Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului, de azi, 15 ianuarie 2001. Vã comunic cã din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 110 colegi senatori; 6 colegi senatori sunt absenþi motivat.

Lucrãrile acestei ºedinþe vor fi conduse de subsemnatul, asistat de cei doi secretari: domnul senator Constantin Nicolescu ºi domnul senator Paul Pãcuraru.

Aþi primit ordinea de zi.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, anunþându-vã în prealabil cã programul se va derula între orele 15,30 ºi 20,00.

Supun aprobãrii dumneavoastrã programul de lucru al Senatului pe aceastã sãptãmânã, 15-18 ianuarie 2001.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã informez cã Biroul permanent al Senatului, analizând pentru aceastã sãptãmânã posibilitatea derulãrii lucrãrilor în plen, vã propune urmãtoarea soluþie: sã lucrãm în aceastã perioadã Ñ exceptând azi, orele 15,30Ð20,00 Ñ marþi, miercuri ºi joi de la orele 9,00 la orele 20,00 Ñ observaþi o prelungire cu o orã a programului Ñ, cu o pauzã între orele 13,00Ñ14,30, urmând ca joi, ultima zi, în contextul în care nu am reuºit sã parcurgem modificãrile la Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Senatului, cu acceptul dumneavoastrã sã prelungim joi programul, astfel încât colegii noºtri sã poatã joi seara sã plece în teritoriu, astfel ca vineri sã fie prezenþi în circumscripþii electorale, dupã care, bineînþeles, în vacanþa parlamentarã.

Vã rog, dacã sunt observaþii pe progamul de lucru al Senatului, cu informaþiile suplimentare pe care vi le-am dat. Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, 12 împotrivã ºi 4 abþineri, programul de lucru al Senatului pentru aceastã perioadã a fost aprobat.

Trecem la punctul urmãtor, validarea mandatului de senator al domnului Gheorghe Zlãvog. Dupã cum ºtiþi, domnul senator Copilãu Jenel ºi-a dat demisia din funcþia de senator, s-a declarat postul vacant ºi, pe listã, în locul domnului Copilãu Jenel, urmeazã domnul Gheorghe Zlãvog. Comisia juridicã a întocmit raportul privind validarea mandatului.

Vã rog sã-l prezentaþi.

Raport privind validarea mandatului de senator al domnului Gheorghe Zlãvog din Circumscripþia electoralã nr. 30 Olt.

În urma demisiei domnului senator Copilãu Jenel din Circumscripþia electoralã nr. 30 Olt, aparþinând Grupului parlamentar P.R.M., Senatul României, prin Hotãrârea nr. 1/8.01.2001, declarã vacant locul de senator deþinut de acesta.

Prin adresa nr. 23/4/8.01.2001, Grupul parlamentar România Mare solicitã ca în locul rãmas vacant sã fie validat mandatul domnului Gheorghe Zlãvog.

Partidul România Mare, cu adresa nr. 5.965/8.01.2001 atestã cã domnul Gheorghe Zlãvog este membru al partidului ºi cã îi susþine validarea mandatului de senator, ales pe lista P.R.M. în Circumscripþia electoralã nr. 30 Olt.

Cercetând lista supleanþilor pentru Senat a P.R.M., aflatã în anexa 3S din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622/4 decembrie 2001, domnul Gheorghe Zlãvog figureazã pe primul loc, la pagina 121, în Circumscripþia electoralã nr. 30 Olt.

Domnul Gheorghe Zlãvog a depus declaraþia de acceptare a validãrii mandatului de senator în legislatura 2000Ð2004 în Circumscripþia electoralã nr. 30 Olt, precum ºi declaraþia de avere prevãzutã la art. 3 pct. 1 ºi 2 din Legea nr. 115/1999 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere.

Declaraþia nr. 145/10.01.2001 se aflã la cabinetul preºedintelui Senatului României.

Comisia juridicã, în temeiul art. 11 alin. 2 ºi al art. 163 din Regulamentul Senatului, propune validarea mandatului de senator pentru domnul Gheorghe Zlãvog în Circumscripþia electoralã nr. 30 Olt.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Stimaþi colegi,

Dupã vot!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dupã vot. Bun.

## **Din salã**

**:**

Listã!

Vã ascultãm, domnule senator. Câteva cuvinte despre dumneavoastrã.

O listã, vã rog, de acord.

## **Domnul Gheorghe Zlãvog:**

Mã numesc Gheorghe Zlãvog, sunt din Slatina, sunt membru al P.R.M., de profesie sunt inginer constructor, sunt cãsãtorit, am doi copii ºi pentru votul pe care mi l-aþi acordat vã mulþumesc ºi promit ca în cadrul Senatului sã am o prestaþie bunã. ( _Aplauze._ )

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

O chestiune organizatoricã.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Domnul preºedinte Vadim Tudor are cuvântul. Probleme organizatorice.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Cu cât pare mai compact noul Parlament Ñ format din mai puþine partide Ñ cu atât are mai multe probleme organizatorice.

Vreau sã ridic din nou în faþa plenului Senatului problema colegului nostru Ilie Ilaºcu, în legãturã cu care s-au creat niºte chestiuni inimaginabile, de domeniul teatrului absurd. Sunt scriitori de valoare ºi regizori în aceastã salã ºi eu sunt convins cã ei vor recepþiona acest mesaj ca ºi cum ar veni din opera lui Kafka.

Dupã cum se ºtie, domnul Ilie Ilaºcu este singurul creºtin din acest spaþiu al Europei condamnat la moarte. Pe undeva, situaþia se aseamãnã cu cea a lui Abdulah Ocalan din Turcia. Iatã cã s-a ajuns la aceastã ecuaþie foarte stranie, în conformitate cu care toatã lumea sare în apãrarea lui Abdulah Ocalan Ñ noi înºine, de altfel, ºi ni s-a pãrut barbarã condamnarea lui la moarte Ñ, dar aproape nimeni nu mai vorbeºte despre Ilie Ilaºcu.

Acum câteva zile un departament... o direcþie pentru organizarea lucrãrilor plenului Senatului, condusã de doamna Veronica Iacob, ne trimite o situaþie a absenþelor nemotivate din Senatul României, semnatã de un expert parlamentar pe nume Ion Cinculescu Ñ eu nu-i acuz pe ei, însã le dau numele, cã poate vor dori sã facã luminã în aceastã chestiune.

Iatã documentul. Peste tot apare un singur absent nemotivat Ñ copilul rãu al clasei Ñ Ilie Ilaºcu. E normal aºa ceva?

Domnule Vãcãroiu... dumneavoastrã...

**Domnul Ion Solcanu**

**:**

Domnule preºedinte!

Domnule preºedinte, vã dau un rãspuns.

Sã ºtiþi cã preºedinþi au fost mulþi, dar Vãcãroiu e unul singur. ( _Râsete, aplauze._ ) Dragã domnule Vãcãroiu Ñ eu vã ºtiu aºa încã dinainte de a fi preºedinte ºi eu ºtiu cã v-aþi menþinut cu succes în fruntea Guvernului României ºi, pe baza luptei pe care am dus-o noi, aþi promis o debirocratizare a Senatului României. În ideea asta s-a anulat funcþia de secretar general adjunct al Senatului ºi atunci eu chiar v-am spus: ”Fiþi cu bãgare de seamã, cã s-ar putea ca o serie de probleme sã intre în competenþa dumneavoastrã ºi sã vã greveze activitatea.Ò

Iatã cã noi întreþinem o direcþie pentru organizarea lucrãrilor Senatului care în 18 decembrie 2000, 19 decembrie 2000, 20 decembrie 2000 Ñ ºedinþã comunã Ñ, 21 decembrie 2000, 28 decembrie 2000, dar ºi în ºedinþele pe acest an cu sesiune extraordinarã, acest departament îl trece pe Ilie Ilaºcu nemotivat.

Dar nu ar fi numai atât. El este nemotivat, sãracul! Da, e condamnat la moarte, a greºit, cã e nemotivat. Iertaþi-l doamna Iacob! Dar, din acest punct de vedere, el nu are dreptul sã ia nici salariulÉ familia lui, soþia lui ºi cele douã fetiþe. El este bolnav, are pancreatitã. Acea bandã nerecunoscutã de nimeni Ñ Smirnov, Mãrãcuþã ºi toþi ceilalþi Ñ nu omoarã cu glonþul, cã nu sunt proºti, nu omoarã cu ºtreangul. Ei vor sã-l þinã cât de cât în viaþã pentru a fi monedã de schimb, dar încet-încet îl terminã cu pancreatita. Aºa se omoarã în ce a mai rãmas din vechea temniþã a popoarelor. E bolnav de pancreatitã în ultimul hal. Dacã noi, datoritã eclipsei sau fenomenelor climaterice, avem migrene Ñ unii dintre noi, ºi ºtiþi bine cã sunt pline posturile de radio ºi televiziune, ºi ziarele cu cazuri de genul acesta Ñ, migrene inexplicabile, omul acesta are dureri de cap îngrozitoare de vreo 2Ð3 ani de zile ºi asta o spune un doctor care îl mai vede periodic.

Deci nu are leafã, nu au leafã soþia ºi fetiþele lui, ºi nu i se dã nici camerã la hotel. Pãi, din acest punct de vedere suntem mai rãi decât cei de la Tiraspol! Ãia tot i-au dat la Hlinaia o camerã, acolo, mã rog, o celulã, ce o fi. Tot pune capul jos undeva. Aici nu i s-a dat camerã... iatã pe ce lanþ ºi cerc viciosÉ pentru cã ar avea domiciliul în Bucureºti. Noi nu i-am putut obþine cetãþenie românã decât anunþând un domiciliu din Bucureºti, pentru cã altminteri nu ne înscriam în perimetrul legii, dar el nu are nici un domiciliu. Nu i se dã camerã la Hotelul Bucureºti? Sunt unii care ocupã abuziv ºi camere ºi apartamente la Hotelul Bucureºti ºi acest om care totuºi este senator ºi deputat în Parlamentul european nu poate sã obþinã pentru fetiþele lui ºi pentru familia lui o camerã?

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vreau sã vã informez cã Biroul permanent al Senatului, care s-a þinut astãzi, a hotãrât ca pentru domnul senator Ilaºcu Ilie absenþele sã fie considerate motivate, ºi nu nemotivate. ( _Aplauze._ )

Eu cred cã este bine cã am fãcut aceastã corecturã. Este adevãrat cã este o problemã mai delicatã în ce priveºte cazarea la hotel a familiei. De ce? Deoarece contravine legii. Este un caz special, dar, din pãcate, aici nu suntem noi stãpâni, ci Curtea de Conturi, ºi avem niºte legi în vigoare. Atunci, în Biroul permanent, am hotãrât ca noi, împreunã cu colegii de la Partidul Democrat, sã-l rugãm pe primarul general al Capitalei, domnul Traian Bãsescu, sã gãseascã o formulã de un apartament de douã-trei camere unde familia Ilaºcu sã poatã avea, într-adevãr, un domiciliu stabil. Sperãm cã vom soluþiona cât mai rapid aceastã problemã.

Stimaþi colegi, mergem la urmãtorul punct. Vã anunþ cã doi senatori ºi-au prezentat demisiile în scris ºi au fãcut declaraþii cã-ºi pãstreazã aceastã cerere.

Este vorba de domnul senator Sergiu Sechelariu, ales în Senatul României în Circumscripþia nr. 4 Bacãu. Domnia sa a ocupat funcþia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei. Am cererea la mine, permiteþi-mi, pentru a câºtiga timp, sã nu-i mai dãm citire. Motiveazã de ce ºi-a dat demisia ºi ºi-o susþine.

De asemenea, avem demisia scrisã a domnului Buzã Constantin, ales în Circumscripþia Vrancea. Domnia sa a acceptat funcþia de prefect al judeþului Vrancea.

Vã propun sã fiþi de acord sã declarãm vacante cele douã posturi, urmând ca în zilele urmãtoare, pânã în data de 5, Comisia juridicã sã deruleze procedurile de validare a urmãtorilor clasaþi pe listele P.D.S.R., mai precis ale Polului social democrat român.

Domnul senator Quintus, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Între cele lumeºti pe care le dezbatem, cred cã avem datoria sã ne amintim azi cã în urmã cu 151 de ani, pe niºte plaiuri blagoslovite din nordul Moldovei, a coborât în jos Luceafãrul nostru care de atunci ne lumineazã neîncetat.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ ) ## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Câþi ani aveai atunci?

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000.

Rog din partea Guvernului... Vã rog, domnule secretar de stat. Din partea comisiei? Vã rog sã vã prezentaþi, ca sã ne familiarizãm, dupã care sã faceþi o scurtã prezentare a acestui acord.

## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

Sunt Sorin Encuþescu, secretar de stat la Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru relaþia cu Parlamentul.

Domnule preºedinte, aþi uitat sã votãm ieºirea celor doi senatori.

Nu se voteazã!

Ba da!

Nu se voteazã cã se declarã vacant postul. Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În primul rând, doresc sã menþionez cã este o cinste ºi o onoare deosebitã pentru mine ca sã-mi exercit începutul mandatului guvernamental în plenul acestei onorabile Camere a Parlamentului României. Doresc sã vã asigur de întreaga colaborare a Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi de dorinþa noastrã ca în aceastã legislaturã sã putem realiza un pachet legislativ coerent care sã contribuie la continuarea procesului de reformã în armatã ºi, în acelaºi timp, la revigorarea candidaturii României în procesul de integrare euroatlanticã.

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecþia informaþiilor secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000, se înscrie în eforturile pe care le face þara noastrã pentru dezvoltarea relaþiilor de bunã vecinãtate ºi cooperare regionalã cu þãrile din zonã.

Acest acord este încheiat în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare ºi bunã vecinãtate dintre România ºi Bulgaria, semnat la Sofia la 27 ianuarie 1992, ºi a Acordului de colaborare dintre Ministerul Apãrãrii Naþionale al României ºi Ministerul Apãrãrii al Republicii Bulgaria, semnat la 29 ianuarie 1994, documente prin care cele douã pãrþi se obligã ca în cadrul procesului de

colaborare ºi cooperare militarã sã garanteze protecþia ºi securitatea informaþiilor schimbate.

Documentul reprezintã o coerentã reglementare a problematicii protecþiei schimbului informaþiilor militare secrete, în concordanþã cu standardele de securitate a informaþiilor cerute de NATO.

Acordul se încheie pe principiile dreptului internaþional ºi pe baza legislaþiei interne a statelor pãrþi contractante. Având în vedere importanþa procesului de deschidere ºi lãrgire a cooperãrii ºi colaborãrii dintre armatele celor douã state, precum ºi nevoia de protejare a informaþiilor schimbate, vã supunem spre dezbatere acest acord, cu rugãmintea de a aproba ratificarea lui.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul preºedintele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul Radu Timofte.

## Stimate colege, Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. L235 din 7 septembrie 2000, comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecþia informaþiilor militare schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000. Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru politicã externã ºi de Consiliul Legislativ.

În ºedinþa comisiei am avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sunt luãri de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 114 voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri, articolul unic a fost aprobat.

Legea în ansamblu. Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 111 voturi pentru, unul împotrivã ºi 3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adiþional la Acordul cu privire la Forþa multinaþionalã de pace din Europa de Sud-Est, semnat la Atena la 21 iunie 2000. Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 43/1999 România a ratificat Acordul cu privire la Forþa multinaþionalã de pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 29 septembrie 1999, document care are ca obiectiv dezvoltarea dialogului ºi cooperãrii dintre statele din zona Europei de Sud-Est, contribuind astfel la securitatea ºi stabilitatea regionalã, la edificarea relaþiilor de bunã vecinãtate dintre state, în contextul procesului determinat de reuniunea Consiliului Parteneriatului euroatlantic ºi în spiritul Parteneriatului pentru Pace.

Având în vedere faptul cã pânã în anul 2003 comandamentul brigãzii din Europa de Sud-Est se aflã la Plovdiv, iar din anul 2003 acesta va fi preluat de România, se impune cu necesitate reglementarea statutului juridic al acestui comandament, precum ºi a personalului sãu. Acest lucru s-a realizat prin semnarea celui de al treilea Protocol adiþional la Acordul cu privire la Forþa multinaþionalã de pace din Europa de Sud-Est.

În esenþã, protocolul preia reglementãrile deja acceptate de România din acordul între statele pãrþi la Tratatul nord-atlantic ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995 ºi ratificat de România prin Legea nr. 23/1996, documentul constituind o adaptare la cazul Forþei multinaþionale de pace din Europa de SudEst.

Conform prevederilor Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã adresãm rugãmintea de a aproba ratificarea protocolului menþionat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei de apãrare, domnul preºedinte Radu Timofte.

**Domnul Pavel Abraham Ñ** _general de brigadã, secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt secretar de stat la Ministerul de Interne pentru relaþia cu Parlamentul, general de brigadã Pavel Abraham. Mã bucur cã am onoarea sã particip la lucrãrile acestei distinse Camere a Parlamentului României ºi sper sã reuºesc, împreunã cu colegii noi, sã vã propunem proiecte de lege care sã conducã la o reformã efectivã a Ministerului de Interne ºi la o aliniere, aº spune eu, la structurile europene de profil.

