cum sã vã spun, prea tehnic, de specialitate, lucrurile stau cam aºa: muncitorii de la o unitate ºi-au negociat în contractul colectiv de muncã un salariu de 2 milioane de lei, însã ei nu ºi-au primit, efectiv, lefurile, de, sã zicem, 6 luni. Cu toate acestea sindicaliºtii nu pot intra în grevã deoarece conform actualei reglementãri neprimirea banilor negociaþi nu reprezintã un conflict de interese, pentru cã acel conflict de interese se referã numai la negocierea, încheierea sau semnarea contractului colectiv de muncã.

Mulþumesc, domnule senator Turianu.

Dau cuvântul, din partea P.D.S.R.-ului, domnului senator Gaita Doru.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, stimatã presã,

Încã din noiembrie 1997 am atras atenþia asupra mineritului la ora respectivã, ºi mai ales de perspectiva acestuia, având în vedere problemele deosebit de grele ºi complexe cu care se confruntã unitãþile miniere, ca urmare a aplicãrii prevederilor Ordonanþelor de urgenþã a Guvernului României nr. 9 ºi 22/1997, condus pe atunci de domnul Victor Ciorbea.

Programul de restructurare trebuia sã cuprindã un ansamblu de mãsuri de naturã organizatoricã, tehnicã, tehnologicã, managerialã, financiarã distinctã, sã asigure eliminarea pierderilor, a plãþilor restante, a fluxurilor financiare negative ºi care sã aibã ca efect, doar ca efect, micºorarea numãrului de personal. Astfel, prin disponibilizãri fãcute s-a depãºit cu mult chiar programul de restructurare în segmentul de muncã faþã de etapã.

Nu au existat programe clare ºi viabile de restructurare economicã în zonã, iar soluþionarea problemelor de ordin social s-au crezut rezolvate prin plãþi compensatorii. De asemenea, nu au fost precizate, aºa cum am spus la etapa respectivã, nu au fost precizate etapele de implementare a restructurãrii ºi s-a ajuns astãzi într-o situaþie socialã disperatã, mai ales datoritã faptului cã nu au fost gãsite alternative reale de reconversie profesionalã ºi de ocupare a forþei de muncã. Scãderea drasticã a numãrului persoanelor ocupate, deci a salariaþilor, rata înaltã a ºomajului ºi numãrul mare al pensionarilor cu pensii între 153.000 ºi 450.000 de lei, au condus la instalarea unei acute sãrãcii în gospodãriile populaþiei, materializatã prin scãderea puterii de cumpãrare, datorii de zeci de miliarde faþã de furnizorii de apã ºi energie termicã, cereri a peste 8.000 de familii din Valea Jiului pentru debranºarea de la alimentarea cu cãldurã ºi apã caldã de la sistemul de termoficare. Cei mai sãraci dintre cei sãraci au declanºat în luna septembrie 1999 o puter-

nicã manifestare de protest cerând locuri de muncã, cereri rãmase fãrã rezolvare. În prezent, se aflã în greva foamei, doar în Lupeni, un numãr de 248 foºti disponibilizaþi, numãrul lor crescând zi de zi, oameni ajunºi în pragul disperãrii, care ameninþã zilnic cã-ºi vor da foc în faþa primãriei.

Vã mulþumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Fuior Victor. Domnule senator Fuior Victor, vã aºteptãm la tribunã.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Renunþ la declaraþia mea politicã de astãzi, având în vedere situaþia deosebitã care este la Societatea Naþionalã de Gaz ROMGAZ Mediaº.

Din discuþiile care le-am avut sãptãmâna trecutã, vineri, cu primarul ºi cu cetãþenii, respectiv, sindicatele din ROMGAZ sunt foarte nemulþumite, posibil sã aparã un conflict social deosebit.

Primarul Mediaºului chiar vrea sã vinã sã-ºi dea demisia, în cazul în care aceastã societate va trece cu centrala la Bucureºti. Având în vedere declaraþiile domnului senator U.D.M.R. Ñ Szab— Ñ, având în vedere, în mod expres, declaraþia domnului senator al P.N.Þ.C.D., Ioan Moisin, vedeþi dumneavoastrã cã toate forþele politice sunt pentru o analizã deosebit de severã asupra restructurãrii ROMGAZ. De aceea, vã rog sã supuneþi votului Senatului Hotãrârea de restructurare a Societãþii Naþionale de Gaz ROMGAZ prin lege, care sã fie dezbãtutã ºi adoptatã în Parlament ºi nu prin ordonanþe de urgenþã, aºa cum se prevede, pânã la 1 martie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc.

Sigur cã ºtiþi foarte bine cã regulamentul nu-mi permite sã supun la vot o astfel de propunere. Eu cred cã ar trebui sã ne bazãm, în continuare, pe cuvântul pe care ni l-a dat domnul ministru Berceanu, atunci cînd a fost, anul trecut, aici, în faþa Senatului, ºi s-a referit la companiile naþionale ºi regiile din societatea româneascã. A spus Domnia sa atunci, vã amintesc: ”pe cuvânt de onoare, cã toate vor veni, fiecare în parte sub formã de proiect de lege în Parlament.Ò Noi îl aºteptãm pe domnul Berceanu sã-ºi respecte promisiunea. Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul ultimul senator, de la declaraþii politice, bineînþeles, domnul Aurel Constantin Ilie.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nedorind sã-l copiez pe domnul Bleahu, aº vrea sã aduc câteva precizãri suplimentare: în data de 31 ianuarie Ð 1 februarie, s-a produs o gravã avarie a iazului de decantare a Societãþii Aurul Ñ Baia Mare. Ca urmare, o undã de poluare cu o concentraþie cuprinsã de la 400 mg/l la concentraþii medii de 8 mg/l pe Someº, de 2 mg/l pe Tisa, ºi de 003, 0,001 mg/l pe Dunãre, a afectat grav calitatea acestor cursuri de apã ºi a ecosistemelor respective. Ministerul Mediului a anunþat aceastã gravã poluare numai dupã apariþia în mass-media ungarã ºi internaþionalã a consecinþelor grave a poluãrii cu cianurã. Cu toate cã a fost informat operativ de structurile de informaþii ale unitãþilor din gospodãrirea apelor ºi cele de protecþia mediului, ministrul mediului nu a informat la timp mass-media din þarã ºi nu a informat la timp populaþia. Nu a pus, în timp util, la dispoziþia celor interesaþi valorile mãsurate. Pot sã vã spun cã miercurea trecutã, chemându-l la audiere la comisie, avea niºte date care nu concordau cu primele mãsurãtori; e drept, cã erau corelate, de data asta, nu ºtiu pe ce bazã, cu ungurii, apoi întorcându-se în minister a fãcut o întreagã anchetã în minister ºi în unitãþi datoritã faptului, cã, vezi Doamne, eu am intrat în posesia unor date fãrã sã ºtie el, neþinând cont cã aceste date sunt date publice, sunt fãcute pe bani publici ºi trebuie sã aibã acces la ele oricare cetãþean al þãrii.

De asemenea, nu a reacþionat atunci când partea ungarã anunþa valori ale poluãrii Tisei mai mari de la 3 la 15 ori decât erau în realitate. În acest fel nu a participat la punerea în aplicare a prevederilor convenþiilor apelor de frontierã ºi a convenþiilor fluviului Dunãrea, care prevãd cã în astfel de cazuri se creeazã comisii mixte care fac analizele în mod comun pentru a elimina orice suspiciune. ªi din acest motiv, astãzi, cum vã spunea ºi domnul Bleahu, nu mai existã probe-martor, nu mai existã nici un fel de analizã, nu mai existã nimic. Ceea ce ne face sã credem cã ipotezele pe care noi am lucrat au fost corecte.

Încã ceva: în prezent nu informeazã cã autorizaþia datã pentru tehnologia care trebuie folositã la Baia Mare, la **Aurul** , nu corespunde cu ceea ce se întâmplã în tehnologia din combinat. Ori cã nu cunoaºte, ori cã nu doreºte sã facã aceastã informare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Cu aceasta, vã anunþ cã am reuºit sã dãm cuvântul la toþi colegii care au dorit sã facã astãzi declaraþii politice, ºi mi se pare un lucru pozitiv. Trecem la programul nostru legislativ, care se va derula pânã în jurul orei 18,00.

Daþi-mi voieÉ

## **Domnul Radu Feldman Alexandru**

**:**

V-am rugat procedurãÉ

A, scuzaþi-mã, aveaþiÉ, de procedurã, mi-aþi spus, da. Vã ascult. Domnul Radu F. Alexandru.

Domnule preºedinte de ºedinþã, stimaþi colegi,

În urmã cu puþinã vreme, un distins coleg al nostru, revoltat de conþinutul manualului de istorie, a venit la microfonul Senatului ºi a propus aprinderea unor ruguri în Piaþa Revoluþiei, ruguri pe care sã fie aruncatã incriminata carte. Am intervenit atunci ºi am spus cã mi se pare inacceptabil un asemenea gând, mãcar, ºi e extrem de trist faptul cã de la microfonul Senatului se pot lansa asemenea idei.

