Stenogramă plen

Domnilor senatori, vã rog sã vã ocupaþi locurile. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului, de astãzi, 18 ianuarie, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Adrian Sorin Vornicu. Din totalul de 138 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment la lucrãrile Senatului un numãr de 111 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 5 domni senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, 2 colegi absenteazã motivat, unul fiind bolnav, iar un coleg este învoit. Programul de lucru Ñ ºedinþã în plen Ñ era propus pânã la orele 20,00. Noi suntem convinºi însã cã în ºedinþa de dimineaþã vom epuiza ordinea de zi, iar dupã-amiazã, sigur, vom avea activitate pe comisii, pânã la terminarea sesiunii, aºa cum a fost convocatã de cãtre domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu.

În ordinea de zi, asearã, a solicitat un coleg sã discutãm ºi o chestiune organizatoricã. Avem validarea a douã mandate de senator Ñ o sã verificãm dacã au fost depuse toate actele, de aceea o sã le luãm la sfârºitul

ºedinþei acum, de dimineaþã Ñ a domnilor senatori Melu Voinea ºi Fevronia Stoica.

În cadrul dezbaterilor legislative avem 5 proiecte de lege.

Dacã în legãturã cu programul de lucru sunt obiecþiuni? Dacã nu sunt obiecþiuni, vã anunþ cvorumul de ºedinþã de 71 senatori.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru.

Cu 89 de voturi pentru ºi unul contra, programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi a fost aprobat.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut obiecþiuni sau propuneri? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Ordinea de zi este aprobatã de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

- Ofer cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea din finalul ºedinþei de ieri se susþinea, sã spunem, figurativ, pe mapa pe care o aveam în mânã, ºi care, la fel, era cu siguranþã ºi în faþa dumneavoastrã, care conþinea toate proiectele de legi pe care am fost chemaþi sã le discutãm. Care este rugãmintea, care este apelul meu, în primul rând, cãtre Biroul permanent? Sunt convins cã fiecare dintre noi am venit sã ne aducem aportul în modul ce mai inspirat, în modul cel mai fericit. Nu cred cã celelritatea, ca sã citez un distins coleg al nostru, trebuie sã fie nota care caracterizeazã activitatea noastrã, Cred cã trebuie sã fie seriozitatea, cred cã trebuie sã fie temeinicia demersului pe care îl consumãm pe fiecare proiect legislativ.

Într-un cuvând, mi se pare, domnule preºedinte de ºedinþã, programul a fost prea încãrcat.

Programul ºedinþelor a fost prea încãrcat. Înþelegem perfect cã a fost vorba de o sesiune extraordinarã în care a trebuit sã parcurgem un numãr semnificativ de proiecte legislative, dar, în mod normal, fiecare din aceste proiecte legislative ar fi presupus o dezbatere mai aplicatã ºi un timp de studiu al nostru, un timp de reflecþie al nostru mai adecvat.

Rugãmintea este ca, pe viitor, la compunerea programului de ºedinþã sã se þinã cont de datoria noastrã de a ne apleca cu toatã seriozitatea asupra proiectelor în discuþie. Ãsta era apelul pe care vroiam sã vi-l fac. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Personal nu pot sã fiu de acord în totalitate. Voi transmite punctul dumneavoastrã de vedere Biroului permanent. Totuºi, vã rog sã observaþi cã astãzi avem doar 5-6 proiecte în dezbatere, motiv pentru care, dupãamiazã, deºi avem programatã ºedinþã în plen, va trebui sã lucrãm în comisii, fiind în sesiune extraordinarã, iar dintre proiectele de lege pe care le-am avut în sesiune extraordinarã, doar pentru 11 colegii din comisii nu au reuºit sã facã rapoarte, ºi asta nu din vina lor, ci pentru cã s-au solicitat o serie de date suplimentare, explicaþii din partea ministerelor vizate, pentru cã altfel am mai fi avut 11 proiecte de lege. Dar, sigur, voi transmite Biroului permanent ºi mai ales staff-ului Senatului, pentru a lua mãsuri ca toate proiectele de lege sã fie din timp distribuite domnilor senatori.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

V-aº propune sã nu luãm proiectul de lege de la pct. 3. Este prezent din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor un coleg, domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru, pentru proiectele de lege de la poziþiile 4 ºi 5.

Deci sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128/2000.

**Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

## Bunã dimineaþa!

Doamnelor ºi domnilor senatori, sunt Dumitru Pâslaru, secretar de stat la Ministerul Culturii ºi Cultelor. Obiectul ordonanþei noastre, al Ordonanþei nr. 128, îl constituie ...

Numai puþin, domnule secretar de stat!

Deci, din partea comisiei noastre, Comisia juridicã se prezintã?

Da.

Da. Vã mulþumesc. Vã rog, aveþi cuvântul.

Obiectul Ordonanþei nr. 128/2000 îl constituie revendicarea unui imobil care prin arhitecturã, prin funcþie ºi prin regim juridic aparþine de drept domeniului culturii ºi Ministerului Culturii. În mod fraudulos el a fost introdus în capitalul social al Societãþii ”ParcÑTurismÒÑ S.A., care s-a desprins, prin Hotãrârea Guvernului nr. 348/1999 privind reorganizarea regiilor, din Regia Autonomã RASIROM, care aparþinea sau era controlatã de Serviciul Român de Informaþii. În capitalul social al acestei societãþi comerciale figureazã ºi un imobil în Craiova, str. Kogãlniceanu nr. 17, alcãtuit din trei corpuri de clãdire, din care: corpul A, supranumit ”CasaÒ sau cunoscut sub numele de ”Casa PlesiaÒ, este opera arhitectului francez Albert Gallrot, realizat în 1890, este monument de arhitecturã ºi figureazã în lista monumentelor istorice la poziþia 17 b, 116, din 1992. Mai mult, aici funcþioneazã Biblioteca ”OmniaÒ, bibliotecã francezã, filialã a Bibliotecii Naþionale a României.

Imobilul a fost inclus în patrimoniul Societãþii ”ParcÑ TurismÒ ÑS.A. cu încãlcarea dispoziþiilor art. 135 alin. (4) din Constituþie, care defineºte exact obiectul proprietãþii publice. Din aceste motive, având în vedere cã, aºa cum spuneam iniþial, imobilul respectiv reprezintã prin el însuºi un obiect artistic, are funcþia de bibliotecã, iar baza juridicã a proprietãþii este discutabilã, vã rugãm sã aprobaþi revenirea acestui imobil în administrarea Ministerului Culturii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte Aristide Roibu, aveþi cuvântul.

În legãturã cu proiectul de lege vreau sã vã informez cã s-a primit aviz din partea Comisiei pentru culturã, arte ºi mijloace de informare în masã, din partea Senatului, la 18 septembrie 2000, aviz favorabil; Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat aviz favorabil ºi Comisia juridicã, la 12 ianuarie 2001, a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât cu unanimitate de voturi raport favorabil, fãrã amendamente de redactare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declar deschise dezbaterile generale. Dacã sunt colegi care doresc sã intervinã la proiectul de lege? Vã rog, aveþi cuvântul, doamna senator Dobrescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Într-adevãr, acest imobil este un monument istoric, aº putea spune, ºi este foarte bine cã s-a hotãrât sã rãmânã în patrimoniul Ministerului Culturii, iar Biblioteca ”OmniaÒ, bibliotecã francezã, este, de asemenea, o instituþie cu mare funcþionalitate pentru studenþi, elevi, pentru tineri ºi pentru persoanele din municipiul Craiova. Prin urmare, aº ruga, fac apel la colegi, sã gândeascã pozitiv ºi sã voteze pentru ca aceastã clãdire sã rãmânã în patrimoniul Ministerului Culturii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Dacã mai doreºte cineva sã mai intervinã? Dacã nu mai sunt intervenþii, sã trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de Lege.

Observaþii în legãturã cu titlul legii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.

Titlul legii, adoptat de plenul Senatului cu 105 voturi pentru ºi 3 voturi contra.

Sã luãm în dezbatere proiectul de ordonanþã. Aºa cum fãcea precizarea domnul preºedinte al Comisiei juridice, la cele patru articole ale Ordonanþei de urgenþã nr. 128 nu s-a fãcut nici un amendament.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere cel de-al doilea proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2000, proiect de lege la care iniþiator este Ministerul Culturii, da?

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În 1992, în localitatea francezã Caen, a luat fiinþã un muzeu intitulat ”MŽmorial pour la PaixÒ, care avea ca obiect ilustrarea cultului personalitãþii în statele foste socialiste ºi calificate drept totalitare. Iniþiatorii s-au adresat statelor foste socialiste pentru a obþine donaþii în obiecte care sã ilustreze cultul personalitãþii în perioada 1950Ð1989. Majoritatea statelor din est au constribuit cu obiecte, în afarã de România, care a decis prin aceastã Ordonanþã de urgenþã sã facã o donaþie de 30 de obiecte, lipsite de valoare artisticã, dat ilustrative pentru aceastã temã ºi care constituiau, dupã cum ºtiþi, o problemã privind depozitarea. Ele au aparþinut familiei Ceauºescu, lui Nicolae Ceauºescu, nu figureazã în patrimoniu, iar cu titlu de curiozitate aº vrea sã vã citez: ”vazã din cristal cu portretul lui Nicolae Ceauºescu, format din cupã galbenã, roºie, albastrã ºi auriu Ñ are capac Ñ, vazã de porþelan tip amforã, cravatã de pionier, fotografie alb-negru, fotografieÒ... ºi aºa mai departe, multe dintre ele fiind adevãrate kitschÐuri, dar acesta este obiectul muzeului din Franþa. De aceea, vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa aceasta de donaþie cãtre Muzeul ”MŽmorial pour la PaixÒ din Caen.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul preºedinte al Comisiei juridice sã prezinte raportul comisiei sesizate în fond. Aveþi cuvântul.

În legãturã cu proiectul de Lege vã informez cã s-au primit avize favorabile de la Comisia de politicã externã ºi Comisia pentru culturã a Senatului, iar la data de 12.01.2001, Comisia juridicã a adoptat raport favorabil, fãrã amendamente de redactare.

Aceasta tocmai în scopul ca Muzeul de Istorie sã poatã sã doneze pentru Muzeul ”MŽmorial pour la PaixÒ bunurile care au fost selectate.

Da, vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã doriþi sã interveniþi? Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

E obligaþia mea, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã vã mãrturisesc ce s-a discutat în cadrul comisiei noastre, cu câteva luni în urmã. Deci, problema care s-a ridicat atunci în Comisia de culturã a fost cã materialele alese pentru acest muzeu erau niºte kitschÐuri absolut ordinare. Deci sigur cã ne aducem foarte bine aminte, suntem oameni cu pãrul alb destul de mulþi, de gama extrem de variatã, de la kitschÐuri pânã la opere, care i se trimiteau lui Ceauºescu. Rezultatul este însã cã materialul ales de cãtre francezi erau kitschÐuri ordinare. Ei, indiferent cã este vorba de o dictaturã ºi de o patã neagrã pe istoria României moderne, momentul dictaturii ceauºiste, dar aceste materiale, în ultimã instanþã, prezintã poporul român.

Deci eu am avut atunci aceastã rezervã ºi am spus: ”În mod normal, ar trebui ca noi sã fim cei care alegem materialele ºi le trimitemÒ. Asta a fost singura mea observaþie ºi îmi menþin aceastã observaþie, pentru cã altfel vã mãrturisesc, ºi ºtiþi foarte bine, existau materiale trimise în cinstea dictatorului ºi în ”adorareaÒ pe care o avea poporul român faþã de el, care erau de un nivel subdezvoltat, subafrican. Or, aceste materiale reprezintã acolo þara româneascã, indiferent de momentul istoric în care ne-am aflat ºi care a trecut.

Mulþumesc. Dacã mai sunt intervenþii? Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu regretul cã în rândul sau între obiectele pe care le trimitem acolo nu se gãseºte nici o dovadã care sã ilustreze cã în aceastã perioadã s-au dãrâmat biserici, vrem nu vrem, nu este nimic frumos, dar s-a întâmplat acest lucru, cã au dispãrut o serie întreagã de elemente de civilizaþie româneascã, specifice poporului român; în bunã mãsurã au dispãrut trãsãturi ale gospodãriei þãrãneºti, au dispãrut o serie întreagã de alte elemente care nu sunt ilustrate în aceastã expoziþie, este vorba de o expoziþie permanentã, ºi cu speranþa cã printr-o discuþie ulterioarã cu conducerea muzeului din Caen vom putea sã completãm aceastã expoziþie ºi cu elemente care, efectiv, sã ilustreze durerile noastre din perioada respectivã, cred cã este bine sã participãm la aceastã expoziþie ºi sã susþinem proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Grigore Zanc, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În prelungirea a ceea ce spunea domnul Sergiu Nicolaescu, pentru cã în actuala Comisie de culturã nu s-a discutat aceastã chestiune, aº pleda pentru a alege noi înºine obiectele care sã ne reprezinte. S-a manifestat în toate ocaziile o tendinþã de ridiculizare a tot ceea ce a fost românesc, cu pãrþi bune sau rele, dar ºi documentarele care s-au fãcut despre Revoluþie, despre anii de dinainte de Revoluþie, toate sau aproape toate au reþinut doar aspectele deplorabile, aspectele care ne pun într-o situaþie de primitivi sau de cvasiprimitivi. Or, ºi în acest sens, cred cã pot fi alese obiecte care sã fie reprezentative cel puþin pentru creatori, dacã e vorba de kitsch-uri. În toate statele lumii avem de-a face cu spectacole pânã la grotesc în care kitsch-ul se amestecã ºi cu lucrãri de artã ºi cu spectacole de calitate ºi, atunci, în acest caz, susþin ceea ce spunea domnul Sergiu Nicolaescu: sã propunem noi materiale care sã fie ilustrative, pentru cã ºtim mai bine decât alþii în ce fel s-a manifestat ºi dictatura ºi întreg sistemul pe care l-am trãit.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Dacã mai sunt intervenþii? Vã rog, domnul senator Eckstein.