Proiectul de lege pe care îl supunem atenþiei dumneavoastrã astãzi reprezintã un Acord între Guvernul României ºi Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situaþie ilegalã, semnat la Delhi la 2 noiembrie 1995 de cãtre miniºtrii de interne din România ºi India. Acesta cuprinde prevederi referitoare la procedurile de readmisie a cetãþenilor statului fiecãreia din þãrile contractante, precum ºi a strãinilor, documentele pe baza cãrora se face readmisia, termene de soluþionare a cererilor ºi de readmisie, nominalizarea autoritãþilor competente însãrcinate cu aplicarea prevederilor acordului, sigur, elemente legate de valabilitatea ºi intrarea în vigoare.

Faþã de aceste aspecte, vã propun sã susþinem adoptarea proiectului pe care l-am prezentat. Vã mulþumesc.

ªi cu acest proiect de lege comisia noastrã a fost sesizatã în fond ºi a primit aviz favorabil de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, precum ºi de la Consiliul Legislativ. Cu unanimitate de voturi, în cadrul comisiei, a fost aprobat acest raport, fãrã propuneri de modificare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 112 voturi pentru, 5 împotrivã ºi douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul pentru legea în ansamblu.

Cu 113 voturi pentru, 3 împotrivã ºi douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situaþie ilegalã, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995.

Din partea Ministerului de Interne, domnul secretar de stat Abraham.

Vã rog sã luaþi loc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul preºedinte Radu Timofte, din partea Comisiei de apãrare.

Pentru ratificarea acestui acord, Comisia pentru apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

În dezbaterea care a avut loc în comisie, cu unanimitate de voturi vã propunem sã fiþi de acord cu raportul comisiei, fãrã propuneri de amendamente. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Domnul senator Gherman Oliviu.

Domnule preºedinte,

Având în vedere cã proiectele 3, 4, 5, 6, toate sunt privitoare la readmisie, motivaþia fiind aceeaºi, aº propune sã nu se facã la fiecare, eventual, o prezentare, deoarece este exact acelaºi conþinut al proiectelor respective. Era o variantã pentru simplificare.

Trebuie sã respectãm, domnule senator, procedura prevãzutã de regulament. Rog însã sã se prezinte o sintezã.

Mai sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnule general,

Cred cã ar fi util atât pentru noi, cei de aici, care exersãm un anumit mandat, cât ºi mai ales, pentru opinia publicã prezentã aici prin ziariºti ca iniþiatorul sã ne spunã câteva cuvinte în care ar preciza deosebirile de fond dintre ”readmisieÒ ºi ”expulzareÒ, asta pentru ca toatã lumea sã aibã clarificate aceste douã chestiuni.

Aº fi foarte recunoscãtor dacã ni s-ar spune câte ceva în legãturã cu aceastã chestiune. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat Abraham, vã rugãm, foarte pe scurt, dar sã fie pe înþeles.

Mi-aº permite doar sã relev de la început cã este o deosebire esenþialã ºi existã un proiect de lege cu problema expulzãrii, care va fi supus atenþiei dumneavoastrã în perioada imediat urmãtoare.

În ceea ce priveºte readmisia, ea vizeazã un acord bilateral, prin care pãrþile se înþeleg, în anumite condiþii, sã-ºi returneze resortisanþii care sunt ilegal pe teritoriul celuilalt stat sau strãinii care au trecut prin statul respectiv ºi se gãsesc în statul celãlalt.

Sigur cã detaliile sunt multiple. Dacã dumneavoastrã apreciaþi, putem sã facem o trecere în revistã, în detaliu, a problemei expulzãrii, care reprezintã, repet, un proiect de lege ce va fi supus atenþiei dumneavoastrã.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Pãcuraru.

Am o singurã întrebare, domnule preºedinte. Dacã poate reprezentantul Ministerului de Interne sã ne spunã de ce este nevoie de 7 ani de la încheierea acordului pânã la apariþia proiectului de lege.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu poate sã vã spunã, pentru cã dânsul nu a fost în aceastã perioadã în aceastã posturã.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, nu mai sunt luãri de cuvânt. Sã

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Vã rog sã votaþi.

Cu 114 voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, a fost adoptat ºi articolul unic.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României cu 116 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999.

Vã rog, domnule secretar de stat, numai dacã aveþi ceva în plus de adãugat.

Nu. Aceleaºi elemente ...

Vã mulþumesc foarte mult.

Rog Comisia juridicã ... Cine este? Comisia juridicã, da, cu raport de fond.

Domnule preºedinte Roibu Aristide, aveþi cuvântul! Vã rog, foarte pe scurt.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999, are aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiei pentru politicã externã a Senatului.

Comisia juridicã vã propune, în unanimitate de voturi, prin raport de admitere, sã se adopte acest proiect de lege fãrã amendamente de redactare.

Pe scurt, acordul cuprinde, în principal, prevederi referitoare la definirea termenilor utilizaþi în cuprinsul acestuia, procedurile de readmisie a cetãþenilor statelor pãrþilor contractante ºi a strãinilor, documentele în baza cãrora se poate dovedi sau prezuma cetãþenia, excepþiile de la obligaþia de readmisie ºi de expirare a obligaþiei de readmisie, procedura tranzitului în caz de returnare, categoriile de informaþii pe care le pot furniza pãrþile contractante pentru aplicarea acordului, categoriile de cheltuieli necesare readmisiei persoanelor.

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999, reprezintã un semnal politic deosebit privind angajarea României la exigenþele Uniunii Europene.

Vã mulþumesc foarte mult. Sunt luãri de cuvânt?

Vã ascultãm, domnule preºedinte Vadim Tudor.

Este o observaþie de ordin gramatical Ñ ºi George Pruteanu, Adrian Pãunescu ºi alþii cred cã mã vor înþelege. La absolut toate rapoartele, în final, se spune ”... în raport de obiectul de reglementareÒ. ªi la acordul cu Finlanda, ºi la acordul cu Irlanda, ºi cu celelalte se repetã aceastã formulare. Formularea corectã, din punct de vedere gramatical, este ”în funcþie deÒ sau ”în raport cuÒ.

Ori foloseºti ”în funcþie deÒ, ori ”în raport cuÒ. Aceasta este formularea corectã. Vã rog eu ... De ce? Sunt documente publice, oficiale, rãmân în analele Senatului, în ”Monitorul OficialÒ...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aveþi dreptate, domnule preºedinte. Vã mulþumim foarte mult. S-a reþinut observaþia dumneavoastrã ºi este corectã.

Vã rog, dacã mai sunt alte luãri de cuvânt? Nu?

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

ªi articolul unic a fost adoptat cu 115 voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansam-

blu.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 108 voturi pentru, 4 voturi împotrivã, douã abþineri.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetãþeni ºi a cetãþenilor unor state terþe care se aflã ilegal pe teritoriul statelor lor, semnat la Bucureºti la 12 mai 2000.

Dacã doriþi sã adãugaþi ceva în plus, domnule secretar de stat.

Nu. Aceleaºi elemente sunt avute în vedere. De fapt, se lucreazã dupã un proiect-cadru.

Vã mulþumesc foarte mult. Preºedintele Comisiei juridice, vã rog.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ ºi de cãtre Comisia pentru drepturile omului. În ºedinþa din 10 ianuarie 2001, Comisia juridicã a hotãrât, în unanimitate de voturi, sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente de redactare.

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetãþeni ºi a cetãþenilor unor state terþe care se aflã ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat de cãtre miniºtrii de interne ai celor douã þãri, cuprinde, în principal, prevederi referitoare la terminologie, readmisia propriilor cetãþeni, dovada cetãþeniei, readmisia cetãþenilor unor state terþe, excepþii de la aceastã obligaþie, tranzitul, termenele, protecþia datelor, costurile, transportul bunurilor personale legal dobândite ºi prevederi pentru aplicare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

Dezbateri generale, întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 109 voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 102 voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti la 23 iunie 2000.

Iniþiatorul ... Nu mai este cazul, ne-am lãmurit. Domnul preºedinte Roibu.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru politicã externã ºi, în ºedinþa din 10 ianuarie 2001, Comisia juridicã a hotãrât, în unanimitate de voturi, sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente de redactare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, întrebãri? Nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 110 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 108 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Haºemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, a terorismului, precum ºi a altor activitãþi ilegale, semnat la Bucureºti la 17 septembrie 1999.

Domnule secretar Abraham, vã ascultãm.

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Haºemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, a terorismului, precum ºi a altor activitãþi ilegale a fost semnat la Bucureºti la data de 17 septembrie 1999.

În forma prezentatã, documentul juridic internaþional cuprinde domeniile de cooperare în care pãrþile îºi vor acorda asistenþã reciprocã, respectiv combaterea terorismului internaþional, a criminalitãþii organizate, a activitãþilor economice internaþionale ilegale sau desfãºurate de cetãþenii celor douã þãri, ordine publicã, sistemul de

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/26.I.2001

evidenþã a actelor de identitate ºi de stare civilã, migraþie ilegalã, paza frontierei de stat ºi altele.

Totodatã, în acord sunt cuprinse detalii referitoare la cooperarea între pãrþi, constând în schimburi de informaþii, documentaþii, experienþã ºi specialiºti în domenii de interes reciproc.

Autoritãþile competente ale pãrþii române pentru aplicarea prevederilor acordului sunt Serviciul Român de Informaþii, Ministerul de Interne, celelalte domenii urmând a fi reglementate în legãturã cu aceste aspecte printr-un ofiþer de legãturã.

Totodatã, acordul prevede posibilitatea oricãrei pãrþi de a refuza îndeplinirea unei cereri de cooperare sau de transmitere a unei informaþii dacã apreciazã cã prin aceasta ar putea aduce atingere suveranitãþii sau siguranþei naþionale sau ar putea încãlca legislaþia sa internã.

Acordul a fost semnat de cãtre fostul ministru de interne al României, domnul Constantin Dudu Ionescu, pe baza deplinelor puteri ce i-au fost atribuite în acest scop, ºi de cãtre Noef All Ghadi pentru partea iordanianã.

Faþã de cele prezentate, propun sã aprobaþi proiectul de lege.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei juridice, domnul preºedinte Roibu Aristide.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ºi de Comisia pentru politicã externã ºi, în ºedinþa din 10 ianuarie 2001, Comisia juridicã a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente de redactare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Sunt întrebãri sau luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 113 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Legea, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã. Proiectul de lege a fost adoptat cu 115 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii ºi traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, a folosirii inadecvate ºi a famacodependenþei, semnat la Bucureºti la 22 octombrie 1999.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat Abraham.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în

combaterea producerii ºi traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope a fost semnat la Bucureºti la 22 octombrie 1999, ca urmare a aprobãrii de cãtre Executiv a memorandumului iniþiat în acest scop de cãtre Ministerul de Interne.

În forma semnatã, acordul reglementeazã cooperarea celor douã guverne, asigurând realizarea programelor comune pentru combaterea producerii ºi traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, pentru depistarea ºi cercetarea persoanelor ºi a organizaþiilor implicate în aceste activitãþi ilicite, precum ºi pentru prevenirea folosirii inadecvate a stupefiantelor ºi substanþelor psihotrope ºi reabilitarea persoanelor farmacodependente.

Acordul a fost semnat pentru Guvernul României de cãtre fostul secretar de stat în Ministerul de Interne, iar pentru Guvernul Republicii Federative a Braziliei de cãtre reprezentantul acestui stat.

Faþã de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul alãturat, pe care îl susþinem în actuala redactare.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte Roibu Aristide, vã ascultãm raportul.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Comisia de politicã externã ºi de cãtre Consiliul Legislativ ºi, în ºedinþa din 10 ianuarie 2001, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente de redactare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 109 voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 108 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea poliþieneascã, semnat la Bucureºti la 14 aprilie 1999.

Domnule secretar de stat Abraham, vã ascultãm.

Convenþia a fost semnatã la Bucureºti la 14 aprilie 1999.

Documentul juridic internaþional cuprinde domeniile care vor face obiectul cooperãrii dintre pãrþile contractante, axate în special pe prevenirea, reprimarea sau urmãrirea infracþiunilor grave din domeniul criminalitãþii organizate, respectiv cele contra vieþii, integritãþii fizice, sãnãtãþii ºi patrimoniului persoanelor, falsificãrii mijloacelor de platã, cecurilor ºi titlurilor, traficul ilegal de arme, muniþie, explozivi, substanþe radioactive, materiale nucleare, stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori.

În anexa convenþiei, autoritatea competentã sã realizeze obiectul convenþiei pentru partea românã este Ministerul de Interne.

Totodatã, au fost stabilite formele de cooperare între pãrþile contractante, respectiv schimburi de informaþii, materiale, experienþe, precum ºi asistenþã tehnicã ºi ºtiinþificã, expertizã, furnizarea de material tehnic specializat, precum ºi detaºarea unui ofiþer de legãturã pe o perioadã determinatã sau nedeterminatã.

Faþã de aceste aspecte, susþinem aprobarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte Radu Timofte din partea Comisiei pentru apãrare, vã rog sã prezentaþi raportul.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile, fãrã propuneri de modificare, de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

Cu unanimitate de voturi, în ºedinþa comisiei noastre s-a adoptat acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificãri.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 113 voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog sã votaþi legea în ansamblu.

Cu 109 voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 183/2000 pentru ratificarea Convenþiei dintre Ministerul de Interne din România ºi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francezã privind finanþarea lucrãrilor de reparaþii, amenajãri ºi a dotãrii cu mobilier ºi material didactic a localului ªcolii de Aplicaþie a Jandarmeriei Române, semnatã la Bucureºti la 25 iulie 2000.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Convenþia a fost semnatã la Bucureºti, la 25 iulie 2000, ºi prevede desfãºurarea unor activitãþi specifice pentru constituirea unui centru de aplicaþie în România, la Bucureºti. Partea francezã suportã, din cele 13 milioane

de franci, 11 milioane de franci ºi ne asigurã asistenþã pentru constituirea unui centru de pregãtire model.

Faþã de aceste aspecte, propun sã aprobaþi proiectul în forma prezentatã.

Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul preºedinte Radu Timofte.

La acest proiect de lege am primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

În dezbaterile care au avut loc în comisie nu s-au fãcut amendamente la acest proiect de lege. Vi-l supunem aprobãrii în forma supusã dezbaterii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, întrebãri? Nu sunt.

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 110 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Pentru lege, în ansamblu, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 102 voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului de sediu dintre România ºi Centrul Regional al Iniþiativei de Cooperare în sud-estul Europei pentru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere, semnat la Bucureºti la 2 octombrie 2000.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Abraham!

Acordul a fost semnat la Bucureºti la 26 mai 1999 ºi ratificat de ºapte state din regiune. A intrat în vigoare la 1 februarie 2000.

Potrivit acordului, Centrul SECI are sediul la Bucureºti. Partea românã a pus la dispoziþia Centrului SECI un spaþiu adecvat, mobilier, calculatoare, în incinta Parlamentului României.

La 2 octombrie anul trecut s-a semnat Acordul între Centrul Regional ºi alte state din sud-estul Europei. Acordul de sediu este un tratat bilateral care se înscrie în limitele tradiþionale ale practicilor în relaþiile diplomatice dintre un stat ºi o organizaþie interguvernamentalã. Acordul de sediu recunoaºte ºi garanteazã o gamã de imunitãþi, privilegii ºi facilitãþi care vor crea condiþiile necesare realizãrii obiectivelor Centrului SECI în România ºi cuantificã eforturile financiare consistente depuse de România pentru începerea acestei activitãþi.

Faþã de cele prezentate mai sus, susþinem aprobarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc foarte mult.

Pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dau cuvântul domnului preºedinte Roibu Aristide.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Comisia pentru politicã externã ºi de cãtre Consiliul Legislativ. În ºedinþa din 10 ianuarie 2001, Comisia juridicã a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente de redactare.

Vã mulþumesc foarte mult.

Sunt luãri de cuvânt, întrebãri? Nu sunt. Trecem la

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 106 voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 109 voturi pentru, douã voturi împotrivã, 5 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Cu 105 voturi pentru, 2 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul Legii privind ratificarea Acordului european pentru suprimarea vizelor pentru refugiaþi (STEÐ31), încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 ºi semnat de România la 5 noiembrie 1999.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

vot.

Titlul legii.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 107 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 105 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României cu 108 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova ºi Cabinetul de Miniºtri al Ucrainei privind colaborarea în combaterea criminalitãþii, semnat la Kiev la 6 iunie 1999. Domnule secretar de stat Abraham, aveþi cuvântul!

Acordul semnat între cele trei state prevede modul în care se va coopera în domeniul combaterii criminalitãþii transfrontaliere ºi relaþiile reciproce în aceastã zonã a Europei.

Faþã de elementele arãtate în expunerea de motive nu avem alte lucruri de adus în plus. Susþinem aprobarea proiectului în forma aceasta.

Vã mulþumesc.

Pentru prezentarea raportului Comisiei juridice, domnule preºedinte Roibu Aristide, aveþi cuvântul!

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Comisia pentru politicã externã ºi de cãtre Consiliul Legislativ ºi, în ºedinþa din 10 ianuarie, Comisia juridicã a hotãrât, în unanimitate de voturi, sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente de redactare.

Semnarea acestui document juridic internaþional reprezintã unul dintre obiectivele principale cuprinse în programul de parteneriat pentru aderare în cadrul procesului de armonizare a legislaþiei naþionale cu legislaþia în domeniul de referinþã, adoptatã de Consiliul Europei.