Astãzi, un alt distins coleg al nostru, vine ºi ne propune o practicã, care credeam cã þine de trecutul de care ne-am despãrþit în mult invocatul decembrie 1989 Ñ judecata unei cãrþi prin citate scoase din context, prin citate trunchiate. Îmi pare nespus de rãu cã domnul senator nu mai este astãzi în salã. Vreau sã-i spun, cu tot respectul, ºi sã vã spun tuturor, cã am ferma convingere cã citind cãrþile lui Horia Roman Patapievici, citindu-i publicistica lui Horia Roman Patapievici veþi descoperi ceea ce Horia Roman PatapieviciÉ

Scuzaþi-mã cã vã întrerup. Mi-aþi cerut cuvântul pentru procedurã. Vreþi sã ne þineþi un discurs în favoarea domnului Patapievici?

Pentru procedurã? Nu, nu eu þin un discurs înÉ

Orice senator are dreptul sã facã declaraþie politicã cum doreºte ºi nu-i impuneþi dumneavoastrã un punct de vedere. Deci, vã rog, mai aveþi jumãtate de minut la dispoziþie.

Nu folosiþi cuvinte improprii. Nu propun nimic. Propun doar, ca de la acest microfon, sã nu ne facem purtãtorii de cuvânt a unor practici total strãine spiritului timpului în care trãim. Asta este tot! A identifica pe Patapievici cu expresia antiromânismului este o eroare pe care nu trebuie s-o permitem, implicit a Senatului. Asta este tot ce am vrut sã vã spun.

Vã mulþumim foarte mult.

Vã rog sã înþelegeþi cã dacã mergem pe formule din astea de procedurã, de-acum încolo, orice declaraþie face un coleg de-al nostru, automat, cineva are ceva de spus ºi de comentat. Deci, nu a fost problemã de procedurã, domnule senator.

Trecem la punctul urmãtor: Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Doresc sã vã aduc la cunoºtinþã, în conformitate cu prevederile legii de funcþionare a Curþii Constituþionale s-au depus la Secretariatul General al Senatului urmãtoarele legi: Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice; Lege privind asistenþa socialã a persoanelor vârstnice.

Deci, stimaþi colegi, aveþi dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale.

Trecem la cele douã rapoarte de mediere: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului de pensie.

Vã rog, din partea comisiei de specialitate, Comisia de muncã ºi protecþie socialã. Mulþumesc, domnuleÉ

Vã ascultãm.

Foarte pe scurt, domnule senator.

## Stimaþi colegi,

La proiectul de Lege privind divergenþa între Senat ºi Camera Deputaþilor la pensionarea anticipatã s-au adoptat toate textele Senatului. Vã rog sã supuneþi raportul comisiei de mediere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Da, vã mulþumesc foarte mult.

Deci punctul de vedere al Senatului a avut câºtig de cauzã la toate punctele de divergenþã. Deci, vã rog, votul dumneavoastrã asupra raportului.

Cu 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, raportul de mediere a fost aprobat.

Vã mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1999 pentru modificarea decretului, Legii nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi a celor deportaþi ori constituite în prizonieri.

Vã rog, din partea comisieiÉ Domnul Ionescu Cazimir, domnul Bãdiceanu, domnul Secrieru, domnul Frunda, domnul VasileÉ

Vã rugãmÉ

Deci, nu avem pe nimeni aici. O sã revenim puþin mai încolo.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/1999 pentru aprobarea participãrii României la Grupul de state împotriva corupþiei, instituit prin Rezoluþia Consiliului Europei nr. (99)5/1 mai 1999. Vã rog, din partea Comisiei juridice.

Iniþiatorul, vã rog foarte mult sã aºteptaþi puþin.

Lipseºte Comisia juridicã.

Din partea Comisiei juridice, domnul Dobrescu, urmeazã sã vinã imediat, într-un minut.

## **Domnul Gheorghe Mocuþa Ñ** _secretar de stat la Ministerul Justiþiei_ **:**

Putem sã dãm citire?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vine imediat, ºtiþi foarte bine cã noi am aprobat Comisiei juridice sã lucreze astãzi. Eu i-am anunþat la 5,00 sã fie aici.

Permiteþi puþinã liniºte, sã ascultãm pe iniþiator. Vã rog sã vã prezentaþi ºi foarte pe scurt sãÉ

## Vã mulþumesc.

Sunt secretarul de stat Mocuþa, de la Justiþie. Vã prezentãm, domnule preºedinte ºi domnilor senatori, câteva convenþii spre ratificare. Prima esteÉ, ne referim la Rezoluþia nr. 99 din 1 mai 1999, reprezentanþii a 14 state membre ale Consiliului Europei, printre care ºi România, au convenit instituirea Grupului de state împotriva corupþiei, GRECO, precum ºi statutul de funcþionare al acestuia.

Conform acestor documente, Grupul de state împotriva corupþiei, GRECO, va avea structura unui comitet format din reprezentanþi ai statelor membre, fiind deschis participãrii ºi altor state care au contribuit la lucrãrile Grupului multidisciplinar asupra corupþiei, respectiv, S.U.A., Canada, Japonia, Mexic, Belarus, Georgia ºi BosniaHerþegovina, în cadrul cãruia au fost elaborate proiectele rezoluþiei ºi statutului. Grupul de state împotriva corupþiei va funcþiona pe o perioadã iniþialã de 3 ani, dupã care se va putea reexamina modul de funcþionare al acestuia. Faþã de acestea, vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de Lege pentru aprobarea participãrii României la Grupul de state împotriva corupþiei ºi sã-l trimiteþi spre adoptare Parlamentului României.

Mulþumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei juridice. Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Comisia juridicã a fost sesizatã în fond în legãturã cu acest proiect de lege. Are avizele corespunzãtoare de la Comisiile pentru politicã externã, pentru buget, finanþe, bãnci, pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 72Ð74 din Constituþie, legea are caracter ordinar. Supunem adoptãrii plenului Senatului proiectul de lege în forma trimisã de Guvern.

Mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dezbateri generale. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Vã mulþumesc.

Titlul legii.

Dacã sunt obiecþiuni? Vã rog sã votaþi. Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Proiectul legii, în ansamblu. Rog, votul dumneavoastrã. Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, domnilor senatori, Vã supunem atenþiei, spre ratificare, Ordonanþa pentru aderarea României la ConvenþiaÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Numai o secundã, s-o anunþ eu ºi vã dau imediat cuvântul. Deci: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenþia cu privire la suprimarea cerinþei supralegalizãrii actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga, 5 octombrie 1991.

Avem ºi iniþiatorul, avem ºi comisia, rog foarte pe scurt punctul de vedere.

## **Domnul Gheorghe Mocuþa:**

Convenþia din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinþei supralegalizãrii actelor publice strãine a fost elaboratã în cadrul Conferinþei de la Haga, de Drept internaþional privat, dându-se curs unei cereri formulate în acest sens de cãtre Consiliul Europei. Convenþia aduce o simplificare esenþialã în seria formalitãþilor care complicã prezentarea actelor publice întocmite într-un stat, într-un alt stat pe teritoriul cãruia actul ar urma sã producã efecte juridice. Este bine cunoscut lanþul de verificãri care constituie, în ansamblul sãu, supralegalizarea unui document, procedurã lentã ºi costisitoare. Aderarea României la convenþia în discuþie se înscrie în tendinþa de armonizare a legislaþiei interne cu prevederile unui document internaþional de largã recunoaºtere prin care se înlãturã atât întârzierea, de regulã importantã, în soluþionarea unor proceduri judiciare ºi notariale, cât ºi plata de cãtre petiþionar a unor taxe suplimentare.

Domnul senator Pãvãlaºcu, vã rugãm frumos, suntem în Senat, totuºi, chiar dacã sunteþi senator independent. Mulþumesc domnule secretar de stat.

Are cuvântul, din partea comisiei, pentru prezentarea raportului, domnul senator Ioan Burghelea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Regulamentul Senatului, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri prezintã urmãtorul raport: În ºedinþa din 10 noiembrie 1999, Comisia juridicã a luat în dezbatere ºi a hotãrât, în unanimitate, sã adopte raportul de admitere fãrã amendamente de redactare. Pentru a lua aceastã hotãrâre, Comisia juridicã reþine urmãtoarele: La cererea Consiliului Europei, Conferinþa de la Haga de Drept internaþional privat a elaborat Convenþia din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinþei de supralegalizare a actelor publice strãine. Convenþia

reduce orice formalitãþi de supralegalizare la simpla parafare printr-o apostilã, un model-tip, aplicatã de autoritatea statului de origine a documentului, care este datatã, numerotatã ºi înregistratã.

Aderarea României la aceastã convenþie se înscrie în acþiunea de armonizare a legislaþiei interne cu prevederile unui document internaþional de largã recunoaºtere, prin care se înlãturã întârzierea soluþionãrii prin proceduri complicate.

În conformitate cu art. 72Ð74 din Constituþie, legea are caracter ordinar.

S-au primit avize favorabile ºi comisia propune spre vot acest raport.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacã doreºte vreun coleg senator sã ia cuvântul? Nu doreºte nimeni.

Vã mulþumesc.

Articol unic.

Observaþii, puncte de vedere? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat. Legea în ansamblu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Stimaþi colegi, vã rog frumos, votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1999 pentru facilitarea aplicãrii convenþiilor internaþionale în materie de transfer a persoanelor condamnate, la care România este parte în privinþa predãrii-preluãrii condamnaþilor.

Rog iniþiatorul, vã ascultãm.

Vã mulþumesc.

Prin Legea nr. 76 din iulie 1996 România a ratificat Convenþia europeanã asupra transferãrii persoanelor condamnate, adoptatã la Strasbourg, la 21 martie 1983. Convenþia a intrat în vigoare pentru România la data de 1 decembrie 1996.