Desigur, U.D.M.R. susþine acest proiect, dar, în acelaºi timp, trebuie sã reflectez puþin la cele spuse de colegii mei. Dacã am înþeles eu bine este un muzeu care ilustreazã efectele cultului personalitãþii. Aici nu mai este vorba ca sã depunem kitsch-uri, depunem altceva care ilustreazã durerea noastrã. Este un muzeu specializat pe aceastã temã, aºa cã, desigur, cei care aleg obiectele trebuie sã fie specialiºti, pentru cã aici nu e vorba de reflectarea Revoluþiei Române, ci de reflectarea faptului cã în România a fost un cult al personalitãþii deºãnþat, comparabil numai cu cele din Coreea de Nord sau din alte þãri cu regim dictatorial.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, solicitaþi drept la replicã sau de ce, cã nu au fãcut referire la dumneavoastrã?

Dacã-mi permite plenul sã mai spun câteva cuvinte...

Da, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº vrea sã aduc o precizare aici, poate cã n-am fost destul de clar.

Orice dictaturã... nu existã dictaturã care sã nu aibã kitsch-uri, nu existã dictaturã care sã nu-i facã, într-un muzeu, într-un anumit muzeu, pe cei care-l viziteazã, sã le provoace dispreþul, sã le provoace râsul. Acelaºi lucru i se aplicã ºi lui Napoleon la fel de bine, cum i se aplicã lui Ceauºescu, sã ne fie clar tuturor. Ei, sunt foarte curios, când vorbim totuºi de aºa ceva ºi ne reprezintã þara, ne reprezintã România, nu?!, dacã momentul Ceauºescu sau Antonescu sau Hšrthy, în Ungaria, ca sã iau ceva comparativ, sau HitlerÑMussolini în Germania sau Franþa, sunt curios dacã elementele pe care Ministerul Culturii le are în momentul... sau le avea în momentul în care a acceptat participarea la acest muzeu, dacã are suficiente elemente pentru a merita ca aceste materiale sã le trimitem din partea Ministerului Culturii din România.

Da. Mulþumesc. Domnul senator Mihai Ungheanu.

## Domnilor senatori,

Un asemenea muzeu probabil cã se va îndrepta, în primul rând, cãtre exponatele care sã stârneascã interesul ºi curiozitatea, cã va fi un muzeu politic ºi mai puþin un muzeu de culturã. Instituþia apelatã este Ministerul Culturii, ea cred cã trebuie sã aibã un caracter cultural ca reacþie ºi aº vrea sã subliniez un lucru, cã este necesar sã trimitem obiecte care sã nu confirme fantasmagoriile curente în presa strãinã în legãturã cu aceastã durã ºi tristã perioadã din istoria noastrã de dupã rãzboi. Deci este vorba despre o selecþie, trebuie sã fie o selecþie culturalã semnificativã, o selecþie care sã slujeascã adevãrul istoric. De aceea, eu susþin ceea ce colegii mei de la Comisia de culturã au spus, cã este necesar ca aceastã listã de obiecte, selecþia ºi, în sfârºit, trimiterea acolo, sã treacã pe sub girul acestei Comisii de culturã, pentru cã, într-adevãr, numai cu kitsch-uri, cu lucruri mãrunte nu se poate ilustra, la întreaga anvergurã, ceea ce s-a întâmplat în perioada dictaturii în România, care nu începe în 1964Ñ1965, dupã cum ºtiþi, începe mult mai de mult. Deci este vorba de a respecta adevãrul istoric ºi de a face o selecþie culturalã care, repet, sã reflecte exigenþele noastre, ale unui Minister de Culturã al României ºi nu ale acestui muzeu.

Bãnuiesc, de altfel, cã nu s-a informat nimeni în legãturã cu caracteristicile acestui muzeu ºi cã nu s-a gândit nimeni la modul în care se amplaseazã exponatele româneºti în cadrul lui, ceea ce poate cã ar fi fost cazul sã se facã.

Mulþumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dacã s-ar fi publicat în ”Monitorul OficialÒ regulamentul pe care l-am aprobat ieri, aceastã discuþie n-ar fi putut sã aibã loc, pentru cã este vorba de un amendament de fond, nediscutat, neluat în considerare în comisie. Nu s-a publicat ºi, potrivit prevederilor vechiului regulament, putem sã facem discuþia.

Mi se pare cã specificul acestui muzeu, pe de-o parte, ºi, mai mult decât atât, gradul în care adevãraþii artiºti s-au angajat în proslãvirea, în omagierea, în ... nu ºtiu cum sã spun mai mult, în divinizarea acestui dictator, cã despre el e vorba ºi despre soþia sa, reflectã foarte bine modul în care s-au trimis aceste opere.

Ce vreþi sã trimitem opere de Corneliu Baba sau de Bãlaºa, sau mai ºtiu eu de cine?

ªi de ce nu?!

Pentru cã aceºtia, din ºtiinþa mea, au avut alte preocupãri decât sã proslãveascã un regim...

Baba a fãcut un Ceauºescu de te-apucã râsul dacã-l vezi.

Da, dar este, se pare, undeva în nevãzul unui muzeu, încât mie mi se pare cã a încerca sã dãm aspect artistic unei perioade negre, unei perioade de suferinþã pe care unii încã o resimþim ar însemna, pur ºi simplu, sã schimbãm sensul ºi specificul acelui muzeu ºi, mai ales, realitatea pe care majoritatea dintre noi o cunoaºte. Mai rãmâne sã trimitem ºi volumele omagiale acolo, ca sã arãtãm, într-adevãr, cât de iubit a fost acest cuplu.

considerãm cã ea nu ne aparþine. Dimpotrivã, dar ea este perioada noastrã ºi, înainte de a pune noi ordine în ea, aº dori ca sã nu punã alþii ordine în aceastã perioadã.

De aceea, eu cred cã fixarea României într-un ”insectarÒ, acolo, în acest muzeu, în Franþa, nu este bine meritatã de poporul român. Noi am avea dreptul sã mergem pânã la a refuza participarea la un asemenea muzeu, dar cred cã lucrul acesta ar fi, _in extremis_ , nebenefic pentru noi. Aº propune altceva, mai curând Franþa ar trebui sã se intereseze de un muzeu în care sã se ilustreze urmãrile dictaturii în þãrile fostului bloc socialist. Vreau sã vã spun cã niciunde în lume un asemenea muzeu nu existã. Franþa însãºi ar avea destule ca sã îngrãmãdeascã într-un muzeu cu o asemenea titulaturã. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã Revoluþia de la 1789, care ne-a fãcut pe toþi sã facem un pas imens înainte, în civilizaþie, a distrus o treime din cultura francezã. Comunarzii, mai târziu, la fel. A fãcut ceva în sensul acesta vreun muzeu? Gãsiþi undeva, în Franþa, ceva în sensul acestui lucru?

Pe urmã, mai intervine o chestiune de ordin privat. Gândiþi-vã la implicaþiile ºi morale, dar ºi juridice ale operelor pe care le trimiteþi acolo. Sunt oameni care nu ºtiu dacã n-ar întreba de ce el sã figureze în acest muzeu ºi nu altul, pentru cã noi nu putem trimite opere impersonale. Ele trebuie semnate, aºa este corect ºi, atunci, dacã veþi hotãrî ca un asemenea muzeu sã existe, va trebui sã ne gândim foarte, foarte bine pe cine alegem ºi pe cine nu ca sã meargã acolo. Aceasta este o chestiune de duratã, zic, ºi care trebuie sã fie ºi în atenþia Comisiei juridice, fãrã îndoialã, ºi a Comisiei învãþãmântului, dar ºi a Comisiei de culturã, dupã cum bine s-a spus aici.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gherman.

Sunt foarte valoroase!

Mulþumesc. Domnul senator Avram Filipaº.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt, dupã cum o parte dintre dumneavoastrã ºtie, profesor universitar de 30 de ani. În aceastã calitate am avut ºi am nenumãrate legãturi cu colegi din strãinãtate, universitari ºi cu universitãþi din strãinãtate. Vreau sã vã spun cã imaginea noastrã ºi din punctul acesta de vedere, al ºcolii româneºti, nu este cea pe care o meritãm. Noi am trecut, fãrã îndoialã, aproape o jumãtate de secol prin aceastã istorie nefericitã nouã, dar noi cred cã nu trebuie sã facem nimic pentru ca sã o accentuãm în prezent ºi mai mult.

Îmi displace ideea fãrã ca sã fiu implicat cu nimic în obiectul acestei discuþii, dar vã vorbesc de pe poziþia celui care ducându-se în Franþa sau în altã þarã, n-aº vrea sã fiu arãtat cu degetul pentru ceea ce se gãseºte în acest muzeu. Asta nu înseamnã cã eu vã solicit pe dumneavoastrã sã trecem peste aceastã perioadã ºi sã

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am senzaþia cã am ieºit din cadrul proiectului de lege pe care-l discutãm, deoarece, în esenþa, aici nu este vorba de un muzeu al Ministerului Culturii în Franþa, ci este vorba despre un muzeu în Caen, în care Ministerul Culturii, în ultimã instanþã, a dat un singur document, ºi anume cã obiectele respective nu fac parte din patrimoniul naþional în ultimã instanþã.

ªi apoi, în al doilea rând, aº vrea sã vã întreb: oare...?! Sã inversez puþin raþionamentul Ñ oare este bine sã ne reamintim cã aceastã dictaturã a pervertit chiar ºi înaltele spirite româneºti. Oare este bine ca marii pictori care sunt, de altfel, foarte bine vânduþi pe piaþa internaþionalã sã fie înfieraþi, duºi acolo, ca ce?!, ca niºte oameni care într-un anumit moment de slãbiciune au fost puºi în situaþia sã facã ceva ce nu-i reprezintã?! Inversând puþin acest raþionament Ñ oare este bine ca, într-adevãr, sã arãtãm cã, dacã acest muzeu este un muzeu al cultului personalitãþii, cã acesta a ajuns pânã în seva existenþialã a poporului român?! Mã îndoiesc, pentru cã dacã vom duce acolo pe un Baba, aceasta înseamnã cã pervertirea a atins cele mai înalte culmi în istoria poporului român. De aceea, muzeul este, prin sine, dacã vreþi, un muzeu destinat kitsch-urilor, deoarece se încearcã sã se ridiculizeze, sã se înþepe cu acul o componentã a istoriei.

Dorim ca în acest muzeu sã dãm, într-adevãr, un conþinut de înaltã reprezentabilitate unei spiritualitãþi care nu a fost pervertitã în totalitatea ei. Dacã acolo o sã aparã o mare picturã, aºa cum s-a spus, un tablou ridicol al lui Ceauºescu fãcut de Baba, facem un serviciu poporului român cu asta? Mã îndoiesc, atâta vreme cât, în esenþã, muzeul a fost fãcut pentru a înþepa, pentru a ridiculiza, pentru a prezenta aspectul hidos al cultului personalitãþii.

Dar, întorcându-mã la obiectul discuþiei, a fost dramatic, dar a duce un tablou de Baba înseamnã a...

N-a spus nimeni asta, domnule!

Nu, dar s-a spus aici, iertaþi-mã, eu asta am auzit.

Este o listã cu 30 de bunuri reprezentând cadouri primite.

Nu, dar s-a spus în salã cã sã trimitem Baba sau sã trimitem... Asta s-a spus.

S-au trimis aceste bunuri, ãsta-i obiectul pe care-l discutãm, ãsta sã-l votãm. Nu sã ajungem la aceastã pervertire despre care...

Aþi difuzat anexa cu lista bunurilor?

un lucru recunoscut ºi ºtiut de toatã lumea ºi un lucru pentru care Revoluþia Românã s-a bucurat de cea mai mare compasiune ºi de cea mai mare preþuire mi se pare cã este o falsã problemã.

Dar nu de asta am venit la microfon. Am venit sã vã spun cã în Comisia de culturã sunt 11 membri, câþiva dintre aceºti membri înseamnã nume de referinþã în cultura ºi arta româneascã contemporanã, dar dacã se propune ca aceºti membri ai Comisiei de culturã sã fie cei care decid în locul Ministerului Culturii, mi se pare cã este un demers faþã de care am rezerve. În fruntea Ministerului Culturii este un academician, un profesor, un om de cea mai autenticã reprezentativitate în tot ce înseamnã culturã ºi spiritualitate româneascã. Ministerul Culturii mi se pare cã este o instituþie care trebuie tratatã cu toatã preþuirea ºi cu toatã încrederea.

De ce la acest muzeu, de ce la aceastã expoziþie ºi de acum încolo nu la fiecare expoziþie, membrii Comisiei de culturã sunt cei care trebuie sã-ºi dea avizul ºi sã facã lista exponatelor cu care România ar urma sã fie prezentã? Cred cã este un demers excesiv ºi cred cã trebuie sã acordãm fireasca încredere Ministerului Culturii sã fixeze lista, iar, eventual, ulterior, dacã, prin absurd, apar lucruri care creeazã o discuþie, sã încercãm sã intervenim, sã remediem. Dar ca noi, Comisie de culturã, sã ne substituim ministerului, noi ºtim mai bine ce au ei de fãcut, pânã la urmã n-are decât o singurã întrebare ca rezultat: care mai e rostul Ministerului Culturii, dacã la o asemenea expoziþie nu le acordãm creditul sã-ºi facã cum trebuie datoria?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Nicolae Popa.

