Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 mai 2002
Senatul · MO 78/2002 · 2002-05-18
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru pentru sãptãmâna 13Ñ18 mai a.c.
Aprobarea dezbaterii în procedurã de urgenþã a proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produ- sele cosmetice
Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind comerþul electronic
Aprobarea retrimiterii la Comisia economicã a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2000 pri- vind unele mãsuri referitoare la preþurile ºi tarifele pentru energia electricã ºi termicã
· procedural · respins
· procedural
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
366 de discursuri
Permiteþi-mi sã vã anunþ cã din totalul de 140 senatori ºi-au anunþat prezenþa 112. Avem 7 absenþi motivat: 3 membri ai Guvernului, 3 în concediu medical.
ªedinþa va fi condusã de subsemnatul ºi de cei doi colegi ai mei, domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi domnul senator Ion Vela.
Aþi primit ordinea de zi a ºedinþei Senatului pentru ziua de astãzi. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi ordinea de zi.
Ordinea de zi a fost aprobatã cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.
Programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna aceasta este urmãtorul: pentru astãzi, începând de la ora 9,30 pânã la 13,00 Ñ aþi primit ºi aveþi în mape programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna viitoare Ñ program obiºnuit. Deci, lunea ºi joia, plen; marþi ºi miercuri, comisii permanente; vineri ºi sâmbãtã, activitãþi în circumscripþii electorale.
Dacã sunt observaþii? Înþeleg cã nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat ordinea de zi ºi programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare.
La punctul urmãtor, stimaþi colegi, avem aprobarea dezbaterii cu procedurã de urgenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.
Dacã sunt observaþii? Supun aprobãrii ca aceastã lege sã intre în procedurã de urgenþã. Vã rog sã votaþi.
Procedura de urgenþã s-a votat cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 14 abþineri.
Doamnelor ºi domnilor senatori...
Vã rog, vã ascultãm.
O lege care a trezit multe pasiuni în comisia de mediere. Rezultatul îl aveþi difuzat la casetã. Vã propun sã luãm pe articole.
De acord.
La numãrul curent 1, art. 1, punctele 1, 2, 4, 5, 6 ºi 7Ñ11, respectiv, la Senat, 8Ñ13. Numãrul curent 1 înþeleg cã este text comun, da?
Text comun.
În unanimitate, votat de cãtre comisie. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.
S-a aprobat textul comun propus de comisia de mediere, cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri.
Tot la numãrul curent 1 lit. a) avem text Senat, deci, nu-l supunem la vot. Litera b), text Senat. La litera c) comisia de mediere propune eliminarea, da?
Eliminarea, da.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.
Cu 98 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere s-a votat.
Urmeazã punctul 2, text Senat. Tot la numãrul curent 1, poziþia 4, se propune text comun, votat, de asemenea, în unanimitate de cãtre comisie.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.
La numãrul curent 5 se propune textul Camerei Deputaþilor, aprobat în unanimitate de comisia de mediere. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a aprobat.
La punctele 5 ºi 6, text Senat, deci nu
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
La punctele 9, 10, 11, 12, text Senat. La numãrul 13, pe textul Senatului, respectiv punctul 11 pe textul Camerei Deputaþilor se propune cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.
- Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri,
- s-a aprobat.
La numãrul 2, respectiv art. 2 alin. 1, 2, 3, nou-introdus de Senat, se propune text Camera Deputaþilor la numãrul 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã
- abþineri, s-a aprobat.
La nr. 2, text comun, aprobat în unanimitate de comisia de mediere. Observaþii? Nu. Vã rog sã votaþi.
- Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,
- 5 abþineri, s-a aprobat.
La punctul 2 avem ºi lit. a) ºi b), unde se propune text Camera Deputaþilor, aprobat în unanimitate de comisia de mediere. Observaþii? Vã rog sã votaþi.
- Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri,
- s-a aprobat.
Tot la punctul 2 lit. c) ºi d) se propune text comun cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi
- 5 abþineri, s-a aprobat.
- De asemenea, se propune introducerea unui d[1] ), da?
Da, d[1] ).
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Deci, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Observaþii? Vã rog sã votaþi.
Cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 8 abþineri, s-a adoptat.
La numãrul 3, lit. a), f), se propune text Senat, deci, nu
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
La lit. c), text Senat. La numãrul curent 3, art. 3 alin. 1 ºi 2, text Senat. La alin. 2 lit. a) ºi b), text comun, propus în unanimitate de comisia de mediere. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.
Cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.
La alin. 3 ni se propune text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.
La numãrul curent 4, respectiv lit. a), b), c) d), e), f), g), h), i), inclusiv numãrul curent 5, texte Senat, deci nu
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
- s-a aprobat.
- La lit. b), c) ºi d), text Senat, nu supunem aprobãrii. La numãrul curent 4 art. 5, avem alin. 1, text Senat.
- La alin. 2, text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.
Vã rog sã votaþi acest alin. 2.
- S-a aprobat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã,
- 4 abþineri.
La numãrul curent 5, titlul capitolului 3, text Senat.
Art. 7, text Senat, deci nu-l
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
- împotrivã, 6 abþineri.
Alin. 3, text Senat; alin. 5, text Senat. Art. 9 de la numãrul curent 8 Ñ avem text Senat la alin. 1, 2. La alin. 3 ni se propune text comun, de asemenea, votat în unanimitate de comisia de mediere. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 5 abþineri.
La alin. 3 lit. a), text Senat. La lit. b), de asemenea, text comun, ca ºi la alin. 4, text comun. Dacã sunt observaþii? Nu. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 96 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 6 abþineri.
La alin. 4, în formula Camerei Deputaþilor, care devine alin. 2 al art. 8, în aceeaºi redactare, varianta Senatului. De asemenea, la alin. 5. La punctul 5 alin. 3, text Senat. Titlul capitolului 4, numãrul curent 9, text Senat. Art. 11, text Senat.
La art. 12, numãrul curent 11 alin. 1 ºi 2, se propune text comun. Deci, un text comun, votat în unanimitate de cãtre comisia de mediere. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri.
La art. 13, numãrul curent 12, avem text Senat, pânã la...
Text Senat. Art. 14 alin. d).
La alin. 13, text Senat. Deci, la art. 14 lit. a)... La lit. b) se propune text comun de cãtre comisia de mediere. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 97 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a aprobat.
La acelaºi numãr curent 13, la punctul 2 se propune text Senat, deci, nu e cazul sã votãm.
Alin. 3.
La alin. 3, text comun, da?
Da.
Votat în unanimitate de comisia de mediere. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a aprobat.
La art. 15 de la numãrul 14 s-a mers pe text Senat, mai puþin lit. b) alin. 2 ºi 3, unde s-a mers pe text comun, aprobat în unanimitate de comisia de mediere.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 97 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 8 abþineri.
La numãrul curent 16, art. 16 la punctele 1 ºi 2, avem text Senat.
La numãrul 1 ºi 3, text Senat. La numãrul 4, s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor. La fel la nr. 5 ºi 6, text Camera Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 8 abþineri.
La numãrul curent 17 art. 17 alin. 1, text comun, votat, de asemenea, în unanimitate de comisia de mediere. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 9 abþineri.
La alin. 2, text Senat. La alin. 3, 4, 5, 6, 7, 8, text comun, propus în unanimitate de comisia de mediere. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 8 abþineri.
La numãrul 9, text Senat. La numerele 10, 11, 12, 13, text comun. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, o abþinere, s-a aprobat.
La numãrul curent 18 art. 18, deci ”codul de conduitãÒ alin. 1, text comun. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 87 de voturi pentru, douã împotrivã, 4 abþineri, s-a aprobat.
La alin. 2 lit. a), b), c) d), text Senat. La alin. 3, text comun. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri.
La alin. 3 lit. a), b) ºi c) s-a mers însã pe textul Senatului.
La numãrul curent 19, capitolul 4 alin. 1 s-a mers pe text Senat. La alin. 2, text comun. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 7 abþineri, s-a adoptat.
La numãrul curent 22, la fel.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
La 22, textul Senatului, pânã la capãt.
La numãrul curent 23, art. 23 alin. 1 ºi 2, text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 95 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere.
La alin. 3, text Senat. La alin. 4, text Senat.
La numãrul curent 24 art. 24 alin. 3 lit. a) ºi c) s-a mers pe text Senat.
La numãrul curent 25, art. 26, de asemenea, text Senat.
La numãrul curent 26, art. 27 alin. 1, 2, 3, text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a votat cu 93 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 7 abþineri.
Alin. 4 lit. a) ºi c), text Senat.
La numãrul curent 27 art. 28 alin. 1 ºi 2, avem text comun. Observaþii? Nu. Vã rog sã votaþi.
S-a votat cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 6 abþineri.
La numãrul curent 24, s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor la alin. 1 ºi 2. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri.
La numãrul curent 28, alin. 3, text comun, propus cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 101 voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a aprobat.
La numerele curente 29, 30, 31, text Senat. Deci nu le
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Vã mulþumesc foarte mult.
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2000 privind unele mãsuri referitoare la preþurile ºi tarifele pentru energia electricã ºi termicã.
Domnule secretar de stat, vã ascultãm. Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã mulþumesc pentru prezenþã.
Vã rog, prezentaþi o sintezã.
## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat_
_în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Aº dori sã prezint motivaþia acestei ordonanþe. Încerc sã fiu foarte scurt.
În anul 1996 a intrat în vigoare Legea concurenþei, care a stabilit faptul cã preþurile produselor, tarifele serviciilor ºi lucrãrilor se stabilesc în mod liber, cu excepþia celor practicate în cadrul activitãþilor cu caracter de monopol. Prin Ordonanþa Guvernului nr. 7/1998 au fost aprobate aceste tarife, printre care ºi cel pentru energia electricã. Procesul normal, legislativ evolutiv, cât ºi în economie a fãcut ca prin ratificarea Legii nr. 14/1997, prin care România a aderat la Tratatul Cartei energiei electrice ºi, implicit, la deschiderea pieþei de energie electricã, sã aparã necesitatea ca preþul energiei electrice ºi termice sã nu mai fie avizat de cãtre Oficiul Concurenþei, aceasta ºi ca urmare a faptului cã s-a înfiinþat Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în domeniu, respectiv ANRE.
În consecinþã, ordonanþa de urgenþã care se aflã în momentul de faþã în discuþie în cadrul Senatului prevede ca preþul energiei electrice ºi termice sã nu mai fie supus avizului Oficiului Concurenþei, ci el sã se stabileascã pe baza unui cumul de factori tehnici, economici, de cãtre autoritatea competentã, respectiv ANRE.
Vã mulþumesc.
Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu prezintã raportul Comisiei economice.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Faþã de cele arãtate aici de domnul secretar de stat aº adãuga în plus cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ asupra acestui proiect ºi al Comisiei noastre pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Existã un amendament prezentat în anexa nr. 1 la raport, amendament însuºit de toþi mem-
brii comisiei din Senat ºi cu care cred cã este de acord ºi reprezentantul Guvernului.
Da, aºa este.
Vã mulþumesc foarte mult.
Dezbateri generale? Înþeleg cã nu sunt luãri de cuvânt. Da? Vã ascultãm, domnule...
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Chiar am formulat un amendament la raportul comisiei, deci este un amendament la anexa 2, cu care comisia n-a fost de acord.
Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei are printre atribuþiile ei principale ºi fixarea preþului la energie. Or, tocmai în acest domeniu Autoritatea Ñ dar ºi în altele Ñ nu desfãºoarã nici un fel de activitate care sã convingã cã este în stare sã facã aºa ceva. Dacã ne reamintim doar de faptul cã în ultimul timp chiar ministrul industriilor a apãrut de câteva ori pe post ºi a anunþat cã preþul energiei electrice se mãreºte cu 16 dolari, dupã care a revenit ºi a spus cã se mãreºte cu 14 dolari ºi ne gândim la faptul cã nici pânã acum Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei nu ºi-a spus pãrerea în acest sens, tragem concluzia cã aceastã Autoritate îºi desfãºoarã activitatea într-un mod supus, dirijat ºi controlat de cãtre Ministerul Industriei ºi Resurselor. De fapt, activitatea ei nu este independentã, ci se desfãºoarã în subordinea Ministerului Industriei ºi Resurselor. Mai mult decât atât. De la înfiinþare ºi pânã acum, aceastã Autoritate a emis o serie de acte, ºi reamintesc aici doar contractele dintre furnizorii de energie ºi beneficiari, deci niºte contracte unicat în lume, în care numai beneficiarii au obligaþii, iar furnizorii nici un fel de obligaþii. Mai mult. Dacã înainte de..., sã zicem în Õ95, furnizorul de energie era obligat la anumite daune pentru întreruperea energiei electrice de ordinul minutelor, maxim o orã, în contractul propus iniþial de ANRE putea sã întrerupã 48 de ore, chiar ºi unui combinat ca ALRO Ñ Slatina, care îngheaþã în câteva secunde, ºi furnizorul de energie nu plãtea nici un fel de daune.
În ce priveºte piaþa de energie de care vorbea domnul ministru aici, aº preciza cã în România nu existã încã piaþã de energie. Producãtorul este unic, monopolul de producere a energiei electrice în România existã, iar piaþa de care vorbeºte Ministerul Industriei ºi Resurselor este o piaþã în care anumiþi intermediari, în general, firme de apartament, sunt între ”HidroelectricaÒ ºi niºte aºa-ziºi consumatori eligibili. Deci, având în vedere toatã aceastã activitate a ANRE-ului, precum ºi importanþa totalã a preþului energiei electrice în evoluþia economicã a României am propus ºi susþin ca amendament ca preþul energiei electrice sã fie stabilit, în continuare, cu avizul Oficiului Concurenþei. Dacã acest preþ nu se va stabili cu avizul Oficiului Concurenþei, ci de cãtre ANRE, sã nu ne imaginãm cã ANRE va avea vreodatã vreo contribuþie în stabilirea acestui preþ. Domnul ministru a afirmat aici cã acest preþ se stabileºte în urma unui cumul de factori, de nu ºtiu ce... Nu. ANRE va stabili acest preþ în urma unui cumul de infuenþe, în urma unui numãr de dirijãri.
Da, vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt ºi alte luãri de cuvânt? Domnule senator Szab—, vã ascultãm.
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
Este locul ºi este cazul ca, pe marginea acestui proiect legislativ, sã se spunã aici câteva cuvinte, chiar dacã nu intenþionez sã propun vreun amendament, fiindcã nici nu ar fi regulamentar.
Problema de bazã se referã la implicarea forului legiuitor în anumite chestiuni. Sã nu fiu înþeles greºit, dar nu aº vrea sã ajungem pânã acolo încât Parlamentul sã stabileascã vreun preþ. Ar fi o absurditate ºi împotriva propriilor mele principii, nu numai a acelor principii înscrise în Constituþia României, care emite un postulat spunând cã România are economie de piaþã.
Cât de mare încãrcãturã politicã are aceastã chestiune în legãturã cu tarifele la prestaþiile fundamentale Ñ sã le spunem aºa Ñ ºi executate într-un regim de cvasimonopol, chiar dacã s-au fãcut anumiþi paºi de cãtre guvernãrile de dupã 1989 în direcþia liberalizãrii economiei de piaþã... Numai cã în economia de piaþã cumpãrãtorul dicteazã, în principal.
Aici, în luarea de cuvânt precedentã, colegul nostru a subliniat anumite ciudãþenii. Eu le-aº formula într-un limbaj mai puþin elaborat, dacã mi se permite. Am impresia cã nici Guvernul nu ºtie ce se fierbe în cazanele nu ale Ministerului Industriilor ºi Resurselor, ci în birourile acelui for cãruia i s-a delegat cu prea mare largheþe, aº spune, ºi cu insuficient control Ñ aº fi de acord ºi cu aceastã delegare, dacã ar fi ºi un control! Ñ competenþa de a stabili niºte lucruri care stau la baza evoluþiei preþurilor în general care determinã, cu o pondere imensã Ñ aº zice chiar tragicã Ñ, nivelul de trai al cetãþenilor ºi bugetul fiecãrei familii faþã de care forul legiuitor eu cred cã are anumite responsabilitãþi, pe baza principiului reprezentãrii.