De asemenea, la 28 mai 1991 a fost semnatã, la Ankara, Convenþia dintre România ºi Republica Turcia privind transferul persoanelor condamnate. Convenþia ratificatã de România prin Legea nr. 99 din septembrie 1992 a intrat în vigoare în iulie 1995. Înþelegerile internaþionale amintite nu conþin norme procedurale cu privire la transferul efectiv al condamnaþilor ºi nici care sunt autoritãþile competente prin intermediul cãrora urmeazã sã se realizeze predarea-preluarea acestora. Aceastã competenþã revine Ministerului de Justiþie, atât pentru preluarea unui deþinut de la un penitenciar ºi predarea acestuia la un punct de frontierã din România, cât ºi pentru preluarea unui deþinut de la un punct de frontierã din strãinãtate ºi aducerea acestuia la un penitenciar din România.

Cheltuielile de predare-preluare se suportã de cãtre Ministerul de Justiþie din bugetul propriu.

Prin urmare, vã rog sã fiþi de acord cu proiectul ordonanþei ºi sã adoptaþi ratificarea acesteia.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, punctul de vedere al comisiei.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a întocmit, în 17 noiembrie 1999, raportul privind acest proiect de lege ºi vã propune, întrucât înþelegerile amintite nu conþin norme procedurale cu privire la transferul efectiv al condamnaþilor, autoritãþilor competente care sã realizeze predarea-preluarea acestora, precum ºi suportarea cheltuielilor ocazionate de transferul condamnaþilor, a apãrut necesitatea reglementãrii acestora prin proiectul de lege supus dezbaterii.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Consiliul Legislativ ºi, în temeiul art. 72Ð74 alin. 2, se constatã cã este o lege cu caracter ordinar ºi vã propunem s-o dezbateþi cu aviz favorabil.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Trecem la votarea pe articole.

Titlul legii.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Art. 1.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, art. 1 a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1999 pentru ratificarea Convenþiei europene privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanitãþii ºi a crimelor de rãzboi, adoptatã la Strasbourg, la 25 ianuarie 1974.

Rog iniþiatorul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori,

Elaborarea Convenþiei europene privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanitãþii ºi a crimelor de rãzboi, adoptatã la Strasbourg, la 25 ianuarie 1974, s-a înscris în procesul de particularizare la nivelul Consiliului Europei a principiilor generale enunþate în cadrul Organizaþiei Naþiunilor Unite prin Convenþia asupra imprescriptibilitãþii crimelor de rãzboi ºi a crimelor contra umanitãþii.

Prin aceste documente internaþionale statele-pãrþi se obligã sã adopte mãsuri legislative pentru ca pedepsirea unor astfel de infracþiuni sã nu fie împiedicatã de prescriptibilitatea acestora atât din punct de vedere al începerii urmãririi penale, cât ºi din punct de vedere al executãrii pedepselor respective.

Faþã de cele arãtate mai sus, vã rugãm sã adoptaþi proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastrã.

Vã mulþumesc foarte mult. Punctul de vedere al comisiei?

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, la 10 noiembrie 1999 a întocmit urmãtorul raport: ”Principiile Convenþiei europene privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanitãþii ºi a crimelor de rãzboi se regãsesc în legislaþia românã în titlu nou Codul penal, art. 356 ºi 361, ºi reglementeazã infracþiunile contra pãcii ºi omenirii, iar în partea generalã, reglementat de articolul privind imprescriptibilitatea Ñ art. 121 din Codul penal.

Având în vedere ºi împrejurarea cã Comisia juridicã a obþinut avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi Comisia de politicã externã ºi dispunând, în baza art. 72Ð74 din Constituþie, socoteºte cã legea are caracter ordinar ºi recomandã, cu aviz favorabil, votarea acesteia.Ò

Mulþumesc.

Vã rog, dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt?

Domnul Gavaliugov, ascultãm.

Domnule senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

În numele meu, dacã-mi permiteþi, ºi al colegilor mei din Partidul Democrat, vreau sã vã asigur de susþinerea cu un vot favorabil pentru ratificarea cât mai rapidã a acestui acord care, credem noi, introduce ºi în Dreptul civil, în legislaþia româneascã, principiile care devin standarde europene ºi care garanteazã, pânã la urmã, cã ceea ce a oferit secolul XX, un ºir nenumãrat de crime la adresa umanitãþii ºi, pânã la urmã, la adresa comunitãþilor ºi la adresa simplului cetãþean, va putea, de acum încolo, sã fie mai bine apãrat prin aceastã normã cu caracter internaþional, la care România devine parte. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Trecem la votul pe articole.

Titlul legii.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Articol unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Revenim la punctul privind medierea Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1999, pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate, din motive politice, de dictaturãÉ

Mai avem un proiect de lege.

Mai aveþi unul?!

Urmãtorul: Ordonanþã pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi Statele Unite.

Aaa! Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93 pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi Statele Unite ale Americii privind asistenþa judiciarã în materie penalã.

Vã ascultãm.

Foarte pe scurt, vã rog!

## Domnilor senatori,

La 26 mai 1999 a fost semnat, la Washington, Tratatul între România ºi Statele Unite ale Americii cu privire la asistenþa juridicã în materie penalã.

Încheierea acestui tratat se înscrie în procesul de modernizare ºi extindere a cadrului juridic bilateral între România ºi Statele Unite, þinând seama cã în prezent în relaþiile bilaterale cu Statele Unite ale Americii existã o singurã Convenþie internaþionalã: Tratatul de extrãdare, încheiat la Bucureºti, la 23 iulie 1924.

Prin dispoziþiile sale, tratatul stabileºte un cadru juridic adecvat pentru dezvoltarea raporturilor româno-americane pe planul represiunii penale internaþionale, prin mijloace de Drept judiciar internaþional penal.

Faþã de cele arãtate vã rugãm sã adoptaþi proiectul de lege supus discuþiei.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia juridicã, rog punctul de vedere.

Comisia juridicã vã propune ca tratatul ce cuprinde dispoziþii referitoare la obþinerea de mãrturii, furnizarea de documente, localizarea sau identificarea persoanelor sau obiectelor, efectuarea de percheziþii ºi aplicarea de sechestre, confiscarea de bunuri, transferul ºi tranzitul persoanelor arestate, pentru a se asigura prezenþa lor în statul în care se desfãºoarã un proces penal ºi având în vedere ºi dispoziþiile art. 72Ð74 din Constituþie, legea având un caracter organic, a dat un aviz favorabil ºi vã roagã sã supuneþi votului.

Mulþumesc mult.

Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

## Titlul legii.

Observaþii? Nu sunt. Atenþie, e lege organicã! Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Articol unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumim foarte mult.

Vã dorim sãnãtate ºi succes mai departe. Revenind la raportul comisiei de mediere, domnul Secrieru Dinu din partea comisiei, vã rog, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Comisia de mediere, întrunitã în ziua de miercuri, 16 februarie, la Senat, formatã din domnii senatori Ionescu Cazimir, Bãdiceanu Nistor, subsemnatul, Frunda Gyšrgy, Ion Vasile, Dima Emil, Preda Florea ºi domnii deputaþi Giurescu Ioan, Stan Vasile, Stanca Teodor, Roºca Ioan, Ivãnescu Paula Maria, Kerekes K‡roly ºi Pambuccian Varujan, analizând textul în divergenþã de la art. 8, au ajuns la un text comun cãruia vã rog sã-mi permiteþi sã-i dau citire, text aprobat în unanimitate de cãtre membrii comisiei de mediere: ”Cererile pentru stabilirea drepturilor titularilor prevãzute de prezentul decretlege se pot depune la Direcþiile generale de muncã ºi protecþie socialã judeþene ºi a Municipiului Bucureºti, pânã cel mai târziu la 15 martie 2000. Dupã aceastã datã, Direcþiile generale de muncã ºi protecþie socialã judeþene ºi a Municipiului Bucureºti vor primi, spre rezolvare, numai cererile depuse de soþii, soþiile celor decedaþi, prevãzuþi la art. 4, ºi de cetãþenii români cu domiciliul în strãinãtate, prevãzuþi la art. 11.Ò

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte.

Dupã cum observaþi s-a mers pe textul Senatului. Nu s-a schimbat decât data de prezentare, deci în loc de 31 decembrie 1999 Ð 15 martie 2000. Este firesc, întrucât acum discutãm acest raport.

Vã

Raportul în ansamblu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, raportul de mediere a fost adoptat.

Trecem la urmãtorul punct Ñ proiect de Lege pentru ratificarea Protocolului între România ºi Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã, adiþional Acordului dintre Republica Socialistã România ºi Agenþia Internaþionalã pentru Energia Atomicã.

Vã rog, iniþiatorul. Comisia economicã Ñ domnul senator Gaita. Vã rog, iniþiatorul, vã ascultãm punctul de vedere, fundamentarea.

## **Domnul Dan Cutoiu Ñ** _preºedintele Comisiei Naþionale de Control al Activitãþii Nucleare_ **:**

## Mulþumesc.

Sistemul de garanþii reprezintã un sistem de control al materialelor nucleare pentru a nu fi deturnate de la utilizarea lor în scopuri paºnice.

