Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 13 septembrie 2002 · monitorul.ai

Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi ca, în aceastã salã goalã, sã-mi expun declaraþia politicã de astãzi legatã de evenimentele care se petrec în þara noastrã.

Foarte recent, F.M.I. a aprobat Memorandumul suplimentar al politicii economice din cadrul Acordului stand-by cu România ºi eliberarea tranºelor II ºi III de împrumut. Motivaþia: România a consemnat performanþe macroeconomice, cu o ratã de creºtere mai mare, precum ºi o redresare a sectorului agricol ºi a celui de export. De asemenea, s-a redus rata inflaþiei, a deficitului bugetar ºi a celui de cont curent.

În sãptãmânalul ”The EconomistÒ din ultima sãptãmânã a lunii august 2002 apar date care contravin celor afirmate mai sus, susþinându-se existenþa în România a unei mari sãrãcii, a corupþiei, a unei infrastructuri proaste, a lipsei cronice de fonduri pentru sãnãtate ºi învãþãmânt, a unor promisiuni nerespectate de creºtere a nivelului de trai, salariul minim de 50 de dolari pe lunã.

Ceea ce este deosebit de semnificativ însã este afirmaþia din ziar cã România nu va fi primitã în Uniunea Europeanã înainte de 2012. Vreau sã spun cã celelalte þãri candidate vor fi primite în 2004 ºi 2005.

Prin prisma celor menþionate, care este situaþia realã din România?

Industria româneascã produce pe stoc, fapt ascuns sistematic de-a lungul anilor de cãtre Institutul Naþional de Statisticã. Astfel, în 2002, mãrfurile care nu ºi-au gãsit desfacerea pe piaþã au crescut continuu, de la 37.750 miliarde lei, la 31 ianuarie 2002, la 44.096 miliarde lei, la 30 iunie 2002, adicã cu 6.616 miliarde lei mai mult.

Valoarea stocurilor creºte mai mult decât producþia industrialã. Exemplu, în luna mai a fost o creºtere de 2% faþã de aprilie, dar valoarea stocurilor a crescut cu 7%.

Agricultura, din pãcate, nu merge strãlucit. Ba putem spune cã a mers prost în acest an ºi contribuie în general numai cu 14% la P.I.B., faþã de 17%, cât contribuie Bulgaria.

Politica P.S.D. este, în momentul de faþã, centratã în perspectiva Summitului de la Praga din noiembrie 2002 pentru primirea în NATO, fapt deosebit de favorabil pentru imaginea partidului. Aºa se explicã faptul cã România este singura þarã care în prezent a semnat cererea Statelor Unite ca militarii americani sã nu fie supuºi solicitãrilor Curþii Penale Internaþionale, venind în contradicþie cu þãrile din Comunitatea Europeanã.

Consecinþele se vãd, de altfel, dupã aceºti doi ani de guvernare. Aproximativ 85% din populaþie trãieºte de la o zi la alta, peste 80% trebuind sã se împrumute pentru a supravieþui, majoritatea românilor având în 2002 o situaþie mult mai proastã decât în 2001.

Cifrele publicate recent de Comisia antisãrãcie aratã cã 6,6 milioane de români trãiesc la limita sãrãciei, 2,6 milioane fiind sãraci, fiind foarte sãraci. Cifrele nu corespund persoanelor fãrã locuinþã. Atunci, ele ar fi mult mai mari.

În anul 2001, peste 38% din gospodãriile din mediul urban ºi 21% din cele din mediul rural nu ºi-au putut acoperi cheltuielile de întreþinere.

În ceea ce priveºte alimentaþia populaþiei, unul din 10 români, conform raportului pe care-l menþionez, trãiesc sub limita de subzistenþã Ð 2.500.000 de persoane.

P.S.D. s-a angajat ca în termeni reali, comparativ cu sfârºitul anului 2000, sã creascã pensiile în agriculturã cu 20% în anul 2001, cu 40% în 2002, cu 75% în 2003 ºi cu pânã la sutã la sutã în 2004. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar nivelul de trai al acestora ºi al românilor în general este la fel de scãzut Ð ba chiar mult mai scãzut.

Barometrul sãrãciei reiese ºi din suma alocatã pânã la 1 septembrie 2002 pentru masa zilnicã a unui asistat social, care era de 23.000 lei, cât pentru un pachet de þigãri bune. Neþinând cont de inflaþie, alocaþia pentru hranã a fost recent sporitã la aceste cantine, dar cu data de 1 septembrie, la 37.000 lei.

Un fapt la fel de semnificativ este cã bãtrânii internaþi la azil, la azilul de bãtrâni, contrar programului de protecþie socialã, trebuie sã plãteascã, începând tot de la 1 septembrie, în loc de 490.000 lei pe lunã, suma de 1.750.000 lei pe lunã, din care alocaþia de hranã este de 151.100 lei.

Contribuþia de întreþinere în cãmine creºte atât de mult, de aproape 4 ori, încât mulþi dintre bãtrâni nu pot sã-ºi permitã sã plãteascã din pensia primitã banii ceruþi ºi sunt obligaþi sã pãrãseascã cãminele.

Banii alocaþi spitalelor sunt cu mult sub necesitãþi la rectificarea recent fãcutã. Astfel, dau numai un singur exemplu. Un coleg de-al nostru este din Cluj. Judeþului Cluj, la rectificare, în loc de 800 de miliarde lei, cât era necesar, i s-au alocat 20 de miliarde lei, condamnând spitalele la o neagrã sãrãcie.

Sãrãcia profundã a mãrit considerabil numãrul de bolnavi psihici Ð schizofrenie, depresiuni psihice etc. Ñ, boli care necesitã o lungã internare ºi o prelungitã duratã de tratament, pentru care nu existã banii necesari.

Pe de altã parte, trebuie spus cã la începutul anului în curs premierul a declarat cã în 2001 au fost create 390 de mii de locuri de muncã, ulterior dovedindu-se cã nou-create au fost numai o treime, restul de 250 de mii fiind ocupate prin reangajãri.

În anul 2002, acelaºi premier preconiza 250.000 locuri de muncã. De fapt, tot o treime sunt create Ð 78.000, cu spor guvernamental Ñ restul revenind unor, probabil, investitori privaþi.

Nu este de mirare faptul cã un sondaj C.S.O.P. efectuat recent (4-10 august 2002) aratã cã o mare parte a populaþiei, 38,2%, nu cunoaºte nici o iniþiativã a P.S.D.-ului, indiferent cui aparþine Ð Guvernului sau partidului Ñ, care sã fi îmbunãtãþit situaþia economicã ºi socialã. Din contrã, se remarcã o scumpire permanentã, care duce la scãderea nivelului de trai ºi la o sãrãcie greu de suportat.

Aceasta este situaþia politicã ºi economicã din România.

Vã mulþumesc.

Damian Brudaºca

#10300

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Mi-am intitulat declaraþia politicã de azi ”Minciuna stã cu regele la masãÒ.

Ca semn al neputinþei de soluþionare legalã a problemelor legate de municipiul Cluj-Napoca, P.S.D. a aruncat în luptã ultimele rezerve ale propagandei mincinoase cu care urmãreºte sã inducã în eroare opinia publicã. Inclusiv primul-ministru Adrian Nãstase a fãcut în ultima vreme o serie de declaraþii mincinoase ºi inexacte, acuzându-l, fãrã nici un temei, pe primarul acestui municipiu cã ”refuzã sã prezinte propunerile de patrimoniu propriu, potrivit legiiÒ.

Adrian Nãstase mai afirmã cã ”din cauza unei asemenea poziþii, cei 381 de mii de locuitori ai municipiului ºi 231 de mii de oameni din celelalte localitãþi ale judeþului nu pot beneficia de Programul SAPARDÒ.

Afirmaþiile premierului Adrian Nãstase sunt inexacte ºi tendenþioase, iar, rostite de el, au ºi un caracter nociv ºi imoral.

Dorim sã aducem la cunoºtinþa opiniei publice urmãtoarele fapte care subliniazã de la sine adevãrul ºi evidenþiazã minciunile proferate de primul-ministru al þãrii.

Þinându-se cont de prevederile Legii nr. 213/1998 ºi ale Hotãrârii de Guvern nr. 548/1999, în cadrul ºedinþei Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca din 12 iulie 1999, s-a adoptat Hotãrârea de consiliu local nr. 447, prin care s-a aprobat înfiinþarea ºi funcþionarea Comisiei speciale pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcãtuiesc domeniul public al municipiului, în baza unui proiect din iniþiativa primarului.

