Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 mai 2002
procedural · respins
Szab— K‡roly-Ferenc
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Discurs
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
Este locul ºi este cazul ca, pe marginea acestui proiect legislativ, sã se spunã aici câteva cuvinte, chiar dacã nu intenþionez sã propun vreun amendament, fiindcã nici nu ar fi regulamentar.
Problema de bazã se referã la implicarea forului legiuitor în anumite chestiuni. Sã nu fiu înþeles greºit, dar nu aº vrea sã ajungem pânã acolo încât Parlamentul sã stabileascã vreun preþ. Ar fi o absurditate ºi împotriva propriilor mele principii, nu numai a acelor principii înscrise în Constituþia României, care emite un postulat spunând cã România are economie de piaþã.
Cât de mare încãrcãturã politicã are aceastã chestiune în legãturã cu tarifele la prestaþiile fundamentale Ñ sã le spunem aºa Ñ ºi executate într-un regim de cvasimonopol, chiar dacã s-au fãcut anumiþi paºi de cãtre guvernãrile de dupã 1989 în direcþia liberalizãrii economiei de piaþã... Numai cã în economia de piaþã cumpãrãtorul dicteazã, în principal.
Aici, în luarea de cuvânt precedentã, colegul nostru a subliniat anumite ciudãþenii. Eu le-aº formula într-un limbaj mai puþin elaborat, dacã mi se permite. Am impresia cã nici Guvernul nu ºtie ce se fierbe în cazanele nu ale Ministerului Industriilor ºi Resurselor, ci în birourile acelui for cãruia i s-a delegat cu prea mare largheþe, aº spune, ºi cu insuficient control Ñ aº fi de acord ºi cu aceastã delegare, dacã ar fi ºi un control! Ñ competenþa de a stabili niºte lucruri care stau la baza evoluþiei preþurilor în general care determinã, cu o pondere imensã Ñ aº zice chiar tragicã Ñ, nivelul de trai al cetãþenilor ºi bugetul fiecãrei familii faþã de care forul legiuitor eu cred cã are anumite responsabilitãþi, pe baza principiului reprezentãrii.
Cu alte cuvinte, atât în cazul energiei electrice, cât ºi în cazul gazelor naturale, atunci când apare ºtirea despre faptul petrecut deja al unei mãriri de tarif, de obicei, cã nu prea se întâmplã invers, explicaþiile ulterioare nu vin decât sã probeze, chiar ºi la nivelul cel mai înalt, cã, de fapt, în anumite cazuri, nici chiar primul-ministru nu ºtie dinainte cã se va produce un asemenea eveniment ºi desigur cã în anumite circumstanþe nu mai poþi sã dai înapoi de la un asemenea act extrem de dificil de explicat.
Prin urmare, cred cã pe parcursul anilor Ñ ºi fãrã nici un fel de referire la culoarea politicã ºi la susþinerea parlamentarã a unui guvern aflat în funcþiune Ñ aceastã procedurã a Parlamentului de a lua la cunoºtinþã din presã de unele decizii care pe urmã influenþeazã Ñ eu nu spun numai cota politicã ºi indicele de popularitate al cuiva Ñ viaþa întregii þãri ºi evoluþia preþurilor în absolut toate celelalte domenii, fiindcã nu prea existã domenii care nu fac apel la aceºti furnizori în situaþie de monopol.
ªi atunci mi-am permis sã fac acest mini discurs ca un semn al faptului cã preocupãrile Parlamentului au fost insuficiente ºi mi se pare cã nu are relevanþã dacã ne uitãm la încercarea de a subordona agenþiile acestea Ñ sã le spunem autoritãþile de reglementare din sfera aceasta Ñ Ministerului Industriilor ºi Resurselor. Mi se pare o atitudine naturalã, chiar dacã ea nu trebuie totdeauna acceptatã.