În forma semnatã, acest instrument juridic stabileºte condiþiile în care refugiaþii, rezidenþii legali de pe teritoriul uneia dintre pãrþile contractante vor fi scutiþi de formalitatea acordãrii vizelor, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere dispoziþiilor din legislaþia naþionalã a oricãreia dintre pãrþile contractante.

În conþinutul acordului este stipulat dreptul fiecãreia dintre pãrþile contractante de a suspenda temporar sau de a nu aplica imediat prevederile acestuia, din raþiuni legate de ordinea, sãnãtatea publicã, precum ºi de securitatea naþionalã.

Faþã de cele arãtate mai sus, susþinem adoptarea proiectului în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei juridice, domnule preºedinte Aristide Roibu.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Comisia pentru politicã externã ºi de cãtre Consiliul Legislativ. În ºedinþa din 10 ianuarie 2001, Comisia juridicã a hotãrât, în unanimitate de voturi, sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente de redactare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Întrebãri? Luãri de cuvânt? Nu sunt.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 107 voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 4 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Cu 108 voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul Legii pentru acceptarea de cãtre România a unor amendamente la Constituþia Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri, adoptatã la Veneþia la 19 octombrie 1953.

Domnule secretar de stat Abraham, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc.

Prin Legea nr. 123/1998 România a acceptat Constituþia Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri, ce a fost adoptatã la Veneþia la 19 octombrie 1953, cu amendamentele aduse la 20 mai 1986. În cadrul ultimei reuniuni a Consiliului Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri, desfãºuratã la Geneva în perioada 23Ð24 noiembrie 1998, prin Rezoluþia 997 au fost adoptate unele amendamente la Constituþia acestei organizaþii. Amendamentele sus-menþionate au, în esenþã, un caracter tehnic, neatrãgând necesitatea formulãrii unor eventuale rezerve asupra lor ºi se referã, în principal, la respectarea regulilor constituþionale ale statelor membre ale organizaþiei, condiþiile în care un stat membru al organizaþiei poate fi lipsit de dreptul de vot în cazul neîndeplinirii la termen a obligaþiilor financiare ce-i revin, modalitatea de alegere a directoratului general ºi a directorului general adjunct al administraþiei organizaþiei, modalitãþile de intrare în vigoare a amendamentelor la Constituþia Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri.

Faþã de cele prezentate mai sus, susþinem adoptarea proiectului în forma supusã dezbaterii.

Vã mulþumesc foarte mult.

Pentru prezentarea raportului Comisiei juridice, are cuvântul domnul Roibu Aristide, preºedintele comisiei.

Comisia pentru politicã externã ºi Consiliul Legislativ au avizat favorabil proiectul de lege ºi, în ºedinþa din 10 ianuarie 2001, în unanimitate, Comisia juridicã a hotãrât sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente de redactare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Sunt întrebãri, puncte de vedere? Nu sunt.

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 109 voturi pentru, 7 voturi împotrivã, douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 103 voturi pentru, 6 voturi împotrivã, douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Mulþumesc domnului secretar de stat Abraham.

Rog, din partea Ministerului Transportului, pe domnul secretar Bota ºi Comisia economicã, domnul preºedinte Dan Mircea Popescu, vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Mulþumesc.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 149/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice, financiare, juridice ºi organizatorice referitoare la construirea unui nou pod mixt rutier ºi feroviar de frontierã între cele douã þãri, peste fluviul Dunãrea, semnat la Bucureºti la 5 iunie 2000.

Domnule secretar de stat, vã rog sã vã prezentaþi ºi, dupã aceea, o scurtã prezentare.

**Domnul Marius Sorin Bota Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Bunã ziua, domnule preºedinte!

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îmi cer scuze pentru emoþii. Sunt pentru prima datã în faþa dumneavoastrã ºi sunt onorat sã reprezint ministerul ºi sã susþin principalele argumente în favoarea adoptãrii ratificãrii prezentului acord.

Argumentele în vederea adoptãrii Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice, financiare, juridice ºi organizatorice referitoare la construirea unui nou pod mixt, rutier ºi feroviar, peste Dunãre, între cele douã þãri, semnat la Bucureºti la 5 iunie 2000 sunt:

Ñ Începerea negocierilor acestui acord cu partea bulgarã a fost o precondiþie pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã.

Ñ Semnarea acordului a faciliat în mod indirect obþinerea fondurilor necesare altor proiecte de infrastructurã propuse de partea românã.

Mulþumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului preºedinte Dan Mircea Popescu pentru a prezenta raportul Comisiei economice.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, avizul favorabil de la Comisia pentru politicã externã a Senatului ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia economicã a hotãrât, cu majoritate de voturi, sã propunã plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

De asemenea, Comisia economicã ºi-a permis o recomandare Guvernului, pentru etapa viitoare, aceea a negocierii unor acorduri specifice în baza acestui acord supus discuþiei plenului Senatului.

Precizãm cã legea pe care o discutãm are caracter de lege organicã, iar ratificarea acordului prin ordonanþã de urgenþã a fost justificatã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Aceasta este una dintre cele mai dilematice legi pe care ar trebui sã le adoptãm din toate cele pe care ni le-aþi prezentat.

Lucrurile sunt foarte neclare, ºi în textul legii nu se ºtie care sunt motivele pentru care existã acea discriminare între felul în care Bulgaria îºi va recupera banii pe care îi investeºte într-o proporþie mai mare decât România Ñ asta este una Ñ ºi, doi, nu se înþelege de ce partea românã a acceptat Ñ din moment ce ea însãºi a gândit cã fiecare parte doreºte ca traseul feroviar ºi rutier pentru propria þarã sã fie cât mai lung Ñ, de ce a acceptat aºezarea podului la CalafatÐVidin când, este evident, România începe de la Calafat spre rãsãrit, pe când pentru bulgari podul este foarte avantajos.

De aceea, nu cred cã trebuie trecut aºa de uºor peste aceastã lege care ne pune probleme de conºtiinþã.

Rog sã se rãspundã la aceste dileme, dacã nu chiar la aceste confuzii.

O datã cu punerea în funcþiune a podului, România va deveni proprietarul acelei pãrþi a podului situat între... totul e fãcut parcã pentru a încifra, nu pentru a descifra textul acestei foarte importante legi care, cum a simþit nevoia ºi Comisia economicã, trebuie gânditã altfel, în perspectiva unor acorduri cu alte state, chiar ºi cu Bulgaria.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt ºi alte luãri de cuvânt...? Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sunt complet de acord cu remarcile fãcute de stimatul coleg Adrian Pãunescu, atâta doar cã suntem într-o etapã finalã, adicã suntem într-o etapã în care noi spunem ”daÒ sau ”nuÒ.

În acest moment, modificarea acordului este imposibilã, deoarece este un text convenit, iar respingerea lui este, în esenþã, cu consecinþe deosebit de dezavantajoase pentru noi. Aceasta însã nu reduce solicitarea distinsului coleg de a ni se furniza explicaþii suplimentare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Pãcuraru.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Pot sã vã spun cã multe din întrebãrile dumneavoastrã au fãcut obiectul dezbaterii ºi în cadrul Comisiei economice.

Practic, s-a avut în vedere cã, într-adevãr, din punct de vedere al amplasamentului nu este un câºtig maxim pentru România.

Amplasamentul central al podului era indiscutabil mai avantajos, pentru cã, cu siguranþã, distanþa de trafic internã era un factor de dezvoltare economicã care, evident, a fost avut în vedere.

În egalã mãsurã, avantajele economice reciproce au fost analizate, deci, practic, partea românã ar avea posibilitatea, aºa cum aratã acordul, sã dezvolte o serie întreagã de lucrãri ºi sã asigure un grad de ocupare a forþei de muncã pe zona de construcþie a podului.

Sigur cã, atunci când s-a analizat de ce a fost acceptat pânã la urmã acest amplasament, s-a avut în vedere cã ºi Uniunea Europeanã, ºi Bulgaria, ºi Grecia au fãcut presiuni speciale pentru ca acest amplasament sã fie acceptat, el corespunzând unui coridor de transport paneuropean, ºi ceea ce a avut în vedere partea românã ºi reprezentanþii ministerului au susþinut, faptul cã, pe de o parte, s-au deblocat negocierile cu Uniunea Euorpeanã, care a devenit extrem de binevoitoare dupã deblocarea acestui punct, ºi, în egalã mãsurã, faptul cã, practic, se asigurã totuºi un proiect important care are o finanþare exclusiv bulgãreascã.

Partea românã nu contribuie la finanþarea acestei lucrãri ºi, ca atare, o serie întreagã de drepturi ºi obligaþii sunt în consecinþã.

Cred cã, totuºi, dincolo de problema amplasamentului, este un interes real ºi pentru România ca acest pod sã fie construit. Aºa cum am spus, el asigurã ºi un grad ridicat de ocupare a forþei de muncã o datã cu construcþia podului, cu derularea acestei investiþii.

În egalã mãsurã, el va asigura venituri din exploatare în mãsura în care investiþia va fi amortizatã, ºi partea românã are ºi ea, pe urmã, obligaþii legate de infrastructura din zona românã. În ceea ce priveºte, sã spunem, partajul juridic al obiectului de investiþii nou-construit, practic, acordul prevede cã el este pe linia de frontierã, adicã, deºi investiþia este bulgãreascã, odatã finalizat acest obiectiv pãrþii române îi revine jumãtate din construcþie, jumãtate din investiþie.

Vã mulþumesc foarte mult. Mai doreºte cineva? Da.

Numai o clipã, eu nu am întrebat, eu nu am cerut schimbarea amplasamentului!

Eu am cerut ca, în condiþiile în care au început lucrãrile, sã obþinem maximum de avantaje din situaþia datã. Pentru cã, uitaþi ce se spune aici, ºi despre asta nu aþi vorbit...

...”veniturile RomânieiÒ... Ñ acesta e raportul Ñ ”României îi va reveni o foarte micã parte din veniturile colectate, întrucât potrivit art. 7 partea românã va asigura finanþarea pentru proiectul tehnic ºi construcþia infrastructurii conexe de pe teritoriul românÒ.

La acest capitol Ñ cred eu Ñ trebuie intervenit ºi rog sã mi se explice de ce, pierzând avantajul de a avea un traseu mai lung pe teritoriul românesc, pierdem ºi celelalte avantaje?!

Mi se pare cã aceasta este o chestiune esenþialã în momentul de faþã.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat, pentru a da rãspunsurile cuvenite ºi dupã aceea Comisia economicã, prin preºedintele ei.

Pe lângã interesul strategic al acestui pod ºi interesul regional, regiune din care face parte România, trebuie sã înþelegem cã finanþarea acestui pod revine în totalitate Bulgariei. Pentru obþinerea finanþãrii în urma ratificãrii ºi de cãtre partea românã a acestui acord, Bulgaria se va împrumuta, ºi rambursarea acestui împrumut revine în sarcina Bulgariei.

Noi obþinem în schimb proprietatea a 50% din pod, iar lucrãrile de la intrarea pe pod sunt foarte mici, ºi în mod corespunzãtor taxele percepute la trecerea acelui pod vor fi proporþional împãrþite în funcþie de investiþia respectivã.

În schimb, România a obþinut ca avantaj maxim obþinerea unor credite foarte avantajoase în vederea realizãrii legãturii rutiere de la pod pânã la Coridorul IV, ºi aici trebuie sã specific cã deja s-a obþinut finanþarea pentru primul tronson de la Simeria la Petroºani ºi suntem în negocieri pentru obþinerea diferenþei de la Petroºani pânã la Filiaºi, ºi, dupã aceea, pentru _by-pass_ -ul Craiova ºi ajungerea la Calafat.

În momentul de faþã, pe lângã aceste facilitãþi privind investiþiile pe Valea Jiului, care sunt problemã pentru România, în vederea asigurãrii locurilor de muncã în aceastã zonã defavorizatã România a mai beneficiat de credite în valoare de 775 milioane euro, din care 115 milioane reprezintã finanþãri nerambursabile, iar 650 milioane euro reprezintã finanþãri rambursabile.

Dacã doriþi, pot sã intru în detaliu pentru fiecare tronson.

Mulþumesc, deocamdatã.

Domnul preºedinte al Comisiei economice, Dan Mircea Popescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aºa este, au avut loc discuþii serioase în cadrul Comisiei economice. Ele vizeazã, în mod special, art. 14 din acord care spune în felul urmãtor: ”Autoritãþile competente ale pãrþilor contractante vor încheia acorduri bilaterale, subsecvente, stabilind: modul ºi durata recuperãrii complete a fondurilor investite în obiectiv, organismul care va stabili modul de colectare ºi distribuire a veniturilor, organismul însãrcinat cu auditul general, valoarea activelor dobândite ºi aflate în proprietatea României ºi Republicii Bulgaria, alte probleme legate de exploatarea, întreþinerea ºi repararea obiectivuluiÒ.

În spiritul acestui articol, membrii Comisiei economice recomandã Guvernului sã acorde o atenþie deosebitã încheierii acestor acorduri bilaterale subsecvente în care, pe cât posibil, sã se prevadã urmãtoarele clauze:

1. Repartizarea veniturilor colectate sã se facã proporþional cu sumele investite de fiecare parte pânã la amortizarea obiectivului, dupã care, subliniez, sã se facã în mod egal.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Aº dori sã vã completez cu douã lucruri.

În primul rând, faptul cã în acord se prevede cã veniturile colectate vor fi distribuite proporþional cu sumele investite.

Noi nu construim podul, deci întreaga construcþie este a pãrþii bulgare, inclusiv finanþarea, deci ne ocupãm numai de infrastructurã ºi punctul vamal în zonã ºi suportarea cotei-pãrþi din proiectul tehnic. În rest, toate împrumuturile sunt luate de partea bulgarã pentru construirea podului.

În al doilea rând, trebuie sã ºtiþi cã un pod de dimensiunile astea se recupereazã în peste o sutã de ani. Deci sã nu trãim cu gândul, undeva, cã cineva obþine venituri din exploatarea acestui pod. Problema mai complicatã o constituie recuperarea cheltuielilor care s-au fãcut cu insfrastructura.

Vã mai adaug cã acest pod este o poveste de vreo opt ani de zile, cu o presiune enormã în ultimii cinci ani din partea Uniunii Europene ºi chiar condiþionarea pentru derularea programului de aderare ºi chiar introducerea României pe listã la negocieri a avut, chiar dacã n-a fost scris explicit, o susþinere puternicã pentru a fi de acord cu acest pod.

Nu vreau sã intru în detalii, probabil cã ar dura foarte mult.

Sunt trei variante care au fost discutate vreo ºapte ani de zile: aceastã variantã, varianta Nicopole, varianta Calafat-Vidin. Noi am susþinut, bineînþeles, poziþia care ne interesa, este totuºi un pod util nouã, întrucât face o legãturã totuºi directã, destul de apropiatã, inclusiv în relaþia directã cu Bucureºtiul.

Sigur, ar fi multe de spus. Dacã mai sunt întrebãriÉ ºi mã scuzaþi pentru intervenþia mea...

Dacã mai sunt întrebãri la ceea ce v-am spus eu... Nu mai sunt. Vã mulþumesc foarte mult.

- Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi 6 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansam-

blu.

Cu 79 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivã, 8 abþineri, aceastã lege organicã a fost adoptatã de cãtre Senatul României.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare privind serviciile de cãutare ºi salvare pe mare între statele riverane Mãrii Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998.

Domnul secretar de stat Marius Bota, aveþi cuvântul!

Principalele argumente sunt:

Acordul elaborat în concordanþã cu prevederile Convenþiei SAR 1979, la care România a aderat în 1998, stabileºte modul de coordonare a cãutãrii ºi salvãrii pe mare, modul de alertare ºi cooperare între pãrþi, admiterea unitãþilor de salvare a unei pãrþi în/sau deasupra apelor teritoriale sau pe teritoriul altei þãri, modul de realizare a schimbului de informaþii ºi a exerciþiilor comune de cãutare ºi salvare.

Acordul prevede în mod special cã stabilirea zonelor de cãutare ºi salvare, potrivit Convenþiei SAR 1979, nu afecteazã în nici un fel delimitãrile frontierelor între statele vecine, riverane Mãrii Negre.

Prin ratificarea acestui acord se completeazã cadrul juridic care reglementeazã cooperarea în scopul reducerii pierderilor de vieþi omeneºti ºi a pagubelor materiale pe mare.

Prin aplicarea dispoziþiilor acordului în cazurile de sinistrare maritimã se urmãreºte concentrarea capacitãþilor de intervenþie ale pãrþilor contractante în scopul satisfaceriii obligaþiilor asumate prin aderarea la Convenþia SAR 1979.

Vã mulþumesc foarte mult.

Rog preºedintele Comisiei economice, domnul Dan Mircea Popescu, sã prezinte raportul.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu menþiunea cã existã avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi cu precizarea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

103 voturi pentru, 8 voturi împotrivã, douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

98 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, douã abþineri. Proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Trecem la punctul urmãtor, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Principalele argumente în vederea adoptãrii legii pentru ratificarea acestui acord sunt:

În contextul dezvoltãrii relaþiilor bilaterale se impune încheierea unui acord privind serviciile aeriene care sã corespundã evoluþiei pieþei transporturilor aeriene.