Mulþumesc, domnule senator. Sigur, anexa este distribuitã tuturor senatorilor.

ªi este în proiect.

Anexa la ordonanþã este distribuitã.

Imediat. Domnul senator Radu Alexandru ºi, dupã aceea, domnul senator Popa. A solicitat cuvântul înainte, l-am notat.

Vã rog, stimaþi colegi, sã-l ascultãm pe domnul Radu Alexandru Feldman.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi vine greu sã cred cã existã vreo grozãvie cu care s-a confruntat poporul român în ultima jumãtate de secol care sã nu fie foarte bine cunoscutã ºi înregistratã ca atare de cãtre toþi cei care au studiat, studiazã ºi vor studia fenomenul totalitarismului într-o parte a Europei. Deci, întotdeauna, când s-a vorbit despre România în afara graniþelor þãrii, întotdeauna când am vorbit despre aceastã jumãtate de secol în România din interiorul þãrii am spus cã a fost regimul cel mai scelerat sau forma de manifestare cea mai sceleratã, cea mai aberantã ºi a ne pune acum problema dacã sã arãtãm sau sã nu arãtãm

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sã intrãm puþin în aceastã..., sã nu mai dezvoltãm ºi, din acest motiv vã cer ca dumneavoastrã sã limitaþi dezbaterile, pentru cã este vorba de o ordonanþã de urgenþã care priveºte o donaþie. Donaþia este a noastrã, fãrã valoare Ñ vorba vine o donaþie Ñ, cãtre cineva care o acceptã. Deci, muzeul acesta din Franþa a acceptat aceste bunuri. Vor sã le expunã, este muzeul lor nu este muzeul nostru. Din donaþia aceasta acceptarea fãcutã de cãtre francezi este cea mai importantã. Noi putem sã spunem: nu vã donãm sau vã donãm, sã acceptãm aceastã lege sau sã nu o acceptãm. Dacã noi nu am accepta-o ar fi un semn foarte clar cã nu mai þinem minte ce ruºinoasã vreme am trãit ºi cã nu vrem sã arãtãm aceste mostre de cult care exemplificã cultul personalitãþii. E o donaþie, cel care primeºte nu poate sã fie obligat sã primeascã altceva. Nu putem sã modificãm obiectul donaþiei ºi, ca atare, haideþi sã trecem la obiect ºi sã vedem, le dãm acele lucruri sau nu le dãm? Asta este toatã problema. Nu putem sã modificãm dorinþa ºi textul ordonanþei respective.

## Da. Mulþumesc.

Domnul senator George Pruteanu, aveþi cuvântul.

## Stimaþi colegi,

Aº spune, de la început, sã nu exagerãm. ªtiþi bine, e de notorietate largã faptul cã istoricii chinezi, întrebaþi în legãturã cu Revoluþia francezã, au spus cã nu au destulã distanþã ca sã dea o apreciere serioasã, temeinicã, solidã asupra acelor evenimente de la 1789. ªi în privinþa perioadei comuniste noi mai suntem încã tributari resentimentelor noastre, necazurilor noastre pesonale. Noi... Când spun noi, nu mã refer la noi, Senatul, ci la noi, românii. E nevoie de 50Ñ100Ñ200 de ani ca sã se aprecieze exact cât a fost bine ºi cât a fost rãu în acei ani urâþi, sigur, cu foarte multe urâciuni dar foarte multe urâciuni, sunt ºi astãzi, nu vã supãraþi, iar pentru câteva mari milioane de români unele sunt chiar mai mari astãzi, aºa încât sã nu ne pripim ºi sã vedem numai negru în perioada aceea pe care, pe drept cuvânt, mulþi o blamãm.

În privinþa reprezentãrii în acest muzeu a ridicolului, a derizoriului, a tragicului existent în ploconelile fãcute de unii artiºti, trebuie sã fim ºi aici moderaþi. Nu orice tablou care reprezintã un ºef de stat este, din principiu, ridicol. Mari pictori, titani ai umanitãþii au pictat ºefi de stat. Un tablou de Baba care reprezintã persoana numitã Ceauºescu Nicolae, un tablou de Bãlaºa care reprezintã pe acelaºi om nu este automat un tablou idiot. Peste 100 de ani s-ar putea plãti milioane de dolari pe acel tablou. Acela e un subiect ca ºi oricare altul, o pisicã sau o vazã de flori sau o naturã moartã. Iar în ceea ce priveºte ce donãm noi acolo Ñ donãm, nu vindem, Ñ sunt de pãrere cã trebuie sã ne situãm într-o luminã onorabilã, adicã sã nu ne autoridiculizãm cum ne este specific nouã.

Un autor din Iaºi, un eseist, spunem sã nu É A scris o carte intitulatã ”Ura de sine la româniÒÉ În aceastã mãruntã problemã culturalãÐmãruntã, mã rog, faþã de multe altele, dar cu importanþa ei Ñ eu sunt de pãrere cã trebuie sã gãsim o linie, o potecã atât de îngustã ºi de bine delimitatã care sã scoatã în evidenþã acolo, în acel muzeu, ridicolul existenþial, durerea, tragismul unor asemenea rãsturnãri de fiinþã care au dus la acte artistice ºi de altã naturã, nedorite, dar sã nu ne situãm în ceea ce este acum aproape caracteristic pentru noi: autoblamarea, autoînfierarea. Românii nu fac decât sã se vãicãreascã despre ei înºiºi, despre ºefii lor, despre viaþa lor, a ajuns un topus, un loc comun în Europa ºi în lume aceastã atitudine a noastrã faþã de noi.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Florescu, iar apoi voi supune votului sistarea discuþiilor, întrucât au luat cuvântul 15 colegi la dezbateri generale, deºi nu existã nici un amendament. Aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În luna august a anului 2000 am umblat aproape 3 sãptãmâni prin Paris, cãutând un muzeu care sã reflecte perioada colonialã, ºtiindu-se cã Franþa a fost colonie. Dupã îndelungiÉ

O putere colonialã!

## O putere colonialã!

Dupã îndelungi discuþii, la ”Domme des InvalidesÒ, un muzeograf mi-a spus zâmbind: ”Cum, domnule, dumneata crezi cã asta era în interesul Franþei, sã facem un muzeu al perioadei coloniale?Ò

Iatã cã þãrile îºi apãrã interesele lor în felul lor. Din acest punct de vedere eu sunt de acord cu toþi cei care au susþinut cã trebuie sã gândim, în primul rând, din punctul de vedere al României, ºi nu al apetitului pentru scandalurile ºi al apetitului pentru pitoresc pe care-l au unii dintre occidentali. Eu cred cã nu trebuie participat, deocamdatã, la un asemenea muzeu. Toate interpretãrile date Estului, pânã acum, în Occident Ñ ºi vorbesc ca unul care participã, repet, de vreo 9 ani, cel puþin câte o lunã de zile, am trãit an de an în þãri dezvoltate din Occident, nu cred cã noi, la ora actualã... Noi servim România oferindu-ne pe tavã cu asemenea Kitsch-uri sau indiferent cu ce obiect reprezentantiv de acest gen. Nu facem un bine. Am putut vedea acolo cã orice etichetã lipitã pe fruntea României, de þarã cu copii handicapaþi etc., etc. nu se mai dezlipeºte decât foarte, foarte greu. Oamenii sunt foarte grãbiþi ºi rãmân cu etichetele, nu rãmân cu esenþa României.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Dinu, ultimul coleg care s-a înscris la cuvânt.

Vã rog.

Eu cred cã este lãudabil faptul cã ne luãm foarte în serios în legãturã cu reprezentarea spiritualitãþii româneºti, indiferent de ipostazele ei, dar cred cã trebuie sã ne luãm în serios ºi în raporturile cu cei care au influenþat spiritualitatea româneascã în diferite etape. De aceea cred cã nu este lipsit de interes ca în aceastã expoziþie sã fie prezente ºi obiecte primite de dictator, eventual, de la ºefi de stat din strãinãtate, inclusiv, probabil, prima monografie despre autor fãcutã de cãtre un francez.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea ministerului doriþi sã interveniþi? Eu v-aº întreba ceva deºi aceastã întrebare nu a fost pusã pânã acum în dezbateri, dacã nu cumva aceste obiecte s-au ºi trimis, pentru cã este vorba de o lege, deci este vorba de o ordonanþã ºi s-ar putea ca, de anul trecut, de când s-a dat ordonanþa, toate aceste obiecte sã fie acolo, pentru cã este normal, de-aia s-a dat ordonanþa.

Ordonanþa a fost emisã pe 9 iunie 2000, iar obiectele, conform ordonanþei care a intrat în vigoare imediat, fiind ºi de urgenþã, au fost expediate. _(Toatã sala aplaudã ºi se amuzã)._

Se pare cã discuþia nu e inutilãÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Sigur cã daÉ

Stimaþi colegiÉ Stimaþi colegi... Sigur cã daÉ Nu, dimpotrivãÉ Se pare cã discuþiile generale nu au fost suficient de lungi în momentul în care le continuãm chiar ºi în grup.

Stimaþi colegi, totuºi discuþia nu a fost inutilã. Gândiþi-vã la majoritatea argumentelor prezentate fie dintr-o parte, fie din alta de colegi reprezentând diferite grupuri parlamentare.

Sã trecem la discuþia pe articole a proiectului de lege. Observaþii în legãturã cu titilu legii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 67 de voturi pentru, 36 împotrivã ºi 9 abþineri, titlul legii a fost aprobat.

Vã reamintesc, stimaþi colegi, cã acest proiect de lege are caracter de lege organicã. Deci va trebui sã întruneascã în plenul Senatului 71 de voturi pentru.

Se poate vota contraÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da. Nu ºtiu. Eu am spus, deoarece sunt obligat, fiind preºedintele ºedinþei. Mã refer la votul final, nu la cel pe articole.

Deci se pare cã vom avea o ordonanþã fãrã titlu.

Titlul ordonanþei a întrunit numai 54 de voturi pentru,

55 împotrivã ºi douã abþineri. Asta esteÉ

Stimaþi colegi,

- s-a respins.

Este interesant cã în final cel care va plãti, în urma votului nostru, este un contabil care le-a avut în evidenþã. Sigur cã da. Grupurile parlamentare solicitã o listã.

## **Domnul Ion Predescu:**

Domnule preºedinte, cred cã avem nevoie de timp de gândire. Staþi puþin! Cum vine asta?! Cum adicã, am respins legea care respinge ordonanþa?

Vedeþi?

Staþi puþin!

Stau. Pãi tocmai de asta stau, ca sã gândim.

Sigur cã da. Eu mi-am notat. În momentul în care legea a întrunit 48 de voturi pentru, 74 împotrivã ºi douã abþineri, trebuie propus, din partea Comisiei juridice, un text de respingere a ordonanþei.

Exact! Pãi asta este. Am votat douã negaþii.

Legea nu a întrunit numãrul de voturi pentru a trece prin plenÉ

## **Domnul Ion Predescu:**

Sigur cã da, ºi cu aceasta ne-am anulat voturile, rãmânând ordonanþa.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu** _(din salã):_

Ce aþi supus votului?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Eu am supus votului forma venitã de la Guvern, aºa cum sunt obligat, potrivit Constituþiei. În condiþiile în care proiectul de lege nu a întrunit numãrul de voturi, trebuie propus un articol unic, potrivit cãruiaÉ

Am aprobat ordonanþa, neaprobând-o...

Pãi, neaprobând ordonanþa, ea este în vigoare. Da.

## **Domnul Antonie Iorgovan** _(din salã):_

Domnule preºedinte, proiectul de lege era pentru aprobarea ordonanþei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur!

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Trebuie sã gândim, potrivit Constituþiei, un text sã vedem ce se întâmplã cu efectele ordonanþei. Pe cine spânzurãm. Sã stabilim rãspunderea ministrului pentru aceasta.

## **Din salã:**

Pe nimeni nu spânzurãm...

## **Domnul Aristide Roibu:**

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi. Consider cã în aceastã situaþie va fi necesar ca ministerul de resort fie sã vinã cu o propunere sã retragã aceste kitch-uri ºi sã trimitã alteleÉ

Nu, nu, nu! Ascultaþi-mã puþin, pentru cã bunurile sunt plecate ºi atunci ori va trebui sã spunem cã cei responsabili suportã contravaloarea bunurilor care au fost donateÉ

Domnule preºedinte, noi avem o problemã. Nu trebuie sã introducem în discuþie alte probleme ºi alte teme. În plen, acest proiect de lege a întrunit 48 de voturi pentru, 74 împotrivã ºi douã abþineri, deci legea a fost respinsã. Este foarte clar.

Domnul senator Solcanu a solicitat cuvântul.

Este pãcat cã o ordonanþã care, de fapt, este în vigoare ºi ºi-a produs efectele a cãzut. Procedura îºi urmeazã cursul. În cadrul Camerei Deputaþilor va fi analizatã. Dacã acolo trece, înseamnã cã Parlamentul în totalitate va fi chemat sã-ºi spunã punctul de vedere asupra legii. Se reîntoarce la Senat. Nu e nici o problemã!

Dar, stimaþi colegi, nu e nici prima ºi cred cã nu va fi nici ultima ordonanþã respinsã. Noi am respins mai multe ordonanþe, inclusiv în legislatura trecutã. Nu ºtiu de ce ne facem aºa probleme. Este un proiect de lege care a fost respins. Asta este tot!