În vederea îndeplinirii atribuþiilor cu care a fost învestitã prin lege, comisia specialã a fost sprijinitã de subcomisii de inventariere constituite pe obiective de inventariat, formate din specialiºti ai aparatului propriu al consiliului local, ai R.A.T.U.C., R.A.T., R.A.D.P., R.A.J.A.C., precum ºi ai spitatelor ºi policlinicilor din municipiul Cluj-Napoca.

În urma efectuãrii inventarierii, în conformitate cu prevederile art.21 alin.2, a fost promovat, din iniþiativa primarului, proiectul de Hotãrâre privind însuºirea bunurilor din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, proiect ce s-a aflat pentru prima datã pe ordinea de zi a ºedinþei Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca din 21 decembrie 1999.

De notat cã inventarul a fost întocmit cu deplina respectare a legii, mai exact în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, potrivit art.19 alin.1.

Ulterior, proiectul din iniþiativa primarului privind însuºirea bunurilor din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca s-a aflat pe ordinea de zi a altor 14 ºedinþe de consiliu, care, fãrã nici un temei, a refuzat de fiecare datã aprobarea lui.

Cu alte cuvinte, vinovat de neadoptarea, nici pânã la aceastã datã, a inventarului bunurilor aparþinând domeniului public al municipiului Cluj-Napoca este exclusiv fostul consiliu local, organism manipulat în mod odios de consilierii P.S.D. în colaborare cu aliaþii lor de la U.D.M.R., P.N.Þ.C.D., P.N.L. ºi P.U.N.R.

Este nu numai jenant, ci ºi foarte grav atunci când, pentru a se ascunde adevãrul, nici mãcar primul-ministru al României nu se abþine de la a minþi populaþia, prezentând drept adevãr invenþiile fantasmagorice ale propriei propagande de partid.

Citind cu atenþie declaraþia ce se vrea fulminantã a primului-ministru, constatãm în plus cã acesta habar nu are care este în prezent populaþia municipiului ClujNapoca ºi a judeþului Cluj.

Demersul primului-ministru al României face parte din încercãrile disperate ale P.S.D. de a îndrepta nemulþumirile populaþiei dinspre acest partid, al subminãrii democraþiei în România, spre cei care se opun abuzurilor, corupþiei ºi ilegalitãþilor.

Intervenþia neinspiratã a premierului Nãstase vrea sã dea o aparenþã de legalitate tentativelor puterii de a îndepãrta pe alesul clujenilor, de a-l sancþiona pentru curajul de a le dezvãlui cinismul ºi necinstea ºi de a se opune transformãrii acestei þãri într-o feudã personalã a ”baronilorÒ P.S.D. ºi U.D.M.R.

Ca deputat de Cluj, cer primului-ministru al României sã prezinte public scuze populaþiei municipiului ClujNapoca ºi a judeþului Cluj pentru neadevãrurile date publicitãþii ºi sã înceteze acþiunile lipsite de demnitate de a se rãzbuna primitiv ºi murdar pe reprezentanþii partidelor politice din opoziþie, în primul rând pe cei ai Partidului România Mare.

Atrag atenþia, de asemenea, opiniei publice româneºti ºi strãine cã acest caz de la Cluj-Napoca nu poate fi tratat ca o întâmplare, ci ca unul care face parte din scenariul restauraþiei partidului unic ºi al reîntronãrii dictaturii ºi totalitarismului în România.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vasile Mândroviceanu

#15103

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grija pentru protejarea produselor româneºti în faþa concurenþei celor strãine, mai ieftine ºi mai competitive, reapare periodic în preocupãrile Guvernului român, mai ales atunci când se încearcã justificarea lamentabilã a favorurilor acordate unor firme clientelare, prin încãlcarea principiilor economiei de piaþã, a acordurilor încheiate cu Uniunea Europeanã ºi Fondul Monetar Internaþional ºi chiar a legilor României.

Dupã mai bine de un deceniu de protecþie, prin taxe vamale ºi alte bariere ºi favoruri, produsele româneºti au devenit tot mai scumpe ºi mai necompetitive, deoarece toate guvernele postdecembriste ale României nu au

condiþionat în nici un fel protecþia acordatã de impunerea în timp a unor mãsuri vizând adaptarea firmelor româneºti la condiþiile dure ale concurenþei, ceea ce a condus la apariþia ºi dezvoltarea unui adevãrat climat anticoncurenþial în economia româneascã.

Unele dintre cele mai recente cazuri de privatizare, ca Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ ºi ”RafoÒ Oneºti, demonstreazã din plin aceastã situaþie, ajungându-se pânã acolo încât Guvernul, prin ministerele de resort, s-a obligat prin contract sã depunã toate diligenþele pe lângã Consiliul Concurenþei pentru ca acesta sã autorizeze, fãrã nici o obiecþie, reeºalonãrile datoriilor ºi anulãrile de impozite reciproc convenite.

Gestul guvernamental de acordare a unor facilitãþi discriminatorii violeazã grav o lege fundamentalã a Uniunii Europene Ð legea competiþiei Ð, consideratã esenþialã în crearea unei economii de piaþã viabile.

Economia româneascã, plinã de societãþi cu pierderi de mii de miliarde ºi grevatã de un blocaj economicofinanciar cronic, nu se protejeazã prin bariere în calea produselor externe ºi nici prin reeºalonãri ºi scutiri fãrã limite, ci prin impunerea unei minime discipline în muncã, prin aplicarea legilor în litera ºi spiritul lor ºi mai ales prin încurajarea competiþiei, a concurenþei libere pe piaþã, pentru ca fiecare cetãþean sã-ºi exercite dreptul de a alege ceea ce considerã el cã este mai bun.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Marian Ianculescu

#17378

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea de azi ar putea fi intitulatã astfel: ”Guvern responsabil ºi guverne iresponsabileÒ. ªi am sã mã explic de ce.

Recent, ca urmare a unor dezastre ecologice care au avut loc în þara noastrã, actualul Preºedinte al þãrii, domnul Ion Iliescu, împreunã cu Guvernul României condus de domnul Adrian Nãstase au luat iniþiativa organizãrii unei consfãtuiri pe problema gospodãririi principalilor factori ai mediului, ºi anume apele ºi pãdurile, cu participarea tuturor factorilor responsabili, cum sunt: specialiºtii în gospodãrirea apelor ºi pãdurilor, prefecþii ºi preºedinþii consiliilor judeþene, primarii, organizaþii neguvernamentale ºi alþii.

Aceastã iniþiativã a fost luatã cu responsabilitate imediat dupã ce s-au produs circa 3.000 de miliarde pagube materiale ºi 4 victime omeneºti.

Dacã ne întoarcem în timp, observãm cã în perioada 1997-2000, de guvernare condusã de: Partidul Democrat, Partidul Naþional Liberal, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, numai în doi ani de zile, în anii 1998 ºi 1999, au fost produse pagube materiale de peste 12 mii de miliarde de lei ºi 164 de morþi. Reþineþi: 164 de morþi!

Cu toate acestea, nu a existat nici un semnal, nici o iniþiativã la nivelul þãrii din partea celor care o conduceau în acea perioadã. Mai mult, îmi aduc bine aminte ce propovãduia fostul Preºedinte al României, domnul Emil Constantinescu, în vârf de munte, la Râu de Mori, stând pe un buºtean cojit, provenit din exploatarea iraþionalã a pãdurilor de protecþie din amonte, ºi cu 15 morþi la picioarele Domniei sale. Cu acel prilej, domnul Preºedinte Emil Constantinescu afirma, cu morþii la picioare: ”Din toatã aceastã poveste trebuie sã învãþãm cã nu ne putem pune cu forþele naturiiÒ, iar ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului, din guvernarea constituitã din partidele: Partidul Democrat, Partidul Naþional Liberal, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat, îl completa pe Preºedintele de atunci al României cu teza potrivit cãreia trebuie sã disparã sloganul comunist conform cãruia: ”Omul stãpâneºte naturaÒ.