La intrarea în vigoare a acestui acord, fiecare parte contractantã va avea dreptul sã desemneze una sau mai multe companii aeriene în vederea operãrii serviciilor aeriene regulate între România ºi Republica Slovacã.

Oricare dintre companiile aeriene desemnate de o parte contractantã va avea dreptul sã-ºi înfiinþeze pe teritoriul statului celeilalte pãrþi contractante agenþii ºi totodatã va avea dreptul de a vinde propriile documente de transport ºi de a transfera excedentul dintre încasãrile ºi cheltuielile realizate.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei economice, domnul preºedinte Dan Mircea Popescu, vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului.

Precizãm cã legea este ordinarã ºi propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt, întrebãri? Nu sunt.

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

102 voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Cu 97 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 5 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind transportul rutier internaþional, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi...

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi este un acord similar ºi am aceeaºi motivare, fiind acorduri standard necesare ca urmare a dezmembrãrii Cehoslovaciei ºi Iugoslaviei ºi prezintã aceeaºi motivare în vederea susþinerii.

Da, mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei economice, Dan-Mircea Popescu, vã ascultãm raportul.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Luãri de cuvânt? Întrebãri? Nu sunt.

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 96 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 5 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 94 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 6 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul macedonean privind transporturile rutiere, semnat la Bucureºti la 12 iunie 2000.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Principalele argumente pentru susþinerea acestui acord sunt: dezvoltarea relaþiilor bilaterale; dispoziþiile acordurilor se aplicã transporturilor de persoane ºi mãrfuri în trafic direct ºi în tranzit pe teritoriul uneia dintre pãrþile contractante sau între o terþã þarã ºi teritoriul statului celeilalte pãrþi contractante, efectuate cu vehicule înmatriculate pe teritoriul uneia dintre pãrþile contractante; acordurile stabilesc modul de derulare a transporturilor rutiere între cele douã þãri, reglementeazã documentele pe baza cãrora trebuie sã se efectueze transporturile, procedura de rezolvare a eventualelor diferende apãrute între pãrþi, problemele vamale ºi cadrul juridic pentru realizarea transporturilor rutiere internaþionale între cele douã þãri, precum ºi între acestea ºi terþe þãri ºi creeazã un cadru juridic adecvat derulãrii transporturilor de persoane ºi mãrfuri între pãrþile contractante ºi în tranzit pe teritoriul acestora. Acordurile sunt de naturã sã contribuie la sporirea eficienþei transporturilor rutiere internaþionale între pãrþile contractante, asigurând desfãºurarea activitãþilor în acest domeniu pe bazã de reciprocitate.

Mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei economice, pentru a prezenta raportul, domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Existã, de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului.

Proiectul are caracter de lege ordinarã.

Propunem plenului Senatului adoptarea, fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Menþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului.

Legea are caracter de lege ordinarã. Propunem plenului adoptarea acestui proiect, fãrã amendamente, în forma trimisã de Guvern.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/26.I.2001

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 102 voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu 98 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României. Domnule secretar de stat, vã mulþumesc foarte mult. Rog Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi, de asemenea, din partea Comisiei pentru învãþãmânt, domnul vicepreºedinte Pruteanu, sã luaþi loc pentru urmãtorul punct al ordinii de zi.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind recunoaºterea ºi echivalarea reciprocã a actelor de studii, semnat la Moscova la 25 noiembrie 1999.

Domnule secretar de stat, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã vã susþineþi proiectul de lege.

## **Domnul Radu Damian Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Sunt secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, profesor Radu Damian. Vã rog sã mã scuzaþi dacã am o oarecare stângãcie. Nu am mai fost secretar de stat ºi vã mãrturisesc cã nici nu am gãsit garderoba când am venit.

Am în faþã raportul elaborat de comisia de specialitate asupra acestui proiect de lege. Poziþia Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este sã se ratifice acest proiect de lege pentru echivalarea reciprocã a actelor de studii, care a fost semnat la Moscova la 25 noiembrie 1999, în forma în care este, pentru a nu se mai întârzia. Sigur cã din 25 noiembrie 1999 au mai intervenit unele modificãri în legislaþia româneascã, însã textul pe care l-am studiat permite ca în acord sã se poatã face în continuare unele modificãri impuse de situaþia care a devenit un pic diferitã, poate, în cele douã þãri. În acest moment nu avem nici un motiv pentru a ne opune ºi susþinem proiectul de lege.

Mulþumesc foarte mult.

Domnul vicepreºedinte Pruteanu, din partea Comisiei pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã, vã ascultãm raportul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a fost sesizatã cu adresa nr. 410 din 28.12.2000. A dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 9 ianuarie anul acesta ºi, dezbãtându-l, l-a avizat

favorabil, fãrã nici un fel de amendamente ºi acum îl supune spre aprobare plenului Senatului, anunþându-vã ºi cã a primit avizul favorabil de la Consiliul Legislativ Ñ cum e ºi firesc Ñ ºi cã l-a primit ºi din partea Comisiei pentru politicã externã, lucru care, întrucât acel raport a venit cu câteva ore dupã ce noi redactasem deja raportul, nu este menþionat în raport. Dar avizul favorabil existã ºi din partea Comisiei pentru politicã externã. Deci vã recomand votul favorabil pentru acest proiect de lege de bun-simþ ºi util.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt. Sã

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 107 voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã

iectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Rog reprezentantul Ministerului de Finanþe... Din pãcate la punctul 24 reprezentantul Ministerului de Finanþe nu este aici. Sigur, existã o motivaþie. Astãzi au venit reprezentanþii Bãncii Mondiale ºi au ºedinþã în plen.

Vã propunem sã intrãm pe urmãtorul punct al ordinii de zi, punctul 25, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 67/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru asupra cadrului instituþional pentru crearea sistemelor interstatale de transport de petrol ºi gaze, semnat la Kiev, la 22 iulie 1999.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, vã rog sã luaþi loc. Comisia economicã, de asemenea, prin domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã ascultãm. Vã rog sã vã prezentaþi, domnule secretar de stat, dupã care sã justificaþi acest proiect de lege.

## **Domnul Cristian Niculescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mã numesc Cristian Niculescu. Sunt secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Suntem coiniþiatori ai acestui act normativ. Doresc în primul rând sã vã încredinþez cã Ministerul Afacerilor Externe îºi va face temele aºa cum trebuie pentru ca sã treacã cu bine importantul examen care înseamnã preºedinþia O.S.C.E. ºi va rãspunde, evident, cu maximã operativitate tuturor solicitãrilor dumneavoastrã. La aceastã orã Ñ dupã cum ºtiþi probabil Ñ domnul ministru Mircea Geoanã este în capitala Iugoslaviei pentru a inaugura Centrul de activitate al O.S.C.E. pe problemele Iugoslaviei, hotãrâre luatã la reuniunea recent încheiatã sãptãmâna trecutã, la Viena. ## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest acord-cadru se referã la reþelele de transport al gazelor ºi petrolului cãtre pieþele mondiale. Se referã, de asemenea, la tranzitul petrolului sau al gazelor naturale ºi al produselor finite obþinute, þinând cont de regulile ºi reglementãrile aplicabile în statele europene. El þine cont, de asemenea, de reducerea riscurilor în domeniul investitor ºi al tranzitului. Are un capitol destul de important privind protecþia mediului înconjurãtor, în conformitate cu regulamentele internaþionale de tipul celor prevãzute în Protocolul de la Kyoto la Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice ºi conform Protocolului la Carta energiei privind eficienþa energeticã, aspecte referitoare, toate, la mediul înconjurãtor. A fost semnat la Kiev, în 22 iulie 1999, de 13 state, la care s-au adãugat ulterior încã douã state care au semnat acest important acord.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu prezintã raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, menþionez cã existã avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru politicã externã a Senatului. Cu precizarea cã legea are caracter de lege ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea ei în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Articolul unic.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 99 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 95 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Urmãtorul punct al ordinii de zi: proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 258/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare ºi a Memorandumului de înþelegere pentru implementarea în România a Programului PHARE de cooperare transfrontalierã 1996 România Ð Ungaria, semnate la Bucureºti la 7 mai 1997.

Domnule secretar de stat Cristian Niculescu, vã ascultãm.

Având în vedere prevederile Legii nr. 151 din 1998 privind dezvoltarea regionalã în România, cât ºi recomandãrile Comisiei Europene asupra instituirii responsabilitãþii unice asupra coordonãrii programelor de dezvoltare regionalã ºi cooperare transfrontalierã, a fost aprobat Memorandumul nr. 5 din 29.10.1999 referitor la transferul coordonãrii programelor de cooperare transfrontalierã de la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului sub autoritatea Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltare Regionalã, ca o componentã fireascã a programelor de dezvoltare regionalã. Acest acord a fost transmis Ministerului Afacerilor Externe de cãtre Delegaþia Comisiei Europene în România sub nr. 3.517 din 7.09.2000, ca rãspuns la propunerea de aprobare a amendamentelor referitoare la transferul de coordonare, transmisã prin aceeaºi adresã.

Faþã de cele prezentate mai sus, a fost întocmit un proiect de lege, anexat, în vederea aprobãrii ordonanþei de urgenþã a Guvernului, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte ªtefan Viorel prezintã raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizatã pentru întocmirea raportului în fond, în baza art. 73 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, propune spre dezbatere ºi aprobare proiectul de lege, cu menþiunea cã proiectul este avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu ceva observaþii.

Staþi, cã ne-aþi bãgat puþin în ceaþã! S-a þinut cont sau nu s-a þinut cont de aceste observaþii?

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, fãcând câteva observaþii care sunt preluate de raportul comisiei, care este supus atenþiei dumneavoastrã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. E cu totul altceva.

Vã rog foarte mult, dezbateri generale, luãri de cuvânt, întrebãri, dacã sunt. Nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 98 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 3 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Cu 99 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Domnule secretar de stat, mai aveþi ceva pe ordinea de zi?

Mai am pe ordinea de zi cele legate de Ministerul Industriilor Ñ Departamentul comerþului exterior, urmãtoarele douã puncte.

Vã dau cuvântul la punctul urmãtor, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 275/2000 privind aprobarea amendãrii Protocolului nr. 4 referitor la definirea noþiunii de ”produse originareÒ ºi metodele de cooperare administrativã, anexã la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat Cristian Niculescu.

În contextul realizãrii unui spaþiu larg de comerþ liber în Europa, Comisia Europeanã, ca reprezentant al Uniunii Europene, þãrile membre ale Asociaþiei Europene a Liberului Schimb Ñ Norvegia, Elveþia, Islanda, Lichtenstein Ñ ºi þãrile asociate la Uniunea Europeanã Ñ România, Polonia, Ungaria, Republica Cehã, Republica Slovacã, Slovenia, Bulgaria, Letonia, Lituania ºi Estonia Ñ au convenit sã unifice regulile de origine aplicabile în comerþul dintre ele. În acest scop a fost elaborat un protocol comun privind regulile de origine, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1997, iar aplicarea sa s-a fãcut faþã de acele þãri cu care au fost încheiate acorduri de comerþ liber. La 1 ianuarie 1999 Turcia s-a integrat în acest sistem, cunoscut sub numele de ”Cumul de origine paneuropeanãÒ. Conform celor convenite între þãrile participante la cumulul de origine paneuropeanã, Protocolul nr. 4, astfel modificat, a intrat deja în vigoare, simultan, la 1 ianuarie 2001, în toate þãrile.

Având în vedere faptul cã România este singura þarã a cãrei legislaþie internã nu permite aplicarea provizorie a unui astfel de document, a fost necesar ca aprobarea ordonanþei de urgenþã sã se facã în timp util, în vederea intrãrii în vigoare la data convenitã.

Faþã de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege anexat, pe care îl supunem spre aprobare Senatului.

Pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri dau cuvântul domnului preºedinte Aristide Roibu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã informez cã proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia economicã a Senatului ºi de cãtre Consiliul Legislativ.

În ºedinþa din 10 ianuarie 2001 Comisia juridicã a hotãrât în unanimitate de voturi sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente de redactare.

Vã mulþumesc foarte mult. Luãri de cuvânt, întrebãri? Domnul senator Adrian Pãunescu.

Cred cã ºi în aceastã privinþã existã o grabã nejustificatã în adoptarea acestei ordonanþe de urgenþã ºi în transformarea ei în lege, având în vedere consecinþele, de multe ori rele, pe care le-a avut acordul, cãruia îi aducem un act adiþional, pentru economia româneascã.

Domnule secretar de stat, aveþi de dat un rãspuns aici?

Rãspunsul este cã a intrat în vigoare pe 1 ianuarie ºi România, dacã nu aprobã acest acord, riscã sã se singularizeze în raport cu celelalte þãri asociate care au negociat deja modificãrile respective ºi sã creeze impresia cã nu avanseazã în acelaºi ritm în procesul de armonizare a legislaþiei sale cu cea a Uniunii Europene.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?

Da, vã rog. Domnul preºedinte Roibu.

Protocolul nr. 4, în cadrul reuniunilor multilaterale anuale, se amendeazã anual. În consecinþã, va trebui ca, dacã sunt anumite aspecte de care trebuie sã þinem seama, în fiecare an acest protocol urmeazã sã fie amendat. ªi atunci, sã pregãtim în acest sens pentru anul urmãtor, pentru cã el deja a intrat în vigoare.

Domnul senator Pãunescu, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În genere cred cã nu ar fi bun în continuare aerul acesta de fatalitate cãruia nu avem cum sã-i rezistãm, cã dacã nu facem asta se întâmplã toate dezastrele din lume! Noi avem o responsabilitate pe care ne-am asumat-o fiecare din noi personal ºi o avem ºi ca organism viu al acestei þãri, de a discuta consecinþele faptelor noastre, nu de a discuta litere moarte.

Da, domnuÕ senator, aveþi dreptate, sigur, dar numai în parte. Vreau sã vã spun cã acest acord, totuºi, nu provoacã implicaþii cu totul deosebite în ceea ce priveºte punerea lui în acest an în aplicare. El face o definire a originii produselor, defineºte o serie de noþiuni. De asemenea, prevede o serie de mãsuri administrative care trebuie sã existe, sã fie practicate între România ºi þãrile membre ale Uniunii Europene. Sunt altele care vor crea probleme mult mai serioase. Dacã vã uitaþi în conþinutul lui, ºi aici nu avem altã soluþie decât sã-l acceptãm, pentru cã sunt reguli practicate în toate þãrile membre ale Uniunii Europene ºi nu putem sã spunem: ”Nu suntem de acordÒ Ñ de exemplu Ñ ”cu operaþiunile de prelucrare sau transformare insuficienteÒ care sunt redate la art. 7. ªi, mergând mai departe, cum sunt exprimate în euro preþurile la produse sau principiile de bazã în ceea ce priveºte separarea contabilã. Deci sunt reguli practicate de foarte mulþi ani, experimentate, perfecþionate pe parcurs în cadrul Uniunii Europene ºi efectiv e greu de presupus cã putem noi influenþa acum. Îmi cer scuze pentru informaþii.

Domnul secretar de stat doreºte sã mai adauge ceva?

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mai sunt alte întrebãri, observaþii? Nu. Vã propun sã

Rog votul dumneavoastrã pe ansamblul legii.

Cu 82 de voturi pentru, 26 voturi împotrivã, 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 267/2000 privind ratificarea Protocolului adiþional nr. 9, semnat la Varºovia la 15 noiembrie 2000, la Acordul Central European de Comerþ Liber (CEFTA), Cracovia, la 21 decembrie 1992.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

ªi acest Protocol adiþional nr. 9 la CEFTA a intrat în vigoare tot la 1 ianuarie 2001, concomitent cu protocoalele similare din relaþiile cu Uniunea Europeanã, þãrile AELS, Þãrile Baltice ºi Turcia. Celelalte þãri CEFTA sunt pregãtite ºi pot sã aplice ºi ele acest protocol, urmând ca afilierea sã se facã ulterior.

Despre ce este vorba, pe scurt. În relaþiile dintre România ºi þãrile Acordului Central European de Comerþ Liber (CEFTA) aceste reguli se aplicã de la 1 iulie 1997, când a intrat în vigoare Acordul de aderare a României la CEFTA, aprobat prin Legea nr. 90 din 1997. Pentru anul 2001, þãrile participante la Cumulul paneuropean au stabilit o nouã serie de amendamente. În relaþiile din cadrul CEFTA amendamentele respective au fost convenite sub forma acestui Protocol adiþional nr. 9 la Acordul Central European de Comerþ Liber pentru modificarea unui alt protocol, Protocolul nr. 7 la acest acord, referitor

la definirea noþiunii de produse originare ºi metode de cooperare administrativã, semnat la Varºovia în 15 noiembrie 2000. Protocolul acesta adiþional nr. 9 este ºi va fi ratificat de cãtre fiecare parte conform prevederilor sale legale. Amendamentele sunt mai multe. Nu le prezint acum. Ele au fost studiate în ansamblu ºi în detaliu.

Faþã de cele prezentate mai sus, supunem Parlamentului spre adoptare acest Protocol nr. 9.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte Dan Mircea Popescu prezintã raportul Comisiei economice.

Domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Menþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politicã externã a Senatului.

Legea are caracter de lege ordinarã.