Cu alte cuvinte, atât în cazul energiei electrice, cât ºi în cazul gazelor naturale, atunci când apare ºtirea despre faptul petrecut deja al unei mãriri de tarif, de obicei, cã nu prea se întâmplã invers, explicaþiile ulterioare nu vin decât sã probeze, chiar ºi la nivelul cel mai înalt, cã, de fapt, în anumite cazuri, nici chiar primul-ministru nu ºtie dinainte cã se va produce un asemenea eveniment ºi desigur cã în anumite circumstanþe nu mai poþi sã dai înapoi de la un asemenea act extrem de dificil de explicat.
Domnul senator Leca.
## Domnule preºedinte,
Stimat Senat,
Am dorit sã intervin vizavi de aceastã problemã din câteva motive.
În primul rând, cu scuze pentru aparenta lipsã de modestie. Crearea acestei autoritãþi naþionale în domeniul energiei este rezultatul ºi al activitãþii mele, cu mult înainte de a se deschide piaþa, în perioada când lucram în RENEL ca preºedinte, în scopul câºtigãrii de experienþã, a pregãtirii oamenilor care vor lucra în aceastã instituþie ºi a înþelegerii mai corecte a problemelor legate de consecinþele reglementãrii preþului energiei.
Dupã pãrerea mea nu existã Ñ ºi domnul ministru Oanã poate confirma Ñ nici un alt element de preþ mai delicat, mai dificil ºi cu mai multe consecinþe economice ºi sociale decât preþul energiei. Cunoscând în interior aceastã instituþie, am participat la elaborarea ºi validarea procedurilor pe care le are în spate ºi care reprezintã reglementãri valabile în piaþa energiei. În primul rând, nicãieri în lume autoritatea de reglementare nu este total independentã, tocmai având în vedere consecinþele deciziilor pe care le ia. Ea trebuie sã aibã o legãturã Ñ care trebuie definitã corect ca amploare Ñ cu Guvernul. Cui ar trebui sã i se subordoneze? Sigur, sunt douã posibilitãþi: Parlamentului ºi Guvernului, respectiv primului-ministru, în economia aºezatã. Economia noastrã nu este încã în situaþia de a da aceastã poziþie ANRE-ului ºi sã trecem într-o fazã intermediarã în care Ministerul Industriilor ºi Resurselor, care gestioneazã sectorul energiei, are responsabilitãþi faþã de acest sector, ºi de aceea s-a spus ”coordoneazã aceastã agenþieÒ.
Pãrerea mea este cã acest procedeu nu trebuie exclus în momentul de faþã, astfel încât aceastã responsabilitate pe care o are Ministerul Industriilor ºi Resurselor sã fie anulatã. Sã nu uitãm cã în sectorul energiei ne confruntãm azi cu probleme care reprezintã acumulãri din anii anteriori care sunt de o dimensiune economicã ºi socialã pe care o cunoaºtem foarte bine.
În acest context, mi se pare firesc ca în etapa actualã Ministerul Industriilor ºi Resurselor sã aibã anumite responsabilitãþi Ñ faþã de autonomia acestei instituþii Ñ care se vor reduce în timp.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Vreau sã vã reamintesc, stimaþi colegi, cã sunt douã reglementãri Ñ ºi nu trebuie uitat Ñ pe care le-a aprobat Parlamentul prin lege.
Prima lege a fost fãcutã de Parlamentul anterior, prin care ”orice depreciere a cursului mai mult de 5% înseamnã actualizarea preþului la energieÒ. Guvernul este obligat sã execute.
A doua lege, aprobarea, în urmã cu 3 luni, a Memorandumului cu F.M.I., unde una din condiþiile de bazã este ca preþul la energia electricã sã fie la nivelul preþului mediu mondial. Noi suntem încã departe de acest preþ mediu mondial.
## **Domnul Ion Cârciumaru**
**:**
ªi salariul?! Preþul, da, ºi salariul, nu?!
Noi trebuie sã facem eforturi sã creºtem puterea de cumpãrare a populaþiei, astfel încât sã facã faþã nu legat de acest preþ al energiei.
A treia problemã. Vã imaginaþi cã nici un guvern nu este fericit sã majoreze preþul la energie, care provoacã efecte în lanþ în toatã economia ºi stricã toþi parametrii. Dacã nu asta este problema. Doar am dat exemple, ca sã ºtiþi cã noi am votat niºte legi ºi Executivul este obligat sã le punã în aplicare.
Stimaþi colegi, legat de acest amendament, propus de domnul senator, care se referã la includerea: Oficiului ConcurenþeiÒ, rog, punctul de vedere al Guvernului.
Noi, în ºedinþa Comisiei economice, când s-a dezbãtut acest punct nu am fost de acord cu amendamentul domnului senator Bîciu.
Preºedintele Comisiei economice?
Nici membrii Comisiei economice nu ºi-au însuºit acest punct de vedere.
Motivaþia este legatã de ceea ce s-a spus.
De ceea ce s-a spus ºi de actele normative în vigoare.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
...cu ce sã intervinã Oficiul Concurenþei în astfel de situaþii. Mã rog, aveþi argumentaþia ºi în anexa dumneavoastrã.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
**Domnul Ion Solcanu**
**:**
Listã!
## **Doamna Angela Mihaela Bãlan:**
Listã!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Rog, listã la liderii de grupuri parlamentare! Trecem la anexa nr. 1...
Stimaþi colegi, vã rog, liniºte! V-am explicat ºi procedura de vot, deci nu puteþi spune cã nu aþi înþeles, ci nu sunteþi atenþi, probabil.
Trecem la amendamente admise. E un singur amendament. Sunt observaþii? Nu sunt observaþii la amendamentul admis.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Domnule preºedinte, cer cuvântul pe procedurã.
Vã rog, domnule senator.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
În urma votului final suntem în prezenþa unui text inedit, ºi anume: pe de o parte, se spune în amendamentul însuºit de comisie la punctul 3 ”fãrã avizul Oficiului ConcurenþeiÒ, pe de altã parte, s-a adoptat amendamentul colegului nostru Bîciu ”cu avizul Oficiului ConcurenþeiÒ.
Vã rog sã ieºim din aceastã dilemã.
Putem soluþiona, domnule Solcanu, ºi la mediere, dar totuºi sã nu ne facem de râs.
Domnule preºedinte, vã rog...
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Nu vã dau cuvântul!
Domnule senator, repet; nu este nimic abuziv când este vorba de a supune votului plenului.
În al doilea rând, ce sã facã comisia? S-au spus toate argumentele posibile ºi imposibile. Vã mai dau dreptul sã mai argumentaþi o datã ºi sã convingeþi colegii.
## **Domnul Ion Cârciumaru**
**:**
S-au convins...
## Domnule preºedinte,
Cred cã nu mai existã nici o dilemã. Dezbaterea a fost pentru aceastã lege dacã în cuprinsul ei va exista ”cu avizul Oficiului ConcurenþeiÒ sau ”fãrã avizul Oficiului ConcurenþeiÒ.
Întrucât plenul Senatului a votat ca preþul energiei sã fie stabilit cu avizul Oficiului Concurenþei în punctele introduse de mine ca amendament, consider cã modificarea a încã unui punct ºi înlocuirea lui ”cuÒ cu ”fãrãÒ nu este nici o problemã ca legea sã treacã fãrã a mai fi retrimisã la comisie.
Nu putem, mã refer la calitatea Senatului, sã mergem cu douã texte care spun unul ”cuÒ, altul ”fãrãÒ la mediere. Ar fi pur ºi simplu absurd.
Dacã-mi permiteþi sã mai spun ceva...
Vã rog.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Stimate coleg, nu luaþi numai ce vã convine. Tot plenul a votat cu numãr mai mare de voturi ”fãrã avizul Oficiului ConcurenþeiÒ. Avem douã soluþii: intrãm cu douã texte în divergenþã Ñ sigur cã asta înseamnã o notã proastã pentru Senat Ñ ºi putem merge la mediere, pentru cã nu poþi sã laºi ”cuÒ sau ”fãrãÒ, douã alineate abordate diferit.
Domnule senator, nu aveþi cuvântul. Deci este o problemã de decizie ºi mi se pare corect, fiindcã suntem totuºi Senatul României.
Vã rog sã fiþi de acord ca, pe procedurã normalã, sã supun plenului Senatului rediscutarea ºi revotarea acestor texte. Numai plenul hotãrãºte. Dacã nu sunteþi de acord, mã rog.
Vã rog sã votaþi.
Plenul a hotãrât sã reluãm, ca sã luãm o decizie, cu 76 de voturi pentru, 32 împotrivã ºi o abþinere.
Vã rog sã ridicaþi încã o datã argumentele dumneavoastrã, domnule senator.
Vã rog sã ascultaþi cu atenþie.
Domnule preºedinte, ar fi total incorect sã se rediscute în acest moment amendamentul ºi votul la celãlalt articol, care cuprinde ”fãrã avizul Oficiului ConcurenþeiÒ. În mod corect ar fi ca acest text sã se retrimitã la comisie, sã vedem aceastã greºealã, cã nu am avut timp sã vãd nici mãcar eu, sã observ dacã cele arãtate de domnul preºedinte sunt conforme. ªi atunci se poate lua o decizie corectã.
Pentru moment consider cã deja este abuzivã chestiunea.
Probabil cã acea formulare de la punctul 3, la care s-a referit domnul preºedinte, unde ne-a scãpat cã este trecut ”fãrã avizul Oficiului ConcurenþeiÒ, iar în punctele care s-au votat la amendamentul meu ”cu avizul Oficiului ConcurenþeiÒ a fost o scãpare. Nu îmi mai reamintesc, fiindcã legea am discuta-o mai demult în comisie, dacã cumva nu am formulat ºi acolo, deoarece eu am cãutat în tot textul de lege sã pun numai ”cu avizul Oficiului ConcurenþeiÒ. Nici mãcar nu am acum textul legii, ca sã mã dumiresc dacã este aºa. Nu-l am la mine în acest moment. Din acest motiv cer retrimiterea la comisie, pentru cã þin foarte mult ca Oficiul Concurenþei sã participe la stabilirea preþului energiei. Repet, înfiinþarea ANRE Ñ cu tot respectul pentru domnul senator Leca Ñ este un lucru bun, dar, aºa cum îºi desfãºoarã activitatea acum, nu are absolut nici un cuvânt de spus în domeniul reglementãrii preþului energiei.
Doresc ca acest proiect de lege sã fie rediscutat în comisie.
E bine dacã doriþi aºa. Vã rog, doamna senator.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
În calitatea pe care o am de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, vã solicitãm 10 minute pentru consultãri, ca sã nu mai fie discuþii. Vã rugãm mult de tot.
Cu cine sã vã consultaþi?!
În grup.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Pãi tot grupul este de acord.
**Din salã**
**:**
Nu! Nu!
Nu.
Nu e tot grupul?
Cu atât mai bine.
## **Doamna Angela Mihaela Bãlan:**
Vã rugãm.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
**:**
Procedurã, mai înainte!
Procedurã! Vã rog, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
S-au emis pãreri cã în cuprinsul acestei legi fiind douã prevederi contradictorii, legea poate merge la mediere. Nu e aºa. Medierea se face între opinii diferite ale celor douã Camere, nu între opiniile diferite ale aceleiaºi Camere. Pentru prestigiul Senatului, la care sunt convins cã toþi þinem, trebuie sã gãsim soluþia ca sã nu dãm celeilalte Camere o asemenea atitudine contradictorie a Senatului României.
Rog pe colegii de la Partidul România Mare sã ia în considerare ºi aceastã situaþie.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
Domnule preºedinte, o subliniere proceduralã.
Da, domnule senator Predescu.
## Domnule preºedinte,
Domnul senator Quintus are dreptate. Nu ne gãsim în faþa posibilitãþii unei medieri. Suntem exact în faþa unei legi contradictorii _in terminis,_ ceea ce nu este permis. Aceastã contradicþie _in terminis_ trebuie eliminatã. De aceea, plenul s-a ºi pronunþat sã rediscutãm toate textele.
Bun, asta am ºi fãcut. Rediscutarea textelor ºi nu un abuz de putere din partea mea. Din cauza asta v-am supus la vot. S-a cerut, conform regulamentului, 10 minute. La 10,30 ne revedem în salã. Stimaþi colegi, avem ºi legi organice, vã rog toatã lumea sã fie prezentã, ca sã parcurgem ordinea de zi.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Poftiþi în salã!
Doamna senator Ciocan, vã ascultãm.
## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**
**:**
Mã numesc Angela Bãlan.
Scuzaþi-mã! A trecut Paºtele, cã dãdeam mielul, dar se poate da ºi acum.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã m-aþi rebotezat, dar, totuºi, amintesc ºi plenului Senatului cã mã numesc Bãlan Angela Mihaela ºi sunt senator ºi vicelider la Partidul România Mare.
Dupã consultãrile avute, vã rugãm sã retrimiteþi aceastã lege de aprobare a ordonanþei la comisie.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Deci, stimaþi colegi, pentru cã totuºi este vorba de douã texte în divergenþã, propun sã fim de acord cu aceastã variantã: sã o retrimitem la comisie. Rog comisia sã facã un efort dupã încheierea ºedinþei o orã sã rediscute textele, astfel încât sã le luãm luni în discuþie.
Sã facem un efort, fiindcã este vorba de un singur alineat care trebuie pus de acord de cãtre membrii comisiei.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Domnule preºedinte, vã rog, un minut!
Vreau sã anunþ plenul Senatului cã greºeala de la amendamentul votat de comisie nu porneºte de la Comisia economicã a Senatului, ci de la Camera Deputaþilor, deoarece Ordonanþa Guvernului nr. 67/2000 nu are decât 3 articole. Camera Deputaþilor introduce art. 5 alin. 3 ºi 4, deci sare ºi peste art. 4, nu a fost atentã când a scris aºa ceva ºi de aici a pornit toatã neînþelegerea.
Domnule senator Bîciu, s-a înþeles. Vã rog sã discutaþi la comisie ºi veniþi cu un punct de vedere. Luni reluãm discuþia pe text.
Deci trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþiilor de credit în vederea administrãrii fondurilor pentru acordarea de microcredite.
Domnule secretar de stat, vã ascultãm.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Voi avea plãcerea sã susþin aceastã ordonanþã împreunã cu domnul secretar Gheorghe Oanã, de la Ministerul Finanþelor Publice.
Vã rog, mai tare, sã vã auzim.
Nu ºtiu de ce nu merge suficient de tare.
Vorbiþi mai tare ºi merge.
Împreunã cu domnul secretar de stat Gheorghe Oanã vom susþine acest proiect de lege prin care se doreºte aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000.
Aº dori sã precizez câteva elemente în definirea acestei ordonanþe.
Ordonanþa Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþilor economici pentru acordarea de microcredite a avut la bazã câteva elemente. Printre acestea aº semnala; interesul scãzut al bãncilor pentru acordarea de credite în sume mici, dobânzile ridicate care au fost ºi sunt încã practicate de cãtre bãnci, sistemul complicat al garanþiilor ºi neacordarea de credite în mod culant au fãcut ca accesul micilor întreprinzãtori la împrumuturi bancare sã fie foarte limitat. Pe de o parte.
Pe de altã parte, Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare a negociat niºte împrumuturi cu Ministerul Finanþelor Publice Ñ respectiv PSAL. Guvernul României s-a angajat sã adopte reglementãri privind acreditarea unor organisme care sã administreze fondul pentru microcredite, condiþie pentru eliberarea tranºei a II-a din împrumut.
În fine, ultima idee pe care vreau sã o precizez din partea specificã a Ministerului Industriilor ºi Resurselor. În momentul de faþã, agenþiile acreditate folosesc aceste microcredite mai mult pentru zona de reconstrucþie minierã. Mã opresc aici, probabil cã domnul secretar de stat Gheorghe Oanã mai adaugã niºte elemente specifice Ministerului Finanþelor Publice.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul senator ªtefan Viorel.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, analizând prezentul proiect de lege, supune spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul în forma transmisã de Camera Deputaþilor, cu douã amendamente prezentate în anexã la raport.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Dezbateri generale? Sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Observaþii la cele douã amendamente? Nu. Guvernul este de acord cu ele?