ªi toate aceste afirmaþii iresponsabile se fãceau în condiþiile în care de dezastrul produs la Barajul Râu de Mori, din judeþul Hunedoara, se fãcea vinovat în primul rând omul, prin mãsuri neluate în timp pentru corectarea torenþilor din zonã, pentru construirea unui zid de sprijin al versanþilor în vederea protejãrii coloniei de muncitori ºi, de datã recentã atunci, exploatarea nemiloasã, cu puþin timp înainte, a pãdurilor de protecþie din amonte, dovadã constituind-o buºtenii cojiþi existenþi la locul catastrofei, cãraþi de furia apelor, distrugând colonia de muncitori, în urma impactului cu aceasta.

Iatã ce poate produce o conducere iresponsabilã a þãrii, cu o atitudine pasivã ºi defetistã în asemenea împrejurãri. N-a fost suficient ca guvernele constitutite din Partidul Democrat, Partidul Naþional Liberal, Partidul Naþional Þãrãnesc-Creºtin Democrat, din perioada 1997-2000, sã genereze o catastrofã economicã care s-a cifrat la o pierdere de peste 5 miliarde de dolari, ci au generat ºi o catastrofã ecologicã.

În asemenea condiþii apar, cu tupeu, indivizi care au condus ministere în cadrul guvernelor constituite din respectivele partide Ð ºi le reamintesc: Partidul Democrat, Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat Ð sã dea lecþii de guvernare ºi vor sã se adune din nou în haitã ºi sã se constituie astfel ca o alternativã la guvernarea P.S.D.

Este nevoie de mai multã decenþã ºi mai mult bunsimþ, stimaþi domni care aþi fost la guvernare în perioada Ô97-2000! ªi, pentru maniera defectuoasã, aº îndrãzni sã vã reamintesc cã, pentru maniera în care aþi condus þara, Guvernul Adrian Nãstase, prin politicile de creºtere economicã, este nevoit sã recupereze peste un miliard de dolari anual, bani care ar fi fost mai necesari pentru pensii, pentru sectorul de sãnãtate, pentru învãþãmânt, pentru siguranþa naþionalã.

Domnul Traian Bãsescu, preºedintele Partidului Democrat, primarul general al Capitalei, afirmã cã guvernarea P.S.D. bagã mâna în buzunarele cetãþeanului. Total inexact! Lucrurile stau invers. Domnul Traian Bãsescu, în calitate de primar general al Capitalei, bagã serios mâna în buzunarele cetãþenilor prin taxele ºi impozitele de nesuportat pentru bucureºteni, în condiþiile în care, prin demagogie, a înºelat electoratul, promiþându-le cã nu va mai majora taxele ºi impozitele.

Stimaþi domni foºti la putere în perioada Ô97-2000, în prezent aflaþi pe bãncile opoziþiei, vã deranjeazã succesele Guvernului Adrian Nãstase, în special pe plan

extern, cum sunt: ridicarea vizelor pentru Spaþiul Schengen, negocierile fructuoase în vederea aderãrii României la Uniunea Europeanã, iminenta noastrã aderare în structurile euroatlantice.

Reflectaþi mai mult, stimaþi domni din opoziþie, asupra faptului cã aceste realizãri sunt pentru România, nu numai pentru P.S.D., deci inclusiv pentru dumneavoastrã! De aceea, lãsaþi Guvernul Adrian Nãstase sã lucreze, pentru cã lucreazã bine, în folosul României. Vã mulþumesc.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#24234

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La începutul anului 2001, l-am rugat pe domnul Filip Georgescu, directorul Regiei Naþionale a Pãdurilor ºi deputat de Argeº, sã ne ajute în lupta împotriva mafiei lemnului din zona Giurgeului.

Dacã la început, prin controlul efectuat de domnul Mohanu, s-a încercat sã se ia unele mãsuri firave împotriva mafioþilor, în lunile urmãtoare ale anului 2001, Regia Naþionalã a Pãdurilor a trecut la susþinerea oficialã a celor care au coordonat defriºãrile masive ale pãdurilor, zona Giurgeului.

Toate controalele ulterioare s-au terminat prin aranjamente, organele de control fiind mituite de cei care au sãvârºit ilegalitãþile.

Prin urmare, Comisia pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþiilor din Camera Deputaþilor a organizat un control incognito în zilele de 4-6 iulie 2002 pentru oprirea hoþiei. Dacã în ziua de 4 iulie 2002 am reuºit sã dovedim hoþia în U.P. 209 ºi 210, în zilele urmãtoare, lucrãrile comisiei noastre au fost blocate atât de cãtre organele locale ºi judeþene ale Poliþiei, cât ºi de cãtre unii funcþionari ai Regiei Naþionale a Pãdurilor.

Poliþia judeþeanã, în loc sã porneascã cercetãrile împotriva adevãraþilor vinovaþi de la Ocolul silvic Gheorgheni, a început acþiunea penalã împotriva primarului oraºului Gheorgheni, care a preluat în anul 1997 parcela de la fostul ºef de ocol, însã nu l-a retrocedat proprietarilor, lãsându-se acest teren pe seama nimãnui, permiþându-le hoþilor sã se îmbogãþeascã din defriºarea acestor pãduri, însã ºi primarul avea relaþiile sale, reuºind sã intervinã la oameni influenþi, dupã care organele abilitate ale statului au hotãrât neînceperea acþiunii penale.

În ziua de 26 august 2002, la somaþia Inspectoratului teritorial silvic, care prevedea ca pânã la data de 1 iulie 2002 parcelele amintite sã se predea proprietarilor de drept, membrii Comisiei locale a oraºului Gheorgheni, sub conducerea secretarului, cu o întârziere de aproape douã luni, au convocat pe cei îndreptãþiþi la faþa locului, unde au comis urmãtoarele ilegalitãþi: punerea în posesie a avut loc la somaþia Inspectoratului teritorial de regim silvic ºi cinegetic Harghita, dar, în loc de 1 iulie, predarea terenurilor cu vegetaþia forestierã, de cãtre comisie, a avut loc în ziua de 26 august; membrii comisiei au cerut intervenþia Jandarmeriei ºi a Poliþiei împotriva unor oameni paºnici care, astfel, erau intimidaþi de cãtre forþele de ordine, fapt nemaiîntâlnit dupã anul 1989; pe terenul respectiv, cu ocazia punerii în posesie, nu a avut loc inspecþia de fond, nu au fost numãrate cioatele rãmase în urma furturilor; terenul delimitat a fost marcat cu vopsea albã de cãtre membrii comisiei locale, culoare care reprezintã simbolul rezervaþiei naturale; preluarea efectivã a suprafeþelor nu s-a fãcut în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru paza fondului forestier în vigoare prin control de fond, evaluarea pagubelor ºi predarea gestiunii, starea existentã, pãdurarului.

Aceste fapte reprezintã grave încãlcãri atât ale drepturilor omului, precum ºi ale legilor þãrii, motiv pentru care, domnule ministru Octav Cozmâncã, cer sã interveniþi pentru sancþionarea ºi eliberarea din funcþie a celor care au stat la baza acestor ilegalitãþi.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Constanþa Popa

#27702

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sloganul electoral al actualului partid de guvernãmânt era, dacã ne aducem aminte, ”Aproape de oameni, împreunã cu eiÒ. Acest slogan nu mai este valabil însã dupã câºtigarea alegerilor ºi în localitatea Scorniceºti, judeþul Olt. Despre ce este vorba în fapt?

Mai-marii judeþului Olt au hotãrât în aceastã varã mutarea sediului Spitalului T.B.C. din oraºul Slatina în localitatea Scorniceºti. Principalele argumente invocate au fost: necesitatea reorganizãrii asistenþei sanitare în judeþ ºi faptul cã o parte a clãdirii Spitalului T.B.C. din Slatina a fost câºtigatã în instanþã de fostul ei proprietar. Nimic mai fals însã. Locuitorii oraºului Scorniceºti, cei care ºi pentru care se face aceastã reformã sanitarã, au adus argumente destul de solide, aº putea spune eu, care sã nu determine aceastã situaþie sã se întâmple. Printre acestea se invocã faptul cã, în conformitate cu legea, proprietarul care a câºtigat clãdirea în instanþã, de fapt doar o parte din spitalul T.B.C., ºi care nu a solicitat restituirea clãdirii în naturã, ar putea fi compensat, conform legii, în bani, lucru pe care ºi proprietarul ºi l-ar dori, având în vedere utilitatea pe care a avut-o pânã acum clãdirea respectivã ºi cheltuielile imense pentru igienizarea acestei clãdiri.