În aceste condiþii, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Întrebãri? Poate o precizare pentru dumneavoastrã. Un câºtig la acest Protocol nr. 9 este legat de acceptarea în ultimã instanþã ca România, Bulgaria sã practice în continuare _drawback_ -ul în operaþiunile de import-export, _drawback_ -ul însemnând, dupã cum ºtiþi, o returnare a taxelor vamale în contextul în care materiile prime respective aduse din import se încorporeazã în produsul finit care face obiectul exportului. Uniunea Europeanã interzice practic _drawback_ -ul ºi atunci ni s-a dat o facilitate pe încã un an de zile cu drept ulterior de prelungire. Deci este un lucru, cred eu, pozitiv cã s-a obþinut acest lucru. Este elementul, practic, esenþial. Mai sunt ºi altele, bineînþeles.

Sunt luãri de cuvânt, întrebãri? Nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 97 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, 5 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Cu 99 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã, 5 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Urmãtorul proiect de lege e susþinut tot de cãtre dumneavoastrã, da? Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 278/2000 pentru ratificarea Înþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Coreea privind creditul de la Fondul pentru Dezvoltare ºi Cooperare Economicã, semnatã la Bucureºti la 11 octombrie 2000.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Aceastã ordonanþã de urgenþã se referã la Înþelegerea dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Coreea privind creditul la Fondul pentru Dezvoltare ºi Cooperare Economicã destinat modernizãrii reþelelor de telecomunicaþii rurale în judeþul Alba, semnatã la Bucureºti la 11 octombrie 2000, iar prin Înþelegerea dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Coreea privind creditul acesta se suplimenteazã cu echivalentul sumei de 13 milioane dolari creditul anterior de 17 milioane dolari la nivelul anului 1999, iar suplimentarea de credit este necesarã realizãrii etapei a doua pentru judeþul Alba a proiectului iniþiat prin documentele semnate în anul 1998, ºi anume un proiect mai amplu care se referã la dezvoltarea telecomunicaþiilor rurale în judeþele Alba ºi Buzãu. În vederea semnãrii acordului de credit s-a supus urgentarea procedurii de ratificare a înþelegerii, pentru a se putea beneficia imediat de alocarea sumei prevãzute în cadrul documentului.

Faþã de cele prezentate mai sus a fost întocmit proiectul de lege anexat, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.

Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu, pentru a prezenta raportul Comisiei economice.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

ªi la acest proiect de lege existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Faþã de discuþiile purtate propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt luãri de cuvânt la dezbateri generale... Nu sunt.

Articolul unic.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 97 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, 6 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 96 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României. Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Rog reprezentantul Ministerului Cultelor sã pofteascã la pupitru ºi Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã. Vã aºteptãm, domnule preºedinte Adrian Pãunescu.

Vã mulþumesc.

O sã intrãm cu punctul 31, deci proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului

nr. 198/2000 pentru aprobarea participãrii Consiliului Naþional al Audiovizualului la lucrãrile Platformei europene a autoritãþilor de reglementare în domeniul audiovizualului, un articol unic ºi o ordonanþã, o aprobare de ordonanþã.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat. Vã rog sã vã prezentaþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã numesc Dumitru Pâslaru, sunt secretar de stat la Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi am onoarea sã prezint în faþa dumneavoastrã argumentele Guvernului pentru susþinerea prezentului proiect de lege.

Înfiinþarea în aprilie 1995 în Malta a Platformei Europene a Autoritãþilor de Reglementare în Domeniul Audiovizualului este fãrã îndoialã rezultatul procesului continuu de globalizare ºi convergenþã a mijloacelor de comunicare în masã.

Aceasta este de fapt un forum de informare, de analizã a soluþiilor practice gãsite la problemele legislative, de discuþii ºi schimb de opinii între instituþii, autoritãþi europene cu atribuþii în reglementarea zonei audiovizualului, aºa cum este Consiliul Naþional al Audiovizualului la noi în þarã.

Platforma Europeanã a Autoritãþii de Reglementare reuneºte 34 de autoritãþi de reglementare din 28 de þãri europene.

Dintre þãrile membre ale Uniunii Europene sau candidate România esteÉ era singura care nu participa la acest organism, deºi se cunoaºte importanþa existenþei unui cadru juridic adecvat ºi coerent pentru domeniul audiovizual la nivel european, precum ºi importanþa audiovizualului pentru pãstrarea ºi promovarea diversitãþii culturale europene pe parcursul extinderii Uniunii Europene.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului preºedinte Adrian Pãunescu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã.

Cu adresa L366 din 29 noiembrie 2000 Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului a fost sesizatã în fond asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/2000 pentru aprobarea participãrii Consiliului Naþional al Audiovizualului la lucrãrile Platformei Europene Ñ a Autoritãþilor de Reglementare în Domeniul Audiovizualului EPRA.

În ºedinþa din 12 ianuarie 2001, comisia noastrã a dezbãtut proiectul de lege, hotãrând: EPRA reprezintã forumul european care asigurã schimbul de informaþii în domeniul reglementãrilor naþionale ºi europene asupra audiovizualului ºi analizeazã soluþiile practice date problemelor legislative apãrute din interpretarea ºi aplicarea acestor reglementãri.

Calitatea de membru EPRA obligã la achitarea unei taxe de 3.000 de mãrci germane, cum spune aici domnul ministru Pâslaru, înainte de data de 31 martie a fiecãrui an, acoperind o perioadã de 12 luni, începând cu 1 aprilie anul respectiv.

Având în vedere faptul cã între þãrile membre ale Uniunii Europene ºi þãrile candidate România este singura ce nu face parte din aceastã platformã, iar întârzierea dobândirii calitãþii de membru EPRA de cãtre Consiliul Naþional al Audiovizualului din România ar prelungi cu încã un an aceastã situaþie, având totodatã în vedere ºi avizul favorabil, fãrã amendamente, primit din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru culturã avizeazã, la rândul sãu, favorabil, fãrã amendamente, proiectul de lege prezentat, înaintându-l plenului spre dezbatere ºi adoptare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, dezbateri generale. Dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Articolul unic.

Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 107 voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 3 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Cu 106 voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Mulþumesc domnului preºedinte Adrian Pãunescu, mulþumesc domnului secretar de stat.

Rog Comisia pentru drepturile omului, preºedintele sau vicepreºedinte, care este prezent, sã pofteascã la prezidiu.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.

Domnul secretar de stat, vã rog, prezentaþi-vã, dupã care, bineînþeles, o sintezã pentru susþinerea proiectului de lege.

**Domnul Laurenþiu Tãnase** _Ñ secretar de stat la Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Numai o secundã, Comisia pentru drepturile omului? Poftiþi, domnule secretar!

Da, acum vã ascultãm, domnule secretar.

Mulþumesc domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Laurenþiu Tãnase ºi sunt secretar de stat pentru culte, din cadrul Ministerului Culturii ºi Cultelor, ºi vã prezint argumentele noastre asupra Ordonanþei de urgenþã nr. 92/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.

Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult a fost adoptatã din necesitatea de a oferi cultelor religioase sprijin din partea statului în vederea bunei desfãºurãri a activitãþii lor.

ªi v-aº ruga sã-mi îngãduiþi sã vã reamintesc articolul 1 al acestei legi din 1992 care prevede: ”Biserica Ortodoxã Românã ºi celelalte culte religioase au în exclusivitate dreptul de producere ºi valorificare a obiectelor ºi veºmintelor de cult, precum ºi de tipãrire a cãrþilor de cult, a celor teologice sau cu conþinut bisericesc necesare practicãrii cultelorÒ.

Aplicarea defectuoasã a Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, atât în neîndeplinirea prevederilor, cât ºi în aplicarea sancþiunilor cuprinse în prevederile sale, care s-au dovedit cu timpul a fi minore în comparaþie cu gravitatea infracþiunii produse, a provocat cultelor religioase mari ºi numeroase prejudicii, dar ºi sentimentul unei insuficiente reglementãri datoritã neproducerii efectului, scopului pentru care a fost menitã.

Þinând cont cã prevederile art. 4 alin. 1 s-au vãdit a fi insuficiente în raport cu caracterul preventiv pe care-l urmãresc, în deplin acord cu dispoziþiile art. 8 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor, am introdus un nou alineat pe care l-am considerat necesar ºi prin care am prevãzut cã bunurile destinate sau folosite la sãvârºirea contravenþiei, precum ºi cele rezultate din sãvârºirea acestora se confiscã.

Pentru cã Legea nr. 103/1992 nu stabileºte o procedurã proprie privind constatarea contravenþiei, aplicarea ºi executarea sancþiunilor, precum ºi cãile de atac, dar ºi pentru faptul cã legea nu cuprinde o dispoziþie privind completarea reglementãrii cu prevederile Legii nr. 32/1968, am considerat necesarã introducerea unei prevederi prin care sã soluþionãm procedura de constatare a contravenþiei, aplicarea ºi executarea sancþiunilor, precum ºi cãile de atac, astfel încât legea sã producã efectele pentru care a fost adoptatã.

Vã mulþumesc.

Rog sã se prezinte raportul Comisiei pentru drepturile omului.

Prin adresa L344 din 7 noiembrie 2000, Comisia pentru drepturile omului a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, trimis de Senat.

Dezbaterile proiectului au avut loc în ºedinþa comisiei din data de 9 ianuarie 2001, care a hotãrât în unanimitate sã întocmeascã raportul favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Potrivit articolului 73 din Regulamentul Senatului comisia propune plenului acestuia, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de lege mai sus menþionat.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, dezbateri generale.

Are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

Sunt mai multe probleme, domnule preºedinte ºi domnilor colegi.

Unu: suntem surprinºi noi, cei care facem parte din Comisia de culturã, cã lucrurile au mers pe aceastã cale spre Comisia pentru drepturile omului, când o datã cu existenþa unui Minister al Culturii ºi Cultelor normal era ca la comisia noastrã sã se dea avizul de fond sau cel puþin un aviz de fond.

Al doilea, credem cã se sãvârºeºte, este posibil sã se sãvârºeascã o nedreptate la adresa unor mari fãcãtori de obiecte de cult care sunt artiºtii ºi care nu sunt neapãrat înregimentaþi unor culte. Din acest punct de vedere, dis-

cutând ºi cu colegii noºtri în Comisia pentru culturã aici, dar discutând ºi cu domnul Iorgovan, noi credem cã nu trebuie sã discutãm azi aceastã lege, pentru cã aºa cum aratã ea este inacceptabilã, iar problema principalã este cea de la care se pleacã, premisa, sã definim obiectul de cult.

Dacã lucrurile ar fi rãmas în stadiul unei discuþii fãrã consecinþe legale, fãrã sancþiuni, fãrã amenzi º.a.m.d., probabil cã ar fi trecut neobservatã aceastã lege ºi ar fi mers mai departe.

Cine stabileºte amenzile, iatã un alt aspect pe care credem cã trebuie sã-l gândim bine înainte de a-l vota.

Aºa cã noi propunem ca, în principiu, problemele de culte sã treacã la Comisia de culturã, aºa cum este întregul Minister al Culturii ºi Cultelor, ºi sã gândim împreunã cu ceilalþi colegi, cu dumneavoastrã toþi aceastã lege, pentru a nu sãvârºi o impietate ºi o nedreptate.

Da, vã rog frumos, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Gherman Oliviu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Obiecþia ridicatã de domnul senator Adrian Pãunescu este justificatã, însã în principiu comisiile au dreptul sã solicite avizarea în fond sau avizarea anterior aducerii acesteia în faþa plenului, deci anterior introducerii pe ordinea de zi.

Evident, obiecþia Domniei sale este justificatã în fond, pentru cã este firesc cã aceastã lege trebuie sã aibã cel puþin avizul Comisiei pentru culturã.

Vreau însã sã fac câteva precizãri.

Aici nu este vorba de obiecte sau, dacã vreþi, de creaþii ale artiºtilor, creaþii ale unor artiºti, ci este vorba de obiecte produse în serie: calendare etc., etc., ºi nu de obiecte de... Deci eu vreau sã spun punctul nostru de vedere, al Comisiei pentru drepturile omului, deci nu este vorba de ceva care sã afecteze individualitãþi, artiºti etc., cu punerea în vânzare în sistem de... în serie a unor asemenea obiecte. Este o primã precizare. Aceasta este precizarea la legea respectivã.

În al doilea rând, vreau sã fac o precizare, aici nu este vorba de... ordonanþa nu se referã la legea în sine, adicã legea este cea care a fost formulatã ºi promulgatã în 1992.

Dacã se doreºte sã se abordeze fondul problemei, atunci într-adevãr trebuie sã se vinã cu o iniþiativã legislativã sau cu un proiect de lege din partea Guvernului, care sã modifice legea.

Aici este vorba doar de modificarea, adicã aducerea la zi a amenzilor, pentru cã s-a constatat cã amenzile care au fost fixate numeric în 1992 erau ridicole, dat fiind devalorizarea faþã de 1992, ºi o precizare privitoare la modul de fixare a acestora, deci autoritatea de fixare.

Deci problema este mai complexã. Dacã noi nu vom vota acest proiect de lege care este adus aici, vom lãsa în continuare comercializarea la mare scarã a unor obiecte aºa-numite de cult, care sunt fãcute ºi într-un mod nepermis de legea iniþialã, dar ceva care este mult mai grav ºi care constituie o lezare a ideii fundamentale a obiectului de cult respectiv.

Foarte multe dintre aceste obiecte de cult care sunt puse în vânzare nu au nimic de a face cu punctul de vedere al cultelor respective ºi sunt pur ºi simplu niºte kitsch-uri care sunt puse în vânzare sub titlul de obiecte de cult.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Zanc, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Nu cred cã este o chestiune care trebuie dezbãtutã sau adoptatã în regim de urgenþã. Este o chestiune care cred cã trebuie gânditã foarte serios.

Este adevãrat cã se distribuie ºi se desfac sub acest titlu tot soiul de kitsch-uri, dar nu sunt neapãrat din afarã. Veþi întâlni zeci de cãlugãri care vând cele mai groaznice kitsch-uri fãcute în serie.

Deci, dacã nu avem o idee exactã ºi o definiþie exactã a obiectului de cult, a celui care producând, eu sunt de acord ca biserica sã-ºi spunã cuvântul într-un fel sau altul, dar ce sunt odãjdiile preoþeºti, sunt obiecte de cult sau nu?

Le face mai bine, ºtiu eu, croitoria cãlugãriei de nu ºtiu unde sau alþii ºi-au comandat la mari case de creaþie, de modã º.a.m.d.?

Deci haideþi sã definim cadrul în care ne miºcãm ºi atunci într-adevãr adoptãm o mãsurã sau o reglementare care aduce folos.

Cu amenzile. Cine vine sã stabileascã? Vine Poliþia însoþitã de preot? Preotul cheamã ajutoare din altã parte? Cine este cel care... instanþa care vine ºi-l ia de guler pe vânzãtorul sau pe comerciantul ambulant?

Poate preotul sã facã treaba aceasta, sau Biserica, ca instituþie?

Deci sunt împotrivã ºi apelez la dumneavoastrã sã discutãm serios un proiect de lege, sã treacã prin comisiile de specialitate.

Vã mulþumesc.

Domnul senator, dacã îmi permiteþi, douã cuvinte, cred cã este puþinã confuzie la mijloc.

Legea privind producerea obiectelor de cult în exclusivitate de cãtre bisericã este Legea nr. 103/1992. Or, aici nu discutãm aºa ceva. Aici este vorba de o ordonanþã de urgenþã care îºi produce efectele ºi funcþioneazã ºi

chiar dacã o trimitem la comisie ea funcþioneazã, dar care prevede, ce? O actualizare a amenzilor care se dau pentru cei care produc nelegal.

Dacã citiþi articolul ultim, 2, o sã vedeþi cã acolo se stipuleazã, cei care aplicã amenzile sunt cei prevãzuþi la Legea nr. 32/1968.

Deci este prevãzut, sã nu vã închipuiþi, cine dã amenda, cum, cât, de ce, este vorba numai de o actualizare a amenzii, atât ºi nimic mai mult.

Deci dacã dorim într-adevãr sã abordãm, ºi bineînþeles cã este fãcutã pe formula anterioarã, când cultele nu erau la Ministerul Culturii, din aceastã cauzã nu a mers la aviz ºi nici nu era cazul pentru o mãrire a amenzii la 5.000.000, la 10.000.000, nu acesta este fondul. Comisia de culturã sã se inspire pe fond ºi le dorim succes sã vinã cu iniþiativã legislativã pentru a modifica Legea nr. 103/1992.

Deci este vorba de actualizarea acestei amenzi, nu este nimic confuz în aceastã ordonanþã.

Aceasta este o pãrere ºi-mi cer scuze cã nu m-am dus la tribunã. Domnul senator Pãcuraru.

Singura precizare pe care mai pot sã o fac este cã ordonanþa funcþioneazã, adicã chiar dacã noi suntem în situaþia de a o amâna sau de a o retrimite la comisii pentru aviz.

ªi în opinia mea este necesar avizul Comisiei de culturã. Reglementarea îºi produce efectele, deci în momentul de faþã ea este în vigoare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Tinerii care sunt studenþi la instituþiile de artã sau elevii din liceele de artã, aceºtia au sau nu dreptul sã mai confecþioneze? Sunt artiºti în devenire ºi nu este corect sã fie restricþionaþi!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimatã doamnã, repet încã o datã, scuzaþi-mã cã intervin, deci nu se abordeazã Legea nr. 103/1992. Este numai o actualizare a amenzilor care se practicã pentru cei care n-o respectã. Poate nu am fost clar de la început.