Sistemul de garanþii nucleare este administrat de Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã de la Viena. În 1972 România a devenit parte a Acordului de aplicare a garanþiilor nucleare. Ultimii 20 de ani au arãtat cã este nevoie sã se evalueze ºi sã se întãreascã sistemul de garanþii, de asigurare a comunitãþii internaþionale cã activitãþile nucleare desfãºurate de statele membre sunt întreprinse în scopuri paºnice. În acest sens a fost elaborat ºi adoptat acest protocol. România l-a semnat pe 11 iunie 1999. Ratificarea acestui protocol adiþional Acordului de garanþii se va constitui ca un gest politic de susþinere a eforturilor comunitãþii internaþionale, ºi al Agenþiei Internaþionale pentru Energia Atomicã de la Viena, în planul teoriei ºi eficientizãrii regimului juridic actual în domeniul proliferãrii nucleare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei economice, domnul senator Gaita.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L-357/ 15 octombrie 1999 pentru analiza în fond a acestui proiect de lege, analizã care a avut loc în ºedinþa din 27 octombrie 1999. Este de reþinut cã în privinþa þãrii noastre, la cea de-a 42-a Conferinþã a Agenþiei, din septembrie 1998, România ºi-a exprimat disponibilitatea de a începe consultãrile.

Cu menþiunea cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului ºi cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Gherman Oliviu.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi, domnule secretar de stat,

România este unul dintre membrii fondatori ai Agenþiei Internaþionale pentru Energia Atomicã, În general, România a fost un promotor al întregii activitãþi de supraveghere, de control, de asigurare a securitãþii activitãþii nucleare pe plan mondial. Acest act este unul dintre documentele legate de eficientizarea controlului asupra exploziilor nucleare. Consider cã este de datoria noastrã ca sã rãmânem în continuare în zona în care ne-am plasat întotdeauna faþã de agenþie.

Propun votarea în unanimitate a acestui document important.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Vã rog frumos, domnule senator!

## Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

Acest protocol adiþional este o completare în legãturã cu garanþiile ºi cu sistemul de garanþii la aplicarea Tratatului de neproliferare nuclearã. Ca atare, eu propun, ca ºi domnul Gherman, ca sã fie votat în unanimitate acest protocol, cu atât mai mult cu cât România a participat ºi la elaborarea Tratatului de neproliferare nuclearã pe care l-a semnat în anul 1972.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Trecem la urmãtorul punct Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã de Ministerul de Finanþe, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, privind ajustarea structuralã a sectorului privat, semnat la Washington, la 17 iunie 1999.

Rog din partea Comisiei de buget, finanþe, domnul preºedinte Oprea, vã aºteptãm la pupitru. Doamna secretar de stat, Moroºan, vã ascultãm. Vã rog, foarte pe scurt.

## **Din salã:**

Este în continuare. Aþi fost la dezbateri generale.

## **Doamna Iosefina Moroºan Ñ** _secretar de stat la Ministerul Finanþelor_ _**:**_

Da, am fost.

Începeþi cu titlul.

Dacã înþeleg bine, am depãºit momentul prezentãrilor ºi suntem la votul pe articole. Da?

Titlul legii.

Dacã sunt observaþii, propuneri? Domnul senator Marin Stelian.

## Domnule preºedinte,

Atât în titlul legii, în articolul unic la lege, în ordonanþã se vorbeºte de ajustarea structuralã a sectorului privat.

Eu fac urmãtorul amendament: ”Éajustarea structuralã a economiei RomânieiÉÒ De ce? Sã punem de acord denumirea acordului cu ce cuprinde acordul, ºi haideþi sã ne uitãm la acord. Poate nu toþi dintre dumneavoastrã îl aveþi în faþã. În preambulul acordului se spune: ”Éobiectivelor ºi politicilor destinate realizãrii ajustãrii structurale a economiei împrumutatuluiÉÒ Deci, nici vorbã de sector privat. Haideþi sã ne uitãm la anexa 3, în care se aratã mãsurile ce se iau pentru realizarea obiectivului prevãzut în acord. ªi ne uitãm la anexa 3. Nu ºtiu dacã colegii mei o au, dar ce se spune în anexa 3? ”Éîmprumutatul a luat mãsuri convenite cu banca pentru realizarea unei proceduri de lichidare a BANCOREX-uluiÉÒ; ”Éîmprumutatul a furnizat dovezi satisfãcãtoare bãncii, în sensul cã a privatizat sau lichidat cel puþin 15 întreprinderi de stat mari ºi cel puþin 600 de întreprinderi mici ºi mijlociiÉÒ În presã am citit cã din cele 600 care mai rãmãseserã, 100 n-au depus bilanþurile din lipsã de activitate, iar 200 urmeazã sã fie lichidate ca urmare a faptului cã nu ºi-au completat capitalul social.

Haideþi sã luãm în continuare ºi sã vedem ce spune Acordul de împrumut: ”Éîmprumutatul a prezentat dovezi satisfãcãtoare cã a finanþat orice deficit al fondului de ºomajÉ; Éîmprumutatul a aprobat legea-cadru pentru concedieri colective satisfãcãtoare bãnciiÉ; Éîmprumutatul a prezentat dovezi satisfãcãtoare bãncii pentru închiderea tehnicã ºi pentru lucrãri de ameliorare a cel puþin 10 mineÉÒ, ºi aºa mai departe. Citiþi ºi dumneavoastrã o mãsurã care sã ducã la ajustarea sectorului privat. Toate mãsurile sunt pentru lichidarea proprietãþii de stat ºi noi vorbim de garantarea proprietãþii când noi, prin asemenea mãsuri, luãm mãsuri de lichidare a proprietãþii de stat.

Deci, în continuare, mergem pe acelaºi principiu, prevedem cã privatizãm, nu privatizãm ºi zicem; ”sau lichidãm.Ò Prima etapã este de privatizare. Nu reuºeºtiÉ, ºi dacã ne uitãm la întreprinderile care urmeazã sã se privatizeze, cele mai mari societãþi din România, privatizare sau lichidare, nu privatizezi SIDEX-ul într-o anumitã perioadã, trebuie sã faci dovada cã l-ai lichidat.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Gherman; dupã aceea domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, doamnã ministru, stimaþi colegi,

În trei adrese consecutive, Comisia pentru privatizare a informat Biroul permanent cã refuzã sã avizeze, ºi aceasta nu din motive de capriciu, ci din motive de respectare a substanþei economice a avizelor pe care le dãm, cã refuzã sã dea avize la proiecte de lege în care toate lucrurile sunt ascunse, deoarece pânã în acest moment noi nu avem un program guvernamental privitor la strategia pe ramuri, pe sectoare de producþie etc.

Ca atare, din nou, este vorba de un proiect de lege privitor la un împrumut care se deruleazã dupã principiul celebru ”bouteille ‡ la merÒ, adicã aruncatul unei sticle cu un mesaj într-un ocean fãrã sã ºtim încotro merge, dincotro vine. Vreau sã precizez încã o datã cã poziþia Comisiei de privatizare, ºi nu e vorba de poziþia mea, ci de poziþia unanimã a Comisiei de privatizare, este aceea cã, în general avizarea ºi aprobarea, acordarea unor rapoarte, pozitive sau negative, este o atitudinea absolut lipsitã de obiect, deoarece neavând elementele în care

sã vedem în ce mãsurã cele 15 sau 12 societãþi au fost selectate într-un mod corespunzãtor, facem pur ºi simplu, o Decizie în vrac, fãrã sã analizãm substanþa economicã a acestor acþiuni. De aceea, vreau sã vã spun cã din lipsa unor elemente care sã îmi furnizeze o imagine clarã, ce se face, ce se doreºte, personal mã voi abþine Ñ ºi spun aceasta pentru stenogramã Ñ deoarece nu pot, la infinit, sã girez o activitate care nu are un conþinut bine delimitat, bine precizat care sã fie dirijatã într-un anumit mod coerent.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Fuior.

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

În completare la cele precizate de domnul senator Marin Stelian, respectiv anexa 3 care prevede lichidare BANCOREX, lichidare societãþi, vreau sã precizez cã în anexa 2, începând din 15 septembrie 2004, în fiecare 15 septembrie a fiecãrui an, pânã în anul 2019, avem de plãtit de la 7 milioane dolari pânã la 14 milioane de dolari, crescând. Prin lichidare ºi prin desfiinþare tot avem de plãtit în fiecare an sumele prevãzute în anexa 2 din acord.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Mai sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

O rog pe doamna secretar de stat Moroºan, iniþiator, sã rãspundã.

Vã rog, vã rog!

Da.

Domnule preºedinte,

Împrumutul PSAL este un împrumut de ajustare structuralã din categoria împrumuturilor de susþinere a balanþei de plãþi externe. Regimul acestor împrumuturi Ñ aºanumite de balanþã Ñ este de a asigura ca valuta sã ajungã la Banca Naþionalã a României pentru consolidarea rezervei valutare a statului, iar contravaloarea în lei se vireazã de cãtre B.N.R. la Ministerul Finanþelor pentru finanþarea deficitului bugetar. Aceste împrumuturi, ca ºi FSAL, FESAL, ASAL, PSAL sunt, de fapt, de susþinere macroeconomicã a unei þãri pentru implementarea unor programe de ajustare sectoriale. Aceleaºi prevederiÉ

Doamna secretar de stat, scuzaþi-mã cã vã întrerup. Ne þineþi aici o lecþie despreÉ

Este rãspunsul la întrebãri.

