Iulian Mincu

Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi ca, în aceastã salã goalã, sã-mi expun declaraþia politicã de astãzi legatã de evenimentele care se petrec în þara noastrã.

Foarte recent, F.M.I. a aprobat Memorandumul suplimentar al politicii economice din cadrul Acordului stand-by cu România ºi eliberarea tranºelor II ºi III de împrumut. Motivaþia: România a consemnat performanþe macroeconomice, cu o ratã de creºtere mai mare, precum ºi o redresare a sectorului agricol ºi a celui de export. De asemenea, s-a redus rata inflaþiei, a deficitului bugetar ºi a celui de cont curent.

În sãptãmânalul ”The EconomistÒ din ultima sãptãmânã a lunii august 2002 apar date care contravin celor afirmate mai sus, susþinându-se existenþa în România a unei mari sãrãcii, a corupþiei, a unei infrastructuri proaste, a lipsei cronice de fonduri pentru sãnãtate ºi învãþãmânt, a unor promisiuni nerespectate de creºtere a nivelului de trai, salariul minim de 50 de dolari pe lunã.

Ceea ce este deosebit de semnificativ însã este afirmaþia din ziar cã România nu va fi primitã în Uniunea Europeanã înainte de 2012. Vreau sã spun cã celelalte þãri candidate vor fi primite în 2004 ºi 2005.

Prin prisma celor menþionate, care este situaþia realã din România?

Industria româneascã produce pe stoc, fapt ascuns sistematic de-a lungul anilor de cãtre Institutul Naþional de Statisticã. Astfel, în 2002, mãrfurile care nu ºi-au gãsit desfacerea pe piaþã au crescut continuu, de la 37.750 miliarde lei, la 31 ianuarie 2002, la 44.096 miliarde lei, la 30 iunie 2002, adicã cu 6.616 miliarde lei mai mult.

Valoarea stocurilor creºte mai mult decât producþia industrialã. Exemplu, în luna mai a fost o creºtere de 2% faþã de aprilie, dar valoarea stocurilor a crescut cu 7%.

Agricultura, din pãcate, nu merge strãlucit. Ba putem spune cã a mers prost în acest an ºi contribuie în general numai cu 14% la P.I.B., faþã de 17%, cât contribuie Bulgaria.

Politica P.S.D. este, în momentul de faþã, centratã în perspectiva Summitului de la Praga din noiembrie 2002 pentru primirea în NATO, fapt deosebit de favorabil pentru imaginea partidului. Aºa se explicã faptul cã România este singura þarã care în prezent a semnat cererea Statelor Unite ca militarii americani sã nu fie supuºi solicitãrilor Curþii Penale Internaþionale, venind în contradicþie cu þãrile din Comunitatea Europeanã.

Consecinþele se vãd, de altfel, dupã aceºti doi ani de guvernare. Aproximativ 85% din populaþie trãieºte de la o zi la alta, peste 80% trebuind sã se împrumute pentru a supravieþui, majoritatea românilor având în 2002 o situaþie mult mai proastã decât în 2001.

Cifrele publicate recent de Comisia antisãrãcie aratã cã 6,6 milioane de români trãiesc la limita sãrãciei, 2,6 milioane fiind sãraci, fiind foarte sãraci. Cifrele nu corespund persoanelor fãrã locuinþã. Atunci, ele ar fi mult mai mari.