Antonie Iorgovan

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Domnule prim-ministru, Onoraþi membri ai Guvernului,

Dincolo de nume, de patimi ºi de subiect, noi ca una dintre Camerele Parlamentului României ºi ca orice Camerã din lumea civilizatã, suntem sclavii regulei. Oricât am încerca noi sã facem altceva decât ne îngãduie regula numãrul unu, ºi aceasta este Constituþia, regula numãrul doi este legea, regula numãrul trei este regulamentul nostru, nu putem sã facem. ªi atunci, domnule preºedinte, dacã nu dãm o interpretare fireascã, corectã, în logica ºi în spiritul lor acestor reguli care ne cârmuiesc activitatea, nu vom da o notã, indiferent de subiectul, pânã la urmã, care vizeazã o moþiune sau o întrebare sau o interpelare, de aºezare întru normalitate, aºa cum ne strãduim. Pentru cã aici s-a vorbit, ºi eram obligat sã dau aceastã explicaþie, s-a vorbit despre o aºa numitã cutumã.

Domnule preºedinte ºi onorat Senat,

Sã-mi fie cu iertare, dar acea cutumã, sau despre o cutumã în Senatul României, vorbim în condiþiile în care Regulamentul Senatului, care a fost în vigoare pânã la acest regulament adoptat de noi în sesiunea extraordinarã, a fost declarat în mare parte neconstituþional ºi a fost declarat de mult timp de Curtea Constituþionalã. În loc, Senatul României, cel care a fost, ºi mã rog, cu majoritatea cunoscutã, sã fi fãcut o operaþie de aºezare a regulamentului în spiritul deciziei Curþii Constituþionale ºi sã vorbim despre o cutumã parlamentarã pe un regulament pus în consonanþã cu legea fundamentalã, nu s-a

întâmplat acest lucru. Am dori, noi cei care am lucrat la texte, ºi cred cã nu se supãrã colegii din Comisia juridicã dacã vorbesc în numele lor, pentru cã am fost pe la toate partidele politice, sã reþinem atenþia tuturor colegilor din Senat cã s-a schimbat nu numai litera, dar ºi filozofia regulamentului, acolo unde se vorbeºte despre moþiune. Deci, filozofia vechiului regulament, care era un regulament preconstituþional, înainte de Constituþie, a fost filozofia unui text aºa cum s-au priceput cei care l-au redactat în condiþiile în care þara trebuia aºezatã printrun Regulament al Senatului, dupã alegerile din mai 1990.

Dacã vorbim, însã, acum despre moþiune, nu putem sã vorbim decât în litera ºi spiritul Constituþiei Ñ aºa cum s-a spus. Or, într-un text din Consttiuþie, de care s-a fãcut abstracþie, constat, nu e, de fapt, primul text de care s-a fãcut abstracþie, pânã când am venit noi, dar, mã rog, e altã problemã, de ConstituþieÉ Acel text spune cã moþiunea este un act juridic, e art. 64, e textul Ñ garda pe margine Ñ actele juridice ºi cvorumul legal. Dacã moþiunea este aºezatã în Constituþie, dupã lege ºi dupã hotãrâre, atunci nu ne puteam juca cu textele regulamentului când este vorba de un act juridic al Senatului. E motivul pentru care în regulamentul pe care l-am adoptat noi, am venit cu aceste precizãri la art. 148 alin. 3: moþiunea trebuie sã fie întocmitã corespunzãtor actelor juridice, ºi nu mai erau aceste texte. Mai mult decât atât, domnule preºedinte ºi onorat Senat, domnule prim-ministru ºi onoraþi membri ai Guvernului, s-a dat un drept, deci este un drept nou pe care fostul preºedinte al Senatului nu l-a avut, sau preºedinþii care au condus Senatul pe baza regulamentului vechi. Este art. 150 alin. 2, care vã îngãduie dumneavoastrã, ca preºedinte al Senatului, sã apreciaþi dacã mai este cazul sã discutãm sau nu. Dumneavoastrã aþi fãcut mai mult decât vã îngãduie textul. Deci, într-o interpelare a literei regulamentului ºi a spiritului democratic, care trebuie sã domneascã în acest regulament, n-aþi spus-o expres, dacã eraþi un jurist de profesie, aþi fi spus cum spun judecãtorii: ”Unim excepþia cu fondulÒ. Dumneavoastrã aþi unit, de fapt, excepþia, ca nu cumva, tocmai colegii noºtri de la Partidul România Mare, dar indiferent de la care partid ar fi venit cu aceastã moþiune, ºi probabil cã se creeazã o practicã acum în Senatul nostru de a se uni excepþiile cu fondul. Dar faptul cã se uneºte excepþia cu fondul nu înseamnã cã noi pânã la urmã trebuie sã ne abatem de la regulament; dacã s-a ridicat o excepþie, ea nu poate fi înlãturatã decât prin vot. Aici am vrut sã scot în evidenþã. Dacã este înlãturatã excepþia prin vot, atunci se voteazã moþiunea pe fondul ei, dar dacã a fost adoptatã excepþia, Senatul a reþinut excepþia, atunci rãmâne fãrã obiect votul asupra moþiunii în substanþa ei.