Cel de al doilea argument sau contraargument al acestei decizii: reorganizarea sanitarã necesarã, da, dar, la fel, trebuie fãcutã pentru oameni. Prin reorganizare, aºa cum a fost ea gânditã de cãtre mai-marii judeþului Olt, se priveazã o bunã parte a locuitorilor din zona de nord a judeþului de asistenþã sanitarã. Nu toþi sunt bolnavi de T.B.C. Un spital în oraºul Scorniceºti ar avea nevoie ºi de alte compartimente, nu neapãrat secþii. Deci ar fi putut fi reorganizat ºi altfel.

Nu trebuie sã mai uitãm un fapt, cã în oraºul Scorniceºti, un oraº mic de provincie, cu doar 11.000 de locuitori, imediat în vecinãtatea spitalului se aflã blocuri de locuit ºi o viitoare salã de sport, ºi ceea ce mai este poate chiar mai important decât acest lucru este o canalizare defectuoasã ºi, mai mult decât atât, este absentã o staþie de epurare a apelor uzate. Nimic din toate aceste argumente nu a contat însã. Cetãþenii au dorit un referendum, primarul, ca ales al urbei, ºi l-a dorit ºi el, numai cã nu a primit consimþãmântul sã-l realizeze. Iatã de ce o singurã concluzie se poate trage: pentru P.S.D. pãrerea oamenilor nu conteazã, noi suntem cei mai deºtepþi, avem întotdeauna dreptate ºi guvernãm în dispreþul oamenilor care ne-au ales.

La argumentele pe care locuitorii le-au invocat ºi la solicitarea de a nu se produce acest transfer al Spitalului de T.B.C. din Slatina în oraºul Scorniceºti, aº adãuga ºi faptul cã în aceste zile, la Johannesburg, are loc un summit extrem de important pentru dezvoltarea durabilã, astfel încât trebuie sã gândim nu numai pentru mâine, ci ºi pentru viitor. Or, ce fel de gândire pentru viitor este aceea în care, în profund dispreþ, aruncãm un spital de T.B.C. în mijlocul unei comunitãþi care numãrã, într-adevãr, doar 11.000 de suflete.

Vã mulþumesc.

Grigore Emil Rãdulescu

#30985

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am venit astãzi în faþa dumneavoastrã foarte mirat cã acest partid de guvernãmânt are curaj Ð ºi îi admir curajul Ð sã facã ceea ce nici Ceauºescu nu a avut curaj sã facã: sã vrea sã confiºte averea cooperaþiei. Problema este mult mai subtilã. Întâi se confiscã puterea de decizie, se naþionalizeazã. ªi normal cã dupã ce statul o sã rãspundã de cooperaþie, de o proprietate privatã, o sã o facã fãrâmiþe, cum a fãcut toatã industria, cum au distrus toatã agricultura º.a.m.d. Sunt foarte mirat. Se vede cã au lucrat foarte mulþi oameni la aceastã ordonanþã de guvern, dar neconcordanþele din ea sunt strigãtoare la cer. Vã dau numai un exemplu: dacã în art.12 lit. d) se spune aºa: cooperaþia se conduce pe principiul autonomiei, societãþile cooperatiste nu sunt subordonate nici instituþiilor publice, în schimb, la art.84, foarte simplu, se spune: ”se înfiinþeazã Consiliul Naþional al Cooperaþiei în subordinea Ministerului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi CooperaþieÒ, acuma se mai adaugã ºi ”CooperaþieÒ. Deci nici mãcar coerenþã nu existã în aceastã ordonanþã de guvern.

Mai sunt mirat ºi de altceva. Alianþa Internaþionalã Cooperatistã deja le dã un rãspuns cooperatorilor luând în consideraþie seriozitatea problemei: ”Preºedintele Alianþei Cooperatiste Internaþionale ºi eu însumi Ð acesta fiind domnul Lars Silverborn), vicepreºedinte la aceastã asociaþie internaþionalã Ð, am semnat o scrisoare adresatã preºedintelui României, primului-ministru, precum ºi celor douã Camere ale Parlamentului RomânieiÒ în care îi atenþioneazã sã lase cooperaþia în pace. Se vede cã, fiind vorba de un ciolan care trebuie împãrþit la clientela politicã, fiindcã nu prea mai au ce sã împartã la aceastã clientelã, acum, nu mai trebuie sã ne gândim în aceastã situaþie de ce spune U.E., de ce spune F.M.I., de ce spune nu ºtiu care. Întotdeauna, când este vorba de ciolan, cei de afarã pot sã urle cum vor, când este vorba sã aducem poporul acesta din ce în ce mai sãrac, atunci trebuie sã ne þinem dupã ce spun cei de afarã. Vã mulþumesc, domnilor.

Mihaela Ionescu

#33239

## Domnule preºedinte, Dragi colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la nepriceperea Guvernului de a pune în practicã o iniþiativã legislativã respinsã a opoziþiei, cea a ”cornului ºi a lapteluiÒ. Cine nu are bãtrâni sã ºi-i cumpere, cine nu are specialiºti formaþi în ultimii 50 de ani, sã nu se dea pe mâna specialiºtilor din ultimii 12 ani, pentru cã uite aºa am ajuns

noi, românii, în situaþia republicilor socialiste ale Orientului îndepãrtat, unde tãtucul care conduce þara umple ecranul televizorului pe programul unic, care dureazã douã ore. El umple, de asemenea, din când în când, frigiderul câtorva compatrioþi care sunt deja cu burþile lipite de spinare, dar care aplaudã ºi mulþumesc din inimã tãtucului pentru mãrinimie. Aceastã imagine este totuºi un biet vodevil faþã de camioanele cu rechizite ºcolare aliniate în faþa Guvernului. Se întreabã trecãtorul: Or fi daruri date la cina creºtinã de preºedintele Vadim din banii proprii pentru familiile de sãraci ºi copiii lor? Aº! cicã e un cadou al Guvernului României.

Te întrebi: ”E Guvernul României un S.R.L. care, din propriile încasãri, face pomeni între douã ºedinþe de lucru?Ò Nici vorbã de aºa ceva. Sunt, pur ºi simplu, rechizite cumpãrate din banii obþinuþi de la bugetul de stat, adicã din munca celor care mai au unde munci, din impozitele plãtite la celebra coadã de la circa financiarã de cãtre pensionari, din taxele plãtite de cei care se retrag în subsoluri sau în poduri ºi îºi închiriazã apartamentul pentru a plãti apoi 40% din câºtig statului, din taxele pe câinii proveniþi din animale de rasã, animale periculoase, din taxele pe plajã, din taxele pe aer, din taxele pe fraier. Nu vreun administrator de la Ministerul Învãtãmântului ori vreun inspector ºcolar de la directia de specialitate a primãriei de sector supravegheazã aceste camioane care pleacã cu rechizitele din faþa Guvernului, ci cel pe care l-aþi vãzut ºi dumneavoastrã la televizor, cel care a terminat cu indicaþiile despre curãþarea ºanþurilor de pe lângã ºosele, a terminat cu sfaturile pentru aratul de la nord la sud sau invers.

Ziceam în începutul declaraþiei mele cã cei care nu au specialiºti creaþi în ultimii 50 de ani sau care au din aceia care îºi amintesc numai de indicaþiile preþioase, sã nu se aºtepte la mai mult.

Copiii þãrii noastre, ai mei ºi ai dumneavoastrã, care au acum 20 de ani sau peste au mâncat lapte cu pâine ºi unt ºi brânzã ºi salam ºi gem gratuit de la grãdiniþã. Aveau pe atunci ºi doctori pediatri care îi supravegheau, dentiºti, profesori de englezã, programe de filme de desene animate româneºti. Nici mãcar ”ÎmpuºcatuÒ, care a fost deja menþionat astãzi, nu se gândea sã coboare, ”sã dea indicaþiiÒ cum, de unde ºi în ce fel sã fie dat laptele copiilor, despre al cãrui preþ se pare cã Guvernul nu prea ºtie cã variazã între 11.000 ºi 25.000, sume care împãrþit la 4, la un pahar, nu dau 7.000. Nu se întreba nici ”împuºcatuÒ ce sã punã alãturi: cã o fi un corn, cã o fi o plãcintã poale-n brâu, un biscuit din cel mai popular, un covrig cu gaurã sau numai gaura covrigului. Guvernul munceºte, Guvernul, de doi ani, a adus þara asta în starea în care sondajele au spus cã numai 1% din populaþie poate sã-ºi cumpere ce vrea. Acest Guvern care sfãtuieºte opoziþia cã mai bine sã nu nu mai îndrãzneascã sã critice, ci sã vinã cu idei pentru binele þãrii, acest Guvern a dat aviz negativ la sfârºitul anului trecut unui proiect legislativ exact referitor la cornul ºi paharul de lapte, propus însã sub forma cadru, deci nu am mers în amãnuntele: cine, cum, de unde se obþine laptele. Proiectul nostru a fost pentru acordarea tichetelor de masã copiilor proveniþi din familiile defavorizate ale cãror venituri nu depãºesc salariul minim pe economie. Proiectul a fost iniþiat de subsemnata, împreunã cu alte douã doamne deputate din Partidul România Mare. Respingerea din partea Guvernului a fost motivatã prin lipsa surselor de finanþare, care acum s-au gãsit ºi Ð atenþie! Ñ spunându-ni-se cã problema ar fi fost rezolvatã de cantinele sociale. Un alt motiv al refuzului a fost cã dacã s-ar da masã copiilor sãraci, acest lucru ar fi o discriminare faþã de ceilalþi, ca ºi cum ar mai exista ºi ceilalþi.