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Proiectul de la poz. 6. Sunt reprezentanþi? Ministerul Justiþiei.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea ºi completarea Legii pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat_

_pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Justiþiei_ **:**

Pentru cei care nu mã cunosc, sunt Alexe Costache Ivanov, secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul la Ministerul de Justiþie.

Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992, cu modificãrile ºi completãrile aduse, asigurã cadrul normativ general pentru înfãptuirea reformei în domeniul justiþiei. Aplicarea în practicã a dispoziþiilor Legii nr. 92/1992 a scos în evidenþã necesitatea perfecþionãrii urgente a unora dintre dispoziþiile acesteia cu privire în special la obligaþiile ºi rãspunderile magistraþilor. Pe de altã parte, situaþia economicã ºi socialã impune perfecþionarea cadrului instituþional al soluþionãrii conflictelor de muncã. În acest sens, prin Memorandumul încheiat între Guvern ºi marile confederaþii sindicale la 21 aprilie 1999 s-a convenit ca pânã la 16 iunie 1999 sã aibã loc adoptarea în Parlament a proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992, care sã reglementeze înfiinþarea în cadrul instanþelor a secþiilor pentru conflicte de muncã ºi a completelor specializate pentru conflictele de muncã.

Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 a fost amendat în cursul lunii aprilie 1999, în sensul celor covenite în memorandumul adoptat de Senat la data de 8 iunie 1999.

La Camera Deputaþilor legea a fost dezbãtutã în procedurã de urgenþã, dar a fost respinsã la votul final. Ca urmare, legea a fost trimisã spre o nouã dezbatere Senatului.În aceastã situaþie s-a elaborat proiectul de Ordonanþã de urgenþã privind modificarea ºi completarea Legii pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992, proiect care cuprinde dispoziþiile proiectului de lege menþionat, completat cu toate amendamentele de fond ºi redacþionale formulate de cele douã Camere ale Parlamentului.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Expunerea de motive este laborioasã, de altfel ºi raportul Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este foarte mare, discuþii au fost ºi în Comisia juridicã. Doresc sã amintesc cã a mai fost discutatã în Senat.

De acord cu cele douã amendamente propuse în raportul Comisiei juridice?

Suntem de acord.

Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi succint raportul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Nu mai reiau ce a prezentat reprezentantul iniþiatorului. Informez Senatul cã avize favorabile au dat Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Consiliul Legislativ, iar Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în ºedinþa din 11 ianuarie, a adoptat un raport favorabil cu urmãtoarele amendamente.

Alin. 1 art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:

”Prezenta ordonanþã de urgenþã intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepþia prevederilor art. 6 ºi art. I, care se aplicã de la data numirii asistenþilor judiciari prin ordin al ministrului justiþiei, dar nu mai târziu de 30 iunie 2000.Ò

De asemenea, doamna senator Simona Marinescu a propus un amendament însuºit de Comisia juridicã ºi alin. 1 al art. 99 din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, va avea urmãtoarea redactare:

”Magistraþii în activitate sau pensionarii, precum ºi soþul sau soþia ºi copiii aflaþi în întreþinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistenþã medicalã, medicamente ºi proteze, în condiþiile respectãrii dispoziþiilor legale privind plata contribuþiei de asigurãri sociale de sãnãtate.Ò

Acestea sunt amendamentele fãcute de Comisia juridicã.

## Mulþumesc.

La dezbateri generale sunt domni senatori care vor sã ia cuvântul? Doamna Norica Nicolai.

Fãrã îndoialã cã proiectul de lege rãspunde unei necesitãþi reale, aceea a implicãrii partenerilor sociali în administrarea actului de justiþie, în domeniul litigiilor ºi al conflictelor de muncã, lucru deja realizat ºi, dupã 8 luni în care el funcþioneazã, putem considera cã este un succes. Fãrã îndoialã este un prim pas, pentru cã în final va trebui sã fie abilitat un tribunal al muncii care sã judece în aceastã materie.

O singurã chestiune aº dori sã ridic. Ea se referã la conþinutul art. 99 din lege. Consider cã trebuie sã regândim materia protecþiei sociale. De 10 ani încoace în România existã doar privilegii. Anumite categorii profesionale sunt privilegiate ºi beneficiazã de scutiri de platã unor taxe ºi impozite.

Cred cã este cazul sã renunþãm la aceastã atitudine în protecþia socialã ºi sã ne gândim cã cei care plãtesc aceste taxe Ñ cei 7 % asigurãri de sãnãtate Ñ sunt cei mai defavorizaþi. Deci, din punctul meu de vedere, acest amendament nu-ºi gãseºte locul ºi toþi cetãþenii României sunt egali ºi trebuie sã aibã acelaºi tratament în materie de contribuþii la diverse bugete. Eu propun ca art. 99 sã fie eliminat.

## Mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Bindea, apoi domnul senator Badea.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu** _(din salã):_

A fost proiectul lor. De ce nu a ridicat problema când erau în guvern?

## Domnule preºedinte,

Nu aº fi luat cuvântul dacã stimabila colegã nu ar fi propus eliminarea acestui amendament cu o motivaþie care mie Ñ ca fost magistrat Ñ mi se pare nepotrivitã. Nu cred cã se poate discuta de asemenea facilitãþi sau lucruri care nu s-ar cuveni magistraþilor. Cei care au beneficiat de serviciile justiþiei pot sã înþeleagã care este munca pe care aceºti oameni o depun ºi care este posibilitatea societãþii de a-i retribui.

Aºa încât, existând posibilitãþile care existã de retribuire a lor, cred cã acest amendament nu face altceva decât sã complineascã ceea ce ar constitui întregul de necesar pentru ca în justiþie magistraþii sã poatã asigura respectarea legii, în condiþiile cele mai normale.

De aceea, susþin ºi eu amendamentul, rugând pe domnii ºi doamnele senatori sã voteze pentru.

Mulþumesc. Domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

## Stimate colege,

Cei care aþi fost ºi în legislatura trecutã vã amintiþi cã acest proiect de lege, aceastã ordonanþã, s-a mai încercat sã se treacã de câteva ori la insistenþele domnului fost ministru al justiþiei, Valeriu Stoica.

De fiecare datã ne-am lovit de acelaºi lucru; cã se încearcã în cuprinsul unor acte normative care ni se trimit spre adoptare sã se creeze aceste privilegii ºi sunt întru totul de acord cu cele ce spunea doamna senator Norica Nicolai, cã nu este momentul sã începem sã creãm privilegii pentru diverse categorii de salariaþi.

Noi, în Comisia pentru apãrare, timp de 4 ani de zile ne-am chinuit sã adoptãm niºte prevederi sã venim în sprijinul poliþistului, care este în contact cu elementul infractor în mod aproape permanent. Nu am reuºit sã rezolvãm aceste probleme, întrucât fondurile þãrii nu permit aceste lucruri. Nu vãd de ce în aceste condiþii trebuie sã adoptãm acest amendament introdus de Comisia juridicã.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Iorgovan.

Imediat ofer cuvântul iniþiatorului ºi dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Eu sunt surprins de faptul cã un absolvent al Facultãþii de Drept, strãlucit Ñ dacã memoria mea de om trecut de 50 de ani mai e fidelã,... Adevãrat cã este strãlucit absolvent al Facultãþii de Drept, dar care, din pãcate, face parte dintr-o pãguboasã guvernare. Chiar aºa fiind, eu sunt surprins cum a putut veni un om cu atâta ºtiinþã de carte sã susþinã aceastã tezã care nu are substanþã constituþionalã.

Domnule preºedinte, eu nu aº fi vorbit fiindcã mã rezerv pentru discuþiile acelea de reformã la care trebuie sã ajungem cândva, dar chiar dacã vorbim Ñ ºi se vorbeºte mereu, cel puþin de cãtre unii ”campioniÒ ai fostei puteri Ñ de necesitatea revizuirii Constituþiei, mã îndoiesc cã un text va intra în discuþie, ºi anume art. 1 alin. 3, unde se aratã ce este statul român, dupã ce spunem cã este ”suveran, naþionalÒ etc., la alin. 3 spunem: ”România este stat de drept, democratic ºi socialÒ ºi nu aº vrea sã duc textul mai departe.

Pãi, stimaþi colegi din Senatul României, dacã vrem ca România sã fie stat de drept Ñ ºi este principala dimensiune a statului de drept, ºi nu balcanism, ºi nu trogloditism, ºi nu nepotism, haideþi sã creãm din statutul judecãtorului ceea ce a fost întotdeauna judecãtorul.

Cândva, în aceastã þarã, când trecea judecãtorul pe stradã, în ultima urbe pe care o vreþi dumneavoastrã, la mine, la Moldova Nouã, poftim, lumea se dãdea la o parte, cã trece judecãtorul. Care este situaþia? De ce vrem sã-i umilim pe aceºti oameni?

Daþi-mi voie sã-l citez, parafrazându-l, de fapt, pe Moncher care, în finalul trilogiei sale, spune: ”Dacã iubire nu e, nimic nu eÒ. În statul de drept ”dacã justiþie nu e, nimic nu eÒ. Vã rugãm sã fiþi alãturi de Comisia juridicã ºi de Guvern.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ion Predescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Toþi ºtim cã în precedenta guvernare, prin practica ordonanþelor de urgenþã, ºi sectorul Ñ ca sã mã exprim astfel Ñ al reglementãrilor privind autoritatea judecãtoreascã a fost grav afectat. Printr-un proiect de lege rezolvat zilele trecute am adoptat abrogarea acelei infame Ordonanþe nr. 13/1998 ºi am amânat punerea în aplicare a celeilalte ordonanþe care perturbase grav întregul Cod de procedurã civilã. Aceastã ordonanþã de urgenþã supusã în dezbatere azi sau, mai exact reglementãrile, completãrile ºi modificãrile aduse prin aceastã ordonanþã de urgenþã nu sunt toate bune. Repet ºi stãrui: nu sunt toate bune. Am acceptat-o însã în Comisia juridicã pentru cã ea deja este în vigoare, se aplicã, deci îºi produce efectele ºi ne-am rezervat obligaþia de a le reexamina ºi a le readuce la ordine, reinstaurând concordanþa în sistemul judiciar român, atunci când vom reexamina în întregime atât legea de organizare judecãtoreascã, cât ºi codurile cãrora li s-au adus numeroase ºi dãunãtoare modificãri prin practica ordonanþelor de urgenþã.

Sigur cã nu subscriu la acel amendament care pare unul determinat de o reacþie negativã, ca sã nu-i zic vindicativã. Sistemele de protecþie sunt diferite, având în vedere ºi profesiile, ºi regimul acestora.

Statutul magistraþilor nu este identic cu statutul general al funcþionarilor publici ºi se deosebeºte de statutele speciale ale altor categorii de funcþionari. Lucrul acesta am considerat întotdeauna cã este cunoscut ºi trebuie acceptat de toatã lumea.

Doresc sã subliniez acel ultim amendament care, din nefericire, a dus la o înþelegere aberantã ºi la unele mãsuri pe mãsura acesteia. De aceea, vã rog sã acceptaþi acel ultim amendament care pune capãt unei practici ce începea sã se extindã cãtre generalizare, de revendicare, de restituire a unor sume care sã fie reþinute

în cadrul ºi în temeiul reglementãrilor de contribuþie la plata cotei pentru asigurãri sociale.

Prin urmare, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprecierea generalã datã de Comisia juridicã de a accepta proiectul de lege în condiþiile în care noi ne-am asumat obligaþia de a revizui reglementãrile dãunãtoare unitãþii ºi concordanþei sistemului unitar judiciar român. Repet rugãmintea; suntem împotriva acelui amendament formulat de doamna senator Norica Nicolai.

## Mulþumesc.

O întrebare, apoi închid dezbaterile generale. Vom discuta la dezbaterea pe articole. La acel amendament vã ofer cuvântul sã-l prezentaþi.

Aº dori ca onoratul reprezentant al Guvernului sã ne spunã câte sporuri are corpul judecãtoresc.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã rãspundeþi în funcþie de problemele supuse discuþiei de colegii senatori.

Ce se întâmplã? Problema legatã de aplicarea art. 99 din Legea de organizare judecãtoreascã cred cã e puþin greºit înþeleasã ºi noi suntem de acord cu amendamentul propus de doamna Simona Marinescu care ajutã Ministerul Justiþiei sã rezolve o problemã care e destul de delicatã. Simt nevoia sã dau o micã explicaþie, pentru cã imediat veþi înþelege punctul nostru de vedere.

Printre drepturile prevãzute de lege pentru magistraþi, care figureazã în art. 99, este acela de a beneficia în mod gratuit de asistenþã medicalã, medicamente ºi proteze. Acest text, care existã deja în Legea de organizare judecãtoreascã, a fost interpretat în mod extensiv, din nefericire, de unii dintre colegii din Ministerul Justiþiei, vorbesc de cei care lucreazã în cadrul instanþelor judecãtoreºti, în sensul cã ei au considerat cã sunt scutiþi ºi de plata contribuþiei pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, contribuþie stabilitã prin Legea nr. 145/1997 ºi Ordonanþa Guvernului nr. 56/1998. La cererea unor procurori, a personalului auxiliar de specialitate de la parchetele din judeþul Prahova, judecãtoria Ploieºti ºi Tribunalul Prahova Ñ în ultimul timp am aflat din presã cã aceastã chestiune a început sã evolueze în sens pe care nu-l considerãm legal ºi în zona Iaºi Ñ s-au pronunþat hotãrâri de Tribunalul ºi Judecãtoria din Ploieºti Ñ acum înþeleg cã s-au pronunþat asemenea hotãrãri ºi în cadrul Curþii de Apel Iaºi Ñ prin care Parchetul ºi Ministerul Justiþiei au fost obligaþi sã restituie reclamanþilor contribuþia de 7% reþinutã pentru asigurãri sociale de sãnãtate reþinute de la 1 ianuarie 2000 pânã în prezent.