Domnul senator Marin Stelian v-a întrebat de ce titlul legii ºi al art. 1 diferã de conþinutul acordului pe care l-aþi semnat, ºi propune înlocuirea formulãrii ”ajustare structuralã a sectorului privatÒ cu ”ajustare structuralã a economiei româneºtiÒ, ca sã corespundã cu acordul. Asta e simplu. Restul ºtim ce înseamnã FSAL, FESAL, ASAL... º.a.m.d.

Domnule preºedinte, mã iertaþi! Eu am vrut sã dau rãspuns la toate întrebãrile puse de domnul senator în raportul de la comisie.

Domnului senator Gherman, iertaþi-mã, nu aveþi cum sã-i daþi rãspuns. De ce? Pentru cã toate acordurile cu Banca Mondialã ºi F.M.I. din 1997 încoace trebuiau trecute prin Parlament. Deci nu puteþi justifica în nici o formã cã nu a existat voinþa politicã pentru a se trece prin Parlament. Este cu totul altceva.

Vã rog, punctual, la întrebarea care s-a pus aici.

Ministerul de Finanþe îºi menþine punctul de vedere, aºa cum am fãcut ordonanþa, ne menþinem titlul acesteia. Dumneavoastrã decideþi prin vot, cã sunteþi Senatul României.

Dacã dumneavoastrã vedeþi cã diferã conþinutul cu titlul, de ce vã incomodeazã sã puneþi de acord conþinutul reglementãrilor din acordul încheiat cu titlul legii? Nu înþeleg!

## **Doamna Iosefina Moroºan:**

Domnule preºedinte,

Acest act normativ a fost trecut prin Guvernul României. Eu nu pot sã am alt punct de vedere decât cel al Guvernului României.

Vã mulþumesc.

Vã ascultãm din partea comisiei, domnule senator Oprea.

## **Domnul Andreiu Oprea:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, domnilor colegi,

ªi acum suntem în faþa ratificãrii sau neratificãrii unui acord de împrumut. Discuþii de asemenea substanþã au fost, dacã nu mã înºel, la absolut toate asemenea proiecte de lege. În comisie s-a discutat, evident o parte ºi în contradictoriu, iar poziþia colegilor noºtri de la P.D.S.R. a fost menþionatã special în raportul nostru. Noi suntem într-o situaþie de da sau nu. Ratificãm acest acord sau nu? Modificarea lui nu cred cã poate fi posibilã pentru cã face parte ºi este un document de colaborare internaþionalã.

Cã ne putem pronunþa în cunoºtinþã de cauzã, mã vãd nevoit sã citez câteva din condiþiile sau din conþinutul acordului de împrumut.

## **Domnul Dan Stelian Marin**

**:**

Îi dau eu replicã. Nu suntem la discuþii generale. Ne punem de acord, acordul de împrumut cu legea, cu porcãria de lege pe care am fãcut-o noi.

Îmi daþi voie totuºi sã... Vizavi de amendamentul domnului senator Marin Stelian de a se înlocui termenul ”sector privatÒ cu ”economia naþionalãÒ, eu personal nu am nici o obiecþiune. Dar e vorba de votarea sau nevotarea acestui proiect de lege.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu.

Domnule preºedinte,

Nu s-a pus în discuþie dacã votãm sau nu acordul. E un acord care înseamnã bani pentru România ºi nu cred cã colegii senatori au ceva împotrivã. Problema este sã corelãm. Dumneavoastrã propuneþi sã mergem pe amendamentul propus de domnul Marin Stelian.

Titlul legii ar fi: ”... între România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor ºi B.I.R.D., privind ajustarea structuralã a economiei româneºti.Ò

De acord? Sunt obiecþii? Vã rog sã votaþi. Amendamentul... titlul legii cu amendamentul propus.

Cu 82 de voturi pentru, 7 împotrivã, nici o abþinere, a fost aprobat.

Articolul unic.

Domnule preºedinte,

Înþeleg acelaºi lucru. În loc de ”ajustare structuralã sectorialãÒ Ñ ”ajustare structuralã a economiei româneºtiÒ.

Sunt obiecþii? Vã propun articolul unic cu amendamentul respectiv. Vã rog sã votaþi.

Articolul unic de aprobare a acordului.

- Cu 80 de voturi pentru, 6 împotrivã, 9 abþineri, artico-

- lul unic a fost adoptat.

- Legea în ansamblu.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

## **Domnul Dan Stelian Marin**

**:**

Îmi daþi voie?!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cu ce, domnule senator?

## **Domnul Dan Stelian Marin**

**:**

La ordonanþa pe care o vom aproba. Dacã avem amendamente la ordonanþã.

Staþi o secundã, domnule senator! Staþi sã ne înþelegem asupra unui lucru. Eu am înþeles cã dumneavoastrã aveþi amendamente la lege.

La ordonanþã.

Numai o secundã!

Amendamente pe care le aprobãm prin aceastã lege.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã vorbiþi de amendamente la ordonanþã, domnule senator, eu nu le regãsesc în raport.

Îmi daþi mie voie, domnule preºedinte?

Vã ascult. În raportul comisiei trebuia sã figureze. Vã ascult.

## **Domnul Dan Stelian Marin:**

## Domnule preºedinte,

Propun ca fraza a doua de la art. 2, dupã formularea ”se vor putea faceÒ, sã continue cu: ”plãþi potrivit acordului de împrumutÒ. Punct! Vã dau scris.

”Eventualele disponibilitãþi ale contului de depozit vor fi fructificate pe piaþa valutarã.Ò

Care este motivaþia? Trecem tot la acord. Doamna ministru de stat, eu îl am aici. Ne uitãm la anexa 1 din acord. Sã punem de acord legea noastrã cu acordul de împrumut. Ce se spune în anexa 1? Am punctul de vedere scris în raport.

Domnule fost premier, eu fac greºeala cã citesc ceea ce urmeazã sã votez

Da. A fost citit, la rându-i, acum o lunã.

Ce cheltuieli sunt interzise a se finanþa din acest acord? Cheltuielile în moneda împrumutatului sau pentru bunuri ºi servicii achiziþionate dupã teritoriul împrumutatului. Avem aici cheltuieli cu bãuturi alcoolice, cheltuieli de protocol, cheltuieli pentru armatã, pentru înzestrare. Pãi, domnilor, dacã acceptãm proiectul de ordonanþã care spune: ”din sumele în valutã, în contul de depozit al Ministerului Finanþelor, deschis la Banca Naþionalã, se vor putea face plasamente la termen sau vânzãri de valutã în funcþie de necesarul de finanþare al deficitului bugetarÒ, noi dãm destinaþie acestui împrumut de 300 milioane dolari ca finanþare a deficitului bugetar. Cheltuielile bugetare în ce monedã se fac? În lei. Cheltuieli interzise a se finanþa din acest acord de împrumut. Putem noi accepta aceastã idee ca ordonanþa pe care o aprobãm sã fie în contradicþie totalã cu acordul de împrumut?

Doamna secretar de stat,

Eu am auzit ce cãutaþi sã-mi explicaþi înainte. Sã ºtiþi cã acordurile, împrumuturile, tragerile de la B.I.R.D. din aceste împrumuturi au o destinaþie precisã, potrivit acordului, ºi nu sunt destinate finanþãrii deficitului bugetar. Sã fie clar! Dau acest amendament ca sã punem de acord Acordul de împrumut cu legea pe care o aprobãm noi aici. Deci, pãrerea mea Ñ ºi solicit Executivului Ñ este sã citeascã acordurile, dupã ce sunt traduse, de împrumut cu Banca Mondialã sau cu alte bãnci, cu alte state. Eu vã mulþumesc ºi vã dau amendamentul.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Ar fi bine sã le citeascã înainte de a le semna.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Din punct de vedere procedural, dacã se doreºte Ñ asta rãmâne la decizia dumneavoastrã Ñ sã se þinã seama de observaþia fãcutã de domnul senator Marin Stelian, la sfârºitul articolului unic trebuie sã se treacã ”cu urmãtoarele modificãri privitoare la ordonanþa de urgenþã.Ò Deoarece articolul unic nu prevede asemenea modificãri ºi atunci, înainte de a introduce în discuþie ºi a vota, trebuie sã votãm întâi dacã suntem de acord cu punctul de vedere exprimat de domnul Marin Stelian, iar dacã suntem de acord, trebuie sã modificãm ºi la articolul unic sã trecem, conform unei proceduri convenitã, ”cu urmãtoarea modificare privitoare la ordonanþã.Ò

Vã mulþumesc. Domnul senator Aichimoaie. Dupã aceea domnul senator Fuior.

## **Domnul Ionel Aichimoaie:**

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Eu vã fac o propunere mai constructivã, totuºi, pentru cã s-au fãcut niºte modificãri de fond la aceastã ordonanþã. Motivaþia adusã de domnul senator Marin Stelian este, cred, suficient de fondatã ºi cred cã comisia noastrã de specialitate nu a luat în calcul toate datele pe care le-a avut la dispoziþie ºi consider cã aceastã ordonanþã trebuie retrimisã la comisie. Nu putem vota aºa, pe picior, sunt modificãri esenþiale în ordonanþã ºi nu putem acum sã luãm o decizie în necunoºtinþã de cauzã. Rugãmintea mea ºi a grupului parlamentar este sã retrimitem la comisie spre o analizã mai profundã, mai profesionistã a acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Fuior.

Dupã aceea domnul senator Dumitraºcu.

Doresc sã vã fac o precizare: observaþi cã ceea ce punem în discuþie nu este modificarea acordului, ci punerea de acord a conþinutului din aceastã înþelegere cu ceea ce includem în ordonanþã ºi în proiectul de lege. Vã rog!

