Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 iunie 2000
other
Szab— K‡roly-Ferenc
Discurs
Domnule preºedinte,
Onorat Senat,
Sigur, dacã revenim la problema noastrã de bazã, care s-ar putea rezuma în câteva cuvinte, în delegarea aceasta legislativã extrem de largã pe care Constituþia o prevede ºi care, oricum, ar trebui corectatã cu timpul, mai devreme sau mai târziu Ñ, desigur, mai bine ar fi mai devreme Ñ aduce cu sine un alt element care acum poate fi valorificat în favoarea Parlamentului, atunci când se pune problema aprobãrii unei ordonanþe care ºi-a fãcut anumite efecte, pentru cã ea opereazã, nu-i aºa, aºa cum cunoaºtem, pe parcurs ºi acest parcurs are o duratã de circa 1 an în cazul de faþã. În alte cazuri este chiar mai mare.
Ar putea interveni ca un element în favoarea Parlamentului, atunci când reglementarea prin ordonanþe este, evident, în defavoarea acestei instituþii, ar putea interveni urmãtorul element, pe care am sã încerc sã-l formulez aici, ºi anume o prezentare detaliatã a efectelor de pânã acum ale ordonanþei. Cu alte cuvinte, la cât se ridicã aceastã sumã. Sigur, cu ocazia alegerii bugetului se pot face diverse speculaþii pe aceastã temã, dar noi intervenim mereu post factum ºi legiferãm lucruri.
Deci, întrebarea concretã este Ñ bãnuiesc cã prezintã anumite dificultãþi acordarea de îndatã a rãspunsului Ñ ce anume efecte ºi-a fãcut pânã acum aceastã ordonanþã, la cât se ridicã suma colectatã în cursul anului trecut ºi, respectiv, în cursul anului acesta, pe primele 5 luni, sã folosim un termen curent, ºi în ce direcþie au fost utilizate sumele, pentru cã aici este problema pe care o vãd eu în legãturã cu un caracter formal pe care îl are legiferarea noastrã post factum atunci când nu poate interveni legiuitorul asupra direcþionãrii utilizãrii unor fonduri care, altminteri, capãtã o bazã legalã prin însãºi ordonanþã, iar mai apoi prin legiferarea, prin ratificarea acestor ordonanþe.
Concret, aceasta ar fi întrebarea care ar trebui sã fie o condiþie pentru aprobarea oricãrei ordonanþe, nu numai a aceleia de faþã, atunci când a trecut o vreme de la intrarea ei în vigoare ºi ne aflãm în faza aprobãrii ei în Parlament. Ar trebui prezentatã aceastã situaþie.
Pe de altã parte, nu vãd relaþia dintre preþul plãtit de public ºi caracterul de piaþã, care tare greu îºi face loc în lumea noastrã, în sfera aceasta a producþiei, distribuþiei ºi a consumului de energie electricã ºi termicã.
Deci care este efectul fondurilor acestora colectate asupra preþului energiei, pe care populaþia îl plãteºte ºi care mereu, mereu este în creºtere.
Deci iatã câteva întrebãri care mã fac sã am anumite îndoieli în legãturã cu justeþea aprobãrii ulterioare a acestei ordonanþe, cu atât mai mult cu cât nu este destul de clarã strategia pe termen mediu Ñ nici nu vorbesc de termen lung Ñ intervenind anumite elemente de presiune. De exemplu, menþinerea în funcþiune a unor capacitãþi de producþie din sfera energiei nuclearo-electrice, de pildã, cum este Uzina de Apã Grea, la care s-a încercat atât la rezerva de stat, cât ºi la alte ºi la alte surse sã se facã apel pentru ca desfacerea producþiei sã fie asiguratã, respectiv producþia sã fie plãtitã.