Deci aceasta este. Vã rog, dacã mai sunt întrebãri ºi luãri de cuvânt...

Însã într-adevãr este o problemã care s-a ridicat aici, eu vreau sã spun cã artiºtii plastici au voie sã producã, sã nu vã faceþi probleme, este prevãzut ºi în lege.

Dar fie sã luãm încã o datã la mânã acea lege ºi s-o îmbunãtãþim, dacã este cazul...

Mai sunt luãri de cuvânt?

Dacã nu mai sunt, vã rog sã

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/26.I.2001

La articolul unic dacã sunt observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 66 voturi pentru, 41 împotrivã, 9 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog, votul dumneavoastrã, pe ansamblu.

Cu 66 voturi pentru, 47 de voturi împotrivã, 4 abþineri, proiectul legii a fost adoptat de cãtre Senatul României. Vã mulþumesc foarte mult. Trecem la...

Stimaþi colegi, îmi cer scuze pentru...

Mã iertaþi cã intervin...

Doar mulþumiri dacã vreþi sã spuneþi Senatului pentru aprobare, atât aveþi dreptul.

Legea nr. 103/1992 prevede ce sunt obiectele de cult.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dupã ce s-a votat, eu îmi cer scuze, dacã îmi cereaþi cuvântul înainte, vi-l dãdeam.

Stimaþi colegi, revin ºi-mi cer scuze.... pentru cele douã demisii trebuie sã supunem la vot... ale celor doi colegi, domnul senator Sergiu Sechelariu ºi Constantin Buzã.

Domnule preºedinte, mi-am cerut scuze, aveaþi dreptate.

Supunem la vot, vã rog sã votaþi pentru vacantarea celor douã locuri.

Cu 103 voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, sunt declarate vacante cele douã posturi care au fost deþinute de domnul Sergiu Sechelariu ºi Constantin Buzã de la P.D.S.R.

L-am votat pe domnul Sechelariu, îl votãm pe domnul Constantin Buzã, de aceea spun cã trebuie sã modificãm regulamentul.

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 voturi pentru, 7 voturi împotrivã, o abþinere, a fost declarat vacant ºi postul domnului senator Constantin Buzã.

Vã ascultãm, domnul senator.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Este o chestiune vitalã ca aceastã organizaþie numitã Senatul României sã-ºi pãstreze prestanþa, sã-ºi pãstreze prestigiul de autoritate legiuitoare ºi sã nu devinã obiectul hilarului ºi al derizoriului. Un senator o datã demisionat, dupã ce el stãruie în demisie, mandatul se declarã vacant.

Asupra acestei chestiuni nu avem de ce sã votãm. Vã rog sã consideraþi cã nu am fost în salã la acest vot.

Vã mulþumesc.

Ne facem de râs, nu se poate!

Mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Stimaþi colegi, am sãrit peste un punct. V-am spus cã Ministerul Finanþelor Publice a fost blocat de delegaþia de la Banca MondialãÉ Rog Comisia pentru finanþe, buget... a venit deja la pupitru.

Proiect de Lege privind ratificarea Acordului dintre România ºi Australia pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi a protocolului anexat, semnate la Canberra la 2 februarie 2000.

Domnilor secretari de stat, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã susþineþi proiectul.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat la Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Bunã seara, domnule preºedinte, bunã seara, domnilor senatori!

Numele meu este Maria Manolescu, sunt secretar de stat pentru Relaþia cu Parlamentul, patronatele ºi sindicatele în Ministerul Finanþelor. Îmi cer scuze cã am ajuns puþin mai târziu, am avut astã-searã prima întâlnire cu reprezentanþii Bãncii Mondiale.

Referitor la Acordul dintre România ºi Australia pentru evitarea dublei impuneri ºi a evaziunii fiscale privind impozitul pe venit, aº vrea sã fac menþiunea cã acest acord respectã întru totul reglementãrile legale intervenite în România dupã 1 ianuarie 1990.

Toate prevederile acestuia sunt, de asemenea, puse de acord cu prevederile referitoare la acordurile internaþionale.

În acest acord aº dori sã menþionez cã sunt prevãzute a fi impozitate veniturile sub formã de redevenþe, cu o cotã de 10% aplicatã la suma brutã a acestor venituri, dobânzile provenite din împrumuturi acordate de guvernul unui stat sau de cãtre o bancã de stat celuilalt stat contractant sunt prevãzute a fi scutite de impozit în statele de unde provin aceste împrumuturi, în toate celelalte cazuri veniturile din dobânzi urmând a fi impozitate cu o cotã de 10%.

Acordul cuprinde, de asemenea, în detaliu toate celelalte prevederi cu privire la veniturile obþinute din exploatarea...

Doamna Manolescu, mai pe scurt, colegii noºtri au citit acordul, ºtiu ce conþine. Dacã dumneavoastrã aveþi de adus elemente suplimentare...

Nu avem de adus.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului preºedinte ªtefan Viorel, pentru a prezenta raportul Comisiei de buget, finanþe, bãnci.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Sesizatã în fond cu acest proiect de lege, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci propune spre dezbatere ºi adoptare prezentul proiect de lege, cu menþiunea cã proiectul are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc mult.

Stimaþi colegi, dezbateri generale. Dacã doriþi sã puneþi întrebãri...?

Nu sunt.

Articolul unic.

Observaþii sunt? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã, 3 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu. Cu 96 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Doamnã secretar de stat Manolescu, vã mulþumim pentru prezenþã. Mulþumim, de asemenea, comisiei.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul Legii privind organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor.

Rog reprezentanþii Guvernului ºi, de asemenea, preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã, domnul senator Seres DŽnes.

Sunt prezenþi, din partea Guvernului, domnul Acsinte Gaspar, ministru pentru relaþia cu Parlamentul, ºi domnul Petru ªerban Mihãilescu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

Domnul ministru Gaspar prezintã proiectul de lege. Vã ascultãm, domnule ministru.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din împuternicirea Guvernului prezentãm plenului Senatului României proiectul de Lege referitor la organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor.

Aºa cum vã este cunoscut, în prezent organizarea ºi funcþionarea Guvernului este reglementatã printr-o lege din 1990, Legea nr. 37, prin care au fost stabilite principalele atribuþii ºi principiile de organizare ºi funcþionare ale Guvernului.

O datã cu intrarea în vigoare a Constituþiei României în anul 1991, aprobatã prin referendum naþional la 8 decembrie 1991, administraþia publicã a dobândit o nouã configuraþie, precum ºi unele elemente calitative adecvate statului de drept modern.

Reglementãrile constituþionale privitoare la Guvernul României însumeazã, în acest sens, pe parcursul a douã capitole distincte ale legii fundamentale, norme privitoare la rolul ºi structura sa, procedura învestiturii, funcþia de membru al Guvernului ºi în special cea de prim-ministru, actele Guvernului, rãspunderea membrilor Guvernului Ñ rãspunderea politicã, rãspunderea juridicã Ñ, încetarea mandatului, precum ºi raporturile dintre Parlament ºi Guvern.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului preºedinte Seres DŽnes din partea Comisiei pentru administraþie publicã pentru a prezenta raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã cu acest proiect de lege. Luând în dezbatere, în cadrul sesiunii extraordinare, în prezenþa domnilor miniºtri Petru ªerban Mihãilescu ºi Acsinte Gaspar, s-au adoptat Ñ aºa cum s-a subliniat Ñ 34 de amendamente. Fãrã a sublinia importanþa acestei legi Ñ pentru cã a fost prezentatã aici de cãtre membrii Guvernului Ñ Comisia pentru administraþie publicã a primit avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu art. 72 lit. d) din Constituþie, legea face parte din categoria legilor organice ºi v-o supunem spre adoptare printr-un aviz favorabil.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, trecem la dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt, întrebãri...? Nu sunt.

Trecem la articole.

Titlul legii.

Sunt observaþii la titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Capitolul 1 Ñ ”Organizarea ºi funcþionarea GuvernuluiÒ.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 19 voturi împotrivã ºi

- 9 abþineri, a fost adoptatã titulatura capitolului 1.

- Secþiunea I Ñ ”Rolul ºi funcþiile GuvernuluiÒ.

- Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Cu 85 de voturi pentru, 21 voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, denumirea secþiunii I a fost aprobatã.

- Trecem la art. 1.

Mergem pe textul Camerei Deputaþilor. Propunerea comisiei?

Comisia propune eliminarea art. 1.

Reprezentanþii Guvernului?

De acord cu amendamentul comisiei.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi eliminarea art. 1.

Cu 97 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, art. 1 a fost eliminat.

Trecem la art. 2, care devine art. 1.

Alin. 1. Rog amendamentul comisiei.

Comisia propune un amendament pentru a se pune în acord cu textul Constituþiei, ºi anume adãugarea sintagmei ”Écare funcþioneazã în baza votului de încredere acordat de ParlamentÒ. De fapt, avem amendamentele.

Vã mulþumesc foarte mult. Reprezentantul Guvernului.

Guvernul îºi însuºeºte amendamentul.

Dacã sunt observaþii din salã? Domnul senator Iorgovan.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Cu scuzele de rigoare, pentru cã cel care vorbeºte a fost în comisia pentru regulament ºi alte subcomisii din Comisia juridicã, în numele întregii comisii care a dat avizul, eu aº îndrãzni sã vin, totuºi, cu un amendament de formulare. N-am nimic de substanþã. Aº propune aºa, alin. 1 sã aibã redactarea ”Guvernul este ºeful puterii executive, care asigurã realizarea politicii interne ºi externe a þãrii ºi exercitã conducerea generalã a administraþiei publice, funcþionând în baza votului de încredere acordat de ParlamentÒ.

Deci, repet, textul ar urma sã fie ”Guvernul este ºeful puterii executive, care asigurã realizarea politicii interne ºi externe a þãrii ºi exercitã conducerea generalã a administraþiei publice, funcþionând în baza votului de încredere acordat de ParlamentÒ. Iar alin. 2...

Dar merge ”ºefulÒ?

Merge, domnule preºedinte, pentru cã...

Eu n-am vãzut în nici o lege.

Domnule preºedinte, toatã doctrina este în sensul acesta ºi trebuie sã intrãm ºi noi în consonanþã cu doctrina. Ideea de ºef rezultã din substanþa textelor Constituþiei. Noi am mers pe ideea celor doi ºefi ai Executivului, iar Guvernul este acel ºef care face ceea ce face. Iar alin. 2...

Am înþeles.

Nu, suntem la alin. 1. Veniþi pe urmã la alin. 2. La alin. 1 mai sunt observaþii?

Domnul senator Predescu.

În toate cazurile în care e vorba de o conducere colegialã, nu se foloseºte termenul de ”ºefÒ. Termenul de ”ºefÒ se foloseºte când este vorba de conducere unipersonalã.

Domnule senator Iorgovan, mai doriþi sã adãugaþi ceva la alin. 1?

Domnule preºedinte, eu nu vreau sã fac polemicã cu nimeni. N-am venit pentru asta în Senat.

Eu pot sã mã repliez la textul pe care-l propune comisia, sã se menþinã o formulare, însã, repet, este tautologicã, pentru cã dacã spun cã este autoritate ºi, mai departe, putere _cÕest la m•me chose_ , dar, mã rog, trecem peste, ca sã evitãm sintagma ”ºeful puterii executiveÒ, dar nu pot sã fiu de acord cã precizarea ”funcþionareÒ trebuie sã fie înainte de ”exercitareÒ. Aici este vorba de substanþã ºtiinþificã, dacã-mi este îngãduit. Intercalarea pe care a introdus-o comisia poate sã vinã sub formã de gerunziu în final. Deci arãtãm misiunile. Putem sã rãmânem pe formularea comisiei deºi, repet, eu trebuie sã spun lucrul acesta, din punct de vedere riguros ºtiinþific nu este corectã, dar mergem mai departe, dãm substanþa misiunilor sale ºi dupã aceea arãtãm, printr-un gerunziu, ”funcþionând înÒ, ºi se leagã.

Domnule senator Iorgovan, înþeleg aºa, ”Guvernul este autoritatea publicã a puterii executive, care asigurã realizarea politicii interne ºi externe a þãrii ºi exercitã conducerea generalã a administraþiei.... ºi care funcþioneazã în baza votului de încredere acordat de ParlamentÒ.

Gerunziu, ”funcþionândÒ!

Domnule preºedinte, v-am propune sã pãstrãm amendamentul aºa cum este prezentat de cãtre comisie. Puterea executivã la noi, aºa cum este cunoscut, este realizatã, pe de o parte, de Preºedintele României ºi, pe de altã parte, de autoritatea publicã a puterii, care este Guvernul.

Domnule ministru Gaspar, revin încã o datã, de ce vreþi sã mã complicaþi? Dacã vreþi o discuþie între dumneavoastrã, juriºtii, o puteþi face.

Eu am citit articolul pe care-l vrea domnul senator Iorgovan ºi spuneþi-mi dacã aveþi obiecþii aici.

Deci partea finalã sã rãmânã ”Éfuncþionând în baza votului de încredere acordat de ParlamentÒ.

Domnule preºedinte, noi considerãm cã, totuºi, întâi arãtãm cum funcþioneazã ºi pe urmã ce realizeazã Guvernul, or, propunerea pe care a fãcut-o domnul senator Iorgovan este sã arãtãm ce face ºi pe urmã cum funcþioneazã.

V-am înþeles, domnule ministru. Menþineþi amendamen-

tul.

Domnul senator Adrian Pãunescu.

Cred cã între doi juriºti eminenþi existã loc pentru o cale de soluþionare a amendamentului, þinând seama ºi de punctul de vedere al ministrului de resort. E adevãratã observaþia cã autoritatea ºi puterea înseamnã, în contextul dat, acelaºi lucru. Aºa cã ar fi de dorit, cred eu, ”Guvernul reprezintãÒ...

ªi ”ºefÒ e tot putere, domnule senator.

ªtiu. N-am fost de acord cu ”ºefÒ, deºi nu ºtim cum vor evolua lucrurile ºi dacã nu cumva...

”Guvernul reprezintã puterea executivãÒ, în loc de ”autoritatea publicã a puterii executiveÒ pentru cã, într-adevãr, este tautologic aºa cum este scris. Pe o mare sferã a înþelesului acestor cuvinte, ele se întretaie.

Nu este tautologic.

Sunt douã instituþii distincte.

Vã mulþumesc.

Domnule profesor, vã ascultãm. Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

Problema pe care o ridic este cea referitoare la locul gerunziului înaintea descrierii a ceea ce face.

Cred cã formularea din text ºi a comisiei este corectã, deoarece ea condiþioneazã efectele care rezultã în finalul articolului. Prin urmare, dacã ar fi posibil sã se introducã în texte juridice o parantezã, s-ar putea introduce într-o parantezã, dar neputându-se folosi parantezã în text juridic, aceastã obligativitate de a asigura legitimitatea Guvernului este evidentã. Cred cã din logica matematicã Ñ întotdeauna logica matematicã este identicã cu logica juridicã sau ar trebui sã fie ÑÉ cred cã formularea propusã de comisie ºi acceptatã de Executiv este foarte bunã.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Iorgovan.

Domnule preºedinte, vã rog sã luaþi act de faptul cã-mi retrag amendamentul.

## Vã mulþumesc.

Dacã la acest alineat mai sunt observaþii? Nu mai sunt.

La art. 2, care devine art. 1, formula propusã de cãtre comisie. Rog, votul dumneavoastrã. - Cu 85 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi

- 11 abþineri, alin. 1 a fost aprobat. Alin. 2.

- Nu sunt amendamente. Dacã din salã existã vreo

- observaþie?

- Nu existã. Vã rog sã votaþi.

- Cu 87 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi

- 11 abþineri, alin. 2 a fost adoptat.

- Alin. 3 al art. 2 care, repet, va deveni nr. 1. Rog comisia...

Este o chestiune de reformulare ºi completare a textului în acord cu prevederile art. 102 din Constituþie.

Deci observaþia a intervenit din nou, ”reprezentare guvernamentalã pe plan internÒ ºi dincolo, ”Érespectãrii reglementãrii în domeniul apãrãrii ordinii publice, siguranþei naþionale, precum ºi a reglementãrilor cu caracter economicÉÒ ºi continuã. Acestea sunt noutãþile la alin. 3.

Dacã sunt alte puncte de vedere, observaþii? Domnul senator Adrian Pãunescu.

Nu e nevoie sã spunem din nou, tautologic, ”Guvernul are funcþia de reprezentare guvernamentalãÒ. Este evident cã Guvernul nu poate fi altceva decât este. E în plus. E tautologic din nou.

Vã rog, Guvernul.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Noi am þinut sã facem aceastã precizare pentru cã în numele statului acþioneazã ºi Preºedintele României, care este ºeful statului ºi reprezintã statul în relaþiile internaþionale ºi am vrut sã arãtãm cã participarea în numele statului a Guvernului se face numai printr-o reprezentare guvernamentalã. Dacã domnul senator crede cã textul este în plus, eu cred cã totuºi...

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

E în plus.

Putem sã-l eliminãm.

Eu cred cã putem fi de acord. Comisia e de acord?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, da, imediat, dar întreb dacã mai sunt alte observaþii. Nu mai sunt.

- 6 abþineri, a fost eliminat.

-

Alin. 4 lit. a), b), c), d), e) din formula prezentatã de cãtre Camera Deputaþilor.