Acum sunt discriminaþi toþi elevii de la clasa a V-a în sus, cãci Guvernul, dupã ce le-a propus iniþial tuturor ”cornul supravieþuiriiÒ, nu ºtie cum sã procedeze, aºa cum ºtiau înainte pânã ºi administratorii grãdiniþelor, cum, de unde, cum sã aducã laptele. Sigur cã este nevoie ºi de o licitaþie electronicã.

Problema pare a fi a transportului laptelui proaspãt de la ºcoli spre sate, de parcã vacile ar paºte în oraº. De ce se prefac atâta guvernanþii cã au grijã de copii când ei nici nu sesizaserã mãcar aceste lipsuri pânã când am fãcut-o noi, cei din opoziþie, respectiv cã ar fi necesar sã se repete metoda utilizatã în anii de crizã ºi de sãrãcie de dupã rãzboi, când copiii erau asistaþi prin lapte ºi unturã de peºte. De ce atâtea discuþii de tarabã în jurul rezolvãrii cornului ºi covrigului ºi gãurii covrigului, când, în toatã lumea, sistemul tichetelor valorice este foarte rãspândit. De altfel, nu înþelegem care este baza legalã prin care s-au gãsit banii ºi de la ce capitol al bugetului provin aceºtia pentru aceastã ofertã socialã, care probabil stã la baza unei ordonanþe de urgenþã a Guvernului. Este oare constituþional, întrebãm, poate fi emisã o ordonanþã de urgenþã când în Parlament a fost depusã în luna iunie, de cãtre subsemnata ºi încã douã colege, un alt proiect de lege cu acelaºi subiect: ”Propunere legislativã pentru modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masãÒ cu referire specialã la ºcolari?

Mulþumesc pentru atenþie.

Costache Mircea

#39032

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am afirmat în repetate rânduri cã în þara noastrã nu existã partide politice ºi mã aºteptam, la anumite niveluri, mai jos, printre cetãþenii noºtri sau printre alþi factori de decizie, din curiozitate mãcar, sã mi se cearã unele explicaþii, pentru cã lucrurile sunt aºa cum sunt ºi probabil cã ar trebui ca la unele luãri de poziþie sau la unele afirmaþii, voit riscante sau nu, cineva sã se sesizeze.

De ce consider eu cã în þara noastrã, de 12-13 ani, nu se manifestã formaþiuni politice, partide politice? Pentru cã, pretutindeni în lume, aceste grupãri au doctrine, au ideologii, au concepte economice, sociale, opereazã cu idei ºi mãsuri practice care au la momentul potrivit o finalitate. Pretutindeni unde guverneazã

formaþiuni social-democrate se vãd în societãþile respective semnele, urmãrile clare ale punerii în operã a unor programe inspirate de doctrine social-democrate. Acolo unde guverneazã liberalii se percep în viaþa societãþilor respective urmãrile punerii în operã a unor programe liberale. Acolo unde guverneazã creºtin-democraþii, acolo unde guverneazã alte doctrine ºi ideologii, mai mult sau mai puþin, dar oricum, în viaþa comunitãþilor respective se percep semnele acelor demersuri.

Ceea ce se observã cu ochiul liber în societatea româneascã nu se afirmã public dar, între cetãþeni, aceasta este o constantã a discuþiilor de zi cu zi ºi a percepþiilor ºi a constatãrilor individuale ale unor grupuri mai mari sau mai mici, tot ce se întâmplã în societatea româneascã nu seamãnã nici a social-democraþie, nici a orientare socialistã, nici a mãsuri liberale, nici a creºtindemocraþie, nu se vãd în mod real semnele punerii în operã ale unor programe care sã aibã la bazã doctrine ºi ideologii articulate, aºa cum sunt ele afirmate public la numirea cabinetelor respective ºi la aprobarea de cãtre Parlament a programelor de guvernare.

Ce se vede în societatea româneascã ºtie toatã lumea: mafie generalizatã, decadentism generalizat care paralizeazã orice iniþiativã curatã, demersuri social-umane care sã justifice efortul de a aduce la cârma þãrii formaþiuni, guverne, personalitãþi, programe, concepte. Tot ce se vede în societatea româneascã; hoþie, tâlhãrie, mafie, aranjamente de la cele mai mici pânã la cele inimaginabile, pânã la cele care depãºesc graniþele þãrii ºi se angreneazã cu forþe obscure care concurã la rãul planetar.

Existã în þara noastrã semnele clare cã nu au guvernat ºi nu guverneazã formaþiuni politice nici de stânga, nici de centru ºi nici de dreapta, ci grupuri mafiote care au ruinat curând o þarã. De aceea poate cã este bine sã ne aducem aminte câte o referire culturalã uitatã, ca aceea a lui Emil Cioran, care spunea cã atunci când consideri cã totul e pierdut, cã totul e în zadar, abia din acel moment eºti absolut liber sã încerci totul. Trebuie sã vinã cineva sã stopeze jaful, hoþia, mafia, tâlhãria, dupã care sã vinã alþii într-o þarã în care s-a instaurat primatul legii, ordinea, sã vinã cineva ºi sã facã filozofie ºi sã aplice doctrine social-democrate, liberale, pe care le doresc cetãþenii la un moment dat.

Apare din când în când în viaþa noastrã social-politicã ºi culturalã câte o figurã care sperie copiii netrimiºi la culcare la vreme, aºa cum se întâmplã în ultima vreme cu figura unui fost prim-ministru, un gângav politic celebru care începe din nou sã dea soluþii, sã-ºi declare averea, dupã ce fiica lui studiazã pe undeva prin America, dupã ce a dijmuit dupã bunul plac, nu singur, banii sindicatelor. Este ºtiut cã în contul U.G.S.R.-ului, la momentul 22 decembrie 1989, existau 4,7 miliarde lei, atunci când cuvântul miliard nu fãcea încã parte din fondul principal de cuvinte al limbii române, 1,8 milioane dolari ºi alte valute. A moºtenit aceastã avere colosalã, a afirmat public ºi pe la televiziune ºi pe unde mai putea cã va repara case de culturã, va face nu ºtiu ce mari minuni cu ei. Nu s-a fãcut absolut nimic, banii au luat drumuri numai de ei ºtiute, a ajuns, cu acest suport colosal, un gângav politic a ajuns premier, a ajuns primar general ºi probabil cã acum vrea sã conducã ºi vreo galaxie proprie cu periscopul pe care-l roteºte prin faþa ecranelor.

Ar fi momentul sã se trezeascã cineva ºi sã încerce sã promoveze o selecþie a programelor ºi a eventualelor alternative, pentru cã starea de lucruri din þarã, oricât ar cosmetiza-o cineva mai dând doi biscuiþi la douã vile, când îºi mai construieºte cineva un ponton, mai dã un pahar cu ceai dacã îºi mai face 7 gipuri în faþa vilelor, mai dã în contrapartidã iar o napolitanã sau o eugenia, deci pe principiul acesta nu se poate ajunge, din nefericire, nicãieri. Sã vinã cei care sunt în stare sã întroneze ordinea ºi legea în stat, pentru cã ceea ce se întâmplã acum, inclusiv teatrul de marionetã pe care-l jucãm noi zilnic, aici, fãrã nici un fel de finalitate, reprezintã un drum al pierzaniei pentru naþiunea românã, oricât de mari vi s-ar pãrea cuvintele care vi se spun.