În acelaºi timp respectivele instituþii au fost obligate sã nu mai reþinã pe viitor aceastã contribuþie. Acest amendament propus de doamna senator Simona Marinescu este de naturã sã facã o precizare foarte utilã în lege, în sensul cã ºi magistraþii trebuie sã plãteascã aceastã contribuþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Domnul preºedinte Roibu. ## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu mi-aþi rãspuns la întrebare.

A întrebat de sporuri.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov:**

Nu avem sporuri. Existã un sistem de acordare a unor indemnizaþii. Este o indemnizaþie unicã, lunarã.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu am înþeles nimic.

Deci, nu existã sporuri. Existã un sistem de indemnizaþii care se acordã lunar.

Vã rog, domnul preºedinte Roibu.

Deci, pentru a clarifica aceste aspecte, aºa cum a prezentat ºi reprezentantul Ministerului Justiþiei, magistraþii au beneficiat ºi beneficiazã în continuare Ñ deci, nu li se ia acest drept Ñ de gratuitate pentru asistenþã medicalã, medicamente ºi proteze, dar, ca toatã lumea, trebuie sã respecte plata contribuþiei de asigurãri sociale de sãnãtate, întrucât sesizãrile care au venit au fost în sensul cã se distruge sistemul de asistenþã socialã de sãnãtate, se distrug casele de asistenþã socialã, în condiþiile în care nu mai plãteºte nimeni ºi toatã lumea cere restituirea sumelor, pe care au început sã le revendice în ultimul timp.

Prin aceastã precizare, se introduce principiul egalitãþii tuturor cetãþenilor, conform Constituþiei.

Deci, drepturile ºi le pãstreazã, nu se afecteazã drepturile, dar obligaþiile tuturor cetãþenilor vor fi respectate. Acesta este amendamentul cu care vã rugãm sã fiþi de acord ºi sã-l aprobaþi.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, ar mai fi o completare. Permiteþi-ne sã o facem noi, pentru ca Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Public sã aibã cunoºtinþã de ea ºi sã facã uzul necesar.

În temeiul acestei precizãri, toate hotãrârile judecãtoreºti pronunþate, de felul cum s-a arãtat, pot ºi trebuie sã fie modificate, în sistemul cãilor de atac Ñ recursul extraordinar Ñ pentru cã textul care permite introducerea unui recurs extraordinar pentru o încãlcare esenþialã a legii a fost menþinut în vigoare.

Mulþumesc. Sã trecem...

Domnule senator Popa, doriþi sã interveniþi? Am observat cã sunteþi în picioare... Nu mi-am dat seama. Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, vroiam sã ridic o chestiune simplã de procedurã.

Eu am cerut lista de la votul precedent. Mi se pare totuºi cã s-a depãºit o anumitã limitã. Aici am 34 de voturi împotriva legii, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, ºi, cu ochiul liber, mai mult de 22 de membri nu sunt. Trebuie sã...

Nu,... Vã rog sã revenim la dezbaterile la proiectul de lege. De aceea v-am oferit cuvântul. Vã rog! Deci, domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

La subiectul aflat în dezbatere, asupra cãruia ar trebui totuºi stãruit, referitor la unele elemente, sã le spun aºa, de principiu, chiar având în vedere anumite sentinþe care s-au pronunþat într-un cadru care a ajuns la cunoºtinþa opiniei publice, oferind o bazã pentru comentarii care pun în discuþie esenþa statului de drept...

Cu alte cuvinte, aº spune cã, în opinia mea, caracterul gratuit al asistenþei medicale, respectiv al medicamentelor ºi al altor bunuri din aceastã categorie, este o chestiune complet diferitã de problematica plãþii contribuþiei la asigurãrile sociale. Cred cã putem cãdea de acord asupra acestui lucru.

Pe de altã parte, nu se poate, cred eu Ñ ºi am impresia cã nu sunt singurul Ñ ca o categorie socioprofesionalã pentru care s-a înfiinþat, de fapt, o casã specialã de contribuþii sã nu plãteascã. Este un nonsens. La vremea respectivã, nu puþinã lume a obiectat împotriva diferitelor case de asigurãri de sãnãtate ale diferitelor categorii socioprofesionale, aºa cum ºtim cã sunt ele acum. Nu am înþeles, de vreme ce am instituit case speciale pentru anumite categorii de contribuabili, aceºtia sã nu contribuie la ele.

Cu alte cuvinte, accept cã trebuie menþinut ca un spor, ca o mãsurã de naturã a pune la adãpost aceste profesii... Deci trebuie sã menþinem caracterul gratuit al asistenþei medicale, dar acest lucru nu poate fi interpretat ca exonerându-i de obligaþia plãþii contribuþiei.

Evident cã prima chestiune se referã la un lucru absolut concret, cum ar fi atunci când o anumitã intervenþie chirurgicalã sau un anumit medicament înseamnã, efectiv, o anumitã cheltuialã ºi cã gratuitatea în legãturã cu aceasta este justificabilã ºi justificatã, însã cred cã este extrem de greu de susþinut ºi nu prea corectã orice fel de argumentaþie în favoarea exonerãrii de la plata contribuþiei pentru asigurãrile de sãnãtate ale oricãrei categorii de cetãþeni din aceastã þarã. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

La articolul unic, deºi nu rezultã în raport înscrierea unui amendament, totuºi, dacã vom aproba modificarea ordonanþei, cu siguranþã trebuie modificat ºi deci formulat un amendament ºi la articolul unic, pentru a fi prinse modificãrile propuse de dumneavoastrã.

Revenim acum la ordonanþã. Propuneþi douã amendamente: un amendament la art. 9 alin. 1. Îl susþineþi, domnule preºedinte, da?

Da, îl susþinem.

Iniþiatorul, de acord cu acest amendament la ordonanþã?

Da.

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Amendament aprobat de plenul Senatului la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999, la art. 9 alin. 1, cu 87 de voturi pentru, 18 voturi contra ºi o abþinere. Al doilea amendament vizeazã alin. 1 al art. 99 din Legea nr. 92/1992. Da?

Susþineþi amendamentul? Amendamentul este formulat de doamna senator Simona Marinescu. Domnia sa îl susþine, ºi dumneavoastrã îl susþineþi în plen, da?

Îl susþinem.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Iniþiatorul? De acord cu acest amendament. S-au fãcut discuþiile generale...

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Noi am propus eliminarea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da, dumneavoastrã veþi avea posibilitatea, potrivit Regulamentului Senatului, sã votaþi contra, dar nu puteþi sã cereþi sã nu fie supus votului.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Am propus eliminarea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cum sã se elimine, când acum se face amendamentul în sensul ca sã fie inclus? Deci este amendamentul comisiei. Dumneavoastrã, la dezbateri generale, aþi luat cuvântul ºi aþi spus cã sunteþi împotriva lui ºi bãnuiesc cã veþi vota în consecinþã, dar eu nu pot sã elimin ceea ce nu existã. Deci, în momentul de faþã, acest amendament este pozitiv. Se propune de cãtre Comisia juridicã sã fie înscris în corpul legii.

Deci, cei care veþi vota ”DaÒ, veþi vota pentru amendament.

Stimaþi colegi,

Stimaþi colegi,

Nu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu.

Trebuie puþin modificat aici, trebuie sã avem un amendament: ”Se aprobã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea ºi completarea Legii pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992, cu urmãtoarele modificãri: ...Ò

Ca modificãri, sunt cele douã amendamente discutate de noi astãzi.

Deci

O problemã de procedurã, domnule preºedinte.

De procedurã, la articolul unic? Da, vã rog!

Pentru cã, practic, este vorba despre votul final, în numele Grupului parlamentar al P.R.M., cer un sfert de orã pentru consultãri.

Înainte de a vota articolul unic, sau înainte de a vota legea?

Înainte de a vota articolul unic.

Da, potrivit Regulamentului Senatului, aceastã cerere poate fi fãcutã de orice grup parlamentar. Ne revedem la ora 11,15.

## PAUZÃ

* * * DUPÃ PAUZÃ

Stimaþi colegi, vã invit sã vã ocupaþi locurile. Îl rog pe domnul senator Badea sã comunice plenului rezultatul întâlnirii.

## **Domnul Dumitru Badea:**

În primul rând, doresc sã mulþumesc reprezentanþilor ministerului, domnului preºedinte al Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi doamnei senator Simona Marinescu pentru sprijinul pe care ni l-au acordat în clarificarea acestei probleme. Într-adevãr, am ajuns la concluzia cã lucrurile sunt întemeiate, în ceea ce priveºte acest amendament, motiv pentru care vom vota ”pentruÒ.

Avem însã o rugãminte. Noi am fost în eroare pentru cã este imprimat acest ritm foarte accelerat al adoptãrii legilor. Noi ºtim cã dumneavoastrã aveþi o acþiune mâine, dar, vã rugãm frumos, lãsaþi-o mai încet.

Cu acþiunea de mâine sau cu ritmul de azi?

Ritmul, ritmul!

Deci, problema este de ritm, atunci. Domnul preºedinte Roibu.

Vine imediat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, revenim la articolul unic al proiectului de lege. Se impune a fi fãcut un amendament în sensul de a scrie în articolul unic cele douã amendamente care s-au aprobat în corpul ordonanþei.

Deci, va trebui sã adãugãm la textul existent: ”...cu urmãtoarele modificãri:...Ò ºi sã prindem cele douã amendamente agreate de noi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2000 Ñ are raport negativ. Iniþiatorul?

Acest vot negativ se impune, pentru cã este o chestiune de tehnicã legislativã.

Mai aproape de microfon!

Mã scuzaþi, nu am încã...

Este de înþeles pentru ce se propune respingerea acestei ordonanþe, pentru cã este o chestiune de tehnicã legislativã. Amendamentele propuse prin Ordonanþa Guvernului nr. 15/2000 au fost însuºite în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999, deci Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15 rãmâne fãrã obiect.

Mulþumesc.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Întrucât prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2000 au fost preluate ca amendament ºi au fost ºi votate la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999, Comisia juridicã a propus respingerea proiectului de lege privind aprobarea acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc. Potrivit prevederilor regulamentului, în situaþia unui raport negativ, se supune la vot în plenul Senatului raportul respectiv.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu raportul formulat de Comisia juridicã.

Deci ”DaÒ înseamnã aprobarea raportului, în sensul respingerii ordonanþei.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 103 voturi pentru ºi 5 contra, raportul Comisiei juridice este aprobat, deci Ordonanþa de urgenþã nr. 15/2000 este respinsã.

Vã propun sã luãm în dezbatere ultimul proiect de lege din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenþei neloiale.

Am înþeles cã sunt reprezentanþii Executivului, da?

Mai aveam ºi douã validãri.

Imediat le luãm... La final, partea aceasta de validãri, având în vedere importanþa colegilor noºtri... ªedinþa nu se va termina pânã când nu-i validãm pe domnii senatori Melu Voinea ºi Fevronia Stoica.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Finanþelor_ **:**

Mã numesc Maria Manolescu, reprezint Ministerul Finanþelor.

## **Doamna Cãtãlina Groza Ñ** _secretar de stat la Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Mã numesc Cãtãlina Groza, reprezint Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Prin proiectul de act normativ se asimileazã în legislaþia româneascã prevederile acordurilor internaþionale în materie de protejare a drepturilor intelectuale în domeniul comerþului, în baza acordului de la Marrakech, privind crearea Organizaþiei Mondiale a Comerþului, precum ºi în baza Convenþiei de la Paris.

Prin proiectul de lege se aduc modificãri ºi completãri Legii nr. 11/1991 în primul rând prin faptul cã este definitã mai clar noþiunea de ”secret comercialÒ, necesarã aplicãrii corecte a legii, se propune majorarea cuantumului amenzilor contravenþionale ºi a amenzilor în cadrul infracþiunilor de concurenþã neloialã.

De asemenea, actul normativ propune includerea, în cadrul contravenþiilor sancþionate prin lege, a faptelor referitoare la dezvãluirea, achiziþionarea sau folosirea de cãtre comercianþi ori salariaþii acestora a secretelor de comerþ, fãrã acordul titularului. Totodatã, prin proiectul de act normativ, este definit, în conformitate cu normele internaþionale ºi cu Codul comercial român, fondul de comerþ.

Menþionãm cã atât Ministerul Industriei ºi Resurselor, în calitate de iniþiator, cât ºi Ministerul Finanþelor sunt de acord cu proiectul de act normativ în varianta supusã dezbaterii plenului Senatului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei juridice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã informez cã proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ ºi de cãtre Comisia economicã a Senatului ºi, în ºedinþa din 12 ianuarie 2001, Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a dezbãtut proiectul de lege ºi a hotãrât, cu majoritate de voturi, sã adopte raport favorabil, cu amendament de redactare la pct. 8 alin. 2 din proiectul de lege, care se completeazã ºi va avea urmãtoarea redactare: ”Contravenþiile se constatã la sesizarea pãrþii vãtãmate, a Camerelor de Comerþ ºi Industrie sau din oficiu, de cãtre personalul de control împuternicit în acest scop de Consiliul Concurenþei ºi Oficiul Concurenþei, care aplicã ºi amendaÒ.

Completarea propusã permite patronatelor, mediului de afaceri, ca prin intermediul Camerelor de Comerþ sã sesizeze încãlcarea practicilor concurenþiale.

