Szab— K‡roly-Ferenc

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Vã rog sã observaþi cã la ora la care dezbatem acest proiect de lege încã este în vigoare, nu mã refer la ora arãtatã de ceas, mã iertaþi, este încã în vigoare vechiul nostru regulament ºi, prin urmare, restricþia în legãturã cu amendamentele care pot fi fãcute în plen nu opereazã sau cel puþin nu opereazã în mãsura în care se are în vedere la noul regulament.

Din aceastã cauzã vã rog sã-mi permiteþi sã fac o observaþie la acest text ºi mai ales la ultima frazã, care sunã aºa: ”Hotãrârile cu caracter militar se comunicã numai instituþiilor interesateÒ. Cred cã a sosit momentul, de mult a sosit momentul pentru o schimbare nu numai de fond, dar ºi în formularea unor chestiuni care se referã la publicitatea informaþiilor de interes public ºi la dreptul cetãþeanului de a lua cunoºtinþã de ele, aceasta în acord cu ceea ce se petrece în domeniul integrãrii în Uniunea Europeanã ºi în NATO. Poate cã ar trebui sã stãruim puþin înainte de a adopta cu uºurinþã aceastã frazã, întrucât la prima vedere pare deosebit de clar ºi extrem de facil de observat cã nu toate lucrurile, deciziile care au ca obiect domeniul militar sau care au tangenþã cu domeniul militar trebuie sã fie neapãrat supuse unei restricþii în legãturã cu dreptul de a lua cunoºtinþã de ele. Ba, mai mult, unele sunt de-a dreptul atât de publice nu numai prin numãrul mare al persoanelor chemate sã ia cunoºtinþã de ele în cursul aplicãrii lor, ceea ce face superfluã aceastã formulare, cât ºi prin faptul cã ar trebui oarecum revãzutã o anumitã concepþie oarecum depãºitã de a formula o tendinþã fireascã a celui care adoptã hotãrâri de a proteja informaþiile referitoare la ele.

Din nefericire, Legea privind secretele oficiale, ºi nu i se spune aºa, ci altfel, nu este intratã în vigoare ºi vã rog sã acceptaþi ideea, fãrã a propune un amendament anume la acest punct, vã rog sã acceptaþi ideea cã, aºa cum este acum prevãzut textul, el poate oferi prilejul pentru a pune sub sechestru comunicarea unor informaþii care sunt altminteri de natura celor pe care le citim în ziare sau le aflãm prin Internet ºi se referã la anumite chestiuni cu caracter militar.

Dacã mergem mai departe ºi analizãm problema dispunerii trupelor în teritoriu, de exemplu, aceasta nu mai este o chestiune care þine de secret, acest lucru este cunoscut de cvasi ... toatã lumea, exceptând pe aceia cãrora nu le îngãduim dreptul de a lua cunoºtinþã de ele.

Dacã mergem mai departe ºi intrãm în domeniul achiziþiilor din domeniul tehnicii militare, nu-i aºa?, unde anumite proceduri sunt legate de competenþele Guvernului ca instituþie, ca autoritate în domeniu, acolo din nou se pune problema dacã mai trebuie sau nu menþinute în forma aceasta, repet, restricþiile deosebit de grave care au caracterizat societatea noastrã în trecut ºi care ne fac oarecum vulnerabili din anumite punct de vedere, mai ales cã trebuie, suntem obligaþi chiar sã comunicãm unor foruri care, la rândul lor, le comunicã altora ºi de la care, pe urmã, informaþiile acestea capãtã o formã disipatã, iar noi credem cã printr-un astfel de articol sau printr-o astfel de propoziþie le protejãm sau facem un serviciu.