De acord.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
În aceste condiþii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Vã mulþumesc.
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãþilor din domeniul jocurilor de noroc.
Vã rog, domnule secretar de stat Oanã.
## **Domnul Gheorghe Oanã Ñ** _secretar de stat în_
## _Ministerul Finanþelor Publice:_
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Obiectul de reglementare al Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 îl reprezintã stabilirea taxelor de autorizare în lei, cu posibilitatea actualizãrii lor, în funcþie de evoluþia ratei inflaþiei. Aceasta s-a realizat iniþial de Ministerul Finanþelor Publice, prin ordin al ministrului, însã, dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 166/1999 de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare, acest lucru s-a fãcut prin hotãrâre a Guvernului.
Prin Ordonanþa Guvernului nr. 36/2000, s-a prevãzut perfecþionarea prevederilor existente, prin redefinirea ºi delimitarea concretã a tipurilor de jocuri de noroc practicate în România, s-au stabilit taxele de autorizare în echivalent euro, s-au reconsiderat sancþiunile privind nerespectarea termenelor de platã la bugetul de stat a acestor taxe, cu scopul întãririi disciplinei financiare în acest domeniu.
Ordonanþa a produs deja efecte. Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ la 26 martie 2002. Suntem de acord cu proiectul ºi cu raportul comisiei.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este prezentat de domnul preºedinte ªtefan Viorel. Vã ascultãm.
## Domnule preºedinte,
Onorat Senat,
Comisia noastrã avizeazã favorabil prezentul proiect de lege ºi îl propune plenului spre dezbatere ºi adoptare în forma transmisã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele prezentate în anexa la raport, amendamente puse de acord cu iniþiatorul.
Vã mulþumesc.
## Dezbateri generale.
Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt. Nu avem amendamente respinse.
Dacã sunt observaþii la amendamentele propuse de cãtre comisie? Nu sunt.
## Domnule preºedinte,
Modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 privind reglementarea modului ºi a condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, prin Ordonanþa Guvernului nr. 37/2000, a avut în vedere sã reglementeze urmãtoarele situaþii:
Ñ situaþia bunurilor mobile sau imobile care provin din succesiuni vacante, fãrã moºtenitori legali sau testamentari, a bunurilor mobile fãrã stãpân, precum ºi a celor pãrãsite;
Ñ extinderea categoriilor de beneficiari care pot beneficia de atribuirea cu titlu a acestor bunuri intrate în proprietatea privatã a statului, în special instituþii de cult sau alte asemenea;
Ñ alte reglementãri privind mijloacele de platã în valutã neconvertibilã ºi recuperarea din veniturile încasate din valorificarea cheltuielilor efectuate pentru valorificarea acestor bunuri.
Proiectul include instituþiile de cult, ministerele ºi alte autoritãþi ale administraþiei publice centrale, locale sau neguvernamentale, între cele care beneficiazã de atribuirea cu titlu gratuit a unor bunuri intrate în proprietatea statului.
Faþã de cele de mai sus, propunem ºi susþinem adoptarea proiectului de act normativ în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.
Guvernul este de acord?
## Vã mulþumesc.
De acord.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Stimaþi colegi, în aceste condiþii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2000 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi a condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului.
Domnul secretar de stat Oanã, vã rog, o sintezã.
Avem raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Cine prezintã? Domnul secretar Predescu, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã rog.
## Domnule preºedinte,
Modificarea legislativã extinde sfera bunurilor ºi are în vedere, în principal, încã 3 categorii: bunurile care provin din succesiuni vacante; bunurile mobile fãrã stãpân ºi cele considerate ca fiind pãrãsite, cu instituirea procedurii de verificare a situaþiei bunurilor apreciate ca fiind pãrãsite ºi stabilirea cazurilor în care ele se restituie adevãraþilor proprietari, când aceºtia se identificã. Altfel, trec în proprietatea statului ºi sunt supuse valorificãrii instituite prin aceastã reglementare.
Cele douã comisii nu au formulat amendamente. S-au depus amendamente pe care nu le-au acceptat, ale domnului senator Ionel Alexandru Ñ constituie anexa 1 la raport Ñ ºi, în consecinþã, comisiile solicitã plenului Senatului acceptarea raportului ºi adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.
Stimaþi colegi, avem un amendament respins, al domnului senator Ionel Alexandru. Este aici?
Nu este prezent.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nefiind, înseamnã cã nu îºi mai susþine amendamentul.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Permiteþi-mi sã
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la urmãtorul proiect de lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului.
Domnul secretar de stat Oanã prezintã punctul de vedere al Guvernului.
## Domnule preºedinte,
Prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 au fost preluate cu ocazia dezbaterii Ordonanþei Guvernului nr. 37/2000. Deci au fost preluate integral în aceastã ordonanþã, cu ocazia dezbaterii în Camera Deputaþilor.
Ca atare, prevederile acesteia nu-ºi mai au rostul ºi, în consecinþã, propunem ºi susþinem respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 113/2000.
Domnul secretar Predescu prezintã raportul comun.
Raportul comun al comisiilor confirmã situaþia prezentatã de domnul secretar de stat riguros exactã. Ordonanþa Guvernului nr. 113/2000 a rãmas fãrã obiect de reglementare, pentru cã prevederile acesteia au fost preluate în Ordonanþa Guvernului nr. 37/2000, pe care am votat-o mai înainte, motiv pentru care raportul este de respingere a Ordonanþei Guvernului nr. 113/2000.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.
Stimaþi colegi, nu avem amendamente.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2001 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi a condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului.
Domnul secretar de stat Oanã, punctul de vedere al Guvernului, vã rog.
## Domnule preºedinte,
Prin aceastã ordonanþã, s-a dorit sã se reglementeze situaþia valorificãrii bunurilor de natura produselor din tutun ºi din alcool, intrate în proprietatea privatã a statului, precum ºi acele mãsuri pentru lãrgirea sferei de aplicare a prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi a condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului.
De asemenea, s-au adus clarificãri privind situaþia bunurilor intrate în proprietatea privatã a statului, care nu se regãsesc pe teritoriul României ºi pentru care se fac demersuri, pe cale diplomaticã, în acest sens.
Astfel, s-au operat modificãri referitoare la excluderea de la trecerea în proprietatea privatã a statului a bunurilor care nu îndeplinesc condiþiile de comercializare, având ca efect reducerea cheltuielilor de valorificare cu aceste bunuri; reglementarea clarã a condiþiilor de valorificare a bunurilor confiscate, care constituie corp delict sau mijloace de probã în procedurã judiciarã; includerea în categoria bunurilor exceptate de la valorificare, în condiþiile Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998, a altor categorii de bunuri, respectiv materialele lemnoase, metalele preþioase, pietrele preþioase ºi bijuteriile din aceste materiale, respectiv obiectele de cult.
Valorificarea acestor bunuri urmeazã a fi fãcutã de cãtre organele de specialitate ale statului care au competenþã de a gestiona astfel de bunuri.
Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ la 12.02.2001, iar comisia de specialitate a Senatului a întocmit raportul pe care îl veþi asculta în continuare.
Faþã de cele de mai sus, propunem ºi susþinem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2001, aºa cum a fost aprobat de Camera Deputaþilor.
Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci este prezentat de domnul secretar Predescu. Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Cele douã comisii au constatat cã, pe lângã categoriilie de bunuri al cãror regim juridic este reglementat prin actele juridice pe care le-am dezbãtut pânã acum, sunt ºi alte categorii care nu aveau regimul juridic reglementat, în special cel de valorificare, atunci când asemenea bunuri intrã, pe cãi legale, în proprietatea privatã a statului, motive pentru care, completãrile enunþate de domnul secretar de stat sunt dispoziþiile complinitoare ale reglementãrii legale privind bunurile confiscate, intrate în proprietatea statului prin alte mijloace legale, ºi modalitãþile de valorificare a acestora, potrivit regimului lor specific sau categoriei lor de folosinþã, dupã cum s-a menþionat.
Soluþia Camerei Deputaþilor a fost constatatã ca fiind cea corespunzãtoare, motiv pentru care cele douã comisii nu au formulat amendamente la proiectul de lege adoptat de Camera Deputaþilor. Nici amendamente respinse nu sunt, motiv pentru care vã solicitãm acceptarea raportului prezentat de cele douã comisii ºi adoptarea proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vã mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi, dezbateri generaleÉ Vã rog, domnul senator Bîciu, vã ascultãm.
## **Domnul Constantin Bîciu:**
## Domnule preºedinteÉ
Numai o secundã! V-am rugat foarte mult sã închideþi telefoanele mobile.
Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
Profit de prezenþa reprezentantului Ministerului Finanþelor Publice ºi de prezenþa la masã a preºedinþilor Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru a lãmuri ºi eu, ºi colegii mei o problemã.
Deci am în faþã Constituþia României din 1991, care, dupã cum ºtim, nu a suferit nici un fel de modificãri. La pagina 66 este definitivã la art. 135 proprietatea. Proprietatea publicã sau privatã, iar proprietatea publicã este definitã ca proprietatea care aparþine statului. Nu
existã în Constituþie noþiunea de ”proprietate privatã a statuluiÒ.
Distinºii noºtri colegi ne pot explica ºi nouã de unde apare aceastã noþiune nedefinitã nici de dicþionarul limbii române, nici de Constituþie?
Mulþumesc.
Domnul senator PredescuÉ Avem lege, sã ºtiþi, pentru asta.
Avem o lege care reglementeazã proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia. Acesta este titlul exactÉ
Legea nr. 213/É
Éiar ceea ce este în afara bunurilor ce constituie proprietatea publicã este proprietatea privatã. Proprietatea publicã are nu numai statul, ci ºi unitãþile administrativteritoriale Ñ judeþele, municipiile, oraºele, comunele Ñ ºi toate sunt subiecþi ºi ai proprietãþii private.
Problema este foarte simplã, este lãmuritã chiar de Constituþie ºi nu cred cã trebuie sã stãruim asupra acestei chestiuni, care e atât de cunoscutã, încât i se spune ”o problemã banalãÒ.
Domnul senator Iorgovan.
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
În legãturã cu reglementarea proprietãþii în Constituþie, trebuie sã avem în vedere cele douã aspecte. Pe de o parte, este vorba de art. 41, care se ocupã de dreptul de proprietate, pe de altã parte, este vorba de textul care a fost citat ºi care se aflã în alt titlu al Constituþiei, în titlul consacrat economiei ºi finanþelor, unde se vorbeºte despre proprietate în sens economic.
Acolo unde se vorbeºte despre dreptul de proprietate, vorbim despre dreptul de proprietate privatã, indiferent de titular. ªi, dacã spunem ”indiferent de titularÒ, se subînþelege cã orice subiect de drept, orice persoanã fizicã ºi orice persoanã juridicã Ñ iar statul ºi unitãþile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice Ñ pot sã fie titulare ºi ale dreptului de proprietate privatã.
În celãlalt text, la art. 135, în primul alineat este discutatul alineat ”Statul ocroteºte proprietateaÒ. În alin. 2 se face o clasificare a proprietãþii. A fost nevoie de acest text în Constituþie, tocmai pentru a se înþelege cã în 1991 s-a terminat cu proprietatea socialistã, care era de stat ºi cooperatistã, a întregului popor etc. Vorbeºte legiuitorul constituant de douã forme de proprietate: proprietate privatã ºi proprietate publicã.
În alineatul urmãtor se aratã care sunt titularii proprietãþii publice ºi legiuitorul constituant se opreºte Ñ nu vreau sã insist, au fost multe discuþii în Constituantã, dacã nu ar fi trebuit sã fie ºi alþii Ñ la stat ºi la unitãþile administrativ-teritoriale, iar în alineatul urmãtor sã arate Ñ _exempli gratia_ Ñ ce constituie obiect al proprietãþii publice, adicã proprietatea care este numai a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale. ªi spunem noi, în drept Ñ deci sunt lucruri care nu mai trebuie explicate Ñ, cã principiile se presupun ºi excepþiile se reglementeazã în mod expres.
Dacã legiuitorul constituant a înþeles sã circumstanþieze sfera bunurilor proprietate publicã, se subînþelege cã restul bunurilor, altele decât cele care sunt vizate de alin. 4 al art. 135, pot sã fie în proprietate privatã, inclusiv a statului.
Deci întrebarea ”Unde este prevãzutã în Constituþie noþiunea de proprietate privatã a statuluiÒ îºi gãseºte rãspunsul exact la textul la care domnul coleg s-a referit, numai cã, sã mã scuze, e nevoie de un pic de interpretare juridicã, iar lucrul ãsta presupune ºi facultatea de drept.
Asta nu înseamnã cã noi nu avem dreptul sã întrebãm, pentru cã nu avem facultatea de drept. Da, domnule senator Bîciu.
Dacã îmi permiteþi un drept la replicãÉ
Vã rog.
## Domnule preºedinte,
Dacã un avocat de prestigiul domnului senator Iorgovan îmi spune cã o lege modificã legea fundamentalã, Constituþia, adicã Legea nr. 213/1998 care defineºte proprietatea privatã, ºi cã, pentru a înþelege acest lucru, este nevoie sã ai o facultate de drept Ñ cum sã vã spun? Ñ comentariile sunt de prisos. Mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Eu cred cã nu meritã sã continuãm. Ce a fost de înþeles eu cred cã dumneavoastrã aþi înþeles. De acord, însã, cã orice coleg senator, chiar dacã nu are studii de drept, are dreptul sã punã întrebãri.
Stimaþi colegi, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt luãri de cuvânt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii bancare nr. 58/1998.
Domnul preºedinte ªtefan Viorel, vã rog sã luaþi loc. Domnul secretar de statÉ
Este iniþiativã legislativã.
Este iniþiativã? Domnul Sârbulescu, vã rog sã luaþi loc lângã domnul Oanã.
Colegul nostru, domnul senator Sârbulescu, prezintã aceastã iniþiativã legislativã.
Vã ascultãm.
Deºi a beneficiat de competenþe sporite ºi proceduri de supraveghere speciale, din martie 1991 ºi pânã astãzi, Banca Naþionalã a României nu a obþinut rezultatele corespunzãtoare, culminând cu falimentarea unor bãnci importante din þara noastrã.
Alte bãnci s-au menþinut ºi se menþin în dificultate, creând mari probleme sistemului financiar-bancar ºi amplificând presiunile asupra pieþelor monetarã ºi valutarã, dar, îndeosebi, asupra bugetului de stat.
Privind rapoartele anuale întocmite, indiferent de guvernare, conducerea Bãncii Naþionale a României a tratat, de multe ori, formal cauzele ºi mãsurile de reglementare a situaþiilor de mai sus, cosmetizând, practic, problemele unui sistem bancar inadecvat pentru dezvoltarea unei economii de piaþã.
În acelaºi mod, în rapoartele întocmite sunt tratate politicile monetare, valutare ºi de credit aplicate de BNR ºi rezultatele acestora.
În aceastã situaþie de gravitate pentru sistemul financiar-bancar românesc se impune înfiinþarea, în temeiul unei legi, a unui consiliu de supraveghere bancarã care sã aibã ca funcþie realizarea, cu mare rãspundere, în faþa societãþii civile, prin personal specializat, a politicilor monetare, valutare ºi de credit, stabilitatea monedei naþionale ºi viabilitatea sistemului financiar-bancar românesc.
Domnule preºedinte, am înþeles cã raportul este negativ ºi am câteva obiecþii la raport, dupã prezentarea lui.
Da. Domnul preºedinte ªtefan Viorel prezintã raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Comisia noastrã, luând în dezbatere propunerea legislativã, a concluzionat, aºa cum a informat deja ºi iniþiatorul, adoptându-se raport de respingere, raport negativ.
Sigur, aº vrea sã detaliez puþin asupra argumentelor care au determinat votul majoritãþii membrilor comisiei spre a fi negativ.
Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare modificarea art. 66 din Legea bancarã nr. 58/1998, în sensul cã activitatea bãncilor sã nu mai fie supravegheatã, pe viitor, de Banca Naþionalã a României, ci de un organism nou înfiinþat, denumit în textul legii ”Consiliul de Supraveghere Prudenþialã BancarãÒ.
Acest consiliu ar urma, conform propunerii legislative, sã aibã în componenþã 13 membri, 10 parlamentari, din care 5 senatori ºi 5 deputaþi, guvernatorul Bãncii Naþionale a României, preºedintele Asociaþiei Române a Bãncilor ºi ministrul finanþelor publice.
Asupra acestei propuneri, Guvernul României a transmis un aviz negativ. Deci Guvernul nu susþine pormovarea acestei iniþiative legislative. Printre argumentele aduse aº vrea sã prezint ºi în faþa plenului urmãtoarele:
Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României are ca obiectiv fundamental asigurarea stabilitãþii monedei naþionale. Pentru acest obiectiv, Banca Naþionalã elaboreazã, aplicã ºi rãspunde de politica monetarã, valutarã, de credit, de plãþi, precum ºi de autorizarea ºi supravegherea prudenþialã bancarã, în cadrul politicii generale a statului, urmãrind funcþionarea normalã a sistemului bancar ºi participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piaþã.
Propunerea, aºa cum a fost formulatã, contravine art. 35 din Legea nr. 101/1998, conform cãruia membrii consiliului de administraþie nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic. Participarea preºedintelui Asociaþiei Române a Bãncilor, ca membru în Consiliul de Supraveghere Prudenþialã Bancarã, ar crea, de asemenea, un conflict de interese inevitabil ºi, dacã vreþi, o concurenþã neloialã în sistemul bancar, ceea ce nu poate fi acceptat. Reprezentanþi ai societãþii civile pot fi parteneri de dialog ai autoritãþii, ºi nu membri sau factori de decizie în cadrul autoritãþii, aºa cum propune prezentul proiect de lege.
Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale, luãri de cuvânt, dacã sunt?
Domnule preºedinte, v-am rugat, dacã pot interveniÉ
Numai o secundã, nu v-am dat cuvântul.
Din salã, dacã sunt intervenþii? Da, nu sunt. Are cuvântul iniþiatorul.
Aveþi cuvântul, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
În primul rând, din preambulul raportului, este o chestiune de mare eroare. În primul rând cã s-a luat punctul de vedere al Guvernului ºi Guvernul este în eroare, prin specialiºtii dumnealor, pentru cã eu cer, de fapt, o modificare a unui articol la Legea bancarã, ºi dânºii vin cu modificãrile ºi cu precizãri la Legea privind Statutul Bãncii Naþionale.
Dumnealor confundã Consiliul de administraþie al Bãncii Naþionale cu Consiliul de Supraveghere Prudenþialã, care este cu totul ºi cu totul altceva.
Mai mult. În preambul, raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci spune: ”Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare modificarea art. 66 din Legea bancarã nr. 58/1998, în sensul cã activitatea bãncilor sã nu mai fie supravegheatã, pe viitor, de Banca Naþionalã a României, ci de un organism nou-înfiinþat, denumit de Consiliul de Supraveghere Prudenþialã Bancarã.Ò
Or, în articolul propus de mine se spune: ”Consiliul de Supraveghere Bancarã examineazã rapoartele serviciilor de specialitate ale Bãncii Naþionale a României, care supravegheazã activitatea bãncilorÉÒ.
Deci dânºii sunt într-o mare eroare, ºi Guvernul, ºi comisia noastrã de buget, finanþe.
Mai mult, vreau sã spun, comisia nu m-a invitat la audieri.
Da, s-a înþelesÉ
În condiþiile acestei neînþelegeri, eu, dacã se poate, în plen, îmi retrag aceastã iniþiativã legislativã.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Dacã o retrageþi, n-o mai
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Da.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Deci nu mai
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Domnule preºedinte, eu sunt de acord ºi sigur cã nu mai are rost sã discutãm, dacã iniþiatorul îºi retrage propunerea, dar nu aº vrea ca, prin retragerea asta, sã rãmânã în memoria plenului Senatului niºte afirmaþii care nu sunt reale, pentru cã, dacã este sã discutãm despre cine este în eroare, eu zic sã dãm crezare unei concluzii la formularea cãreia au contribuit mai multe creiere, deci o comisie de specialitate, niºte specialiºti ai Guvernului ºi probabil cã concluzia este cea realã, cea pertinentã, ºi nu cea a iniþiatorului.
Ce ne propune dânsul? Ne propune o modificare pe Legea bancarã, care, de fapt, intrã în coliziune directã cu Statutul Bãncii Naþionale ºi atunci ne informeazã cã ”Domnule, eu nu vreau sã modific Statutul Bãncii NaþionaleÒ, însã modificã Legea bancarã, care, prin adoptarea acestor modificãri, automat împiedicã Banca Naþionalã sã se manifeste în conformitate cu prevederile statutului.
ªi atunci, cine este în eroare?
Da, s-a înþeles, domnule preºedinte. Stimaþi colegiÉ
Domnule preºedinte, o clipã, vã rog!
Vã rogÉ
Doresc sã vã reamintesc prevederea art. 88 alin. 1 din regulament, care zice: ”Iniþiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sã-ºi retragã proiectul sau propunerea, pânã la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenuluiÒ.
Da, voi supune aprobãriiÉ
Considerãm cã nu au fostÉ
Deci supun aprobãrii plenuluiÉ De acord.
## **Domnul Ion Predescu:**
Énu au fost dezbateri generale ºi dânsul ºi-a retras iniþiativa înainte de dezbaterile generaleÉ ºi supuneþi, vã rog, plenuluiÉ
consecinþã, trebuie sã ne facem datoria în ceea ce priveºte controlul ºi supravegherea Bãncii Naþionale. ªi cred cã de aici trebuie sã plecãm cu aceastã concluzie.
Conform regulamentului nostru,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 45/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a cantitãþii de 1.100 tone de hârtie de ziar pentru Societatea Comercialã ”LeteaÒ S.A. Bacãu.
Comisia economicã, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.
Domnule secretar de stat, Iacob Zelenco, aveþi cuvântul.
## **Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Guvernul a aprobat aceastã ordonanþã de urgenþã ca urmare a unei stãri excepþionale, ºi anume, în luna martie a.c., la Fabrica ”LeteaÒ Bacãu a avut loc un accident tehnic ce a avut drept consecinþã scoaterea din funcþiune a staþiei electrice ºi, pe cale de consecinþã, a întregii secþii de fabricat hârtie de ziar.
Întrucât la data respectivã stocul de hârtie de ziar era mic, fiind ºi unic producãtor de hârtie de ziar, era pusã în pericol apariþia ziarelor româneºti.
În aceastã situaþie s-a dispus, prin ordonanþa respectivã, ºi s-a dat posibilitatea ca Fabrica ”LeteaÒ Bacãu sã împrumute 4.000 tone de hârtie de ziar de la rezervele de stat.
Împrumutul este pe 180 de zile, dupã care, dacã fabrica respectivã nu livreazã cantitatea, nu reîntregeºte stocul, sigur, ea va suporta penalitãþile de rigoare.
Totuºi, permiteþi-mi o concluzieÉ
Scuzaþi-mã, vã rog frumosÉ Pentru cã textul regulamentului are raþiuneaÉ Propunerile legislative nu trebuie sã antreneze comisiile la lucru, la dezbateri inutileÉ Pentru ca acel coleg care are iniþiative ºi pretenþii de propuneri legislative sã se trezeascã cã le-a fãcut în vanÉ Este o mãsurã în lucruriÉ Aceasta e raþiunea art. 88 alin. 1É
Am înþeles, stimate coleg. Totuºi, daþi-mi voie sã desprind o concluzie. Parlamentul trebuie sã-ºi facã datoria. Banca Naþionalã este subordonatã Parlamentului. În
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.
Stimaþi colegi, luând în dezbatere proiectul de act normativ, Comisia economicã va propune adoptarea lui în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri, existând, în acest sens, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, proiectul de lege fãcând parte din categoria legilor ordinare.
Vã mulþumesc foarte mult.
Dezbateri generaleÉ Dacã sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Badea.
Domnule preºedinte, vreau numai sã pun o întrebare pentru cã nu este prima datã când scoatem de la rezervele de stat hârtie, în specialÉ Dacã s-a recuperat ceva pânã în prezent din ceea ce s-a scos în anii anteriori?É
Da, mulþumesc. Domnul secretar de stat Iacob Zelenco, vã rog.
Întotdeauna ceea ce se scoate de la rezervele de stat se reîntregeºteÉ
S-a recuperat, da?!É
S-a recuperat, sigur cã daÉ
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Dacã mai sunt întrebãri sau luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu mai sunt.
Stimaþi colegi, nu avem amendamente.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Vã mulþumesc.
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.
Domnule preºedinte Viorel ªtefan, vã invit sã luaþi loc. Domnul secretar de stat Gheorghe Oanã, vã ascultãm. Deci avem raport comun, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Iniþiator la aceastã lege este Ministerul Administraþiei Publice. Evident, ºi noi ne-am adus contribuþia la elaborarea Ordonanþei nr. 36/2002.
Aceastã ordonanþã cuprinde întreaga gamã a impozitelor ºi taxelor locale ce sunt reglementate prin diferite legi, deci am încercat o simplificare a legislaþiei în acest domeniu ºi concentrarea tuturor impozitelor ºi taxelor locale reglementate prin lege într-un singur act normativ.
Impozitul pe clãdiri, în cazul persoanelor fizice, se calculeazã diferit, pe ranguri de localitãþi, ºi, în cadul
acestora, pe zone, impozitul pe clãdiri, în cazul agenþilor economici care nu au reevaluat clãdirile pânã în 1998 sau pânã în prezent, se calculeazã avându-se în vedere un procent între 3 ºi 5% din valoarea din contabilitate pentru a nu-i mai obliga sã facã aceste reevaluãri.
Persoanele fizice care deþin mai multe clãdiri datoreazã un impozit majorat în diferite procente: cu 15% pentru prima clãdire în afara celei de domiciliu, cu 50% pentru a doua clãdire, cu 75% pentru a treia clãdire ºi cu 100% pentru a patra clãdire ºi urmãtoarele. Bineînþeles, aici s-a introdus un amendament din partea Senatului: ”în condiþiile în care acestea nu sunt închiriateÒ.
Impozitul pe teren se datoreazã atât pentru terenurile din intravilan, cât ºi pentru terenurile din extravilan, evident într-o cotã mult mai micã, în funcþie de rangul localitãþilor ºi categoriei de folosinþã a terenurilor, pentru a stimula în acest fel folosirea ºi cultivarea terenurilor.
Au fost actualizate la inflaþie taxa asupra mijloacelor de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor, a avizelor ºi autorizaþiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamã ºi publicitate.
Taxa asupra mijloacelor de transport marfã a fost aliniatã la reglementãrile Uniunii Europene.
S-a acordat competenþa consiliilor locale de a putea institui taxa hotelierã calculatã într-o cotã cuprinsã într-o plajã mai largã, între 0,5 ºi pânã la 5% din tarifele practicate la unitãþile de cazare, în funcþie de categoria unitãþii respective.
S-a dat competenþa consiliilor locale de a acorda scutiri ºi reduceri de impozite pe clãdire ºi impozite pe teren, în cazul persoanelor fizice cu venituri reduse, modeste care beneficiazã de ajutor de ºomaj, alocaþie de sprijin sau sunt persoane cu handicap.
Da. Cine prezintã din partea celor douã comisii?
## Domnule preºedinte,
Onorat Senat,
Cele douã comisii, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului ºi, respectiv, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci au fost sesizate în fond cu acest proiect de lege.
S-a reþinut, de fapt, scopul acestuia fiind lãrgirea surselor de finanþare a bugetelor locale, ceea ce înseamnã, pentru anul 2003, peste 4000 miliarde lei.
De asemenea, reunirea tuturor reglementãrilor în acest domeniu într-o singurã lege. Ca urmare a dezbaterilor, au fost reþinute o serie de amendamente, adoptate cu votul majoritãþii comisiilor, care sunt anexate raportului.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi îl supunem dezbaterii ºi aprobãrii dumneavoastrã, bineînþeles, cu amendamentele din Senat.
Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale.
Dacã sunt luãri de cuvânt? Vã ascultãm, doamna senator.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Am cerut cuvântul la dezbateri generale pentru a sublinia câteva lucruri care meritã, din punctul nostru de vedere, a fi subliniate, dat fiind faptul cã discutãm astãzi Legea de aprobare a Ordonanþei nr. 36/2002, care reglementeazã impozitele ºi taxele locale. Este o lege extrem de importantã, din douã perspective.
În primul rând, aº sublinia aceea cã, pe baza impozitelor ºi taxelor locale, se constituie cam 30% din tot ceea ce înseamnã, în medie vorbind, veniturile bugetelor locale, deci, din perspectiva administraþiei locale este o lege extrem de importantã.
Aº adãuga-o, în ordine, Legii administraþiei publice locale ºi Legii finanþelor publice locale, deci, ca ordine de importanþã.
De asemenea, trebuie sã avem în vedere ºi faptul cã ea este la fel de importantã din perspectiva noastrã, ca ºi contribuabil, ca cetãþeni care contribuim, prin impozitele ºi taxele pe care le datorãm comunitãþilor locale din care provenim fiecare.
Din aceastã perspectivã sau din dubla perspectivã pe care am subliniat-o deja, ceea ce s-a petrecut în cele douã comisii de specialitate ale Senatului ºi în Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, ºi în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost un proces consistent de îmbunãtãþire a legii ºi este foarte bine cã s-a întâmplat aºa.
Aº mai sublinia, de asemenea, faptul cã ordonanþa a avut la bazã un proces real de consultare a organizaþiilor aleºilor locali, a federaþiei municipiilor ºi a tuturor celorlalte care sunt reunite acum în federaþia autoritãþilor administraþiei locale. Sunt însã, în schimb, câteva lucruri pe care, din pãcate, deºi procesul acesta de discuþii în comisie a durat destul de mult, nu am reuºit sã le îmbunãtãþim suficient din punctul nostru de vedere. M-aº referi la faptul cã menþinem, în continuare, într-o lege atât de importantã, aºa cum subliniam, un sistem de impozitare a proprietãþii bazat pe niºte proceduri administrative, pe niºte coeficienþi care stabilesc anumite valori ºi care nu au legãturã, în cele mai multe situaþii, cu valoarea realã de piaþã.
Aº sublinia, în acest context, cã, în general, proprietatea Ñ în Europa, cel puþin, în America, nu mai discutãm Ñ se impoziteazã pe baza valorii de piaþã ºi nu pe niºte criterii administrative, cum, din pãcate, menþinem în Ordonanþa nr. 36/2002.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Dacã mai sunt luãri de cuvânt?
Stimaþi colegi, avem anexa 1.A ºi 1.B cu amendamente admise, care înþeleg cã au fost acceptate ºi de cãtre Guvern.
Da? Domnul Oanã, mã ascultaþi pe mine, nu în salãÉ
Deci avem amendamentele din anexa 1.A ºi 1.B.
Guvernul este de acord cu amendamentele admise?
Suntem de acord cu amendamentele admise.
Avem, de asemenea, o anexã 2 cu amendamente respinse ºi v-aº ruga sã le luãm pe rând. Este bine sã le discutãm, pentru cã aºa prevede ºi regulamentul.
La numãrul 1 curent, doamna senator Petre Maria. Vã ascultãm, doamna senator.
Propunerea mea pentru art. 2, domnule preºedinte, poziþia 1 din anexa de amendamente respinse, propune eliminarea textului pentru cã el este superfluu, se regãseºte ºi în Legea finanþelor publice, ºi în Legea finanþelor locale ºi, ca atare, mi se pare cã noi îngreunãm o lege ºi o facem foarte stufoasã copiind articole din una în alta.
Deci eu am propus ºi îmi menþin propunerea de a elimina acest text, pentru cã el nu are nici un rost în aceastã lege.
Vã mulþumesc.
S-a înþeles. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul secretar de stat Oanã.