## **Domnul Victor Fuior:**

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Acum o sãptãmânã am avut pe ordinea de zi acest proiect de lege. Domnul ministru Bãsescu a rugat sã amânãm discuþia pânã participã ºi dânsul sã dea anumite lãmuriri. Vreau sã precizez cã, în concordanþã cu cele votate de noi, acordul de împrumut, care este semnat de Geoanã ºi de partea americanã, (împrumut pentru ajustarea sectorului privat), nu mai corespunde. Deci cade tot acordul. Propun trimiterea la comisie ºi prezentarea domnului ministru negociator Bãsescu pentru dezvoltare.

Vã mulþumesc. Domnul senator Dumitraºcu. Vã rog, foarte pe scurt.

Voiam sã spun, domnule preºedinte, atât: în momentul acesta Guvernul României trebuie sã-ºi dea seama cã Parlamentul României nu este pelican. Nu poate înghiþi chiar ºi un asemenea dezacord, pe care îl vede ºi un arheolog subacvatic, între conþinutul unui tratat, unei înþelegeri, unui împrumut ºi ordonanþa care ni se plimbã prin faþa ochilor. Aºadar, în acest moment, Parlamentul ºi-a mai spãlat o patã sau douã ºi devine Parlament. Aºadar, Guvernul României trebuie sã ºtie cã existã un Parlament calificat ºi dacã e cineva în nevoie de a se califica, o parte a Guvernului României ar trebui sã se califice, dupã ce am cerut noi calificarea.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Mulþumesc, domnule senator.

Am o rugãminte mare la dumneavoastrã: sã mai luãm vreo 10 minute de la interpelãri, având în vedere cã avem câteva puncte pe ordinea de zi ºi iniþiatorii sunt aici. Sunteþi de acord, domnule preºedinte, mai facem o analizã în cadrul comisiei?

Deci, vã supun... numai o secundã!... vã supun...

Domnule preºedinte,

Tot ce am ridicat eu aici se regãseºte în raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Am înþeles. S-a înþeles.

Adicã au fost ridicate, nu am aºteptat sã le ridic aici. Vã mulþumesc.

## Corect!

Vã mulþumesc ºi eu. S-a înþeles acest lucru. Liderul de Grup parlamentar al P.D. a cerut trimiterea la comisie sã-l mai vadã încã o datã ºi eu zic sã fim de acord, sã se mai analizeze cu atenþie cã nu stricã, da?

Deci rog votul dumneavoastrã pe aceastã propunere. Cu 87 de voturi pentru, 5 împotrivã, nici o abþinere, s-a votat trimiterea la comisie.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1999 pentru ratificarea Acordului privind forþa multinaþionalã de pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje, la 26 septembrie 1998, ºi Protocolul adiþional al acordului.

Mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte Nicolae Alexandru. Doamna secretar de stat Moroºan, vã rog foarte mult, lãsaþi-ne sã continuãm lucrãrile.

Domnule preºedinte Alexandru, vã aºteptãm la tribunã. Domnul senator Pãvãlaºcu...

Vã ascultãm, domnule secretar de stat. Vã rog, sintezã!

**Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Domnule preºedinte, onoraþi membri ai Senatului,

România a manifestat de la bun început interes deosebit pentru participarea la forþa de pace multinaþionalã din Europa de Sud-Est. Ideea a apãrut în cadrul unei întâlniri a miniºtrilor apãrãrii din þãrile Europei de Sud-Est la Sofia, în 3 octombrie 1997, iar acordul a fost semnat aproape un an mai târziu, la 26 septembrie 1998, la Skopje, de miniºtrii Albaniei, Bulgariei, Greciei, Italiei, Macedoniei Ñ fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Ñ, României ºi Turciei, acord care a suferit apoi unele schimbãri de naturã tehnicã în ceea ce priveºte distribuþia capacitãþilor de comandã, situaþia raportãrilor logistice la asigurarea participãrii în corpurile pe care forþa multinaþionalã le presupune.

Protocolul adiþional a fost semnat la 12 ianuarie la Atena ºi vine sã îmbunãtãþeascã Acordul iniþial pentru forþa de pace multinaþionalã. Necesitatea pentru România este în acelaºi timp de ordin militar dar ºi politic, noi având un rol activ în cadrul comandamentului permanent al forþei, în organismele de consultare ºi de luare a deciziilor, precum ºi în procesul de instruire a unitãþilor ºi subunitãþilor din compunerea forþei. În general, scopul este de a întãri dialogul ºi cooperarea politico-militarã a þãrilor din regiune, între care se aflã ºi 3 þãri membre NATO ºi, în acelaºi timp, de a crea ºanse noi pentru a ne demonstra cã ne-am asumat în mod efectiv rolul de

## Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru apãrare, vã ascultãm. Domnul senator Pãvãlaºcu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu voi repeta ce a spus ºi iniþiatorul, dar, pe scurt, s-au primit avize favorabile de la Comisia de politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ. Comisia avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern ºi îl propune discuþiei plenului Senatului cu rugãmintea de a fi aprobat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Dezbateri generale.

Sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Vã mulþumesc. Trecem pe articole.

Titlul legii.

Sunt observaþii?

Titlul legii, sunt observaþii? Nu. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã nici o abþinere, a fost adoptat.

## **Domnul Victor Fuior**

:

O abþinere am votat.

Douã abþineri. Da. Articolul unic. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Rog votul dumneavoastrã.

Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale ºi acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra, la 1 noiembrie 1974.

Vã rog.

Din partea Comisiei economice, domnul senator Gaita. Iniþiatorul, vã ascultãm.

## **Domnul Aleodor Frâncu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori,

Principalele modificãri ºi completãri introduse în convenþii privesc perioadele ºi condiþiile de efectuare a inspecþiilor navelor privind respectarea regulilor tehnice, precum ºi certificatele eliberate navelor în baza convenþiilor.

Noile capitole prevãzute de amendamente sunt adoptate pentru a se crea regulile ºi instrumentele necesare autoritãþilor competente de a putea interveni prin inspecþii ºi controale intensificate într-o manierã eficientã, în scopul eliminãrii de pe piaþã a navelor sub standard ºi a companiilor de navigaþie care nu asigurã un management al siguranþei corespunzãtor.

Prin cap. XI al anexei la Convenþia SOLAS din 1974 a fost instituit dreptul statului de a controla orice navã care face escalã în porturile aflate sub jurisdicþia sa, indiferent de pavilionul acesteia. Controlul vizeazã modul de exploatare a navei în raport cu normele de siguranþã, de prevenire a poluãrii mediului marin ºi cu standardele minime privind condiþiile de muncã ºi de viaþã la bord.

Acest termen a determinat necesitatea adoptãrii de urgenþã a acestor prevederi internaþionale prin intermediul acestui proiect de lege pe care vã rugãm sã-l aprobaþi.

Vã mulþumesc foarte mult. Din partea Comisiei economice, domnul senator Doru Gaita. Vã rog!

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L281/10 septembrie 1999 pentru analiza în fond a acestui proiect de lege. În ºedinþa din 13 octombrie 1999, împreunã cu specialiºtii Ministerului Transporturi am analizat acest proiect de lege, specificând cã U.E., prin Directiva Consiliului nr. 95/21 a adoptat regulile proprii privind controlul navelor maritime asupra modului de respectare a normelor internaþionale privind securitatea maritimã ºi menþiunea cã existã avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, specificând cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Fuior.

## **Domnul Victor Fuior:**

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

La astfel de proiecte de lege am mai menþionat în nenumãrate rânduri faptul cã la masa iniþiatorului trebuie sã fie ºi Ministerul Afacerilor Externe.

Stimaþi colegi, puþinã liniºte, vã rog frumos! Vã ascultãm, domnule senator.

## **Domnul Victor Fuior:**

L-am cãutat chiar pe domnul secretar de stat Ungureanu ca sã discut aceastã temã, pentru cã de multe ori Consiliul Legislativ ne sesizeazã cu aceastã observaþie, iar noi tot nu intrãm în regulã. Chiar ºi domnul secretar de stat Frâncu a promis ca atunci când mai avem convenþii internaþionale ca iniþiatori vor fi ºi Ministerul Transporturilor ºi Ministerul Afacerilor Externe.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Aveþi dreptate! Expunerea este semnatã ºi de Ministerul Afacerilor Externe. De altfel, doreaþi ºi prezenþa Domniei sale aici. Existã acordul Ministerului de Externe, ca sã vã dau eu rãspunsul.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

E caz fericit. La multe nici nu existã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

A! aici aveþi dreptate. Vã rog sã trecem la votare, dacã nu mai sunt luãri de cuvânt. Titlul legii.

Rog votul dumneavoastrã.

Cu 86 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere, a fost adoptat.

Articol unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere, a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, a fost adoptatã legea.

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

- Dacã mai aveam un pic reuºeam ºi o performanþã.

-

Ne oprim aici.

Pct. 16? Bun. Haideþi! Avem iniþiator? Avem ºi Comisia de buget? Comisia pentru buget, finanþe.

Nu avem ce face.

Vã rog! Domnul senator Paºca.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 153/1999 privind autorizarea Ministerului Finanþelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 milioane D.M. pentru Banca de Export-Import a României, acordat de **Kreditanstalt fŸr Wiederaufbau** pentru realizarea programului de dezvoltare a I.M.M.-urilor cu capital majoritar românesc.

Iniþiatorul, pe scurt! Vã rog foarte mult!