- Mai sunt observaþii?

Domnule preºedinte, existã un amendament la lit. e).

La lit. e). Vã ascultãm.

La lit. e) existã un amendament în raportul comisiei.

La lit. e) s-a introdus sintagma ”în domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, precum ºi a reglementãrilorÒ, pentru cã s-a omis aceastã categorie importantã de atribuþii care sunt ale Guvernului.

Deci alin. 4 lit. e). La restul, a), b), c), d), înþeleg cã nu sunt amendamente, nu sunt observaþii. Domnul senator Adrian Pãunescu.

Aici este un dezacord. Trebuie sã rãmânã ”al reglementãrilorÒ ºi nu ”a reglementãrilorÒ, pentru cã se referã la _domeniul_ care, cel puþin la singular, e un substantiv masculin, abia dupã aceea devine ambigen.

Este corect.

Eu cer iertare pentru insistenþã, dar acestea ne reprezintã ºi pe noi.

Vã mulþumesc. De acord comisia? Da.

Da, deºi nu ºtim esenþa...

Deci la lit. d) fãrã ”guvernamentalãÒ, ”Éreprezentare pe plan intern ºi externÒ.

Mai sunt alte observaþii, amendamente?

Puneþi la vot eliminarea?

Da, da.

Dãm citire textului de la lit. e). Deci alin. 4 lit. e) Ñ ”Funcþia de autoritate de stat prin care se asigurã urmãrirea ºi controlul aplicãrii ºi respectãrii reglementãrilor în domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, precum ºi al reglementãrilor cu caracter economic ºi social ºi al funcþionãrii instituþiilor ºi organismelor care-ºi desfãºoarã activitatea în subordinea sau autoritatea GuvernuluiÒ. De acord? Sunt alte amendamente?

Domnul senator Athanasiu.

Domnule preºedinte ºi onoraþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi cã exprimarea este foarte dificilã, dacã nu greºitã, pentru cã se spune aºa: ”ɺi respectãrii reglementãrilor în domeniul apãrãrii, ordinii publice, precum ºi a reglementãrilor...Ò. Se înþelege respectãrii reglementãrilor reglementãrilor, ceea ce este fundamental greºit ºi din punct de vedere al aplicãrii textului.

Deci ori se spune ”ºi respectãrii reglementãrilor în domeniul apãrãriiÒ etc., ”precum ºi în domeniul economic ºi social ºi al funcþionãrii instituþiilorÒÉ sã continue enumerarea. Deci nu cu reglementãri. Nu este respectarea reglementãrilor.

De acord.

Sã se elimine termenul ”reglementãrilorÒ, arãtându-se Ñ _expressis verbis_ Ñ domeniile în care se urmãreºte aplicarea ºi respectarea reglementãrilor.

Mai existã vreo observaþie? Domnul senator Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

Îmi permit sã fac observaþia cã formularea Camerei Deputaþilor este mai clarã ºi mai concisã decât formularea pe care o propune comisia, motiv pentru care eu spun sã se punã la vot întâi formularea Camerei Deputaþilor.

Reluãm textul, nu-l citesc tot, ”É aplicãrii ºi respectãrii reglementãrilor în domeniul apãrãrii, ordinii publice, siguranþei naþionale, precum ºi în domeniile cu caracter economic ºi socialÉÒ ºi continuã textul.

De acord reprezentanþii Guvernului?

De acord.

De acord comisia?

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cu aceastã modificare,

Vã rog, votul în ansamblu pentru art. 2, care va deveni art. 1. Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, art. 2 a fost votat în întregimea sa, bineînþeles cu modificãrile respective.

Trecem la Secþiunea a II-a, ”Componenþa GuvernuluiÒ. Sunt observaþii la denumirea secþiunii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Cu 87 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri, a fost aprobatã denumirea secþiunii a doua. Art. 3 devine art. 2.

- Comisia, nu avem amendamente, da?

Nu, nu.

Stimaþi colegi, aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi art. 3, care va deveni art. 2.

Cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi

- 6 abþineri, art. 3 a fost adoptat de cãtre Senat. Art. 4.

Comisia?

La art. 4 se eliminã ”miniºtri de statÒ. Punerea de acord a textului cu prevederile Constituþiei, art. 102.

Deci la alin. 2 nu avem amendamente.

Stimaþi colegi, la art. 4 aveþi observaþii, alin. 1 ºi 2? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi art. 4 în formula prezentatã de cãtre comisie. Deci la alin. 1 dispare funcþia de ministru de stat. Vã rog sã votaþi.

Art. 4 a fost aprobat cu 83 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

Bineînþeles cã art. 4 va deveni 3. Nu mai spun de acum, pentru cã va exista o renumerotare. La art. 5 alin. 1 sunt observaþii?

Domnule preºedinte, daþi-mi voie! La art. 5 alin. 1 lit. d), spre final, unde se aflã sintagma ”regiilor autonome sau companiilor ori societãþilor naþionaleÒ sã se introducã ”societãþilor naþionaleÒ, pentru cã s-a omis.

E corect, cã sunt ºi societãþi naþionale. Suntem de acord cu amendamentul, domnule preºedinte.

Introducem amendament, nu era aici, completarea ”companiilor ºi societãþilorÉÒ. E corect. Avem societãþi de interes naþional.

Dacã la alin. 1 art. 5 mai existã vreo observaþie? Nu. Vã rog sã votaþi formularea propusã de preºedintele comisiei.

Cu 68 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 10 abþineri, alin. 1 a fost aprobat. ## **Domnul Adrian Pãunescu (** _din salã)_ **:**

Pãi nu-i aprobat! Cu 68 de voturi nu-i aprobatÉ

E aprobat!

Lege organicã?

La vot final e lege organicã.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Era vorba de o aºezare mai româneascã în frazã ”É regiilor autonome sau companiilor naþionale ori societãþilor naþionaleÒ.

”É al regiilor autonome, companiilor naþionale oriÉÒ

”É ºi societãþilor naþionaleÒ. ªi, nu ori. Alin. 2 de la art. 5.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost aprobat.

Alin. 3.

Comisia?

Domnule preºedinte, propun eliminarea acestui alineat, pentru cã reglementarea este prevãzutã ºi la art. 10.

Nu mai înþeleg. Comisia a elaborat un raport de fond.

Da. Acelaºi conþinut are ºi art. 10. Propunem eliminarea alin. 3.

Domnule preºedinte, suntem de acord cã, într-adevãr, problema incompatibilitãþii este tratatã cu celelalte cazuri de încetare a funcþiei de membru al Guvernului la art. 10.

Bun. Deci eliminarea alin. 3. Stimaþi colegiÉ

Domnule preºedinte, aici sunt înºiruite toate, pe când art. 10 face referire la textul care le prevede pe toate. Domnilor, nu faceþi confuzii, pentru cã stricaþi textul. Lãsaþi-l aºaÉ

”În cazurile prevãzute de art. 6ÉÒ. Deci acolo sunt prevãzute toate.

Vã rog, stimaþi colegi. Eu înþeleg cã în comisie s-a fãcut un raport de fond, s-a analizat ºi Ñ vedeþi? Ñ acum, în comisie, cu o altã formulare, pentru plen.

Deci alin. 3 de la art. 5 trebuie eliminat, domnule senator, pentru cã nu se întâmplã ca preºedintele sã nominalizeze, în caz de incompatibilitate, un alt candidat pentru funcþie, ori de câte ori apare o stare de incompatibilitate sau de demisie, de pildã, atunci când preºedintele desemneazã un candidat, un premier interimar dintre membrii Guvernului, care vor exercita atribuþia pânã la numirea noului Guvern. Textul a fost greºit ºi la Camerã. La comisie s-a corectat, în sensul cã, în loc sã se spunã ”va nominalizaÒ, a spus cã ”va desemnaÒ, pentru cã acesta este termenul corect din Constituþie. Dar textul, aºa cum este el redat aici, nu îºi are locul ºi mai rãu încurcã. Aºa cã v-aº ruga sã fiþi de acord ca el sã fie eliminat, având în vedere combinaþia care se face între art. 6 ºi art. 10 ºi care reglementeazã problema ca atare în cazul incompatibilitãþii.

Domnul senator Athanasiu, vã rog.

Fãrã a face o glumã, pentru cã este un lucru serios, eu am spus la învestiturã cã susþinem Guvernul ºi îl susþinem ºi în textele lui. Textul este corect. ªi de ce este corect sã fie menþinut textul? Mã surprinde acum cã s-a greºit de douã ori, ºi la Camerã, ºi în comisia noastrã, ºi eu zic cã nu s-a greºit. Textul trebuie sã rãmânã, pentru cã la acest alineat se discutã o problemã punctualã Ñ incompatibilitatea oricãrui membru al Guvernului, inclusiv a primului-ministru, într-o situaþie datã, adicã în ipotezele menþionate de text. Aºa stând lucrurile, art. 10 la care s-ar face trimitere ºi ar face inutilã menþinerea acestui text, vorbeºte de toate cazurile de încetare a mandatului membrului Guvernului, pe când la art. 5 se vorbeºte de incompatibilitate, adicã de una din situaþiile care pot conduce la încetare. Pãrerea mea este cã textul este bine aºezat aici. El ce spune? Spune cã sunt niºte ipoteze care duc la incompatibilitate ºi, în finalul lui, cum este ºi normal, reglementeazã procedurile de constatare a incompatibilitãþilor, dacã persoana în cauzã, membru al Guvernului, prim-ministru sau ministru, trebuie sã înceteze mandatul sãu. Cine face acest lucru? În primul caz, sigur, primul-ministru, dar dacã incompatibilitatea priveºte chiar persoana primului-ministru, procedura este dacã la alin. 3 textul trebuie sã rãmânã. Art. 10 este un text general, care aratã toate cauzele care pot conduce Ñ repet Ñ la încetarea mandatului de membru al Guvernului. Nu are legãturã cu problema incompatibilitãþii, care este tratatã special. Dar de ce sã lãsãm norme generale, când aici avem procedurã foarte clarã pentru incompatibilitate?! Deci aici legiuitorul a fost mai scrupulos. Faptul cã a fost mai scrupulos nu este neapãrat un defect. Câteodatã este o virtute.

Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Suplimentar la argumentele care au fost aduse într-un mod foarte pertinent de domnul senator Athanasiu mai vreau sã vin cu încã un argument, care mi se pare logic.

Dacã îmi permiteþi, folosind o terminologie neacademicã, ”vindem blana ursului din pãdureÒ. Existã ºi posibilitatea, dacã ar exista redundanþã, ca noi sã nu votãm art. 10 ºi, pe contul faptului cã în art. 10 s-ar prevedea ceea ce vrem noi sã introducem aici, sã ne trezim cã rãmânem, în principiu, fãrã aceastã incompatibilitate definitã.

Deci suplimentar faþã de argumentaþia domnului vicepreºedinte Athanasiu vin ºi cu aceastã argumentaþie, dacã vreþi, de ordine în structura unei legi. Noi nu putem presupune aprioric cã art. 10 va fi votat aºa cum este în text. Dacã art. 10 conþine elemente redudante, nu avem, faþã de textele adoptate anterior, nu avem decât sã le eliminãm acolo, dar aici, a conta pe faptul cã în art. 10 vom vota într-un anumit mod este, dacã vreþi, un anumit mod de a încerca sã anticipãm un vot care este dreptul nostru de a fi sau de a nu îl da într-un anumit mod.

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte!

Domnul senator Adrian Pãunescu.

Susþin cele spuse de domnul senator Athanasiu ºi de domnul senator Gherman ºi exemplific cu posibilitatea absurdã de a descoperi un înscris, autentic, nu-i aºa, în care s-ar spune: ”Iatã cum trãiam noi, oamenii, în anul 500 înaintea erei noastreÒ.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu vã propun o treabã mai simplã: sã scoatem la art. 6 starea de incompatibilitate, ºi atunci art. 3 reglementeazã aici ºi art. 10 reglementeazã art. 6.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi!

Vã rog.

Stimaþi colegi, haideþi sã ne uitãm un pic în textele Constituþiei, pentru cã sã ºtiþi cã nu a fost o creaþie, o inovaþie a noastrã. Atât art. 6, cât ºi art. 10 îºi gãsesc corespondentul în douã texte ale Constituþiei ºi nu putem sã scriem altceva decât existã în Constituþie, pentru cã articolul devine neconstituþional.

În art. 106 alin. 2 se spune urmãtorul lucru: ”Dacã primul-ministru se aflã într-una din situaþiile prevãzute la art. 105ÉÒ Ñ ºi mã duc la art. 105, care îºi gãseºte în proiect corespondentul în art. 6, care spune aºa: ”Funcþia de membru al Guvernului înceteazã în urma demisiei, a revocãrii, a pierderii drepturilor electorale, a stãrii de incompatibilitate, a decesului, precum ºi în alte cazuri prevãzuteÒ. Ce se întâmplã mai departe? Preºedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuþiile primului-ministru pânã la formarea noului Guvern. Nu se poate ca în cazul incompatibilitãþii sã nominalizeze un alt candidat. Nu se poate. Vã rog sã înþelegeþi cã textele sunt foarte bine corelate din punctul acesta de vedere.

Deci alin. 3 este bun.

Mulþumesc.

Domnul preºedinte Mircea Quintus-Ionescu.

Argumentele cã art. 10 ar putea sã nu fie primit prin vot de cãtre membrii Senatului sunt demne de luat în considerare, fãrã îndoialã. Dar mi se pare mai de luat în considerare ideea cã într-o lege nu se poate dispune de douã ori asupra aceleiaºi probleme.

Prin urmare, în art. 6 se spune cã ”preºedintele desemneazã un alt prim-ministru dacã este în stare de incompatibilitateÒ. Bun. În art. 10 se spune din nou cã, ”în cazul în care primul-ministru este în stare de incompatibilitateÒ sau Ñ ºi acolo se adaugã Ñ este în imposibilitate ºi aºa mai departe, ”preºedintele îºi exercitã atribuþiileÒÔ. Dacã aveþi îndoieli asupra modului în care soluþionãm art. 10, puteþi sã lãsaþi art. 6 ºi sã hotãrâm cã, dacã votãm art. 10 aºa cum este, este inutil sã spunem de douã ori ce face preºedintele în cazul în care primul-ministru este în stare de incompatibilitate.

Poftiþi? Nu, nu, alin. 3 trebuie scos.

Trebuie sã îl eliminãm. Bun. Domnul senator Seres.

Domnule preºedinte, dacã la alin. 3 se reglementeazã punctual numai problema incompatibilitãþii, la art. 6 se spune: ”É a demisiei, a revocãrii, a pierderii drepturilor electorale, a stãrii de incompatibilitate ºi decesulÉÒ, iar art. 10 vine sã lãmureascã procedura în toate aceste cazuri, inclusiv a incompatibilitãþii. Nu avea nici un rost sã mai pãstrãm alin. 3 pentru a repeta aceeaºi procedurã.

Domnul senator Predescu.

V-aº ruga sã expuneþi toate argumentele, pentru a ieºi un text bun.

Vã rog.

Îmi cer scuze cã iau cuvântul dupã preºedintele comisiei.

Nu este nici o problemã, domnule senator.

Textele îºi gãsesc toatã raþiunea, sã ºtiþi, numai cã nu sunt bine aºezate. Alin. 3 din art. 5 Ñ pentru cã nu este vorba de art. 6 aici, ci este vorba de alin. 3 Ñ, în cazul în care primul-ministru se aflã în stare de incompatibilitate, îi înceteazã funcþia. ªi atunci, Preºedintele României nu va nominaliza alt candidat pentru funcþia de prim-ministru. Prima operaþiune: va desemna un alt ministru ca prim-ministru interimar ºi apoi nominalizeazã alt candidat pentru funcþia de prim-ministru, care trebuie învestit ca atare. Sunt douã operaþiuni distincte ºi succesive. Este greºit redactat alin. 3 din art. 5, vã rog.

Dar art. 6 sã nu îl gãsiþi în conflict, într-o situaþie contradictorie cu art. 10, pentru cã nu existã o asemenea situaþie. Art. 6 enumerã toate cazurile de încetare a mandatului, iar art. 10 se referã la cazul special de încetare pentru motiv de incompatibilitate. Aºa cã nu este nici o neconcordanþã aici în reglementare.

Alin. 3 din art. 5 trebuie corectat.

Vã rog, mai sunt luãri de cuvânt?

Vã rog foarte mult, nu discutaþi între dumneavoastrã.

Iar interimatul se gãseºte la art. 10, combinat cu art. 6.

Deci, domnul GasparÉ

Mã iertaþi!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Eu nu ºtiu cum se lucreazã la Camera Deputaþilor, dar aici este puþin mai multã disciplinã. Vã dau cuvântul, luaþi cuvântul. La fel ºi domnul senator Predescu, vã rog frumos.

Stimaþi colegi, din discuþia care a avut loc pe marginea acestor articole Ñ art. 5 alin. 3, art. 6, art. 10 Ñ rezultã în final propunerea ºi a Guvernului, a comisiei, susþinutã de Guvern, de eliminare a alin. 3 de la art. 5.

Vã supun aprobãrii eliminarea alin. 3 al art. 5. Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã, 8 abþineri s-a eliminat alin. 3 de la art. 5.

Acum

Art. 6.

Domnule preºedinteÉ

Ultimul cuvânt.