Faþã de cele de mai sus, Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri supune spre aprobare plenului Senatului prezentul raport, în vederea adoptãrii proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenþei neloiale.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale doresc domnii senatori sã intervinã? Dacã nu, sã trecem la dezbaterea pe articole. Observaþii în legãturã cu titlul legii?

- Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de Senat în unanimitate, cu 104 voturi.

- La art. 1, preambulul art. 1. Dacã sunt observaþii?

- Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

- Adoptat în unanimitate Ñ 111 voturi.

- Pct. 1 Ñ modificarea art. 1. Observaþii?

- Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

- Adoptat de plen cu 103 voturi pentru ºi un vot contra. Pct. 2 din proiectul de lege Ñ introducerea art. 1[1] . Observaþii sau amendamente? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 105 voturi pentru ºi un vot contra. Pct. 3 Ñ modificarea art. 2.

- Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Este meritorie extinderea concurenþei neloiale ºi la prestãrile de servicii, dar pãrerea mea este cã s-a uitat încã un element esenþial, acela al executãrii lucrãrilor. Executarea de lucrãri ºi alte feluri de lucrãri nu reprezintã o prestare de servicii.

Este tot serviciu.

Este cu totul altceva executarea de lucrãri.

Alte observaþii?

Iniþiatorul? Care este punctul dumneavoastrã de vedere faþã de...

În enumerarea respectivã, ”în activitatea industrialã, de comercializare a produselor, executarea lucrãrilor ºi prestãrilor de serviciiÒ.

Vã rog, iniþiatorul.

Potrivit normelor internaþionale, executarea lucrãrilor este tot prestare de serviciu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Alte intervenþii la pct. nr. 3, respectiv la art. 2 din lege?

Dacã nu sunt,

- Poziþia nr. 4 din proiectul de lege Ñ modificarea

- literei c) din alin. 1 al art. 4.

- Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 102 voturi pentru ºi un vot contra, Senatul a aprobat modificarea art. 4.

La poziþia nr. 5 din proiectul de lege Ñ modificarea literei e) alin. 1 art. 4.

Dacã sunt intervenþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text aprobat de plen în unanimitate, cu 101 voturi. Poziþia nr. 6 Ñ litera g) a art. 4.

Sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Text aprobat de plen cu 106 voturi pentru ºi un vot contra.

- Poziþia nr. 7.

- Vã rog, domnule senator.

Sunt Dinescu Valentin, senator de Timiº.

Domnule preºedinte, eu propun scoaterea acestui articol din lege, eliminarea lui, pentru cã, indiferent de argumentele care stau la baza fundamentãrii lui, trebuie sã avem în vedere cã nimeni nu poate împiedica pe nimeni sã caute un loc de muncã mai bine plãtit.

Da, vã rog. Alte puncte de vedere legate de acest articol?

Iniþiatorul, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere legat de aceastã eliminare.

Are cuvântul domnul senator Iorgovan, pânã vã decideþi.

Domnule preºedinte, am ruga... Sigur cã noi nu avem textul legii în întregime, dar am ruga sã se constate cã, totuºi, este vorba despre o reformulare a unui text care, în economia legii, avea raþiunea lui. Este vorba, pânã la urmã, de ceea ce se cheamã ”furt de oameniÒ. Oricât am încerca noi sã spunem,... una este faptul cã un om pleacã pentru o leafã mai bunã undeva ºi alta este situaþia în care, asupra acelui om se exercitã presiuni ca sã se ducã la altã societate, ducându-se cu informaþiile de rigoare la altã societate. Or tocmai acest lucru este incorect din punct de vedere moral ºi el trebuie sã fie considerat incorect ºi din punct de vedere comercial ºi, corespunzãtor, din punct de vedere juridic.

Deci, propun sã rãmânã textul.

Deci, amendamentul propus de domnul senator Dinescu sã nu fie acceptat de plen. Iniþiatorul, vã rog.

Susþinem pãstrarea textului.

Domnule preºedinte al Comisiei juridice...

ªi Comisia juridicã susþine pãstrarea textului.

Deci, fiind un amendament... Vã rog! Domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Aici se întâmplã lucruri abominabile! Domnul Iorgovan doreºte eliminarea spionajului economic. Pãi, cum va progresa societatea, dacã...?!

Doamne, iartã-mã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, domnilor colegi, potrivit Regulamentului Senatului, sunt obligat sã

Pentru cã astãzi suntem mai relaxaþi, am dori, totuºi, ca domnul Pãunescu, într-un fel, sã ne facã semne, când este în sfera metaforelor, ºi când trebuie sã-l luãm în serios, ca senator.

Mulþumesc.

Se pare cã domnul senator Adrian Pãunescu a cãzut pe gânduri ºi doreºte o replicã ºi dânsul?

Da. Ca ºi în activitãþile economice din timpurile noastre, în care clientul vine cu toate Ñ ºi cu nasturii, ºi cu materialul Ñ mã bazez foarte mult, în ceea ce spun, pe reacþia clientului. Adicã, eu cred cã se înþege bine când glumesc, ºi când vorbesc serios, dar scrupulul domnului senator Iorgovan mã bucurã, pentru cã avem siguranþa cã vom înainta în continuare în legiferare.

De fapt, ce s-a întâmplat zilele acestea în Senat este de domeniul Cãrþii recordurilor. S-a legiferat extraordinar! Aºa cã,...

Mai ales când nu aþi fost dumneavoastrã.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Da, exact, cum bine spunea un coleg grijuliu. Mai ales când nu am fost eu.

Îi mulþumesc foarte mult ºi îi doresc viaþa bogatã ºi dupã viaþã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, sã revenim la procesul legislativ.

Deci, potrivit Regulamentului Senatului în vigoare, dar ºi celui pe care l-am adoptat ieri, primele amendamente care se

La poziþia 8 avem un amendament al Comisiei juridice.

Domnul preºedinte l-a susþinut în plen, la dezbateri generale.

Iniþiatorul? Punctul de vedere? Sunteþi de acord cu el?

Da.

Dacã sunt intervenþii la acest amendament, la amendamentul Comisiei juridice?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui amendament, la alin. 2 al pct. 8.

Amendamentul a fost adoptat cu 91 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere.

Dacã sunt intervenþii la pct. 8? Vã rog, domnule senator Horga.

Sancþionarea contravenþiilor de la lit. b)Ðe) se face cu sume derizorii. Adicã, dacã un director comercial care are acces sau un director care are acces la informaþii deosebite, la secrete, cum ar fi la pct. c) ”dezvãluirea de cãtre salariat unui concurent a unor date secrete privind activitatea acestuia cãtre un concurentÒ, adicã, dacã el are acces la costurile lui de producþie, dacã are acces la informaþii despre tehnica de vânzare, despre alte probleme care constituie un secret comercial, a plãti 500.000 lei amendã mi se pare la îndemâna oricui ºi oricând, cel puþin.

Acest punct c) poate fi încãlcat de cãtre oricare salariat, poate sã fie el ºi din conducere.

Da. Vã rog, domnule senator.

În susþinerea celor spuse de colegul meu, nu doresc decât sã reamintesc, doamnelor ºi domnilor senatori, cã, în urmã cu o zi, am majorat, când a venit reprezentantul cultelor cu acea exclusivitate, cu acel monopol al supraproducerii obiectelor de cult. Amenzile sunt de la 5 milioane în sus.

Va sã zicã, un amãrât de þãran sau meºteºugar care face o cruciuliþã ºi-l prindem, îl sancþionãm de la 5 milioane în sus, ºi aici, exact cum spunea colegul meu, mi se pare, de un derizoriu fabulos aceastã sumã de un milion.

Eu aº propune de la 5 la 10 milioane, iar la celelalte, de la 10 la 20 milioane, pentru cã este vorba totuºi de concurenþã neloialã, de niºte implicaþii majore asupra unora de care depinde, în ultimã analizã, existenþa unei firme.

Mulþumesc. Alte intervenþii? Domnul senator Antonie Iorgovan.

## Domnule preºedinte,

Cu tot respectul, aº vrea sã constat ºi eu acest lucru. Noi avem un Compartiment legislativ sau de corelare legislativã ºi cred cã trebuie sã treacã la treabã ºi în sensul în care îmi îngãdui sã-l sesizez eu.

Este impardonabil ca în una ºi aceeaºi problemã, ºi anume în materia contravenþiilor, în aceeaºi sesiune, sã venim cu proiecte care au, sigur, depinde de iniþiator, dar, noi, aici, suntem, pânã la urmã, Senatul României, care Senat al României trebuie sã regleze aceste aspecte.

Sper cã este ultima datã când suntem puºi în aceste situaþii delicate.

Apoi, dincolo de aceastã necorelare, deci, aici, aºa cum s-a spus Ñ ºi eu însumi voiam sã pun în discuþie aceastã problemã Ñ sunt aspecte derizorii, sub aspectul cuantumului, mai sunt niºte probleme de tehnicã care apar constant în reglementãrile contravenþionale.

Datoritã inflaþiei, ºi situaþia e cunoscutã, s-a ajuns la o formulare care, aproape, este în toate legile referitoare la contravenþii, anume, actualizarea amenzilor, cuantumului amenzilor, prin hotãrâri de guvern. Pentru cã o lege, în timp, acest cuantum, chiar dacã îl ridicãm, în doi-trei ani el devine de asemenea în sfera ridicolului. ªi, atunci, trebuie sã lãsãm Guvernului... Aceasta înseamnã sã-i înscriem aici, sã includem o normã de trimitere ca, în baza acestei norme de trimitere, Guvernul sã actualizeze

constant, þinând seama de, mã rog, indicele inflaþiei ºi celalalte aspecte.

Prin urmare, propun ºi eu, de fapt, eu aº propune sã restituim acest proiect, sã se regândeascã, sã se coreleze, dacã nu încurcãm prea mult, domnule preºedinte.

Pãcat de el...

Pãcat de el, da, bine, atunci, daþi-mi voie sã propun: minim 15 milioane, la prima contravenþie, la 20 milioane, iar la cealaltã, 30 milioane la 50 milioane.

Apoi, un alineat nou, ”Actualizarea cuantumului amenzilor se face prin hotãrâre de guvernÒ. Mulþumesc.

Da.

Alte intervenþii?

Domnule preºedinte...

Vã rog...

Trebuie sã avem în vedere, în cazul concurenþei neloiale, cã anumite fapte sunt sancþionate contravenþional când reprezintã abateri minore de la disciplinã.

În condiþiile în care acestea reprezintã o abatere gravã, de regulã, ele sunt sancþionate penal.

Dacã noi începem acuma cu niºte amenzi foarte grele, riscãm ca anumite persoane care sunt într-o culpã uºoarã, deci ”culpa levisÒ ºi ”culpa lataÒ, sã rãspundã material mult mai mult decât este fapta sãvârºitã. Pentru cã aplicarea sancþiunii de contravenþie nu face o evaluare a faptei, cât este de gravã sau cât este de minorã. ªi atunci, opinia mea este sã avem în vedere propunerile dumneavoastrã, sã lãsãm aºa cum a avut iniþiatorul în idee, deci, ºi eu susþin ca prevederea sã rãmânã aºa cum este, pentru ca sã nu greºim cu niºte amenzi, sã nu dãm naºtere ºi la niºte abuzuri de drept care sã loveascã puternic în veniturile populaþiei care ºi aºa sunt destul de scãzute ºi parcurg o perioadã foarte grea.

Deci asta este opinia mea ºi eu insist sã o lãsãm în condiþiile în care a fost formulatã de iniþiator, urmând ca, pe mãsurã, sã reluãm anumite aspecte în viitor, dar în momentul de faþã...

Da. Vã mulþumesc.

Domnul senator Szab— K‡roly.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Dupã ce a vorbit domnul preºedinte al Comisiei juridice, sigur cã este oarecum o impoliteþe din partea mea sã abordez teme de filozofia dreptului, pentru cã în acest domeniu ne aflãm.

Cu alte cuvinte, speþa pe care o tratãm acuma, referitor la cât de mare trebuie sã fie cuantumul amenzii contravenþionale pentru o faptã faþã de care cel pãgubit are ºi cãile civile normale de formulare a pretenþiilor în recuperarea prejudiciului adus, iar statul, pentru cã el încaseazã contravenþia, îºi exercitã un oarecare control asupra societãþii, mie mi se pare nerelevant ºi nu foarte productiv sã vorbim foarte mult despre cuantumul amenzii contravenþionale, atunci când, în cazul de faþã, repet, victima, dacã se poate folosi acest termen, este evident cunoscutã. Iar dacã nici nu existã o asemenea entitate în cazul de faþã, mie îmi pare cã s-ar pãrea cã nici nu am putea vorbi despre o faptã ce ar trebui sancþionatã, chiar ºi contravenþional.

Cu atât mai mult cu cât, filozofia contravenientului, atunci când el obþine un folos dintr-o faptã care este sancþionatã prin lege, este aceea cã, dacã câºtigul lui în raport cu amenda contravenþionalã, în cazul în care el va fi pus în situaþia de a o plãti, dacã câºtigul lui este pozitiv, atunci, cum am spune, s-a meritat sã o facã. ªi, invers, putem avea cazuri nenumãrate.

Prin urmare, cred cã în acest domeniu în care, în mod evident, efectele unor fapte care þin de concurenþã neloialã se rãsfrâng asupra unor persoane, de obicei persoane juridice, sã le spunem indivizi Ñ subliniez, de drept, destul de identificabili Ñ, nu este cazul sã facem prea mare filozofie despre mãrimea cuantumului amenzii.