Noi propunem totuºi sã se menþinã prevederile acestui articol, întrucât dã coerenþã textului ºi legea poate fi înþeleasã mai bine, chiar dacã se regãseºte ºi în altã parte. Eliminarea lui ar face ca ordonanþa sã nu arate aºa cum trebuie ºi sã nu fie înþeleasã, în întregul ei, în mod corect.
Înþeleg cãÉ
Nu suntem de acordÉ
Argumentul este legat de faptul cã pleacã în plan local ºi se reia o reglementare de finanþe, pentru ca toate instituþiile locale sã nu facã nici un fel de greºealãÉ
Vã ascultãm, domnul preºedinte ªtefan Viorel.
Domnule preºedinte, aºa cum spunea ºi iniþiatorul, cele douã comisii au apreciat cã acesta ar fi, într-un fel, articolul director în conþinutul legii ºi nu este bine sã renunþãm la el, chiar dacã prevederea se regãseºte ºi în alte texte de lege.
Deci ne menþinem punctul de vedere.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Da, vã mulþumesc.
Aþi ascultat argumenteleÉ Într-adevãr, se regãseºte în Legea finanþelor publiceÉ
Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
La numãrul curent 2, Capitolul II Ñ ”Impozite pe clãdiriÒ Ñ art. 4, amendament doamna senator Petre Maria.
Vã ascultãm.
## Da, vã mulþumesc.
Deci ceea ce propun aici este sã înlocuim, atunci când se stabileºte impozitul pe clãdire, ”suprafaþa construitã desfãºuratãÒ cu, ”suprafaþa utilãÒ, ºi asta doar pentru a corela prevederea din articol, deci conþinutul articolului cu anexa 1, care stabileºte concret valorile de impozitare ºi în care este vorba de suprafaþa utilã care se corecteazã cu niºte coeficienþi.
Vã mulþumesc.
S-a înþeles?
Domnul secretar de statÉ
Deci se încearcã în acest fel sã se excludã o serie de suprafeþe de la impozitare. Acesta este un lucru...
Al doilea lucru: administrarea ºi verificarea corectã a suprafeþei construite este mult mai uºor de fãcut de cãtre inspectorii administraþiei publice locale, întrucât toate documentele de arhitecturã ºi toate documentele tehnice întocmite la cadastru se referã la suprafaþa construitã desfãºuratã. Suprafaþa utilã este mai micã... Se exclude din suprafaþa construitã desfãºuratã anumitor suprafeþe... Aici începe târguiala ºi încep discuþiile între administraþie, între inspectori ºi contribuabilul respectiv. Pentru a eli-
mina acest lucru, noi considerãm cã este mult mai corect ºi mai drept sã se ia în calcul suprafaþa construitã desfãºuratã. Am avut acest lucru în vedere ºi când am stabilit nivelul impozitelor ºi cotelor respective.
Da, vã rog...
ªi cele douã comisii sunt de aceeaºi pãrere. Suprafaþa construitã desfãºuratã este mult mai precisã ºi mult mai uºor de apreciat decât suprafaþa utilã.
Dacã s-ar aprecia numai suprafeþele utile, multe suprafeþe construite s-ar putea exclude de la impozitare. ªi, cum a spus ºi domnul secretar de stat, ar face obiectul unei negocieri între proprietar ºi inspectorul financiar. Cu privire la coeficienþii care se utilizeazã la stabilirea suprafeþei desfãºurate, aceºtia ar fi numai acolo unde nu se poate aprecia corect suprafaþa construitã, mai ales la blocuri.
Deci suntem împotriva acestui amendament.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Stimaþi colegi,
Aþi ascultat argumente de o parte ºi de alta, deci ºi reprezentantul Guvernului, ºi cele douã comisii nu sunt de acord sã luãm în calcul suprafaþa utilã, ci suprafaþa construitã desfãºuratã.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la numãrul curent 3, art. 5 alin. 1. Avem un amendament al domnului senator Horga Vasile. Îl mai menþineþi, domnule senator?
## **Domnul Vasile Horga:**
## Da, domnule preºedinte.
În formularea amendamentului meu, am pornit de la dezvoltarea istoricã în spaþiu a satului românesc, în sensul cã, în majoritatea localitãþilor din România, în satele din România, clãdirile de locuit sunt formate, în general, dintr-o suprafaþã foarte micã, o camerã, douã, maximum trei, dar þãranul român, de-a lungul timpului, ºi-a creat pe lângã casã o serie de anexe, pentru cã a fost obligat sã facã acest lucru datoritã posibilitãþii de a-ºi duce viaþa, aºa cum este ea, grea, într-o manierã aºa cum a ºtiut el. Adicã el a dezvoltat un grajd pentru animale, o polatã pentru acareturi pe care le are în jurul curþii, a dezvoltat un coteþ pentru pãsãri ºi aºa mai departe.
Aceste anexe reprezintã, practic, de 5Ñ10 ori mai mult decât suprafaþa construitã a clãdirii principale. Atunci, dacã impozitul stabilit, cota de impozit stabilitã, este de 0,1% pentru toate construcþiile, sigur, diferã într-o oarecare mãsurã valoarea impozabilã, ca urmare a felului materialului ºi a anexei respective, dar acest lucru se întâmplã ºi în mediul rural, ºi în mediul urban la fel. Deci, dacã materialul din care este construitã acea construcþie-anexã este acelaºi ºi la oraº ºi la stat, nu existã nici o departajare, cu toate cã existã o disproporþie flagrantã între anexele din mediul urban ºi anexele din mediul rural.
De aceea, eu am gândit cã, pentru aceste anexe, cota de impozitare sã fie stabilitã într-un alt procent decât cota de bazã pentru clãdirea de locuit, adicã... Acest amendament sunã în felul urmãtor: ”Impozitul pe clãdiri, în cazul persoanelor fizice, se calculeazã prin aplicarea cotei de 0,1 pentru locuinþe ºi de 0,5 pentru alte construcþii în mediul rural, asupra valorii impozabile a clãdirii, determinatã, potrivit criteriilor ºi normelor de evaluare cuprinse în anexa nr. 1Ò.
Deci consider cã pentru mediul rural ar fi necesarã o astfel de departajare, þinând seama cã acest þãran este supus ºi impozitului pe teren. El are terenul ºi nu cel din mediul urban, iar terenul pe care îl are în folosinþã este impozitat...
Nu... 0,5...
Domnul Predescu, nu v-am dat cuvântul, vã rog foarte mult...
## Da... 0,5...
Sigur, aºa este. Dintr-o eroare, în amendamentul respins aºa scrie ºi am citit, sigur, amendamentul, aºa cum a fost el formulat de cãtre comisie... Deci amendamentul meu nu sunã aºa, evident...
Deci propun ca cota de bazã sã fie redusã, practic, la jumãtate pentru anexele din jurul gospodãriei, þinând seama de disproporþia respectivã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
O singurã precizare, stimate coleg. Sã nu facem afirmaþii...
Domnul Honcescu, nu suntem nici la târg, nici în piaþã... Aveþi nevoie, vã dau cuvântul... Vã rog frumos...
Deci sã nu creãm confuzii. Toate lumea are în faþã anexa. Nu puteþi spune cã nu s-a fãcut diferenþiere... Diferenþiere între urban ºi rural existã... 0,2 mediu urban... 0,1 mediu rural... sã nu facem afirmaþii care nu au justificare...
Am înþeles cã este 0,05 acolo, ºi aºa este corect... ºi probabil cã aºa a fost amendamentul dumneavoastrã... Dacã, aici, grupurile au de ridicat vreo problemã? Doamna senator Maria Petre, doreaþi sã luaþi cuvântul la acest alineat? Nu.
Vã rog, domnul secretar de stat Oanã.
Noi propunem sã rãmânã prevederea aºa cum a fost formulatã în ordonanþã, întrucât este ºi mai uºor de administrat ºi, în al doilea rând, diferenþierea construcþiilor în mediul rural se face ºi dupã alte criterii pe care le aveþi în anexã.
Deci, din ce tip de construcþie este grajdul, ºura, acareturile din jur, astfel încât sã-i asigure o diferenþiere destul de mare.
Vã repet, dacã începem sã calculãm cu fel de fel de cote, iarãºi o sã avem probleme în administrarea acestui tip de impozit. Ca sã fie foarte clar, nu-l administreazã Ministerului Finanþelor Publice, îl administreazã autoritãþile locale.
Deci aceastã problemã va fi la fiecare primãrie. Este necesar sã fie cât mai simplu...
S-a înþeles... Deci nu este vorba de simplificare, este vorba cã în anexa nr. 1, toate anexele la gospodãrie au niveluri foarte, foarte scãzute pentru mediul rural, s-au fãcut diferenþieri...
În al doilea rând, nu uitaþi cã este un impozit local care intrã în bugetul local, care ºtiþi cum este la ora actualã... Dacã începem sã înjumãtãþim, nu mai rãmâne cu nimic....
Domnule preºedinte ªtefan Viorel, vã ascultãm...
## Domnule preºedinte,
Onorat Senat,
Deja s-au adus suficiente argumente din care sã înþelegem cã modul în care se calculeazã valoarea impozabilã, respectiv impozitul, este reglementat printr-un algoritm mai complex, prezentat în anexa 1, ºi comisia a apreciat cã maniera propusã prin amendamentul colegului nostru este o abordare simplistã.
Deci anexa nr. 1, aºa cum a fost gânditã de iniþiator, soluþioneazã adoptarea unor niveluri corespunzãtoare atât a valorii impozabile, cât ºi a procentului de impozitare, în funcþie de rangul localitãþilor, în funcþie de destinaþia clãdirii, în funcþie de caracteristicile constructive ale fiecãrei clãdiri. Considerãm, am apreciat în plenul comisiei, cã problema este rezolvatã prin anexa nr. 1, aºa cum a fost propusã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Da, vã mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi,
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la art. 5 alin. 2, amendamentul doamnei senator Petre Maria.
## Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Ceea ce propun în amendamentul meu este ca acest principiu, care a fost introdus pentru prima oarã în Legea impozitelor ºi taxelor locale, al impozitãrii progresive sã fie aplicat cu mãsurã, pentru cã i-aº ruga pe toþi colegii sã fie atenþi la conþinutul acestui alineat, este vorba de modul în care se impoziteazã deþinerea celei de-a doua, a treia sau a patra locuinþã. Cotele propuse, din punctul meu de vedere, sunt penalizatoare ºi nu încurajeazã dezvoltarea proprietãþii în România. Ceea ce a rezultat din amendamentul celor douã comisii este pãstrarea acestui sistem penalizator, ºi anume pentru cea de-a doua locuinþã s-a acceptat un procent de majorare a impozitului de bazã cu 15%, 50% la a doua locuinþã, 75% la a treia locuinþã ºi 100% pentru cea de-a patra.
Ceea ce eu propun este ca procentele de majorare a impozitului pe locuinþã, începând cu cea de-a doua, sã fie urmãtorii: 5% pentru prima, în afara celei de domiciliu, 10% pentru urmãtoarea, 15%, respectiv 25%.
Deci este vorba, pe de o parte, de a introduce un sistem de impozitare progresivã, dar cu condiþia ca el sã nu fie penalizator ºi sã încurajeze dezvoltarea proprietãþii de acest tip de locuinþã.
ªi i-aº ruga pe toþi colegii sã ne gândim foarte bine înainte de a respinge, eventual, un asemenea amendament.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Da, vã mulþumesc foarte mult.
Aþi ascultat argumentaþia. Vã spun sincer cã ºi eu, în calitatea pe care cred cã o mai am, de economist, sunt în mare dilemã legat de aceste cote progresive.
De ce? Pentru cã încalcã un principiu al nediscriminãrii, unul îºi face case, altul se duce la Las Vegas, altul cumpãrã tablouri, altul cumpãrã bijuterii.
Din salã
#96823Altul nu cumpãrã nimicÉ
Deci este o întreagã poveste, dar vã rog sã trecem la argumentare.
Domnul preºedinte ªtefan Viorel.
## Domnule preºedinte,
Argumentaþia prezentatã de doamna senator Maria Petre trebuie analizatã în corelaþie cu amendamentul admis la nivelul comisiilor, unde vã rog sã observaþi cã s-a introdus o modificare care are un impact mare: ”S-au exclus de la perceperea cotelor progresive locuinþele închiriate.Ò
Atunci când locuinþa a doua, a treia, a noua devine o sursã de venit pe altã cale, acest venit se impoziteazã prin metode specifice ºi nu se mai plãtesc cote majorate. Dar s-a pãstrat totuºi ideea de ”cotã majoratãÒ acolo
unde persoanele cu dare de mânã îºi permit sã aibã pentru sporirea confortului personal o vilã la mare, una la munte ºi aºa mai departe.
Considerãm cã este în spiritul solidaritãþii sociale ca cine îºi permite un asemenea lux sã contribuie ºi la binele comunitãþii cu un procent, pentru cã nu este impactul aºa de mare, ca pentru cine are trei vile sã suporte o creºtere de 50% sau 25%. Plãteºte cine are trei.
De 15%.
ªi cel care face excursie la Las Vegas?
Cel care face excursie la Las Vegas probabil cã se încadreazã în alte sisteme prin care el plãteºte.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Plãteºte la Las Vegas.
Ia bilet la ”TaromÒ ºi aºa mai departe.
Am înþeles, domnule preºedinte. Domnul secretar de stat Oanã.
Noi suntem de acord cu reformularea acestui articol, respectiv cu excluderea de la impozitarea majoratã a locuinþelor care sunt închiriate, ºi, în felul acesta, se respectã destinaþia de locuinþã ºi se mai rezolvã ºi alte lucruri în þara asta, ºi cu reducerea pentru prima clãdire ce are destinaþia de locuinþã de la 25% la 15%.
Adicã aºa cum a fost reformulat aici.
Deci, la lit. a), în loc de 25%, 15%?
Nu, la comisie. Aºa cum a fost.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Propunerea comisiei. Am înþeles.
Vã rog, dezbateri generale.
Dacã sunt luãri de cuvânt legate de acest amendament?
Înþeleg cã nu sunt.
Stimaþi colegi,
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Mai avem art. 5, se propunea eliminarea alin. 2, refe-
ritor la cotele progresive. Trebuie sã îl luãm în calcul. Domnul Iuliu Pãcurariu.
## **Domnul Iuliu Pãcurariu** _(din salã):_
Se eliminã!
Îl eliminãm, da? Am înþeles. Sperãm cã este o reglementare temporarã, pentru cã în Uniunea Europeanã nu poþi sã intri cu ea.
Trecem la numãrul curent 4, art. 6, amendament propus de doamna senator Petre Maria.
Retrag amendamentul.
κi retrage amendamentul. La numãrul curent 5 art. 18, avem un amendament al domnului senator Avram Crãciun.
Din salã
#100430ªi-l retrage.
Înþeleg cã ºi-l retrage, da?
Din salã
#100526Da.
Vã mulþumesc foarte mult.
## **Doamna Maria Petre** _(din salã):_
La fel.
La alin. 3, la fel, da, doamna senator Maria Petre?
## **Doamna Maria Petre** _(din salã):_
Da.
Mai susþineþi eliminarea? Sunt legate. La numãrul curent 6, art. 22.
Da, domnule preºedinte, propun eliminarea, pentru cã introducem în sistemul impozitelor ºi taxelor locale aceste proceduri de departajare între judeþ ºi celelalte localitãþi, între Bucureºti ºi sectoarele lui. Acest principiu nu este corect.
În general, principiul pe care se colecteazã impozitele ºi taxele locale este acela cã ele se datoreazã bugetului local al localitãþii, ca atare, ºi eu cred cã introducerea unui asemenea sistem pe raþiuni pe care nu mai vreau sã le comentez de la acest microfon nu ar face decât sã bulverseze gestiunea ºi sã îngreuneze procesul de gestiune.
Nu cred cã vreun consiliu judeþean din România va rezolva vreodatã ceva dacã împarte aceastã taxã între el ºi localitatea pe care un deþinãtor de mijloace de transport, de exemplu, o datoreazã.
Ca atare, menþin amendamentul de eliminare.
Vedeþi cã serbãm zilele acestea zece ani de la constituirea consiliilor judeþene ºi dacã spuneþi cã nu îºi au rostul...
Domnule preºedinte,
Mã numãr printre cei care au fost aleºi acum zece ani ºi ceva în cadrul unui consiliu judeþean.
Vã mulþumesc foarte mult.
Înþeleg cã Guvernul ºi cele douã comisii nu au fost de acord, dar cele douã comisii au fãcut reformularea cu 60, cu 40, ”60 la bugetul localÒ ºi ”40 la bugetul judeþeanÒ da?
Da.
Dacã mai doriþi ºi argumentaþii pe aceastã temã? S-a propus eliminarea. Votând ”NuÒ, votaþi împotriva eliminãrii.
Vã rog sã votaþi.
S-a respins cu 71 de voturi împotrivã.
41 de voturi pentru, 71 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.
La numãrul curent 7, dacã mai susþineþi amendamentele, doamna senator Maria Petre?
## **Doamna Maria Petre** _(din salã):_
Nu.
Nu le mai susþineþi.
La numãrul curent 8, domnul senator Horga Vasile dacã îºi susþine amendamentul?
Vã rog. Este vorba despre art. 32 alin. 3.
Este vorba despre art. 32 alin. 3, în care pentru firmele instalate la locul exercitãrii activitãþii de bazã se percepe o taxã dublã faþã de publicitatea normalã, care este utilizatã prin mijloace normale de afiºaj, panouri, de asemenea, instalate în diverse locuri, ori dacã noi vrem ca firmele româneºti sã nu fie transparente, adicã sã nu ºtim niciodatã unde este sediul unei firme, atunci trebuie sã instituim o taxã dublã faþã de o reclamã obiºnuitã, ºi astfel fiecare conducãtor de întreprindere sã nu fie îndemnat, de fapt, sã-ºi afiºeze vizibil locul firmei, astfel ca toatã lumea care vrea sã intre în relaþie cu o anumitã societate comercialã, cu o anume firmã, sã ºtie exact locul unde se gãseºte acea firmã.
Nu înþeleg care este raþiunea pentru care trebuie sã instituim o taxã pentru firma normalã, deci, pentru faptul cã cineva vrea sã ºtie unde este sediul principal al unei firme, astfel încât orice relaþie sã poatã fi dusã, în mod corect, cu acea firmã.
Am înþeles. Cred cã este suficient. Dacã mai aveþi ºi alte argumente?
Nu. Acestea au fost.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Sã vedeþi ce reglementãri severe sunt în Occident, pentru cã altfel dãm voie ºi pavazeazã toþi cu firme.
Domnul secretar de stat Oanã, vã ascultãm.
Am avut în vedere ºi procedurile care existã în afarã.
Nu, dar specificaþi cã nu este vorba de denumirea firmei.
Nu este vorba de denumirea firmei, sunt panouri publicitare instalate la sediul societãþii respective.
Deci, dacã vreþi sã o faceþi de 40 de metri pãtraþi, plãtiþi mai mult. Asta este toatã problema. Trebuie sã existe o regulã ºi în þara asta vizavi de panourile publicitare care se pun la locul ºi la sediul firmelor respective.
Nu este vorba de denumirea firmei.
impoziteazã, unde scrie... Este vorba despre reclamã ºi publicitate.
Da, domnul senator ªtefan Viorel.
Domnule preºedinte,
Textul de lege face trimitere la firmele instalate la locul exercitãrii activitãþii, fapt pentru care eu, personal, ºi în analiza de la comisie am citit cã este vorba exact despre panourile de identificare ale firmei. Dar este logic, justificat ºi raþional sã se plãteascã mai mult decât pentru o oarecare reclamã pe care o face o firmã din Piteºti, în Oradea, ca firma din Oradea care îºi desfãºoarã activitatea acolo, pentru panoul prin care-ºi identificã sediul, sã plãteascã o sumã care, observaþi, nu depãºeºte douã sute mii lei pe an.
Din salã
#105635Pe metrul pãtrat.
Se limiteazã la un metru pãtrat, ori a-þi scrie numele firmei ºi, ºtiu eu, capitalul social sau ce vrei sã mai pui acolo, un însemn de firmã, nu îþi trebuie mai mult de un metru pãtrat, ºi cel care a gândit textul a gândit corect, pentru cã fãrã aceastã taxã ne-am putea trezi cu firme care îºi pun numele pe toatã lungimea gardului de la stradã, înºirã acolo toþi partenerii lui de contract ºi de afaceri, pe cine reprezintã, ºi am deschide posibilitatea efectuãrii unei activitãþi de reclamã ºi publicitate care sã nu mai plãteascã nimic la comunitatea localã.
O firmã care-ºi desfãºoarã activitatea într-o localitate, considerãm cã este raþional sã plãteascã Ñ pentru ce a afiºat la poartã, acolo unde ºi-a pus numele Ñ douã sute mii lei pe an, pentru cã într-un metru pãtrat îºi scrie suficiente informaþii despre identificarea firmei.
Dacã vrea sã scrie mai mult, atunci intrã pe regimul reclamei ºi publicitãþii ºi plãteºte mai puþin.
Aºa am apreciat noi în dezbaterile comisiei cã a fost gândit textul ºi am apreciat cã este corect sã rãmânã aºa.
De aceea am respins prin vot amendamentul colegului nostru, domnul senator Vasile Horga.
Am înþeles. Domnul senator Ciocârlie.
Ba este vorba de denumirea firmei.
Avem lege specialã pentru asta. Vã rog, domnul preºedinte ªtefan Viorel.
Domnule preºedinte...
Poate spuneþi cã aveþi o lege specialã care reglementeazã reclama ºi publicitatea, care prevede în mod expres cã denumirea firmei ”NICÒ S.R.L. nu se
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Prevederea se referã în mod clar la firmele care aratã denumirea ºi, eventual, obiectul de activitate al societãþii respective.
Vreau sã precizez cã o mare firmã Ñ sã luãm de exemplu un mare furnizor de telefonie mobilã Ñ cheltuie zeci de milioane de dolari pe an pe publicitate propriuzisã prin toate mijloacele de publicitate, dar denumirea firmei prin care se anunþã, aºezatã la sediul ei social, este probabil o plãcuþã care nu are în nici un caz suprafaþa de un metru pãtrat. Nu are nevoie de aºa ceva. În schimb, punând un impozit pe aceste firme, lovim în special în întreprinderile mici ºi mijlocii din domeniul comerþului ºi prestãrilor de servicii care nu au fondurile necesare pentru a-ºi face publicitate din alte mijloace, dar trebuie sã anunþe clientela din vadul respectiv cã acolo este firma lui ”Nea MiºuÒ care este frizer, care are un birt familial sau care are un mic punct alimentar.
Eu, în principiu, sunt de acord cu amendamentul propus de colegul senator Horga.
Am înþeles.
Totuºi, domnule senator Ciocârlie, haideþi sã gândim cã o sutã de mii pe an o întreprindere micã sau mijlocie poate sã plãteascã. Sã nu exagerãm. Îl plãteºte pe cel care mãturã în faþa magazinului cu o sutã mii lei. Este o sursã care vine la bugetul local.
Din salã
#108664Nu pe un metru pãtrat.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nu, este bine, într-un metru pãtrat sã tot scrii pe el dacã îl pui pe lung. Este o sumã simbolicã.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Textul la numãrul curent 9 art. 35, dacã îl mai susþineþi, doamna senator Petre?
## **Doamna Maria Petre** _(din salã):_
Nu.
La numãrul curent 10 art. 36. Îl susþineþi. Vã rog sã-l prezentaþi.
Noi propunem sã se menþinã prevederea privind impozitarea pe zi, pentru cã discotecile ºi alte asemenea activitãþi se desfãºoarã ºi sezonier, ºi în alte locuri închiriate sau cu altã destinaþie, temporarã, astfel încât, se poate determina mai exact acest lucru ºi cât funcþioneazã atât plãteºte. Este un principiu foarte corect. Funcþioneazã douã zile, douã zile plãteºte, nu o lunã. Începem discuþii cu fracþiuni de lunã, cu alte asemenea lucruri ºi e destul de complicat sã îl aplicãm.
Numai o secundã, cã ne-aþi bãgat în ceaþã, domnule secretar de stat.
Domnule preºedinteÉ
Aºa cum aþi formulat articolul, el plãteºte pe numãr de zile, deci, practic, 365 de zile.
Domnule preºedinte, dacã ne permiteþiÉ
Spuneþi undeva, în funcþie de numãrul de ore de funcþionare sau zilele în care funcþioneazã.
S-a rezolvat prin amendamentul admis.
Poftim?
Domnule preºedinte,
Dacã-mi permiteþi, sunt douã cuvinte.
Faþã de textul iniþial care însemna perceperea unei taxe ”pe ziÒ calendaristicã, noi am adoptat ideea ”pe zi de funcþionareÒ care apreciem cã este corectã ºi este o soluþie între ce a fost iniþial ºi ce propune doamna senator Maria Petre.
Amendamentul se referã la impozitul pe care îl datoreazã discotecile ºi videotecile. El constã în transformarea impozitului pe zi de funcþionare, aºa cum a fost îmbunãtãþit textul iniþial în cele douã comisii de specialitate, în ”impozit pe lunãÒ ºi nu ”pe ziÒ, deoarece dacã stãm sã analizãm efectele pe care acestea le-ar produce ar fi cã foarte multe videoteci, mai puþin, dar discoteci ar trebui sã se închidã pentru cã ele, în general, au suprafeþe construite destul de mari.
Deci îmi menþin, domnule preºedinte, acest amendament de a impozita, într-adevãr, dar ”pe lunãÒ, deci, ”pe metru pãtratÒ ºi ”pe lunãÒ, nu ”pe zi de funcþionareÒ.
Vã rog.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Cred cã satisface ºi pe doamna senator.
Dacã este ”pe zi de funcþionareÒ, are douã zile, o zi pe sãptãmânã plãteºte cinci sute lei.
Doamna senator Petre.
V-aº ruga, domnule preºedinte, cã nu este vorba de satisfacþia mea personalã, cât este vorba de faptul cã a institui niºte impozite la care nu suntem foarte atenþi, pe de-o parte, împinge la pericolul ca administraþiile locale sã nu le poatã încasa, iar în aceastã situaþie concretã v-aº ruga sã ne amintim fiecare cã avem copii care sunt tineri ºi care merg la discoteci ºi cã a abuza de acest tip de impozit va duce efectiv la creºterea tarifului la intrarea în discoteci.
Mã gândesc în primul rând la asta ºi mai puþin la satisfacþia de a obþine, în sfârºit, un amendament votat.
## Stimatã colegã,
Presupun cã copiii noºtri este bine sã se ducã o zi pe sãptãmânã, dar nu ºase. Mai au ºi alte treburi.
O discotecã poate funcþiona o zi, maximum douã pe sãptãmânã, din câte ºtiu eu, nu în fiecare searã. Dacã sunt douã zile, plãteºte o mie de lei pe metrul pãtrat, simbolic, luat la suprafaþã, înseamnã cincizeci de mii, o sutã de mii.
Copilul nostru care se duce la discotecã dã pe cocacola cam cincizeci de mii, deci numai un singur copil în discotecã plãteºte taxa aceasta, da? Hai sã o judecãm ºi mai simplu, aºa, ºi sã nu ne complicãm.
Supun totuºi votului dumneavoastrã amendamentul doamnei senator Petre Maria.
Dacã spuneþi ”NuÒ, înseamnã cã sunteþi de acord cu ce a prevãzut comisia, ”sã plãteascã pe zi de funcþionareÒ.
Deci ”NuÒ, respingem amendamentul. ”DaÒ suntem pentru.
Vã rog sã votaþi.
S-a respins cu 71 de voturi, 42 voturi pentru, nici o abþinere.
La numãrul curent 11, art. 45, dacã mai menþineþi?
Din salã
#113399Nu.
La art. 12.
Din salã
#113468Da.
Vã rog sã-l prezentaþi. Numãrul curent 12, art. 46.
Aici este vorba de o schimbare esenþialã faþã de textul propus, ºi anume cã taxa hotelierã sã fie datoratã doar în localitãþile care sunt declarate staþiuni turistice, ºi ar avea o raþiune, pentru cã aceste aºezãri, fie cã este vorba de municipii, oraºe sau comune, au nevoie de niºte resurse pentru a întreþine infrastructura, altfel ºi aici avem de-a face cu o taxã care va mãri tarifele de cazare în hoteluri ºi care va fi greu de gestionat atât de cãtre administraþiile hotelurilor, cât ºi de administraþia localã propriu-zisã.
Vã mulþumesc.
Doriþi limitarea numai la staþiuni. Aici se vrea o libertate a administraþiei locale. Sã-i lãsãm pe ei dacã nu vor sã se dezvolte.
Domnul secretar de stat Oanã.
## **Domnul Gheorghe Oanã:**
Textul a fost reformulat la comisie. Noi suntem de acord cu aceastã reformulare. În plus vreau sã mai adaug cã autoritãþile locale, primarii, atunci când au posibilitatea sã acorde scutiri sau reduceri, de asemenea, el trebuie sã o facã. El ºtie sã-ºi facã politica.
Acesta este un drept, o obligaþie instituitã, dar în acelaºi timp pe plan local, în funcþie de situaþia existentã, sã poatã renunþa la aceastã taxã. Unii sunt scutiþi prin lege, alþii pot fi scutiþi de autoritãþile locale, deci, nu este nici o problemã taxa respectivã. Aºa trebuie gândit.
## Domnule preºedinte,
Textul nu impune obligativitate, creeazã doar temeiul legal pentru consiliile locale sã stabileascã sau nu o astfel de taxã. ªi ea vizeazã regimul consiliilor locale ºi nicidecum iniþiatorul nu a avut în vedere politica dezvoltãrii turismului prin acest text de lege, ci rezolvarea unor probleme cu care se confruntã administraþiile locale.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Trebuie precizat cã avem lege în care se specificã faptul cã nu intrã rudele, pãrinþii, copii, nepoþii, toþi sunt separat.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
## **Doamna Maria Petre** _(din salã):_
Nu.
Nu. Mulþumesc.
La numãrul curent 14, domnule senator Horga, mai pãstraþi?
Da.
Mi-e greu sã cred cã refuzaþi.
Nu, dar sunt amendamente de fond pe care ar trebui sã le aveþi în vedere.
Vã ascultãm. Este dreptul dumneavoastrã.
Da, sigur. Art. 62 alin. 1 se referã la scutirea de la plata impozitului a unor clãdiri în funcþie de modul în care ele au fost construite ºi sunt prevãzute aici douã modalitãþi: clãdiri scutite potrivit Legii locuinþelor nr. 114, intrate în proprietate ca urmare a achiziþiei pe baza acestei legi, ºi clãdiri scutite ca urmare a aplicãrii Ordonanþei nr. 19 privind creditul ipotecar.
Eu am propus ca în afara celor douã modalitãþi sã fie cuprinse în scutire ºi locuinþele construite în regie proprie de cãtre cetãþeni în altfel de condiþii decât cele douã prevãzute de lege.
Mi se pare absolut necesar sã dãm posibilitatea sã încurajãm construcþia de locuinþe din fonduri proprii ale cetãþenilor, mai ales cã majoritatea locuinþelor, acum, se construiesc la þarã ºi, în general, cetãþeanul nu apeleazã nici la creditul ipotecar, nu apeleazã nici la condiþiile prevãzute de Legea locuinþei, construieºte locuinþa din surse proprii, ori aceste locuinþe nu sunt cuprinseÉ
Vreau sã ºtiþi cã indiferent dacã este credit ipotecar, totul este din fonduri proprii.
Absolut, numai cã acel cetãþean urmeazã sã plãteascã în rate aceastã locuinþã pe o anumitã perioadã, ori în momentul în care el îºi construieºte din sursele lui, altele decât cele prevãzute aici, aceste locuinþe nu sunt cuprinse în lege sã fie scutite de impozit pe zece ani.
Stimate colegÉ
Nu vãd de ce aceastã discriminare.
Stimate coleg, cred cã este o confuzie.
Probabil cã nu ºtiþi exact ce înseamnã a construi în regie proprie. Nu este nici o diferenþã între ”a construiÒ, din punct de vedere economic, juridic, faþã de a construi cu constructori.
Domnule preºedinte, sã explicãm mai pe înþeles atunci, dacã dumneavoastrã mã contraziceþi acum.
Explicaþi-mi dumneavoastrã ce înseamnã ”regie proprieÒ.
Dumneavoastrã vã construiþi o locuinþã din banii dumneavoastrã proprii când doriþi dumneavoastrã.
De ce aceastã locuinþã sã nu fie supusã scutirii pe zece ani ca ºi celelalte locuinþe construite prin cele douã modalitãþi prevãzute de aceastã lege? Asta este problema.
Sunt scutite!
Nu sunt scutite!
Stimate coleg,
Pot sã construiesc în regie proprie luând credit ipotecar, nu este nici o problemã.
Dar nu vreau credit ipotecar, vreau cu banii de aici din buzunar sã construiesc, cu economiile mele, nu? Economiile fiecãruia.
Stimate coleg, ºtiþi care este diferenþa: diferenþa este cã, în regie proprie, alergi tu pe la depozite ºi îþi cumperi materialele, þiglã ºi tot ce vrei, în loc sã alerge constructorul care îºi ia ceva în plus ºi angajezi zece oameni pe care îi plãteºti sã-þi facã casa. Asta este diferenþa între regie proprie ºi restul.
ªi acele locuinþe de ce credeþi cã nu trebuie scutite de impozit pe zece ani?
Dar eu nu am spus cã nu, eu v-am dat explicaþia a ceea ce înseamnã credit ipotecar.
Asta am cerut eu.
Toate sunt scutite.
Acest lucru l-am cerut eu.
Scuzaþi, eu am pus niºte întrebãri ca sã clarificãm situaþia.
Domnul secretar de stat Oanã, vã rog.
Toate locuinþele noi sunt scutite zece ani. Nu înþeleg, dumneavoastrã aveþi în Legea locuinþei, cu completãrile ºi modificãrile ulterioare, nr. 114, ce înseamnã construcþie de locuinþã nouã printr-o unitate de construcþii sau regie proprie.
Dacã vã faceþi dumneavoastrã, asta înþelegeþi dumneavoastrã, pentru cã pânã la urmã toþi banii sunt ai noºtri, pentru cã ne facem locuinþã nouã din banii noºtri, indiferent. ªi creditul se dã înapoi, dar dacã vreþi sã faceþi în regie proprie, fãrã unitatea de construcþii sau fãrã un lucrãtor autorizat Ñ este cam greu sã faceþi treaba aceasta în condiþiile legii, vã spun foarte clar Ñ sunteþi scutit. Nici o problemã. Aveþi la art. a). Luaþi Legea locuinþelor nr. 114 ºi citiþi: ”Toate locuinþele noi, construite în baza Legii nr. 114, Legea locuinþei, cu modificãrile ulterioare.Ò
Atunci care este rostul alin. 2, domnule ministru?
Alin. b) se referã la locuinþele care au beneficiat de subvenþii din partea statului ºi noi avem în Legea finanþelor publice niºte chestiuni.
Nu ai voie sã aplici douã facilitãþi.
În sensul acesta. ªi nu este locuinþa ta, cã nu este locuinþa ta de la început, de când este nouã Ñ Ordonanþa nr. 19.
Sunt ºi alteÉ
Am dat acest lucru ºi pentru aceste locuinþe, scutire zece ani dacã se cumpãrã.
Sunt ºi alte locuinþe în afara celor cuprinse de la punctele a) ºi b) care nu sunt scutite de impozit timp de zece ani? Asta vreau sã ºtiu. Explicaþi ºi atunci retragem amendamentul.
Aþi început sã dialogaþi fãrã sã vã dau cuvântul.
Deci, proprietate, nu.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Numai o secundã, domnule secretar de stat! Nu v-am dat cuvântul.
Eu cred cã ceea ce vã interesa erau clãdirile construite în regie proprie. Sunt scutite.
Deci cred cã aici suntem de acord.
Vã mai pãstraþi amendamentul?
## **Domnul Vasile Horga**
**:**
Dacã sunt scutite, nu.
κi retrage amendamentul, intrã în punctul a), ”scutite la plata de impozitÒ.
Zece ani.
La punctul 15, dacã doamna senator Petre îºi mai menþine eliminarea?
Îl menþin, domnule preºedinte, pe o raþiune extrem de simplã, ºi anume aceea cã, dacã tot avem o nouã lege a impozitelor ºi taxelor locale, trebuie sã-i dãm o perioadã de funcþionare stabilã, ºi mã refer la faptul cã acest articol a cãrui eliminare eu o propun prevede chiar o modalitate de a nu avea un timp mediu, cel puþin, o imagine asupra efectelor acestei legi, atâta vreme cât prin hotãrârea Guvernului se pot stabili ºi alte situaþii pentru care se acordã facilitãþi fiscale.
În opinia mea, sunt suficiente facilitãþi în lege, aºa cum aratã ea, ºi dacã venim peste douã zile cu o nouã hotãrâre de guvern nu vom ºti în ce mãsurã legea a fost bine articulatã sau nu.
Deci îmi menþin propunerea de eliminare a acestui text.
Dacã erau majorãri vã înþelegeam, dar facilitãþi este bine sã dãm.
Domnul secretar de stat, vã rog.
Aici ne-am gândit la situaþii cu totul specifice care pot sã aparã, ºi pe plan local nu existã soluþii sã se acorde aceste înlesniri fiscale sau facilitãþi ºi, probabil, dacã vreþi sã rezolvaþi o problemã de interes local pentru bisericã, pentru primãrie sau pentru altceva, o construcþie, nu o puteþi rezolva, ºi atunci vã duceþi din nou la lege.
Situaþii de calamitãþi, în situaþii absolut specifice, la asta ne-am gândit, ºi legea este permisivã, se pot stabili. Nu vrea Guvernul, nu stabileºte, nici o problemã.
Dar dacã vedem cã fac abuzuri, intervenim ºi stopãm. Vã rog, mai doriþi sã completaþi?
Suntem de acord cu iniþiatorul ca Guvernul sã poatã interveni în cazuri de excepþie pentru a fi scutite anumite categorii de plata acestor impozite ºi taxe.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
La anexa 1, doamna senator Petre Maria, mai pãstraþi?
## **Doamna Maria Petre**
**:**
Nu.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nu. Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, legat de anexa 1 a), amendamente ºi inclusiv 1 b). Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt observaþii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Mulþumesc.
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România.
Raportor: Comisia economicã, domnul preºedinte DanMircea Popescu.
Domnule secretar de stat, vreau sã prezentaþi foarte pe scurt, pentru cã avem expunerea de motive ºi tot ce eÉ **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat la Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**
Da, domnule preºedinte. Vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Având în vedere situaþia în care ne aflãm, în sensul cã Ordonanþa Guvernului nr. 44/1998 ºi-a epuizat substanþa, întrucât consta din prorogarea unor termene pentru intrarea în vigoare determinatã de adoptarea bugetului pe 1998, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea proiectului de lege în forma prevãzutã în raport.
S-a înþeles.
Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã ascultãm!
Stimaþi colegi, Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de lege astfel cum a fost trimis de Guvern. Existã avizul Consiliului Legislativ, proiectul încadrându-se în categoria legilor ordinare.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale.
Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt. Nu avem amendamente.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la propunerea legislativã privind susþinerea financiarã a exploataþiilor agricole familiale prin acordarea de prime de produs.
Domnul secretar de stat Predilã, vã rog foarte pe scurt.
Este vorba de o iniþiativã legislativã. Prezintã domnul senator Gheorghe Flutur, în calitate de iniþiator. Da? Vã ascultãm!
Foarte pe scurt vreau sã explic conjunctura în care noi, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, am iniþiat aceastã propunere de sprijinire a exploataþiilor de tip familial.
Am iniþiat-o imediat dupã ce prin Senat a trecut Legea exploataþiilor agricole, unde noi am avut obiecþiuni asupra dimensiunilor fizice care condiþioneazã subvenþionarea acestor exploataþii. Mai mult decât atât. În Ordonanþa Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, la capitolul IV se fãcea referire la o lege specialã care urma sã aparã privind subvenþionarea exploataþiilor de tip familial. Cu toate acestea, prin proiectul de lege care a ieºit de la Senat s-a eliminat acest capitol în întregime ºi nu s-a mai vorbit deloc de exploataþiile familiale.
În esenþã, proiectul nostru de lege prevede acordarea unei prime pe produs în valoare de 20% din preþul de vânzare-cumpãrare obþinut de producãtorul agricol ºi acordarea unui avans de minimum 30% din aceastã primã, avans care este menit sã asigure producãtorului agricol fonduri necesare pentru începerea ciclului de producþie.
Legat de cantitãþile minime pentru care se acordã aceastã primã, am avut în vedere dimensiunea umanã a exploataþiilor agricole, mult mai micã decât dimensiunea prevãzutã în proiectul de lege ºi în ordonanþa de urgenþã. Se poate vedea din art. 2 al proiectului nostru de lege.
De asemenea, am avut în vedere ca documentul în baza cãruia se obþine aceastã primã sã fie contractul de vânzare-cumpãrare, procesul de livrare-recepþie, actul de cântãrire, borderoul de achiziþie avizat de cãtre Camera agricolã din zona respectivã, iar referitor la cantitãþile la care ne-am referit la nivel naþional aceste cantitãþi sunt consistent mai mari faþã de cele prevãzute de Guvern prin Hotãrârea de Guvern nr. 210 care, vreau sã vã amintesc, domnilor colegi, cã se referã la subvenþionarea, cel puþin pentru producþia vegetalã, în acest an, la o valoare de 2.300 miliarde lei, care înseamnã mai puþin de jumãtate faþã de anul trecut Ñ acel milion de lei pe hectar Ñ ºi considerãm cã aceste sume sunt foarte mici, insuficiente pentru producãtorii agricoli din þara noastrã. În procente reale ar însemna un 37% faþã de anul trecut.
Mulþumesc foarte mult.
Din partea Guvernului, vã rog, foarte pe scurt. Înþeleg cã l-aþi respins pe motiv cã nu este indicatã sursa de finanþare. Vã rog!
## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**
Asta ar fi una din cauze, domnule preºedinte. Dumneavoastrã ºtiþi cã oricine propune un act normativ care atrage surse suplimentare din buget trebuie sã le identifice ca sã poatã sã fie atrase.
A doua problemã. Dânºii, atunci când au elaborat aceastã propunere legislativã, era momentul când am stat noi puþin în loc cu Ordonanþa nr. 108/2001, pentru cã erau lucruri care le analizam încã o datã, dar nu putem sã facem lege o datã numai pentru exploataþiile familiale, dupã aceea pentru cele comerciale. Noi avem acum o lege, e publicatã în Monitorul Oficial, care se referã la toate exploataþiile agricole de orice fel, inclusiv la cele familiale. Aici sunt prevãzute ºi modalitãþile de stimulare a producþiei, de sprijinire a producãtorilor agricoli, dar mai sunt ºi alte acte normative Ñ Hotãrârea de Guvern nr. 210, mai avem ºi Legea zootehniei, Ordonanþa Guvernului nr. 29, care în curând va fi lege, care se referã la prima la lapte, modalitãþile de acordare a primelor ºi a subvenþiilor... Deci au fost avute în vedere ºi tipurile de exploataþii familiale la care se referea iniþiativa. De aceea noi... Pe lângã aceste argumente au mai fost
ºi altele când au fost discutate ºi în plenul celor douã Camere, cât ºi în comisiile de specialitate, ºi am susþinut cã ea nu este necesarã în momentul acesta, pentru cã de acum existã o lege care reglementeazã activitatea tuturor exploataþiilor.
S-a înþeles. Domnul senator Codreanu prezintã raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu aceastã iniþiativã, spre dezbatere ºi avizare, prin adresa L 147/2002. Propunerea legislativã, aºa cum a spus ºi colegul, este iniþiatã de un grup de 13 senatori aparþinând Grupului parlamentar P.N.L.
Iniþiativa legislativã are ca obiect de reglementare susþinerea financiarã a exploataþiilor familiale prin prime acordate pentru un numãr de 14 produse agricole.
Propunerea legislativã are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu obiecþii, ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Întrucât prezenta propunere implicã modificarea bugetului de stat, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituþia României, s-a cerut punctul de vedere al Guvernului. Prin punctul sãu de vedere, Guvernul nu susþine aceastã iniþiativã legislativã.
Comisia noastrã a dezbãtut aceastã iniþiativã legislativã în ºedinþa din 24.04.2002. În urma dezbaterii, membrii comisiei au votat cu 5 voturi pentru respingerea acestei propuneri legislative, unul împotrivã ºi o abþinere.
În prezent, aºa cum arãta domnul secretar de stat Predilã, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, cu modificãrile ºi completãrile din legea de aprobare a ordonanþei, reglementeazã sprijinul direct al statului pentru toþi producãtorii agricoli, cu excepþia celor care practicã o agriculturã de subzistenþã.
De asemenea, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative ”reglementãrile de acelaºi nivel ºi având acelaºi obiect se cuprind într-un singur act normativÒ.
Un alt punct de vedere al comisiei este acela cã, potrivit Capitolului 7 din Documentul de poziþie pentru aderarea la Uniunea Europeanã, va fi elaborat ºi aprobat de Consiliul Concurenþei, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, un regulament privind sprijinul acordat de stat în sectorul agricol prin care se vor prelua criteriile care trebuie îndeplinite.
Prin natura reglementãrilor, iniþiativa face parte din categoria legilor ordinare.
Faþã de cele arãtate propun plenului Senatului aprobarea raportului de respingere a iniþiativei legislative prezentate de cãtre colegii noºtri de la P.N.L. Mulþumesc.
Mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi, dezbateri generale. Nu sunt.
Din salã
#135564Doamna senator Norica Nicolai!
Doamna senator Norica Nicolai, nu v-am observat, vã rog sã mã scuzaþi. Aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte,
În momentul în care am introdus în dezbatere aceastã iniþiativã legislativã, am avut în vedere un principiu de drept, cum cã ”orice lege reglementeazã o situaþie de faptÒ. Suntem astãzi în prezenþa a ceea ce unii numesc agriculturã de subzistenþã, care este exceptatã de a fi subvenþionatã. Deci suntem într-o fazã de sãrãcie în care 6 milioane de oameni, care sunt cei care gestioneazã aceste gospodãrii de subzistenþã, aceste exploataþii familiale, nu primesc absolut nici un fel de sprijin din partea statului, cum ar fi firesc, pentru cã ºi subzistenþa populaþiei, ºi existenþa populaþiei sunt niºte chestiuni care trebuie abordate cu toatã responsabilitatea de orice guvern. În aceste condiþii credem cã toate argumentele care s-au adus împotriva acestei iniþiative legislative sunt argumente colaterale care nu au nici o legãturã, pentru cã, de principiu, nici o reglementare legalã, astãzi în vigoare, nu reglementeazã aceastã situaþie de fapt.
Nu este o chestiune de protecþie socialã ceea ce noi am propus. Este o chestiune de dezvoltare economicã ºi trebuie sã înþelegem foarte clar cã o mare parte din suprafaþa agricolã a þãrii, în raport de modul în care s-a distribuit proprietatea în þara asta, se aflã în acest tip juridic de exploatare. Cred cã avem o responsabilitate moralã, politicã, dacã doriþi, pentru a susþine, totuºi, 6 milioane de oameni sã facã pasul din agricultura de subzistenþã într-o condiþie economicã de existenþã, pentru cã aceasta este menirea oricãrui guvern ºi a oricãrui stat civilizat. Acesta este fundamentul politic al iniþiativei noastre legislative.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Am înþeles foarte bine, dar cred cã ºi dumneavoastrã înþelegeþi foarte bine cã, atunci când se provoacã influenþe financiare ºi nu ai sursã, îmi e greu sã cred cã vreun guvern poate da un accept favorabil pe o asemenea... E politica lui. Aþi fost la guvernare, aþi fãcut politica dumneavoastrã, trebuia s-o introduceþi atunci, veniþi la guvernare, poate veniþi... E greu de presupus, atunci când sunt influenþe financiare, cã poþi sã schimbi o politicã care o are guvernul sau partidele care sunt la guvernare. Da, sigur cã e foarte bine cã astfel de iniþiative nasc discuþii, dezbateri...
Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt.
Stimaþi colegi, aþi auzit argumente de o parte ºi de cealaltã. Guvernul nu este de acord, pentru cã nu este indicatã sursa ºi pe argumentele care s-au mai spus aici. Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a respins. Deci se propune respingerea acestei propuneri legislative. Votând ”NuÒ, votaþi respingerea.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Acum
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/2002 privind încetarea aplicabilitãþii unor facilitãþi.
Domnule secretar de stat Þiplica, aveþi un minut la dispoziþie.
Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul preºedinte ªtefan Viorel.
Vã rog, aveþi cuvântul!
## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat la_
_Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Prin proiectul de lege se propune abrogarea unor facilitãþi acordate investitorilor strãini prin Legea nr. 35/1991. Se are în vedere faptul cã Legea nr. 35/1991 a fost abrogatã expres prin Ordonanþa Guvernului nr. 31/1997, iar facilitãþile acordate în baza acestei legi au avut caracter limitat, de 2Ñ3 ºi maximum 5 ani, ºi au fost menþinute prin Ordonanþa Guvernului nr. 92/1997.
Doresc sã fac o singurã precizare, ºi anume aceea cã, prin aceastã Ordonanþã nr. 92/1997 prin care s-au prelungit facilitãþile acordate, se prevede cã investiþiile strãine efectuate în baza Legii nr. 35/1991 beneficiazã de facilitãþile stabilite de aceastã lege pânã la expirarea termenelor acordate, pe baza documentelor de constituire, fãrã a mai fi necesarã atestarea cu certificat de investitor. Acest lucru a încurajat reactivarea unor societãþi comerciale care ºi-au axat activitatea pe importuri, îndeosebi importuri de produse alimentare.
Domnule secretar de stat, s-a înþeles.
Dumneavoastrã citiþi expunerea de motive pe care noi o avem în mape.
Domnule preºedinte ªtefan Viorel, vã rog!
Domnule preºedinte, comisia noastrã avizeazã favorabil prezentul proiect de lege cu un amendament în conþinutul articolului unic în ideea eliminãrii trimiterii cãtre prevederile Legii nr. 71/1994.
Mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult.
De acord cu amendamentul, domnule secretar de stat?
De acord.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Deci, avem un amendament, toatã lumea este de acord cu el.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Trecem la urmãtorul punct: propunerea legislativã privind prevenirea transmiterii virusului ºi protecþia persoanelor afectate de HIV/SIDA.
Este iniþiativã legislativã. Vã rog s-o susþineþi, domnule senator Nedelcu. Vã rog, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Pe lângã cele prezentate în expunerea de motive doresc sã precizez cã propunerea legislativã care se aflã în faþa dumneavoastrã s-a nãscut ca o necesitate de a asigura o formã de sprijin miilor de bolnavi SIDA, dar, în mod special, miilor de copii bolnavi SIDA a cãror singurã vinã este cã au avut pãrinþii lor încredere în sistemul de sãnãtate oferit de România anilor dinainte de 1989, când au contactat cumplita boalã.
Cunoaºteþi cu toþii drama pe care zi de zi o trãiesc aceºti oameni. ªi, aºa cum am exprimat ºi în expunerea de motive, aceastã propunere legislativã nu-ºi propune o reglementare a activitãþilor desfãºurate de instituþiile abilitate, ci de a norma ºi direcþiona atribuþiile de ansamblu cãtre sectoarele de eficienþã.
Aceastã propunere legislativã oferã o serie de drepturi cum ar fi: dreptul la confidenþialitate, dreptul la muncã, protecþie socialã, dreptul la un tratament adecvat, ºi, mai ales, dreptul la hrana necesarã susþinerii acestui tratament.
Vreau sã precizez cã aceastã propunere legislativã a fost discutatã amplu în Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului, unde au sosit o serie de amendamente de la oameni de specialitate din domeniu, care au îmbunãtãþit mult propunerea legislativã iniþialã, care a suferit, de asemenea, ºi modificãrile de rigoare în urma recomandãrilor Consiliului Legislativ.
Sunt de acord cu toate aceste amendamente ºi doresc, pe aceastã cale, sã mulþumesc tuturor colegilor senatori din Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi tuturor specialiºtilor ce s-au aplecat cu atenþie asupra acestei propuneri legislative.
În concluzie, stimaþi colegi, rog plenul Senatului sã voteze favorabil propunerea legislativã, cu gândul cã veþi aduce o razã de luminã în sufletul a mii de români care astãzi sunt abanadonaþi de societate.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult.
Domnul preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul senator Ilie Ilaºcu, vã ascultãm.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã cu propunerea legislativã privind prevenirea transmiterii virusului ºi protecþiei persoanelor afectate de HIV/SIDA.
Doresc sã menþionez cã s-a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Consiliului Legislativ.
În ºedinþa din 23 aprilie 2002 membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativã în prezenþa iniþiatorului ºi a reprezentanþilor Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.
Prezentul act normativ urmãreºte crearea unui cadru legislativ care sã cuprindã mãsuri de prevenire a transmiterii virusului HIV ºi de protecþie a persoanelor afectate cu HIV/SIDA.
Comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative ºi întocmirea raportului favorabil cu amendamentele prevãzute în anexã.
Menþionez cã proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Vã mulþumesc foarte mult.
Reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu.
**Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**
Domnule preºedinte,
Stimate ºi stimaþi senatori,
Sigur, salutãm orice iniþiativã legislativã venitã din partea domnilor parlamentari, indiferent cã sunt deputaþi sau senatori, dar este normal sã se reglementeze domenii care nu au fost reglementate prin alte acte normative. Consider cã suntem în faþa unei situaþii atipice. Dacã urmãriþi proiectul... Deci iniþiativa legislativã are 4 articole. Dacã urmãriþi raportul, veþi constata cã articolele 1, 2, 3 ºi 4 sunt eliminate, dupã care urmeazã restul articolelor pânã la 20, care, de fapt, sunt reglementãri care se gãsesc în acte normative deja reglementate, ºi anume: este vorba de Ordinul nr. 117/2000 al doamnei ministru al sãnãtãþii ºi familiei, care se referã la organizarea reþelei de supraveghere a bolilor transmisibile, Hotãrârea de Guvern nr. 285/2002 prin care se înfiinþeazã Comisia naþionalã pentru supravegherea, controlul ºi prevenirea cazurilor de infecþie HIV/SIDA. De asemenea, Legea nr. 100/1998 privind asistenþa de sãnãtate publicã reglementeazã în extenso ºi punctual situaþiile de prevenþie ºi tratament ºi urmãrire a bolnavilor de HIV/SIDA. De asemenea, Legea bugetului de stat ºi a asigurãrilor de sãnãtate pe anul 2002 reglementeazã clar ºi expres sursele de finanþare, surse de finanþare care sunt acordate prin Programul naþional, prin Casa de Asigurãri, surse care se dau de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi alte surse care vin prin Secretariatul de Stat. De fapt, se acordã tratamente, bani pentru medicamente, pentru îngrijitorii bolnavilor de HIV/SIDA ºi suplimente de hranã. Deci Guvernul a apreciat ºi dã o atenþie deosebitã acestor situaþii care, din pãcate, existã ºi la noi.
De asemenea, vreau sã constataþi faptul cã nu a existat un punct de vedere expres de la Ministerul Finanþelor Publice, pentru cã în acest an nu se mai poate face o rectificare, o influenþare bugetarã, ci pentru anii urmãtori. Deci nu este un punct de vedere pe acest aspect.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## S-a înþeles.
Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Cârciumaru, domnul senator Oprescu. Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Deci, stimaþi colegi, domnul Cârciumaru s-a ºi dus la microfon... Nu i-am dat cuvântul.
Stimaþi colegi, ne oprim aici. Închidem ºedinþa. Luni vom începe cu aceastã lege, cu dezbaterile generale, dând cuvântul domnului senator Cârciumaru.
Vã mulþumesc foarte mult.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#148355Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti
ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,
E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 78/18.V.2002 conþine 32 de pagini.**
Preþul 29.728 lei
La alin. 3, text Senat, inclusiv lit. a), b), c) d). La alin. 4, text Senat. La alin. 5, text Senat.
La numãrul curent 20, art. 20, s-a mers pe text Senat.
La numãrul curent 21, de asemenea, textul Senatului.
Deci nu este momentul ca la noi sã se stabileascã de cãtre ANRE, o autoritate care nu este independentã, preþul energiei fãrã avizul Oficiului Concurenþei. Îmi menþin amendamentul.
Mulþumesc.
Prin urmare, cred cã pe parcursul anilor Ñ ºi fãrã nici un fel de referire la culoarea politicã ºi la susþinerea parlamentarã a unui guvern aflat în funcþiune Ñ aceastã procedurã a Parlamentului de a lua la cunoºtinþã din presã de unele decizii care pe urmã influenþeazã Ñ eu nu spun numai cota politicã ºi indicele de popularitate al cuiva Ñ viaþa întregii þãri ºi evoluþia preþurilor în absolut toate celelalte domenii, fiindcã nu prea existã domenii care nu fac apel la aceºti furnizori în situaþie de monopol.
ªi atunci mi-am permis sã fac acest mini discurs ca un semn al faptului cã preocupãrile Parlamentului au fost insuficiente ºi mi se pare cã nu are relevanþã dacã ne uitãm la încercarea de a subordona agenþiile acestea Ñ sã le spunem autoritãþile de reglementare din sfera aceasta Ñ Ministerului Industriilor ºi Resurselor. Mi se pare o atitudine naturalã, chiar dacã ea nu trebuie totdeauna acceptatã.
ªi dacã este aºa, în orice caz nu are relevanþã dacã este sau nu supus vreun tarif avizului Consiliului Concurenþei. Sigur cã Consiliul Concurenþei, ca organizaþie, poate avea ºi el un anumit interes în aceastã competiþie pe care o avem cu toþii faþã de public, faþã de consumatori ºi în aceastã chestiune apare ca un element perturbator, chiar dacã este dificil sã vorbim despre logicã ºi raþiune, amintind Consiliul Concurenþei într-o împrejurare în care nu avem de a face cu concurenþa ºi în care costurile, cheltuielile ºi nu nevoia dictatã de constrângerile vieþii ne duc la punerea în miºcare a mecanismelor care formeazã preþurile ºi care formeazã pânã la urmã consecinþa acestor preþuri.
Mi-am permis sã vã atrag atenþia asupra acestui lucru considerând cã Parlamentul ar trebui sã reglementeze cu mai mare acurateþe acest domeniu.
Despre proiectul legislativ nu am nimic de spus. Mulþumesc.
Personal nu sunt de pãrere ca Oficiul Concurenþei sã intervinã în avizarea preþului energiei. Îmi exprim punctul de vedere în favoarea raportului dumneavoastrã.
Vã mulþumesc.
Tendinþa în plan european este aceea a implicãrii cât mai reale a bãncilor centrale în supravegherea prudenþialã, þinând cont de experienþa acestor instituþii în evaluarea ºi monitorizarea riscului sistemic.
De asemenea, este de reþinut faptul cã menþinerea caracterului de independenþã în desfãºurarea activitãþii Bãncii Naþionale a României este o condiþie esenþialã în procesul de negociere a României cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu alte instituþii internaþionale, precum ºi din perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã.
Suplimentar, aº vrea sã fac precizarea cã, de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, noi am primit un aviz favorabil, de principiu, dar cu recomandarea ca, la întocmirea raportului, sã se þinã seama de punctul de vedere al Guvernului.
Acestea au fost argumentele care ne-au determinat sã adoptãm un raport negativ, supunându-l spre dezbaterea ºi aprobarea plenului, cu precizarea cã propunerea de lege ar face parte din categoria legilor organice, deoarece îºi propune sã modifice o lege organicã, urmând a fi adoptatã sau respinsã, potrivit art. 74 alin. (1) din Constituþia României.
Vã mulþumesc.
Taxele extrajudiciare de timbru, taxele judiciare de timbru ºi taxele de timbru pentru activitatea notarialã constituie venituri ale bugetului local. În acest fel, nivelul veniturilor pentru comunitãþile locale va creºte destul de mult. Se readuc, în acest fel, la bugetele locale, aceste taxe care au fost trecute, ca surse ale Ministerului Justiþiei, pe baza unor reglementãri în legislatura trecutã. Vã mulþumesc.
Aº mai avea rugãmintea, în contextul tuturor lucrurilor pe care le-am subliniat deja, sã avem rãbdarea ºi sã reluãm discuþia pe o parte, mãcar, din amendamentele respinse, pentru cã ele sunt importante ºi am avea ºansa realã sã scoatem, într-adevãr, o lege foarte bunã. Vã mulþumesc.
Am primit punctul de vedere al Guvernului. Guvernul nu susþine aceastã iniþiativã legislativã. Sunt aici câteva argumente. Unul ar fi cã noi nu am sugerat sursa de finanþare. Evident, ne-am referit la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Acest buget poate fi regândit, modul cum se foloseºte. Iar în ceea ce priveºte aceastã clasicã de acum invocare a motivului cã normele Uniunii Europene nu prevãd acest lucru, doar o simplã precizare vreau sã mai fac, referitoare la Recomandarea 1296 din Carta europeanã a spaþiului rural, referitoare la exploataþiile agricole, ºi, citez: ”Agricultorul, ca întreprinzãtor, trebuie sã-ºi exercite autoritatea cât mai liber, proprietatea privatã sã fie garantatã, iar în ceea ce priveºte forma juridicã a exploataþiilor agricole a þãrilor din Uniunea Europeanã trebuie sã-ºi manifeste preferinþa pentru exploataþii de drept privat de dimensiuni umane care sã permitã creºterea în spaþiul rural în condiþii economice vizibile a familiei þãrãneºtiÒ.
Deci acestea au fost câteva elemente care ne-au determinat sã susþinem aceastã propunere legislativã. Evident, Guvernul mai spune cã în forma ieºitã de la Camera Deputaþilor ºi de la mediere a avut în vedere sã ia în considerare ºi subvenþionarea asociaþiilor familiale. Deci nu doar exploataþiile care au peste 110 hectare, de exemplu, la câmpie. Din pãcate, la aceastã datã, nu este în aplicare aceastã lege a exploataþiilor, funcþioneazã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001. Producãtorii agricoli nu au primit aceste subvenþii ºi chiar acel avans de 30% prevãzut prin Hotãrârea de Guvern nr. 210, din câte cunoaºtem, nu a ajuns la producãtorul agricol.
Cam acestea sunt câteva elemente pe care am þinut sã vi le aduc în atenþie. Mulþumesc.
De asemenea, doresc sã precizez cã, din informaþiile pe care le avem, în nici o altã þarã nu existã o lege specialã pentru o anume boalã. Noi am fi prima þarã care am crea o astfel de lege. De altfel, proiectul care se aflã la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei prevede o reglementare de ansamblu a bolilor care au influenþã socialã. E vorba ºi de tuberculozã, ºi de cancer, ºi de celelalte boli, nu numai de HIV/SIDA. Deci, în principal, pentru aceastã boalã, Guvernul a acordat o atenþie deosebitã, existând reglementãri reale care punctual reglementeazã. De altfel, cum a ºi spus iniþiatorul în expunerea de motive, acest proiect se referã numai la normarea ºi direcþionarea
atribuþiilor de ansamblu cãtre sectoarele de eficienþã ºi nu reglementeazã activitãþile desfãºurate de cãtre instituþiile abilitate. Or, prin actele normative pe care le-am precizat în faþa Domniilor voastre..., deci facem precizarea cã acest domeniu de prevenþie ºi tratament SIDA este reglementat din plin prin acte normative emise de Guvern, începând din Õ98 ºi 2002. Deci sunt 4 acte normative care reglementeazã acest aspect.
Vã mulþumesc.