Deci art. 6 din proiect redã exact art. 105 din Constituþie, iar art. 10, unde stabileºte procedura care urmeazã sã fie declanºatã, îºi gãseºte corespondentul în art. 106 alin. 2. Nu existã aceastã instituþie a nominalizãrii sau a desemnãrii unui alt candidat pentru funcþia de prim-ministru, atunci când existã starea de incompatibilitate.

Art. 5 alin. 3, nu la art. 6.

Pãi, art. 5 alin. 3, deci, trebuie eliminat.

Da, pentru cã alin. 3 al art. 5 este greºit.

Vã rog, comisia.

Domnule preºedinte, am adãugat la art. 6 Ñ citesc numai textul adãugat Ñ ”É a unei condamnãri penale definitive sau în/printr-o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, averea unui membru al Guvernului a fost declaratã ca fiind dobânditã ilicitÒ.

Acestea se regãsesc la art. 9.

Se regãsesc. Deci nu este cazul, deoarece toatã lumea are amendamentele.

Deci aþi reluat partea din art. 9.

Da.

Reprezentantul Guvernului, domnul ministru?

Este greºit. Pãi aceasta am spus! De la început am spus.

Noi suntem de acord cu amendamentul propus de comisie, întrucât însuºi textul din Constituþie ne obligã ca, în afarã de cazurile care sunt enunþate expres în art. 105, sã fie stabilite ºi alte cazuri prevãzute de lege. Or, aceasta este legea unde se stabilesc celelalte cazuri de încetare a funcþiei de membru al Guvernului.

Da. Vã mulþumesc. Reprezentantul Guvernului, domnul ministru?

Bun. Vã mulþumesc.

Sunt alte observaþii, puncte de vedere? Nu sunt. Supun la vot art. 6, în redactarea reformulatã de comisie. Vã rog sã votaþi.

Deci, cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã,

4 abþineri, art. 6 care devine art. 5, a fost adoptat. Art. 7.

Înþeleg sã nu sunt amendamente, da? Comisia?

Nu, nu, nu avem amendamente.

De acord cu amendamentele.

Vã mulþumesc. Sunt observaþii? Amendamente? Domnul senator Pãunescu, vã ascultãm.

Sunã licenþios ”É membrul GuvernuluiÒ. Mai multã discreþieÉ

Vã mulþumesc. Colegii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi art. 7.

Deci art. 7, care devine art. 6, s-a aprobat cu 91 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Art. 8.

La alin. 1 avem un amendament, da?

Da, am adãugat ”É prin decretÒ.

”Revocarea se face prin decret, la propunerea primului-ministruÒ. Sunt observaþii?

Deci, alin 1 ºi 2, art. 8.

Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri, art. 8 alin. 1 ºi 2 a fost aprobat în redactarea prezentatã de cãtre comisie ºi va deveni art. 7.

Art. 9.

Comisia?

Da, avem amendament la art. 9 alin. 1: ”În cazul în care înceteazã calitatea de membru al Guvernului, intervenitã ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitãþii sau a decesului, Preºedintele României, la propunerea primului-ministru, ia act de aceasta ºi declarã vacantã funcþia de membru al GuvernuluiÒ. Deci, s-a adãugat: ”É a incompatibilitãþiiÒ.

ªi aþi introdus un alineat nou.

Da. Acesta a fost alin. 1. ªi am introdus un alin. 2 nou care sunã aºa: ”Membrul Guvernului, condamnat penal, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, precum ºi cel a cãrui avere a fost declaratã, în tot sau în parte, ca fiind dobânditã în mod ilicit, printr-o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, va fi demis de Preºedintele României, la propunerea primului-ministruÒ.

Domnul senator Szab—. Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Vã rog sã acceptaþi ideea cã, uneori, capcanele de acest gen, ca ºi aceea în care acum ne pregãtim sã intrãm, sunt inevitabile. Cu alte cuvinte, dacã am avea grijã sã circumscriem într-un alt fel substantivul din aceastã propoziþie, care, eventual, poate sã capete anumite sensuri, nu numai gazetãreºti, ci, în limbajul comun, altele decât acela la care se referã legea Ñ nu-i aºa, ce frumos ºtiu sã mã exprim! Ñ, atunci acel lucru ar deveni dubios, cã de ce a trebuit ambalat, etichetat membrul. Iertaþi-mi greºeala!

Prin urmare, pe formã vorbind, cea mai micã greºealã este aceea în care pãstrãm textul aºa.

Eu însã aº merge pe fondul chestiunii ºi, acceptând ideea, ideile care au dus la instituirea unor reguli severe în legãturã cu calitatea de membru al Guvernului, cred cã este extrem de dureros dacã trebuie sã aºteptãm o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi pânã atunci nu se întâmplã nimic referitor la calitatea de membru al Guvernului. Nemaivorbind de faptul cã pot exista ºi cauze civile care, în opinia mea, nu pot sã constituie elemente de naturã a menþine în funcþie un membru al Guvernului. Ar fi extraordinar de bine ca societatea noastrã sã ajungã acolo încât sã nu fie nevoie de un astfel de text ºi atunci sã se poatã face miºcãri în acord cu Constituþia, cu referire la membrii Ñ iatã, la plural Ñ Executivului, aºa cum exemplele din jurul nostru, chiar de datã recentã, din Germania, de exemplu, ne oferã.

Prin urmare, nu cred cã în cazul de faþã, precum ºi în alte cazuri, un asemenea exces de reglementare este de naturã a creºte prestigiul, autoritatea, cinstea ºi corectitudinea acelor persoane care fac parte din puterea executivã. Iatã câteva lucruri care mã fac sã am anumite rezerve în legãturã cu acest articol mult mai importante decât acelea pe care le-a exprimat antevorbitorul meu. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Domnul senator Pãunescu.

Nu trebuie sã explic eu nici unui antevorbitor cât de importantã este limba unei þãri pentru legile ei fundamentale. Aceasta este o lege care rãmâne dupã noi. Nu putem deveni ridicoli numai pentru cã nu înþeleg unii toate nuanþele. Sunã rãu ”membrul GuvernuluiÒ. Este mult mai uºor de spus ”orice membru al GuvernuluiÒ, pentru cã este cu totul altceva în limba românã. ªi eu cred cã, între timp, vom ajunge sã respectãm limba acestei þãri ºi vom fi atenþi la toate ale ei, pentru cã din aceastã limbã decurge gradul de comunicare dintre noi. Port ilegal de limba românã s-a mai vãzut!

Domnule senator, nu ºtiu dacã este corect sã spui ”orice membru al GuvernuluiÒ, ca ºi cum acolo ar fi o anumitãÉ

Da, aºa este. ”Acel membru al GuvernuluiÒ.

Domnul ministru Gaspar?

Deci sã clarific ºi problemele pe care le-a ridicat ºi domnul Szab— ºi domnul Pãunescu.

Eu vã citesc din Constituþie: ”Funcþia de membru al GuvernuluiÒ, o datã.

În ceea ce priveºte problema cã se aºteaptã o hotãrâre sã devinã definitivã ºi pe urmã irevocabilã, vreau sã vã spun cã existã Legea responsabilitãþii ministeriale, care a fost modificatã printr-o ordonanþã de urgenþã ºi care prevede urmãtoarea mãsurã: ”În cazul în care s-a cerut urmãrirea penalã împotriva unui membru al Guvernului, Preºedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcþieÒ.

Deci nu se aºteaptã pânã cândÉ În momentul în care s-a declanºat procedura de urmãrire penalã, pe care poate sã o cearã numai Camera Deputaþilor, Senatul ºi preºedintele, preºedintele poate sã dispunã suspendarea.

Pe de altã parte, ordonanþa care a completat aceastã lege prevede la art. 21 prin care s-a introdus alin. 3: ”Membrul Guvernului condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã va fi demis din funcþie de Preºedintele României, la propunerea primului-ministruÒ. Deci nu s-a fãcut decât o corelare cu aceste texte. Dar, dacã deranjeazã sintagma aceasta, ”membrul GuvernuluiÒ, noi am putea spune miniºtri, darÉ ce se întâmplã? Când se vorbeºte de membrul Guvernului se înþelege ºi primulministru, pentru cã Guvernul se compune din primul-ministru, miniºtri ºi alþii. ªi atunci, înseamnã cã dacã pun ministru, îl eliminÉ

Nu. ”É acel membru al GuvernuluiÒ.

Poftiþi?

”É acel membru al GuvernuluiÒ, domnule preºedinte. Este simplu.

Eu vreau sã vã spun un lucru, dacã vã uitaþi pe art. 9 redactat de Camera Deputaþilor, este foarte bun. Dar, mã rog, nu vreau sã mai intru acum în detalii. Nu am înþeles de ce a trebuit sã se vinã cu amendamente.

Domnule preºedinte, eu nu ºtiu de ce acumÉ

Vã ascultãm.

Ne ascundem sub denumirea Ñ adevãrat, constituþionalã Ñ de membru al Guvernului? Domnul Pãunescu are perfectã dreptate. Este un termen care poate crea o anumitã aurã, aºa, de licenþiozitate, dar dacã noi avem un art. 4 care a definit structura Guvernului, care a spus cã Guvernul poate fi compus doar din primul-ministru, miniºtri ºi miniºtri delegaþi cu însãrcinãri speciale pe lângã primul-ministru, de ce nu nominalizãm, domnilor, direct? ªi putem evita capcana unei interpretãri licenþioase. Miniºtri. Pimul-ministru. Ne este teamã sã spunem direct? Avem o Lege a responsabilitãþii ministeriale ºi avem un text, în corpul aceluiaºi proiect de lege, care spune clar cine sunt membrii Guvernului. Nu sunt alþii, pentru cã, dacã avem ºi alte funcþii asimilate É poate. Sunt miniºtri.

Aveþi dreptate, dar nu sunã bine. Este ca ºi cum plec, din capul locului: ”Domnule, sã ºtii cã dacã am un primministru care va fi condamnat îl dau afarã!Ò

Domnule preºedinte, putem face o analogie de instituþii?

Anticipez.

Membrii Parlamentului sunt nominalizaþi prin termenii de senator ºi deputat. Când se pune aceeaºi problemã, regulamentele Camerelor, legatã de problema responsabilitãþii ºi a incompatibilitãþilor, nu se spune ”membrul ParlamentuluiÒ, ci se spune ”deputatulÒ sau ”senatorulÒ care É Nu vãd de ce atâta gingãºie, care nici mãcar nu este realã, în legãturã cu membrii Guvernului. Sunt miniºtri. Avem o Lege a responsabilitãþii ministeriale. De ce nu-i numim direct? Membri ai Guvernului, ca ºi cum, în afarã de miniºtri, mai existã altcineva. Bun. ªi primulministru, care este ºi el un primus inter pares. El este tot ministru, de fapt, dar de pe o altã poziþie.

Deci eu cred cã cel mai bine este sã mergem direct.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþiÉ Domnule senator Pãunescu, dacã am spune aºa: ”Dacã un membru al GuvernuluiÉÒ merge?

Perfect.

”Dacã un membru al Guvernului a fost condamnat penal, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, precum ºi cel a cãrui avere a fost declaratãÉÒ nu ºtiu ce, cutare ”É acesta va fi demis de Preºedintele RomânieiÒ.

Eu am vrut sã eliminãm ridicolul. Atât.

Da. ”Dacã un membru al Guvernului a fost condamnat penalÉÒ ºi refacem textul atunci.

”... vor...Ò

”... vorÉÒ, da. Nu, nu, pentru cã este ”precum ºiÒ ”É vor fi demiºi de Preºedintele RomânieiÉÒ Sã simplificãm.

Deci nu se face un text chiar aºa, pe picior.

Da, se poate rezolva, domnule preºedinte. Aºa: ”Un membru al Guvernului, condamnat penal printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, precum ºi É sau cel a cãrui avere a fost declaratã, în tot sau în parte, ca fiindÉ va fi demisÉÒ Nu este bine ”É va fiÉÒ

Este bine, domnule senator.

”É trebuie demisÉÒ

”É va fi demisÉÒ

De acord?

De acord.

Deci repetãm textul: ”Dacã un membru al Guvernului a fost condamnat penal, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, precum ºi cel a cãrui avere a fost declaratã, în totul sau în parte, ca fiind dobânditã în mod ilicit, printr-o hotãrâre judecãtoreascã, acesta va fi demisÉÒ

”... oricare...Ò

”... acesta va fi demis...Ò Pãi, nu merge ”oricareÒ, domnul Zanc. ”... acesta va fi demis, la cerereÒ. De acord? De acord, aºa?

”... precum ºi celelalte prevederiÒ.

”... precum ºi cel a cãrui...Ò

”... precum ºi acela a cãrui avere...Ò

Iatã soluþie, domnul Zanc mi-o suflã: ”Un membru al Guvernului, condamnat penal printr-o hotãrâre judecãtoreascã, precum ºi cel a cãrui avere....Ò Aici nu mai merge ”vaÒ.

Nu. ”SauÒ ne obligã la plural. ”É vor fi demiºi de Preºedintele României, la propunerea primului-ministruÒ. Cred cã este soluþia cea mai acoperitoare.

Domnule senator Pãunescu, dacã vreþi sã încurc ºi eu lucrurile ºi mai mult, atunci în ”membru al GuvernuluiÒ nu intrã primul-ministru, pentru cã nu poate, la propunerea primului-ministru, sã îl demitã pe primul-ministru.

Dar nu încurcaþi, de-abia adânciþi lucrurile.

”É va fi demis de Preºedintele României, la propunerea primului-ministruÒ. Dacã primul-ministru face parte dintre membrii Guvernului, nu poate sã îºi cearã singur demisia.

Domnule Nicolae Vãcãroiu, salut observaþia, pentru cã e corectã.

Eu vã spun cã articolul 9 din textul venit de la Camera Deputaþilor, care sunã aºa: ”În cazul în care încetarea calitãþii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a unei condamnãri penaleÉÒ ºi aºa mai departe ”Preºedintele României, la propunerea primului-ministru, ia act de aceasta ºi declarã vacantã funcþia de membru al GuvernuluiÒ.

Nu, deosebirea este de alt ordin, în primul caz, când a fost demis sau a pierdut drepturile electorale, acolo se ia act ºi se declarã vacanþã, pe când în acest caz el este demis, adicã este sub forma unei sancþiuni. Este sancþiunea care intervine, în primul caz se ia act ºi se declarã vacant, pe când aici îl demite.

Domnul preºedinte Quintus, vã ascultãm.

Vã rugãm, colegii juriºti, haideþi, o formulare clarã!

Aceasta e propunerea unui coleg ziarist! E foarte bunã!

”În cazul în care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã sau cel a cãrui avere a fost declaratã în tot sau în parte ca fiind dobânditã în mod ilicit printr-o hotãrâre judecãtoreascãÉÒ

”É sau averea sa a fost declaratãÉÒ

Se pare cã am intrat într-o discuþie capcanã.

Noi am votat articolul 6 în care se spune ”É funcþia de membru al GuvernuluiÒ. Cum spunem ”É funcþia de un membru al GuvernuluiÒ?!

Am votat articolul 8, ”É revocarea din funcþia de membruÒ, ”É revocare din funcþia de un membru al GuvernuluiÒ?!

Nu e articulat cu articolul enclitic, domnule!

É sau averea sa a fost declaratã ca dobânditã ilicit, vor fi demiºi de preºedinteleÉÒ

”É României, la propunerea primului-ministruÒ. Este vorba de toþi ceilalþi miniºtri, în afarã de primulministru, la articolul acesta. Bun. E o formulare.

”În cazul în care un membru al GuvernuluiÉÒ

De acord comisia cu formularea?!

Nu, acolo se poate spune foarte bine ”un membru al GuvernuluiÒ, unde aþi intervenit.

De acord.

Dar, domnule preºedinte, eu nu þin la ”unÒ, þin sã nu fie articolul enclitic ”lÒ, care ne plaseazã în plin ridicol!

Începe sã-mi fie jenã de o mânã sau de un picior cã este un membru al meu.

Ar trebui sã vã mândriþi cu membrul dumneavoastrã!

Vreau sã vã spun cã trebuie sã alegem între noþiunea de membru ºi de limbã, altã problemã care ne mai dã de gândit, încâtÉ

Sunt etape diferite!

Cred cã se poate foarte bine ”É un membru al GuvernuluiÒ, ºi cu aceasta am terminat.

De acord toatã lumea?!

Da.

Vã rog sã votaþi formularea domnului ministru Gaspar, alin. 2 de la art. 9.

Cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, s-a aprobat.

Rog sã votãm acum art. 9 în ansamblu. Vã rog sã votaþi. Art. 9, care devine art. 8.

Cu 85 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 8 abþineri, a fost adoptat.

Art. 10.

Nu avem amendamente.

Nu sunt amendamente.

Domnule preºedinte Quintus, vã ascultãm.

Cred cã am gãsit formula, domnule preºedinte, sã facem în felul urmãtorÉ

”Dacã primul-ministru se aflã într-una din situaþiile de incompatibilitate prevãzute deÉÒ, aici trebuie sã spunem, pentru cã se face diferenþã între imposibilitate.

Domnule preºedinte, articolul 6 nu se referã numai la incompatibilitate, se referã la deces, la revocare, la demisie, laÉ printre care ºi incompatibilitatea. ªi atunci face trimitere la articolul 6 pentru a surprindeÉ

Toate sunt stãri de incompatibilitate!