Din aceastã cauzã, îngãduiþi-mi sã vã sugerez ºi eu, aºa cum a fãcut-o domnul preºedinte al Comisiei juridice, sã rãmânem la formularea din text, fãrã amendamente. Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Aº spune la început cã sunt cu 20% de acord cu antevorbitorul, cifrã semnificativã în vremurile noastre. Este emoþionantã grija faþã de contravenient, dar poate îi cerem ºi contravenientului puþinã grijã faþã de sine ºi cred cã asta ar putea decurge dintr-un sistem de amenzi mai semnificative, pentru cã nu aº spune cã este fatalã încãlcarea legii.

Mã gândesc ºi la faptul cã domnul coleg Antonie Iorgovan este autorul unei teze de doctorat ”Rãspunderea contravenþionalãÒ ºi cã ar pãrea cã ºtie câte ceva despre asta.

Aºa cã, în loc sã-i premiem pe contravenienþi, eu propun sã fie ceea ce s-a propus, de altfel, anterior, sã fie amenzi periculoase ºi semnificative, în ideea de a ºi descuraja acest fapt care macinã societatea româneascã.

Domnul senator PŽter Eckstein.

Susþin ºi eu varianta propusã de cãtre Comisia juridicã a Senatului, e firesc, pe de o parte, pentru cã sunt ºi eu membru al acestei comisii permanente.

Este vorba de rãspunderea contravenþionalã care înseamnã o atingere uºoarã adusã prevederilor legale care nu este de o gravitate ca sã fie consideratã infracþiune.

Oricine, oricare angajat, în afarã de rãspunderea contravenþionalã, este susceptibil sã rãspundã, atât penal, cât ºi material, mai ales.

Deci, dacã el a produs o pagubã unei terþe persoane, prin încãlcarea prevederilor, rãspunde gras ºi fãrã limite.

Deci, în aceastã situaþie, noi considerãm cã statul, pe de o parte, are dreptul de a se implica, de a asigura un climat economic care sã asigure concurenþa normalã între actorii economici, pe de altã parte. Nu putem, printr-o cuantificare excesivã, printr-o mãrime excesivã a amenzilor contravenþionale, sã acoperim eventualele pagube suferite de terþi care pot sã fie variabile.

Deci consider cã limitele, ca sã spun aºa, normale, propuse de Comisia juridicã, sunt cele corecte ºi de susþinut.

Da. Mulþumesc.

Domnul senator Constantinescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã, în acest caz intervine un aspect foarte important. Scãpãm din vedere un lucru de care nu avem voie sã uitãm deloc. Legea nu are rolul numai, ºi, în acest caz, amenda nu are rolul numai de a constata, ci de a repara o pagubã produsã. Are ºi rol preventiv, educativ ºi trebuie sã nu scãpãm din vedere acest aspect. Sã nu împingem oamenii în nici o condiþie, nici mãcar amãgindu-i cu un nivel redus al unei amenzi, sã greºeascã. Dimpotrivã, sã le creãm atitudinea de a se gândi cel puþin de zece ori înainte de a greºi, indiferent cât de mic este pasul pe drumul greºelii. Iar în acest sens, cred cã propunerea de majorare a amenzilor, propunerea de a implica aici, concret, rolul educativ al legii este absolut de susþinut.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Senatului, Nicolae Vãcãroiu.

Stimaþi colegi,

Sigur, se poate comenta mult ºi putem propune sume cât vreþi dumneavoastrã, pânã la o sutã, douã sute de milioane. Existã însã o anumitã regulã ºi o anumitã eºalonare a contravenþiilor în Ministerul Finanþelor, în funcþie de diferite fapte. Vedeþi, o sumã excesivã poate da naºtere la abuzuri foarte mari. Un director de societate, ca sã scape de un funcþionar, oricând poate sã spunã cã datele pe care le-a discutat sau le-a negociat cu un partener, unde a fost trimis, au avut caracter confidenþial ºi nu trebuia sã dea decât jumãtate din datele acelea ºi nu pe toate.

Deci, o motivaþie, ca sã scapi rapid, sã dai afarã un om. Sã nu cãdem în aceastã plasã. În afarã de asta, vreau sã vã spun cã în legea de bazã se prevede acordarea de despãgubiri de cãtre cel vinovat pentru transmiterea de observaþii false, la care se adaugã acþiunea penalã în contextul în care patronul considerã cã datele transmise i-au afectat grav activitatea ºi aceste scurgeri de informaþii au fost fãcute cu intenþie.

În consecinþã, eu vã propun fie sã pãstrãm formula care s-a dat, este adevãrat cã atunci când plãteºti jumãtate dintr-un milion înseamnã 500.000, poate aþi fi de acord sã ridicãm ºi sã pãstrãm corelaþia, sã mergem cu prima sancþiune, la prima literã, de la 3 la 5 milioane, ºi de la 5 la 8 sau 10 milioane la cea de-a doua sancþiune. Deci, haideþi sã nu transformãm... Efectul este, ºtiþi cum, ca ºi atunci când pui un impozit foarte mare pe un produs, pe ideea cã câºtigi venituri foarte mari la buget, ºi în realitate apare economia subteranã, nu se mai plãtesc sumele respective, ºi, în loc sã câºtige, bugetul pierde. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Voiam sã fac exact aceeaºi propunere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna senator Norica Nicolai... Da, renunþaþi ºi dumneavoastrã.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã sistãm discuþiile. S-au fãcut trei propuneri de modificare a cuantumului amenzii.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Domnul Iorgovan doreºte sã renunþe la propunerea...

Nu. Eu mã raliez la propunerea preºedintelui Senatului pentru argumentele pe larg ºi substanþial prezentate aici.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord.

Îl consult ºi pe domnul senator Iorga, parcã Domnia sa a fãcut o propunere. De acord?

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

**:**

De acord!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord.

Deci

Domnul senator Antonie Iorgovan a propus al doilea amendament, în sensul înscrierii în partea finalã a art. 4 a urmãtorului text: ”actualizarea cuantumului amenzilor se face prin hotãrâre de guvernÒ.

Îl menþineþi? Da. Atunci, îl

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Antonie Iorgovan.

Amendament aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 11 contra ºi o abþinere.

La poziþia 9, modificarea art. 5.

Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat de plen cu 109 voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.

La poziþia 10, art. 6. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 105 voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere, textul a fost adoptat de plenul Senatului în varianta iniþiatorului.

Poziþia 11, modificarea art. 7, completarea cu alin. 2, în varianta iniþiatorului. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text acceptat de plen cu 114 voturi pentru ºi o abþinere.

Poziþia 12, modificarea art. 8.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol aprobat de plen cu 114 voturi pentru ºi o abþinere.

Art. 2. Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 112 voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.

Cu precizarea cã legea are caracter de lege organicã,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint o Notã pentru exercitarea de cãtre domnii senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, potrivit prevederilor art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992, întrucât s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi: Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2000; Lege pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto privind Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite; Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 167/1999; Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/1999; Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 19/2000; Legea pentru aprobarea Ordonanþei nr. 118/1998 ºi Legea privind scutirea de taxe pentru expedierea unor publicaþii destinate diasporei româneºti.

De astãzi curge termenul de sesizare a Curþii Constituþionale.

Mai avem în ordinea de zi douã validãri.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Domnule preºedinte...

În continuare, ºedinþa va fi condusã de domnul preºedinte al Senatului, Nicolae Vãcãroiu.

Domnule preºedinte, vã rog sã îngãduiþi.

Domnule preºedinte al Senatului, vã rog sã îngãduiþi sã rãmânã tot domnul... Sau mai bine dumneavoastrã, cã veþi fi mai înþelegãtor.

Vã ascultãm, domnule preºedinte.

## **Domnul Ion Predescu:**

Doresc sã-mi permiteþi o intervenþie care e puþin atipicã, dar nu încalcã regulamentul în vigoare azi, pentru cã celãlalt nu a fost publicat ºi nu a intrat în vigoare.

Intervenþia mea, din nefericire, poate sã fie taxatã ca tardivã, dar sper în mod deosebit sã nu fie apreciatã ca atare.

Despre ce este vorba?

La pct. 4 din ordinea de zi de astãzi a fost dezbãtut ºi adoptat proiectul de Lege privind regimul juridic al unui imobil din Craiova.

ªtiu cã s-a luat, doamnã, dar... sã fiþi sigurã cã sunt în temã, mai în temã ca dumneavoastrã...

Aici s-a produs o omisiune esenþialã. Despre ce este vorba?

Sã vã prezint întâi despre ce este vorba, ca sã vedeþi dacã cererea mea de reluare a dezbaterii ºi de completare a art. 1 este sau nu întemeiatã.

S-a dispus revenirea în proprietatea publicã a statului doar a imobilului principal, monument istoric, ºi aparte din terenul aferent. Imobilul are drept curte o suprafaþã mai mare de teren aferent construcþiei principale, monument istoric.

A avut dintotdeauna ºi are ºi în prezent o altã construcþie anexã.

Au aparþinut aceluiaºi proprietar. Preluate de stat, au avut întotdeauna în întregime imobilul principal, monument istoric, anexele nu pot sã fie monument istoric, dar ºi terenul în întregime ºi anexele, acelaºi regim juridic.

Ceea ce solicit eu este reîntregirea unitãþii patrimoniale privitoare la acest monument istoric, pentru cã rãmân o parte din terenul aferent ºi anexa. Atunci când s-a hotãrât departajarea lor ºi a trecut imobilul principal, monument istoric, la o societate comercialã, ”ParcTurismÒ, s-a hotãrât ca o parte din terenul aferent, curte ºi anexa, sã aibã alt regim, ºi cu timpul au ajuns în mâna unor persoane fizice.

Dacã e vorba de reîntregirea unitãþii imobilului monument istoric ºi a terenului aferent acestuia, cred cã reîntregirea trebuie fãcutã în întregime. Încãlcarea legii privind regimul juridic al domeniului public s-a fãcut ºi pentru terenul aferent, ºi pentru anexã. E motivul pentru care pe aceste elemente, pentru care îmi cer scuze cã n-am fost în momentul în care s-a dezbãtut acest proiect de lege, sã fiþi de acord cu reluarea dezbaterilor ºi completarea art. 1, în sensul de a reveni în proprietatea publicã a statului ºi în administrarea Ministerului Culturii ºi Cultelor, în întregime, terenul aferent, precum ºi anexa. În acest sens, am propus trei alineate completatoare ale art. 1 din acest proiect de lege.

Solicit, doamnelor ºi domnilor colegi senatori, înþelegere pentru reglementarea unitarã a acestui proiect de lege, corespunzãtor acelui imobil.

Doresc sã vã informez suplimentar cã suntem în cunoºtinþã de cauzã. În unele încãperi din acest imobil Ñ unele situate în celãlalt corp Ñ e vorba numai de

Imediat vã dau cuvântul.

Stimaþi colegi,

În primul rând, stimate coleg, cu tot respectul pe care vi-l port, ºi ºtiþi acest lucru foarte bine, am derulat o anumitã procedurã de vot.

Mai mult de atât, raportul a fost fãcut de cãtre Comisia juridicã din care faceþi parte.

În al treilea rând, multe elemente de documentare v-au venit ulterior, pentru cã, altfel, sunt convins cã le-aþi fi ridicat în Comisia juridicã sau probabil acum dupã votare.

Lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

Trebuie vãzut statutul terenului Ñ a fost vândut, nu a fost vândut Ñ, deci treburile sunt mult mai complicate.

Pe de altã parte, noi avem în faþã o ordonanþã de urgenþã pe care am adoptat-o, deci, am aprobat proiectul de lege prin care ni se cere limitat un anumit lucru, ºi anume Corpul A de clãdire, cu terenul din jurul lui.

A intra acuma ºi a extinde acest proiect de lege, cu foarte buna argumentare pe care dumneavoastrã aþi dat-o, ar însemna sã ne puneþi în situaþia Ñ în funcþie de cazuistica ºi situaþia juridicã a terenurilor din jur Ñ sã ne puneþi în situaþia sã aprobãm ceva care înseamnã o confiscare a unei proprietãþi. Dacã s-au fãcut nereguli ºi persoane fizice au luat nelegal aceste terenuri, intervine legea. ªtiþi mai bine ca mine cã nu este uºor sã luãm o decizie.

Eu vã fac o propunere Ñ ºi poate sistãm aceste discuþii lãsând legea aprobatã Ñ ºi eu vã sugerez, aºa cum a fost ea aprobatã, pentru cã altfel creãm niºte precedente din care nu mai ieºim ºi de fiecare datã dupã douã zile venim ºi cerem ca o lege sã se refacã. Eu vã propun, având în vedere cã acest proiect de lege pleacã la Camera Deputaþilor, sã faceþi tot documentarul necesar pentru susþinere. Îl trimitem cãtre colegii noºtri de la Camera Deputaþilor ºi, în contextul în care acolo se adaugã ceea ce spuneþi dumneavoastrã, dacã sunt îndreptãþite toate aceste propuneri care ni le-aþi fãcut, dupã aceea, la mediere, sã acceptãm o astfel de formulã. Vã rog sã mã înþelegeþi cã nu este bine sã începem cu astfel de situaþii. Ãsta a fost ºi motivul pentru care în România Ñ cel puþin la ora actualã Ñ conform Constituþiei, se lucreazã cu cele douã Camere. În cazul în care anumite elemente scapã la prima, intrã în a doua Camerã ºi legea ajunge sã aibã o formã acceptabilã. Deci asta este rugãmintea care v-o fac. A vã supune la vot acum reluarea acestei discuþii pe picior mi se pare un lucru anormal.