**Domnul Alexandru Mirel Þariuc Ñ** _preºedintele Agenþiei pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vã mulþumesc, domnilor senatori.

Este un proiect de lege simplu, care permite sã se aducã un capital extern ce urmeazã a fi derulat pentru întreprinderile mici ºi mijlocii cu capital majoritar românesc. Dispune de absolut toate avizele.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei. Domnule senator Paºca, vã ascultãm!

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a analizat acest proiect de lege ºi a hotãrât sã avizeze favorabil ºi sã propunã plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea acestuia. Menþionãm cã a primit aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ.

Mulþumesc. Sunt dezbateri generale? Puncte de vedere? Domnul senator Buruianã.

Voi fi foarte scurt în ceea ce am susþinut. Este extrem de îmbucurãtor faptul cã suntem în sfârºit în faþa unei iniþiative care sprijinã în mod concret I.M.M.-urile. Propun sã o votãm.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Titlul legii.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Vã rog, votul dumneavoastrã!

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat.

Mulþumesc.

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, a fost adoptatã.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Haideþi, vã rog, sã prcurgem ºi acest punct din ordinea de zi, respectiv: Întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa pentru a ne da rãspunsul la interpelarea domnului senator Moisin.

Cred cã numai una aveþi, da? Sau douã?

Douã avem.

Am o interpelare.

Imediat! Numai o secundã! Îl ascultãm pe domnul secretar de stat ºi dupã aceea vã dau cuvântul.

Vã mulþumesc.

Prin interpelarea formulatã de dumneavoastrã, aþi solicitat sã fiþi informat în legãturã cu circumstanþele încredinþãrii Programului special de reabilitare a zonelor miniere defavorizate din Valea Jiului, Gorj ºi Vâlcea cãtre Societatea EUROFINANCES S.A. Vulcan.

În legãturã cu acestea, precizãm urmãtoarele:

1. Ordonanþa privind unele mãsuri pentru aprobarea ºi implementarea Programului special de reabilitare a unor zone miniere ºi a unor zone cu dezechilibre economice ºi sociale a fost emisã în temeiul dispoziþiilor art. 1 lit. c) pct. 8 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe. Proiectul a fost iniþiat de cãtre Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere ºi avizat de cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Ministerul Finanþelor.

2. Cât priveºte avizul Ministerului Justiþiei Ñ deci, eu vorbesc numai din punct de vedere al Ministerului Justiþiei Ñ menþionãm cã, potrivit dispoziþiilor art. 8 alin. 3 din Metodologia privind pregãtirea, elaborarea, avizarea ºi prezentarea propunerilor de acte normative care se înainteazã Guvernului, precum ºi procedurile de supunere spre adoptare a acestora, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 851/1997, astfel cum a fost modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 745, avizul este unul de legalitate.

Din punct de vedere al legalitãþii, acest proiect aprobat de cãtre Guvern nu ridicã nici o problemã. De altfel, pro-

iectul a fost avizat ºi de cãtre Consiliul Legislativ, la solicitarea Guvernului, avizul fiind comunicat cu nr. 57/20.01.2000.

În opinia noastrã, discuþiile apãrute în legãturã cu aceastã ordonanþã vizeazã în exclusivitate oportunitatea mãsurilor dispuse, ºi nu legalitatea acestora, iar Ministerul Justiþiei nu are competenþa legalã de a se pronunþa cu privire la oportunitatea unei mãsuri. Responsabilitatea oportunitãþii unei mãsuri, dispuse printr-un act normativ, revine iniþiatorului, ce cunoaºte cel mai bine situaþia de fapt care impune luarea acestei mãsuri.

În nota de fundamentare ce a însoþit proiectul se precizeazã cã Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltare ºi Implementare a Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere, în baza studiului de fundamentare prezentat de societatea comercialã cu capital privat, EUROFINANCES S.A. Vulcan, au elaborat un program special, complex, de reabilitare a acestor zone, vizând, în principal, valorificarea potenþialului energetic al râurilor Jiu, Gilort ºi Olt, programul având la bazã cererea de ofertã fãcutã de cãtre Societatea Comercialã EUROFINANCES S.A. Vulcan cãtre cele douã autoritãþi.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Moisin, Édacã mai aveþi vreo întrebare suplimentarã.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

De fapt, în cadrul interpelãrii, am cerut numai poziþia oficialã a ministerelor care au fost nominalizate în cadrul discuþiilor care au apãrut în presã. Bineînþeles cã în presã. Bineînþeles cã în presã nu au fost precizate poziþii oficiale. Eu trebuie sã mã declar de acord cu aceastã poziþie ºi vreau sã ascult ºi pãrerile celorlalte ministere.

Vreau însã sã informez pe domnii colegi cã am primit un rãspuns ºi din partea Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, semnat de doamna Smaranda Dobrescu, ministru, ºi care precizeazã cã Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale nu este implicat în procedurile de încredinþare a Programului special de reabilitare a zonelor miniere defavorizate din Valea Jiului.

Bineînþeles cã ºi la celelalte rãspunsuri, dacã sunt semnate ºi parafate de cãtre miniºtri sau factorii responsabili din ministere, trebuie sã mã declar de acord, pentru cã nu am elementele suficiente sã îmi precizez o poziþie clarã. Am vrut numai sã se stingã odatã aceastã discuþie care este în presã ºi la Televiziune, întreþinutã în mod permanent ºi care, practic, creeazã o impresie negativã asupra unui program de reablitare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Pentru domnul senator Corneliu Bucur mai aveam un rãspuns. Dacã dânsul nu este, pot sã vã las rãspunsul scris.

Este domnul senator? Nu este, da? Rugãmintea mea este cã ar fi bine sã-i transmiteþi rãspunsul în scris.

Las la secretariatul dumneavoastrã ambele rãspunsuri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la întrebãri ºi interpelãri, ca sã terminãm cu colegii noºtri, care aºteaptã nerãbdãtori. Domnul Cotarcea Harlambie. Vã ascultãm!

Domnule preºedinte Nicolae Vãcãroiu,

Obiectul interpelãrii mele este urmãtorul ºi se adreseazã domnului prim-ministru, Mugur Isãrescu:

La Societatea Comercialã de Construcþii Metalice: **Bocºa** , judeþul Caraº-Severin, cu un numãr de 1.500 de salariaþi, de care depinde în mare mãsurã viaþa ºi existenþa întregului oraº, de 20 de zile asistãm la lupte pentru acapararea conducerii acestei unitãþi. Zeci de bodyguarzi aduºi din Timiºoara de cãtre una din conducerile întreprinderii se luptã cu sute de salariaþi, producând pe lângã pagube materiale, ºi rãniri de persoane, capete sparte, mâini ºi picioare rupte, în rândul ambelor pãrþi aflate în conflict.

Acest fenomen se petrece ca urmare a faptului cã Prefectura Judeþului Caraº-Severin ºi Fondul Proprietãþii de Stat nu intervin pentru respectarea legii, având, probabil, interese privind privatizarea acestei societãþi.

Societatea Comercialã MOCARS S.A. Caransebeº a fost vândutã în mod fraudulos unui S.R.L. din Oradea, al cãrui patron, Eva Reka Pastai, care avea o datorie de aproximativ 950 de milioane de lei pentru mobila cumpãratã ºi neachitatã, a cumpãrat societatea cu 1,4 miliarde lei, cu sprijinul doamnei Verest—y de la F.P.S. Bucureºti. Investiþiile prevãzute în contractul de vânzarecumpãrare, în valoare de 1 milion de dolari, nu au fost realizate nici pânã în prezent. Mai mult, au fost desfãcute contractele de muncã la 500 de salariaþi, conform art. 130 lit. a) din Codul muncii, deºi aceºtia aveau o vechime în muncã de peste 20 de ani.

La societatea Comercialã TENECO S.A. din Caransebeº, investitorii strãini, dupã ce au realizat ºi ºi-au însuºit profituri de milioane de dolari, în decembrie 1999 au disponibilizat peste 500 de salariaþi prin desfacerea contractelor de muncã, fãrã ca aceºtia sã beneficieze de sumele care li se cuvin, conform prevederilor legale privind drepturile disponibilizaþilor ºi ale ºomerilor.

Având în vedere cele arãtate mai sus, rog Guvernul RomânieiÉ

Vã rog sã sintetizaþi!

Da, acum. Având în vedere cele arãtate mai sus, rog Guvernul României sã alcãtuiascã de urgenþã o comisie care sã se deplaseze la S.C. Construcþii Metalice **Bocºa**

la S.C. MOCARS S.A. ºi la S.C. TENECO S.A., ambele din Caransebeº, pentru soluþionarea legalã a situaþiei.

Altfel vom asista, domnule prim-ministru, la o situaþie similarã celei de la Reºiþa, din decembrie 1994, existând posibilitatea ca în întreg Banatul sã se aprindã scânteia unei noi revoluþii.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Gaita Doru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În prezenta interpelare mã adresez domnului primministru Mugur Isãrescu.

Încã din noiembrie 1997 am atras atenþia asupra mineritului la ora respectivã ºi, mai ales, asupra perspectivei acestuia, având în vedere problemele deosebite create de Ordonanþa de urgenþã nr. 9 ºi nr. 22 din 1997.

Programul de restructurare trebuia sã cuprindã ansamblul de mãsuri de naturã organizatoricã, tehnicã, tehnologicã, managerialã ºi financiarã distinctã, sã asigure diminuarea pierderilor, a plãþilor restante, a fluxurilor financiare negative ºi sã aibã ca efect Ñ deci, doar ca efect Ñ micºorarea numãrului de personal.

Prin disponibilizãrile fãcute s-a depãºit cu mult programul de restructurare în segmentul forþã de muncã. Nu au existat aceste programe clare ºi viabile ºi s-au crezut problemele rezolvate prin plãþi compensatorii.

De asemenea, nu au fost precizate, aºa cum am cerut, etapele de implementare.

În mijlocul iernii, populaþia Vãii Jiului se aflã într-o situaþie de disperare ºi de sãrãcie imposibil de suportat, unii dintre greviºtii foamei chiar ameninþând cã îºi vor da foc în faþa primãriei din Lupeni.

Vã cer, domnule prim-ministru, ca ajutorul pasiv dat familiilor disponibilizaþilor care nu au condiþii de întreþinere sã fie alocat pânã la obþinerea locului de muncã alternativ, ºi nu aºa cum s-a stabilit în prezent, sã se creeze de urgenþã locuri de muncã reale pentru toþi cei afectaþi ºi disponibilizaþi, aºa cum am amintit, pentru ca perioada de platã pasivã sã fie cât mai micã.

De asemenea, având în vedere cã toate acþiunile de pânã acum au fost, practic, fãrã rezultat, vã rog a dispune o anchetã care sã reflecte câþi bani s-au cheltuit pânã în prezent, care a fost eficienþa lor ºi cine se face rãspunzãtor de aceastã situaþie din Valea Jiului. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Mortun Alexandru.

Actuala interpelare este adresatã domnului prim-ministru al României, Mugur Isãrescu, ºi domnului Nicolae Noica, ministrul lucrãrilor publice ºi amenajãrii teritoriului.

Alãturi de Moldova Nouã, municipiul Drobeta TurnuSeverin este singurul oraº din România a cãrui alimentare cu apã se face direct din Dunãre.

De zeci de ani, locuitorilor municipiului Ñ 120.000 în prezent Ñ li se oferã drept apã de bãut, prin filtre uzate ºi depãºite, un amestec de clor ºi impuritãþi adunate de Dunãre încã de la izvoare.

În ultimul timp, în apele fluviului s-au diluat produºi petrochimici rezultaþi din combinatele iugoslave bombardate ºi, mai nou, drept bomboanã pe colivã, o însemnatã cantitate de cianuri.

De mult, de foarte mult timp, mi s-a promis cã vom bea o apã curatã, prin aducþiunea din izvoarele Topleþ ale judeþului Caraº-Severin.

Cu toatã obstrucþia recentã a diriguitorilor judeþului vecin, ºi, în mod suspect, a ministrului mediului, lucrarea începutã cu modice fonduri a continuat. A continuat mai mult pe hârtie, deoarece fondurile alocate bugetelor locale au fost simbolice ºi, astfel, o lucrare în care s-au cheltuit, începând din 1995, 100 de miliarde de lei, ºi care este realizatã în proporþie de o treime, riscã sã devinã piesã de muzeu, în timp ce în ultima sãptãmânã municipiul a vãzut apã numai sub formã de ploaie.

Asociindu-mã nemulþumirii crescânde, explozive, a locuitorilor oraºului, vã întreb, domnilor miniºtri:

1. Intenþioneazã Guvernul României sã se gândeascã ºi la locuitorii municipiului Drobeta Turnu-Severin ºi sã aloce de la buget suma de 200 de miliarde de lei pentru finalizarea lucrãrilor?

2. Are Guvernul României voinþa politicã de a include acest municipiu într-unul din programele Uniunii Europene de reabilitare a alimentãrii cu apã în mod prioritar?

3. Dacã rãspunsurile vor fi negative, îºi poate asuma Guvernul României rãspunderea faþã de genocidul lent la care îi supune, cu bunã ºtiinþã, pe locuitorii unui oraº care încã mai sperã?

Mulþumesc foarte mult. Înþeleg cã nu mai avem întrebãri.

Îl rog pe domnul secretar L‡szl— BorbŽly, pe domnul preºedinte Petroniu Vãsâi ºi pe domnul Eugen Nicolescu, secretar general-adjunctÉ Nu a venit? Atunci, domnii Petroniu Vãsâi ºi L‡szl— BorbŽly, vã rog sã poftiþi aici pentru a da un rãspuns domnului senator Moisin la problema cu programul special de reabilitare.

Luaþi loc ºi dumneavoastrã acolo. O sã rãspundem direct, sã meargã operativ. Vã rog frumos! Sau aici, unde doriþi. Avem acolo douã locuri.

Vã ascultãm, domnule L‡szl— BorbŽly!

## **Domnul BorbŽly L‡szl— Ñ** _secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Considerãm cã acest program este un program bun ºi care va ajuta aceste zone defavorizate.

În legãturã cu ordonanþa, eu cred cã sunt câteva formulãri care ar trebui totuºi revizuite. Este punctul de vedere al Ministerului Lucrãrilor Publice.

În legãturã cu art. 2 alin. 1 ºi 3É Aceastã prevedere care stipuleazã cã aceastã firmã EUROFINANCES S.A. este atât proiectant, cât ºi executant al lucrãrilor, aºa cum este formulatã în ordonanþã, este contrarã prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 592/1993, care stipuleazã cã agentul economic care a elaborat proiectul tehnic nu poate fi declarat eligibil în calitate de contractant pentru realizarea investiþiei.

De fapt, acest lucru l-am sesizat noi, Ministerul Lucrãrilor Publice. Nefiind avizatori la ordonanþã, am sesizat pe primul ministru, domnul Mugur Isãrescu, prin adresa nr. 2264 din 8.02.2000, solicitând, la aceste douã puncte, unde am înþeles cã este ºi o greºealã de redactare, modificarea ordonanþei, intrând, de fapt, în legalitate ºi clarificând exact aceste prevederi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Domnul preºedinte Vãsâi.

**Domnul Petroniu Vãsâi Ñ** _secretar de stat la Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere_ **:**

În textul rãspunsului meu am prevãzut o serie de aspecte introductive ca sã arãt contextul în care s-a elaborat aceastã ordonanþã. Voi trece peste ele, le voi înmâna domnului senator Moisin.

Mã voi referi acum doar la aspectul legat de oportunitatea încredinþãrii acestui program firmei EUROFINANCES S.A.

Deci, pe fond, Ordonanþa Guvernului îºi propune aprobarea Programului special mai sus menþionat ºi încredinþarea implementãrii acestuia ofertantului S.C. EUROFINANCES S.A., în conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice, art. 16 lit. j).

Acest articol din Legea privind achiziþiile publice, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, reglementeazã circumstanþele de utilizare a procedurii de achiziþie dintr-o singurã sursã. În acest sens, persoana juridicã achizitoare poate achiziþiona bunuri, realiza investiþii sau angaja servicii prin solicitarea unei oferte de preþ de la un singur contractant, în urmãtoarele circumstanþe Ð deci, lit. j) Ð alte circumstanþe stabilite prin hotãrâre de Guvern Ð aºa spune textul ordonanþei.

În speþã, circumstanþa pentru utilizarea preocedurii de achiziþie dintr-o singurã sursã o reprezintã realizarea obiectivelor programului Ð anexa la aceastã ordonanþã.

Prin aprobarea ordonanþei, Guvernul a apreciat asupra oportunitãþii ºi necesitãþii utilizãrii achiziþiei dintr-o singurã sursã, apreciere ce incumbã, de drept, potrivit art. 16 lit. j) din Ordonanþa privind achiziþiile publice.

Circumstanþele în care se poate realiza achiziþia dintr-o singurã sursã, prevãzute la art. 16 lit. a) Ð i), adicã acelea prin licitaþie, sunt individualizate pentru respectivele cazuri, iar lit. j), derogatoriu, lasã la aprecierea Guvernului aprobarea oricãrei alte circumstanþe, prin hotãrâre de Guvern, în speþã, ordonanþa Guvernului care este un act legislativ de rang superior.

Aºadar, în contextul social-economic existent în zonele pentru care Programul special urmeazã sã funcþioneze, având în vedere obiectivul stabilit la punctul 1 lit. e), ºi anume ”reconversia forþei de muncã disponibilizate existentã în zonele de implementare a Programului specialÒ, circumstanþa o constituie urgenþa în ceea ce priveºte necesitatea creãrii locurilor de muncã în zonele miniere Ð Valea Jiului, Gorj ºi Vâlcea.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule senator Moisin, mai doriþi sã puneþi întrebãri suplimentare?

Rãmân la poziþia dinainte. Voi lua textele respective sã le compar, sã le analizez ºi ulterior îmi voi exprima un punct de vedere în cauzã. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã îmi permiteþi, doar o singurã precizareÉ

Da, vã rog.

Sã-mi îngãduiþi sã prezint toate documentele domnului senator Ioan Moisin, pentru a-ºi face o imagine generalã despre acest proiect. Deci, îi voi prezenta toate documentele care au stat la baza elaborãrii acestui proiect de ordonanþã.

Bun. Vã mulþumim foarte mult.

Domnilor secretari, ºi dumneavoastrã vã mulþumim.

Doresc sã vinã un material ºi din partea Ministerului Industriei ºi Comerþului.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

S-a reþinut. A rãmas interpelarea pe care a-þi fãcut-o. Vã mulþumesc foarte mult. Închidem ºedinþa noastrã de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei