ªerban Sãndulescu

## Domnule preºedinte, onorat Senat,

Greva cadrelor din învãþãmânt, a profesorilor, a pus în evidenþã situaþia disperatã în care se aflã aceºtia, trecutã sub tãcere de atâta vreme, cu toate cã au fost trase de atâtea ori semnale de alarmã.

Este inadmisibil ca un tânãr profesor sã aibã, în primii ani de activitate, un salariu cu câteva mii de lei mai mare decât salariul minim pe economie.

De fapt, situaþia profesorilor a fost mereu criticã dupã 1990 încoace.

Clasa politicã româneascã, atât cea care a condus pânã în noiembrie 1996, cât ºi cea care conduce acum, nu s-a gândit decât la afaceri personale ºi mai puþin la oameni ºi la interesele societãþii civile.

În domeniul salariilor este un haos ºi o nedreptate fãrã precedent.

Cum este posibil ca un director de Direcþie judeþeanã sanitarã, de exemplu, sã aibã un salariu de circa 3 milioane de lei, iar preºedinþii ºi directorii de la F.P.S. sau de la casele de asigurãri de sãnãtate sã aibã salarii cuprinse între 15 ºi 20 de milioane de lei. Cum este posibil ca salariul minim de la casele de asigurãri de sãnãtate sã fie de aproape douã ori ºi jumãtate mai mari decât salariul minim pe economie? ªi de ce este necesar ca o organizaþie bugetarã care are sub 100 de salariaþi sã aibã un preºedinte, doi vicepreºedinþi, un director general executiv, un alt director general-adjunct economic, 5Ð6 ºefi de servicii ºi aºa mai departe?! ªi cum este posibil ca directorul unei regii sau al unei mari întreprinderi care, pe deasupra, mai este ºi nerentabilã, sã aibã un salariu de peste 200 de ori mai mare decât salariul minim pe economie.

ªi de ce reprezentanþii în A.G.A., sau în consiliile de adminstraþie ale unor întreprinderi cu capital de stat, care sunt gãuri negre, pot sã încaseze zeci de milioane de lei deoarece sunt reprezentanþi în mai multe A.G.A. Iar atunci când solicit în scris, aºa cum mi s-a întâmplat mie, sã mi se dea numele reprezentanþilor în A.G.A. de la întreprinderile vâlcene cu capital parþial sau integral de stat, sunt trimis la plimbare de o tovarãºã Ñ subliniez, **tovarãºã** Ñ, pe care o cheamã Elena Popescu, care a

ajuns în funcþia pe care o ocupã pe alte criterii, diametral opuse celor profesionale, pe care le ºtie o lume întreagã, ºi care a manipulat afaceri necurate de miliarde de lei. Oare Serviciul Român de Informaþii, care ar trebui sã fie preocupat de aceste probleme, nu ºtie nimic? Oare câþiva parlamentari obscuri, promovaþi pe listele electorate de conducerile incompetente ale unor partide politice, pot sã îºi facã de cap, sã îºi batã joc de o lume întreagã?

Noþiunea de competenþã ºi profesionalitate, pusã sub semnul întrebãrii ºi înainte de 1990, a dispãrut complet, din 1990, din viaþa noastrã ºi afecteazã, în mod grav, viaþa fiecãrui cetãþean. Pânã când?!

De aceea, în cel mai scurt timp voi veni cu o iniþiativã legislativã, inspiratã de cele ce v-am spus mai sus, care sper sã constituie începutul unei asanãri morale în viaþa politicã-economicã a þãrii.