## Domnule preºedinte,

În primul rând, sigur, noi nu ne aºteptam ca lucrurile sã decurgã atât de repede. Suntem în situaþia, pentru cã e vorba de CraiovaÉ

Mai ales cã azi nu ne-am grãbit.

É unui antrenor de fotbalÉ

Aþi luat cuvântul cât aþi dorit.

Mã ascultaþi, domnule preºedinte?

Mã scuzaþi!

Deci un antrenor de fotbal care la un meci pe care îl transmitea un cunoscut crainic care vorbea repede, a început sã-i strige crainicului ”transmite mai rar cã nu putem juca în ritmul ãstaÒ. Aºa suntem noi cu dumneavoastrã acum, domnule Vãcãroiu. Adicã ritmul a impus, fireºte, o anumitã stare de urgenþã, iar domnul senator Predescu a venit cu o problemã substanþialã care, cred eu, poate fi soluþionatã nu prin amânare, ci prin decizia colegilor senatori.

Eu cred în autoritatea preºedintelui Senatului, o respect. Mai mult decât atât, salut felul în care decurg lucrurile sub conducerea sa, dar, în cazul de faþã, o autoritate mai mare decât cea a preºedintelui Senatului o poate exprima prin vot Senatul însuºi.

Cu privire la aceastã propunere a senatorului Predescu, care este îndreptãþitã, situaþia la care se referã este explicitatã într-un mod foarte corect ºi e în puterea noastrã sã hotãrâm dacã actul care s-a aprobat, care s-a votat, poate fi completat pentru a fi moral pe de-a-întregul. Vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot aceastã propunere a senatorului Predescu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

DomnuÕ senator, nu v-am dat cuvântul. Vã rog frumos!

Îl solicit.

## O sã vi-l dau.

Stimaþi colegi, ºi pentru mine existã aceeaºi preocupare ca ºi a dumneavoastrã pentru monumentele istorice. ªi, sigur, voi supune la vot propunerea domnului senator Predescu. Vreau sã înþelegeþi însã cã, dacã mergem pe o astfel de formulã ºi atunci se doreºte reluarea dezbaterilor, existã o singurã soluþie: retrimiterea la comisie a proiectului respectiv. Oricât ar fi domnul Predescu de documentat, o astfel de situaþie nu se poate soluþiona prin declaraþii orale sau chiar prin hârtii trimise în plenul Senatului. Repet încã o datã: trebuie analizatã situaþia clarã în ceea ce priveºte proprietatea în zonã. Acolo s-au

derulat niºte contracte de vânzare-cumpãrare. Nu ºtiu exact, nu vreau sã mã pronunþ acum asupra acestui lucru. Nu cunosc nici o persoanã fizicã din zonã care sã fi cumpãrat acest teren, dar, încã o datã spun, nu putem merge ”pe piciorÒ ºi sã reanalizãm ºi sã reintroducem o anexã fãcutã de cine?

Aici avem comisii permanente care analizeazã pe fond problema. Este cazul, se deplaseazã la faþa locului, cheamã Guvernul cu explicaþii. Nu este o joacã. Nu putem pe piciorÉ nu este un amendament oarecare care priveºte viitorul. Aici este vorba de un lucru petrecut. S-au petrecut faptele. Deci, în contextul în care eu vã supun la vot propunerea domnului senator ca acest proiect de lege sã fie reluat, dar în orice caz nu pentru a fi discutat ºi luate decizii acum.

Are cuvântul domnul senator Predescu.

## Pentru o precizare.

Domnule preºedinte, aº dori sã fiu bine înþeles. ªedinþa nu se terminase Ñ era vorba de o omisiune Ñ ºi se putea reveni, ºi se poate reveni, de principiu, chiar redeschizându-se dezbaterile la un proiect de lege. E o normã generalã ºi, dupã pãrerea mea, nici nu ar trebui sã fie înscrisã în regulamentul nostru. Este înscrisã în firea lucrurilor. Dar pentru cã dumneavoastrã aþi invocat motive de formã pe care cererea mea, trebuie sã recunosc, nu le satisface, n-am la îndemânã documentaþia corespunzãtoare ºi mã întemeiam pe principiul unitãþii restituirii, pentru cã valabilitatea acelor contracte, domnule preºedinte, nu va fiinþa în faþa legii. Asta pentru mine e un lucru cert. Nu mai stãrui în cerere. O vom rezolva în alte condiþii, chiar ºi pe altã cale. Sigur, tot legalã. ªi vã rog sã nu mai supuneþi votului plenului cererea mea.

## Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, vã promitem urmãtorul lucru. Împreunã cu domnul Predescu vom vedea toatã aceastã documentaþie, o vom face solidã, aºa cum trebuie, o vom trimite la Camera Deputaþilor, astfel încât acolo, dacã este o omisiune la acest proiect de lege, sã facem corecþia acolo. V-aº ruga sã fiþi de acord. Da? Mulþumesc foarte mult domnului senator Predescu pentru înþelegere ºi colegilor care au luat cuvântul pe aceastã temã.

Trecem la urmãtorul punct: validarea mandatului de senator al doamnei Stoica Fevronia, din Circumscripþia electoralã nr. 41 Vrancea. Dupã cum ºtiþi au fost vacantate cele douã posturi ºi aþi aprobat acest lucru.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice, aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma demisiei domnului senator Buzã Constantin, ales în Circumscripþia electoralã nr. 41 Vrancea, aparþinând Grupului parlamentar P.D.S.R., Senatul României, prin Hotãrârea nr. 3 din 15 ianuarie 2001, a declarat vacant locul de senator deþinut de acesta.

Cu adresa nr. 26/22 din 17.01.2001 Grupul parlamentar P.D.S.R. a solicitat Biroului permanent al Senatului ca în locul rãmas vacant sã fie validat mandatul doamnei Stoica Fevronia, membrã a P.D.S.R., ºi pe care îl deþine.

Consiliul judeþean Vrancea, cu adresa nr. 56 din 16 ianuarie 2001, atestã cã doamna Stoica Fevronia este membrã P.D.S.R. filiala Vrancea, ºi cã figureazã pe listele de senatori la alegerile generale din 26 noiembrie 2000 pentru Circumscripþia electoralã Vrancea.

Cercetând lista supleanþilor din Senat a P.D.S.R. aflatã la Anexa 3.S din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 2 decembrie 2000, doamna Stoica Fevronia figureazã pe primul loc la poziþia nr. 147 în Circumscripþia electoralã nr. 41 Vrancea.

Doamna Stoica Fevronia a depus declaraþie de acceptare a validãrii mandatului de senator în legislatura 2000 Ð 2004 la Circumscripþia electoralã Vrancea, precum ºi declaraþia de avere prevãzutã la articolul 3 punctele 1 ºi 2 din Legea nr. 115/1999 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor.

Comisia juridicã propune validarea mandatului de senator pentru doamna Stoica Fevronia în Circumscripþia electoralã Vrancea.

## Vã mulþumesc foarte mult.

Înainte de a-i da cuvântul doamnei Stoica Fevronia sã ne spunã câteva cuvinte despre Domnia sa, daþi-mi voie sã vã supun aprobãrii validarea mandatului de senator al doamnei Stoica Fevronia.

Vã rog sã votaþi.

Cu 107 voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere, a fost validat mandatul de senator al doamnei Fevronia Stoica.

Doamna senator Stoica Fevronia, v-aº ruga, câteva cuvinte despre dumneavoastrã pentru colegii noºtri.

Mai întâi, bunã ziua la toatã lumea!

Domnule preºedinte,

Doamnelor senator (tare puþine mai sunteþi), Domnilor senatori,

Vã spun cã am avut un pic de temere când am vãzut structura pe sexe a Senatului, pentru cã vin dintr-o profesie unde suntem marea majoritate femei Ñ sunt farmacist Ñ ºi reprezint o breaslã care nu a mai avut reprezentare în Parlamentul României.

Apoi, m-am gândit la ce spunea Saint-ExupŽry cã ”atunci va fi egalitate deplinã între bãrbaþi ºi femei când pe funcþii-cheie vor fi numite femei incompetenteÒ. Decât o asemenea egalitate, atunci, mai bine acest numãr mai restrâns în Senatul României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi noi vã mulþumim. Vã dorim succes alãturi de noi!

Trecem la al doilea raport de validare a mandatului de senator al domnului Melu Voinea din Circumscripþia electoralã nr. 4 Bacãu.

Vã dau cuvântul, domnule preºedinte.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma demisiei domnului senator Sergiu Sechelariu, ales în Circumscripþia electoralã nr. 4 Bacãu, aparþinând Grupului parlamentar P.D.S.R., Senatul României, prin Hotãrârea nr. 3 din 15 ianuarie 2001, a declarat vacant locul de senator deþinut de acesta.

Cu adresa nr. 26/13 din 17.01.2001 Grupul parlamentar P.D.S.R. a solicitat Biroului permanent al Senatului ca în locul rãmas vacant sã fie validat mandatul domnului

Melu Voinea, care este membru al P.D.S.R. ºi pe care îl susþine.

Consiliul judeþean Bacãu, cu adresa nr. 2 din 13.01.2001, atestã cã domnul Melu Voinea este membru al organizaþiei judeþene P.D.S.R. Bacãu ºi cã a figurat pe lista de candidaþi ai P.D.S.R. la alegerile generale din 26 noiembrie 2000 în Circumscripþia electoralã Bacãu la poziþia nr. 4.

Cercetând lista supleanþilor din Senat a P.D.S.R., aflatã în Anexa 3.S din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 2 decembrie 2000, domnul Melu Voinea figureazã la poziþia nr. 11 în Circumscripþia electoralã nr. 4 Bacãu.

Domnul Melu Voinea a depus declaraþie de acceptare a validãrii mandatului de senator în legislatura 2000 Ñ 2004 în Circumscripþia electoralã nr. 4 Bacãu, precum ºi declaraþia de avere prevãzutã de articolul 3 punctele 1 ºi 2 din Legea nr. 115 din 1999.

Comisia juridicã propune validarea mandatului de senator pentru domnul Melu Voinea în Circumscripþia electoralã nr. 4 Bacãu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Imediat vã dau cuvântul, domnule Melu Voinea.

Stimaþi colegi,

Domnule senator Melu Voinea, aveþi cuvântul pentru a ne spune câteva date despre dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Melu Voinea, sunt de profesie inginer în industria alimentarã. Sunt cãsãtorit, am 2 copii. Pânã în momentul acesta am fost preºedinte Ñ director general la Fabrica de morãrit ºi panificaþie din Oneºti, societate cu capital integral privat. Þin sã vã mulþumesc pentru votul acordat ºi sã vã asigur cã voi face tot ce îmi stã în putere ca sã nu vã înºel aºteptãrile.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc. Vã dorim succes!

Stimaþi colegi,

Iatã cã ne apropiem de final. Am parcurs întreaga ordine de zi. În fapt tot ceea ce am avut ca obiectiv în aceastã sesiune extraordinarã am realizat. Sau aproape tot, ºi o sã vã spun de ce. Eu doresc foarte mult sã vã mulþumesc în numele meu personal, al Biroului permanent, pentru activitatea intensã pe care aþi derulat-o cu rezultate deosebite, atât în comisii, cât ºi în plenul Senatului.

Faptul cã am reuºit în aceastã sesiune extraordinarã sã aprobãm în plenul Senatului 47 de proiecte de lege, sã supunem practic votului Senatului 440 de articole în acest interval de patru zile cred eu cã se datoreazã tuturor senatorilor, indiferent cã sunt pe centru, pe partea stângã sau pe partea dreaptã aºezaþi în salã. ªi vã mulþumesc cu toatã sinceritatea. Am dori nu sã facem rabat de la calitate, nu sã facem rabat de la actul democratic, sã nu se înþeleagã sub nici o formã acest lucru. Din contrã. Ceea ce urmãrim ºi cred cã suntem de acord împreunã, prin valoarea deosebitã a colectivului de senatori aici de faþã Ñ bineînþeles, unii absenþi motivat Ñ ne permite, dupã pãrerea mea, atât accelerarea actului de legiferare, cât ºi creºterea calitãþii acestui act.

Sigur, dupã-amiazã, dupã 14,30, vom lucra în comisii pânã la finalizarea programului. Nu uitaþi cã avem 11 rapoarte la comisii pentru a fi finalizate. Este adevãrat cã în marea lor majoritate nu s-a putut ajunge la final, pentru cã altfel le dezbãteam în plen, întrucât Guvernul a cerut un time-out, având o serie de amendamente Ñ dacã ar fi sã vã dau exemplu ar fi Legea patronatelor, unde asociaþiile patronale au cerut sã mai revadã o datã acest proiect Ñ ºi cred cã rolul nostru este acela de a crea legi bune; simple, bune, care sã fie cu adevãrat în folosul societãþii, care sã ducã la ceea ce dorim cu toþii, construirea ºi consolidarea statului democrat în România.

Mulþumindu-vã încã o datã pentru activitatea din aceastã sesiune parlamentarã, vã doresc multã sãnãtate dumneavoastrã ºi familiilor în vacanþa care urmeazã. Probabil ne vom întâlni pe data de 5 februarie, având în vedere cã 1 este joi ºi ar fi o cheltuialã în plus ºi neeficientã convocarea, urmând ca acea jumãtate de zi s-o recuperãm prin munca noastrã de calitate ºi intensã. Vã mulþumesc încã o datã.

Voiam sã vã cer aprobarea pentru convocarea Comisiei pentru culturã, ca sã ne putem termina proiectele de lege pentru 30 ºi 31 ianuarie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cu mare plãcere. De acord. Cred cã ºi Biroul permanent ar fi de acord.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 11/30.I.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei