Antonie Iorgovan

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Eu sunt surprins de faptul cã un absolvent al Facultãþii de Drept, strãlucit Ñ dacã memoria mea de om trecut de 50 de ani mai e fidelã,... Adevãrat cã este strãlucit absolvent al Facultãþii de Drept, dar care, din pãcate, face parte dintr-o pãguboasã guvernare. Chiar aºa fiind, eu sunt surprins cum a putut veni un om cu atâta ºtiinþã de carte sã susþinã aceastã tezã care nu are substanþã constituþionalã.

Domnule preºedinte, eu nu aº fi vorbit fiindcã mã rezerv pentru discuþiile acelea de reformã la care trebuie sã ajungem cândva, dar chiar dacã vorbim Ñ ºi se vorbeºte mereu, cel puþin de cãtre unii ”campioniÒ ai fostei puteri Ñ de necesitatea revizuirii Constituþiei, mã îndoiesc cã un text va intra în discuþie, ºi anume art. 1 alin. 3, unde se aratã ce este statul român, dupã ce spunem cã este ”suveran, naþionalÒ etc., la alin. 3 spunem: ”România este stat de drept, democratic ºi socialÒ ºi nu aº vrea sã duc textul mai departe.

Pãi, stimaþi colegi din Senatul României, dacã vrem ca România sã fie stat de drept Ñ ºi este principala dimensiune a statului de drept, ºi nu balcanism, ºi nu trogloditism, ºi nu nepotism, haideþi sã creãm din statutul judecãtorului ceea ce a fost întotdeauna judecãtorul.

Cândva, în aceastã þarã, când trecea judecãtorul pe stradã, în ultima urbe pe care o vreþi dumneavoastrã, la mine, la Moldova Nouã, poftim, lumea se dãdea la o parte, cã trece judecãtorul. Care este situaþia? De ce vrem sã-i umilim pe aceºti oameni?

Daþi-mi voie sã-l citez, parafrazându-l, de fapt, pe Moncher care, în finalul trilogiei sale, spune: ”Dacã iubire nu e, nimic nu eÒ. În statul de drept ”dacã justiþie nu e, nimic nu eÒ. Vã rugãm sã fiþi alãturi de Comisia juridicã ºi de Guvern.

Vã mulþumesc.