Mulþumesc.

Anghel Stanciu

#44203

Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat auditoriu,

Unele dintre componentele ºi prevederile fundamentale ale reformei sistemului educaþional ºi de formare profesionalã a tinerelor generaþii din România, bine ºi clar precizate în Legea învãþãmântului nr. 84/95, modificatã ºi completatã, au rãmas la stadiul prevederilor declarative, fãrã a fi aplicate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi de organismele sale, cu consecinþe negative asupra acþiunilor de perfecþionare a sistemului ºi de aliniere a aquis-ului comunitar.

Comisia pentru învãtãmânt, ºtiinþã tineret ºi sport a Camerei Deputaþilor, sesizând inadvertenþa ºi consecinþele limitãrii învãþãmântului general obligatoriu primar ºi gimnazial la 8 clase, situaþie contradictorie faþã de prevederile legii ºi a ceea ce se petrece în Europa, a sesizat organele de conducere ale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi a organizat, în perioada 26Ñ29 august, analiza ºi dezbaterea stãrii de fapt, luând în discuþie motivaþiile ºi propunerile M.E.C.

Recunoscând legitatea ºi necesitatea de organizare a învãtãmântului obligatoriu la 9 clase, aºa cum prevede Legea învãþãmântului ºi aºa cum este organizat în 60% dintre þãrile europene, restul fiind organizate pe 10Ñ12 clase, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, fãrã sã declare responsabilitatea inaplicãrii legii, a venit cu o soluþie de compromis, facilã ºi tardivã, care constã, pentru acest an ºcolar, în urmãtoarele: transformarea grupei mari pregãtitoare din cadrul grãdiniþei, învãþãmânt preºcolar, în clasã pregãtitoare a învãþãmântului primar, inclusã ºi echivalatã cu clasa I a învãþãmântului obligatoriu. Menþionãm cã aceastã grupã pregãtitoare funcþioneazã ºi în prezent, conform legii, structurarea învãþãmântului gimnazial pe duratã de 5 ani la finalizarea programului, se pare în 2012.

Dezbaterile în cadrul comisiei au scos în evidenþã, cu accepþiune unanimã, urmãtoarele: propunerea M.E.C. este

nefundamentatã ºi reprezintã o soluþie facilã ºi formalã prin care, spre deosebire de tradiþia învãþãmântului românesc, clasa I primarã nu mai începe cu abecedarul, ci cu trecerea, dupã spusele unor ziariºti, ”de la oliþã direct la peniþãÒ.

Propunerea M.E.C. contravine legii ºi ordinelor ministeriale anterioare privind termenele de începere ºi finalizare, modificãrile de curriculum, manuale, continuitatea gimnaziului, liceului etc., ca lucrãri de bazã pentru realizarea învãþãmântului obligatoriu de 9 ani.

Învãtãmântul obligatoriu de 9 clase este necesar, ºi M.E.C. are obligatia dar ºi posibilitãþile de organizare ºi aplicare a _curriculum_ -ului pentru învãtãmântul general obligatoriu de 10 ani în orice moment al actualitaþii. Este normal ºi benefic ca învãþãmântul obligatoriu sã înceapã la vârsta de 6 ani ºi sã se finalizeze la vârsta de 16 ani, adicã 10 clase obligatoriii. Soluþia este conformã cu Convenþia Internaþionalã la care România este parte privind drepturile copilului ºi vârsta de includere în muncã.

Comisia a hotãrât ca pe baza discuþiilor ºi concluziilor rezultate sã se reia dezbaterile împreunã cu M.E.C. într-o urmãtoare ºedinþã.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Sperãm cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii îºi va revizui poziþia faþã de reforma învãþãmântului ºi, în baza studiilor deja elaborate, sã se angajeze în forþã în a depãºi actualele limite, trecând la realizarea unei forme reale, în concordanþã cu angajamentele României de aderare ºi armonizare a legislaþiei cu þãrile membre ale Consilului Europei.

Vã mulþumim pentru atenþie.

Valentin Vasilescu

#47839

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã cum cunoaºteþi majoritatea dintre dumneavoastrã înainte de 1989 exista o concepþie unitarã privind lucrãrile de hidroamelioraþie, având ca principalã funcþiune apãrarea vieþii ºi bunurilor cetãþenilor ºi, ca funcþiune secundarã, pregãtirea teritoriului ºi populaþiei pentru apãrare. Având în vederea aceastã funcþie secundarã, dar ºi consecinþele produse de dezastre naturale, precum întreruperea desfãºurãrii normale a activitãþiilor zilnice, practic siguranþa activitãþilor în zone întinse de pe teritoriul României, punerea în practicã a acestor planuri de îmbunãtãþiri funciare ºi de regularizare a cursurilor de apã, deci aceastã punere în practicã, era supravegheatã ºi coordonatã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii.

Vã amintiþi foarte bine cum, într-o anumitã perioadã de timp, canalele de irigaþii din vestul þãrii au fost considerate obiective care trebuiau distruse pentru cã aveau o orientare prioritarã ºi, probabil, la rãzboi puteau fi folosite drept aliniamente de contraatac, obstacole antitanc redutabile. S-au distrus aceste lucruri, s-au distrus nu numai în Transilvania, ci ºi în restul teritoriului României.

Amintiþi-vã, stimaþi colegi, doar de eficienþa cu care au acþionat la înlãturarea efectelor produse de cutremurul din 4 martie 1977 acele formaþiuni de apãrare civilã ºi gândiþi-vã, faceþi o comparaþie dacã astãzi ar mai putea fi posibil aºa ceva. Eu cred cã nu. Cred cã dacã un cutremur ca cel din 4 martie 1977 ar avea loc, ar putea izbucni epidemii care n-ar putea fi controlate, datoritã haosului care domneºte în ceea ce priveºte acel segment de apãrare civilã, care practic a fost desfiinþat.

Printr-un aberant concurs de împrejurãri, fosta guvernare, cea din 1996-2000, a început transferarea unitãþilor, nucleelor, de fapt, de unitãþi de apãrare civilã de la M.Ap.N. la Ministerul de Interne, pentru ca acum, o datã cu demilitarizarea unei pãrþi din Ministerul de Interne, apãrarea civilã, ca ºi pompierii militari, sã fie transferaþi la administraþia publicã localã cu fonduri insuficiente ºi cu mijloace învechite, fãrã nici un fel de investiþii pentru ei. Rezultatul este vizibil ºi-l puteþi observa ºi dumneavoastrã, canalele de irigaþii s-au colmatat, instalaþiile de pompare au dispãrut, capacitãþile de acumulare a surplusurilor de apã sunt inexistente, lucrãrile de artã, precum podurile, viaductele, barajele au fost lãsate în paraginã. Nimeni nu a fost tras la rãspundere pentru acest jaf ºi dezinteres în acest domeniu. Însã pagubele ºi pierderile de vieþi omeneºti au devenit ceva obiºnuit, ca urmare a calamitãþilor naturale, ºi anual se înregistreazã asemenea lucruri, iar autoritãþile alocã sume importante de bani doar pentru înlãturarea efectelor lor.

Pãrerea mea este cã acest lucru se datoreazã haosului care caracterizeazã guvernarea Adrian Nãstase, care nu are o concepþie sãnãtoasã în ceea ce priveºte prevenirea acestor dezastre naturale, alocarea unor sume suficiente astfel ca aceste lucruri sã nu se mai întâmple la acelaºi nivel la care noi observãm cã se întâmplã astãzi ºi la consecinþele pe care le înregistrãm. Eºalonând în timp aceste lucrãri de hidroamelioraþii, acordând importanþa pe care ar merita-o, asta, apropo de sloganul partidului aflat la conducere ”Acum mai aproape de oameni, împreunã cu oameniÒ, pentru cã important este ca viaþa oamenilor sã fie salvatã, ca bunurile lor sã fie protejate, deci gândindu-ne la lucrurile acestea, poate cã ar fi mai important acest lucru decât orice alte lucruri pe care le visãm noi: integrãri în NATO, integrãri extragalactice sau ºtiu eu ce alte lucruri de genul acesta, pentru cã fãrã o concepþie foarte serioasã în privinþa stopãrii degradãrii acestor obiective, care împiedicã dezastrele sau producerea unor dezastre naturale, efectele acestora, vom constata cã ºi prin aceste dezastre noi reuºim sã ne împuþinãm nu numai prin înfometare, ci ºi prin scãderea nivelului de trai.

Vã mulþumesc.

Valer Dorneanu

#52153

Deschid a doua parte a ºedinþei de astãzi în plen, destinatã dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi. Vã anunþ cã din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 271, sunt absenþi 73, dintre care 26 de deputaþi participã la alte acþiuni parlamentare.

Aº vrea ca înainte de a vã prezenta informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent sã repar o omisiune a zilei de ieri, când, trecând în revistã lucrurile pozitive întâmplate în trecuta sesiune, am omis ºi un eveniment sportiv: echipa noastrã de tenis a ocupat locul II în Campionatul European ºi se cuvenea sã-i felicitãm. Stãm mai bine ca la fotbal, în orice caz.

În continuare, vã prezint informarea cu privire la iniþiativele înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

Vreau sã vã spun cã în timpul vacanþei parlamentare s-au strâns foarte multe, sunt 67, lista aceasta, însumând 29 de pagini, vã va fi comunicatã.

Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, primit de la Guvern (352/2002).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

03 · other

Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2002 pentru ratificarea

1 discurs

<chair narration>
#54820
3. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2002 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la salarizarea personalului din învãþãmânt, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 iunie 2002 (365/2002).
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret si sport, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
4. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române nr. 21/1991, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 iunie 2002 (366/2002).
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, ºi pentru avize, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.
Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
5. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2002 privind efectuarea recensãmântului general agricol din România, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 iunie 2002 (367/2002).
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administratie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
6. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2002 privind încheierea de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor a contractelor de vânzare-cumpãrare pe termen lung, privind masa lemnoasã, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 iunie 2002 (368/2002).
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

08 · Dezbatere proiect de lege · respins

Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)

116 de discursuri

Neculai Grigoraº
#94936
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2002, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de cãtre Guvern. Este o lege ordinarã; propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#95305
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
Dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi apoi a ordonanþei de urgenþã.
La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
- La cuprinsul articolului unic nu sunt obiecþiuni. Votat în
- unanimitate.
Titlul ordonanþei de urgenþã? Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.
Art. 1 din ordonanþa de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.
Art. 2. Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.
Îmi permit sã amintesc reprezentanþilor televiziunilor regulamentul pe care tocmai l-am comunicat ºi care a fost convenit cu preºedinþii redacþiilor. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar. Îl
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)
Neculai Grigoraº
#96760
În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2002, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca proiectul Legii sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei în forma prezentatã. Suntem, de
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/13.IX.2002
asemenea, în prezenþa unei legi ordinare, vã propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#97259
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Vã mulþumesc.
Mi-aº permite sã întrerup puþin discuþiile pe marginea acestui proiect pentru a anunþa iniþiatorul de la punctul 8 sã fie în salã: propunerea legislativã privind finanþarea activitãþii partidelor politice, pentru cã o sã luãm în curând acest proiect de lege.
La Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 81 sunt probleme prealabile? Nu sunt.
Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei în cadrul timpilor propuºi ºi aprobaþi de cãtre dumneavoastrã. La titlul ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate.
Articol unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanþei de urgenþã? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. În consecinþã,
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)
Neculai Grigoraº
#98777
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2002 Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei, în forma prezentatã. Suntem în prezenþa unei legi ordinare, vã propunem timp total pentru dezbateri 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#99238
Sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã sunt intervenþii prealabile? Nu sunt.
La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanþei aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat titlul în unanimitate.
La cuprinsul articolului unic dacã aveþi obiecþiuni referitor la proiectul legii? Nu sunt.
Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei de urgenþã? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 4. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 5. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Parcurgând textele proiectelor de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã, supun proiectul legii votului dumneavoastrã final, cu precizarea cã este o lege cu caracter ordinar, art. 74, alin. (2) din Constituþie.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitatea celor prezenþi, 271 voturi.
Urmãtorul proiect este cel pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Turcia în domeniul securitãþii sociale.
Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte acest proiect. Aveþi cuvântul, domnule ministru!
Doamna Smaranda Dobrescu, v-aº ruga sã vã luaþi locul cuvenit comisiei care a întocmit raportul de fond.
## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Încheierea Acordului dintre România ºi Republica Turcia în domeniul securitãþii sociale se înscrie în procesul pregãtirii României de aderare la Uniunea Europeanã, reuºind în acelaºi timp sã transpunã ºi prevederile Cartei sociale europene revizuite a Consilului Europei, ratificatã de România prin Legea nr. 74/1999, care statueazã în art. 12 obligaþia pãrþilor de a lua mãsurile necesare în vederea exercitãrii efective a dreptului la securitate socialã pentru a se putea asigura egalitatea de tratament între cetãþenii fiecãrei pãrþi ºi cetãþenii celorlalte pãrþi în ceea ce priveºte drepturile de securitate socialã, acordarea, menþinerea ºi restabilirea drepturilor de securitate socialã prin mijloace precum totalizarea perioadelor de asigurare sau de angajare îndeplinite conform legislaþiei fiecãrei pãrþi. Proiectul Legii are ca obiect de reglementare acordarea indemnizaþiilor pentru incapacitate de muncã, determinatã de boalã obiºnuitã, accident în afara muncii, boli profesionale ºi accidente de muncã, maternitate, invaliditate, bãtrâneþe ºi altele, ºi se aplicã persoanelor care intrã sub incidenþa legislaþiei uneia dintre cele douã pãrþi contractante.
Valer Dorneanu
#102142
Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.
Smaranda Dobrescu
#102251
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare acordarea indemnizaþiilor pentru incapacitate de muncã, determinate de boli obiºnuite sau accidente în afara muncii, de boli profesionale ºi accidente de muncã, maternitate, invaliditate, bãtrâneþe ºi urmaºi, indemnizaþii care se aplicã persoanelor care intrã sub incidenþa legislaþiei uneia sau ambelor pãrþi contractante.
Comisia vã propune aprobarea proiectului de lege, întrucât acordul supus ratificãrii face parte din categoria înþelegerilor internaþionale care, potrivit art. 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, dupã semnare se supun Parlamentului spre ratificare prin lege.
În urma dezbaterii proiectului, în ºedinþa din 9 iulie a acestui an, comisia a propus admiterea fãrã modificãri, cu unanimitate de voturi.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#103161
## Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.
Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.
La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitae.
Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de ratificare a acordului, acord pe care îl gãsiþi în continuarea proiectului de lege.
Aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
Parcurgând textele proiectului de lege, constatãm cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art. 74, alin. (2) din Constituþie. Supun proiectul votului dumneavoastrã.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitatea celor 271 de colegi prezenþi.
Proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului privind protecþia mediului la tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1991. Comisia de administraþie o rog sã-ºi reia locul în banca destinatã comisiilor ºi din partea Guvernului cine prezintã proiectul.
Poftiþi! V-aº ruga sã vã ºi prezentaþi pentru stenogramã.
## **Doamna Cristina Icociu:** _Ñ director general_
## _în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Numele meu este Cristina Icociu, sunt director general al Direcþiei juridice, de audit ºi control din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi am rugãmintea sã fiþi de acord sã adoptaþi astãzi proiectul Legii asupra ratificãrii Protocolului privind protecþia mediului la tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1999.
Prin acest proiect de lege adoptat la Madrid, la 4 octombrie 1991 se urmãreºte protecþia mediului antarctic ºi a ecosistemelor dependente ºi asociate, precum ºi asigurarea unui cadru favorabil cooperãrii internaþionale pe acest teritoriu, din punct de vedere politic, ºtiinþific ºi economic. Protocolul de la Madrid completeazã tratatul asupra Antarcticii, fãrã sã-l modifice sau sã-l amendeze, ºi nu afecteazã drepturile ºi obligaþiile statelor membre, care
Valer Dorneanu
#105540
Vã mulþumesc. Domnul preºedinte Oltean.
Alexandru Sassu
#105612
Vã rog, domnule preºedinte.
Valer Dorneanu
#105673
Vã rog, domnule Sassu.
Alexandru Sassu
#105728
## Domnule preºedinte,
Cred cã începem cu stângul. Este reprezentantul Guvernului... este un director. Cu toatã consideraþia faþã de dânsa ºi cu toatã consideraþia pentru prestaþia dânsei aici, cred cã Guvernul nu trebuie sã fie reprezentat în faþa Parlamentului de un director general, fie ºi cel mai competent director din minister.
Vã rog sã consemnaþi acest lucru ºi sã trasmiteþi ministerului faptul cã din punctul nostru de vedere a fost absent astãzi la dezbaterea noastrã.
Valer Dorneanu
#106244
S-a consemnat obiecþiunea dumneavoastrã, distinse coleg.
Aº ruga reprezenntanþii ministrului pentru relaþia cu Parlamentul sã aibã în vedere aceastã intervenþie. Poftiþi, domnule preºedinte Oltean!
Ioan Oltean
#106475
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã pentru dezbatere ºi avizare în fond cu proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului privind protecþia mediului la Tratatul asupra Antarcticii, tratat care a fost adoptat la Madrid în octombrie 1991.
La întocmirea raportului ºi la dezbaterile ce au avut loc la nivelul comisiei s-a avut în vedere ºi avizul favorabil, emis de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Comisia a apreciat cã proiectul poate fi supus spre dezbatere în forma în care a fost înaintat nouã ºi fiind în prezenþa unei legi care face parte din categoria legilor ordinare vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi spre dezbatere raportul, aºa cum a fost întocmit de cãtre comisia noastrã.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#107353
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã ia cuvântul la dezbateri generale?
Domnul deputat Palade, poftiþi!
Doru Dumitru Palade
#107531
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Nu cã am ceva împotriva proiectului de lege, dar vreau sã reamintesc cã Tratatul asupra Antarcticii la punctul 9 prevedea cã þãrile semnatare pot organiza în acest perimetru staþiuni de cercetãri sau expediþii. Noi am avut de mulþi ani pe agenda Camerei un proiect privind organizarea unor staþii româneºti în Antarctica, a fost respins ºi din faptul cã n-a mai fost urmãrit de cãtre iniþiatori. Aº ruga cu aceastã ocazie sã se consemneze ca Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Departamentul de cercetare, sã reanalizeze aceastã problemã, þinând seama cã o serie de þãri candidate la integrarea în Uniunea Europeanã au organizat astfel de staþii ºi chiar tratatul practic ne îndeamnã, ne recomandã sã trecem la organizarea de staþiuni de cercetare.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#108369
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
Mai doreºte cineva sã intervinã?
Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.
La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
La textul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de ratificare a protocolului, protocol pe care-l aveþi în continuarea proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat articolul unic în unanimitate.
Constataþi, vã rog, cã parcurgând proiectul Legii, urmeazã sã-l
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)
Cornel ªtirbeþ
#109579
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Dezvoltarea democraþiei în condiþiile pluralismului politic presupune existenþa resurselor financiare necesare pentru organizarea ºi desfãºurarea activitãþii politice ºi, mai ales, a campaniilor electorale.
În acest context, una dintre problemele fundamentale ale democraþiei moderne este aceea a finanþãrii partidelor politice ºi a campaniilor electorale.
Funcþionarea partidelor politice impune resurse financiare pentru a asigura spaþiile necesare, dotarea cu echi-
pamente, inclusiv cu mijloace informatizate, la care se adaugã cheltuielile pentru presã ºi telecomunicaþii, cheltuielile de personal ºi cele de investiþii.
În plus, campaniile electorale sunt din ce în ce mai costisitoare, presupun deplasãri, prezenþa presei, întocmirea de studii ºi sondaje de opinie, cheltuieli de propagandã electoralã. Prin urmare, reglementarea juridicã trebuie sã rãspundã acestor exigenþe astfel încât sã permitã, într-un climat de transparenþã ºi de onestitate, asigurarea resurselor financiare necesare unei bune funcþionãri a partidelor politice.
Pe de altã parte, se constatã cã adeseori lupta politicã degenereazã în scandaluri politico-financiare, pe fondul creºterii faptelor de corupþie, precum ºi a fraudelor fiscale.
Iatã de ce reglementarea juridicã trebuie sã fie adecvatã imperativului de a preveni ºi de a combate faptele de corupþie ºi, în special, traficul de influenþã, precum ºi operaþiunile de finanþare ocultã ilegalã a partidelor politice, dat fiind cã toate aceste fenomene negative care se manifestã la periferia vieþii politice sunt de naturã sã zdruncine încrederea cetãþeanului în activitatea partidelor politice ºi sã favorizeze absenteismul politic.
Pornind de la aceste realitãþi, constatând cã, în prezent, legislaþia românã nu asigurã un cadru legislativ adecvat ºi complet, am elaborat prezentul proiect de lege care reglementeazã atât aspectele privind finanþarea partidelor politice, cât ºi cele privind finanþarea campaniilor electorale.
Principalele aspecte de noutate pe care le prezintã acest proiect sunt urmãtoarele:
Valer Dorneanu
#114039
Din partea Comisiei juridice cine prezintã raportul? Domnul deputat Timiº, poftiþi!
Ioan Timiº
#114155
Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor,
În conformitate cu art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu propunerea legislativã privind finanþarea partidelor politice ºi a campaniilor electorale.
Prin aceastã propunere legislativã se urmãreºte asigurarea unui cadru adecvat ºi complet care sã cuprindã într-o reglementare unitarã ºi coerentã dispoziþiile privind finanþarea partidelor politice ºi a campaniilor electorale.
În cuprinsul iniþiativei legislative sunt reglementate distinct principalele modalitãþi de finanþare a partidelor politice în funcþie de surse, ºi anume: finanþarea privatã ºi finanþarea publicã.
De asemenea, sunt prevãzute dispoziþii speciale privind finanþarea în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura caracterul transparent, egal, onest al competiþiei politice, se prevede limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electoralã de cãtre un partid politic sau de cãtre un candidat independent.
Faþã de cele menþionate mai sus, membrii Comisiei juridice au hotãrât în unanimitate ca propunerea legislativã privind finanþarea partidelor politice ºi a campaniilor electorale sã fie supusã spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentele admise, astfel cum rezultã din prezenta anexã care face parte din prezentul raport.
Mulþumesc pentru atenþie.
Valer Dorneanu
#115583
## Mulþumesc, domnule deputat.
La dezbateri generale cine se înscrie? Domnul deputat Boc, domnul deputat Moiº ºi apoi domnul deputat Stoica.
Emil Boc
#115757
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Partidul Democrat va susþine acest proiect de lege ºi-l va vota în consecinþã. De ce? Noi apreciem cã, în momentul de faþã, o importantã sursã a corupþiei o constituie finanþarea netransparentã a partidelor politice. Este
cazul ca într-o reglementare unitarã, transparentã sã reglementãm modalitãþile de finanþare ale campaniilor electorale, controlul acestor finanþãri ºi limitele finanþãrilor în campaniile electorale ºi nu numai.
Acest proiect de lege are avantajul ca, într-o manierã unitarã, sã preia reglementãrile existente în legislaþie, în Legea partidelor politice, precum ºi în alte acte normative ºi sã le ofere un cadru unitar, dar bazat pe principiul transparenþei. În acest sens, putem aminti faptul cã, în cazul donaþiilor primite de la o persoanã fizicã într-un an, un partid politic nu poate primi mai mult de 200 de salarii de bazã minime brute pe þarã, dar nu pot depãºi contravaloarea în lei a sumei de 10.000 de euro.
Sau, în cazul donaþiilor primite de la persoane juridice, avem 500 de salarii minime, dar nu mai mult de 25.000 de euro.
Am dat câteva exemple pentru a sublinia caracterul precis ºi transparent al acestei legi. În acelaºi timp, se reglementeazã pentru prima datã în legislaþia noastrã limitele maxime ale cheltuielilor ce pot fi efectuate de cãtre un partid politic în fiecare campanie electoralã, pe candidat. Este pentru prima datã când se realizeazã acest lucru ºi, drept exemplu, avem 150 de salarii minime brute pe þarã, respectiv 7.500 de euro pentru fiecare candidat la funcþia de deputat ºi senator. ªi exemplele continuã cu ceilalþi demnitari de la nivel local.
În al treilea rând, Partidul Democrat va vota aceastã lege întrucât se introduce un sistem unic, prin mandatarul financiar, în interiorul partidului pentru a gestiona fondurile de campanie electoralã.
Curtea de Conturi este menþinutã în continuare ca instituþia principalã de verificare a modului de cheltuire a banilor în campania electoralã. Aici, Partidul Democrat are nu o obiecþie, ci doar o precizare, în sensul cã nu considerãm oportun în continuare menþinerea controlului fondurilor din campania electoralã prin intermediul Curþii de Conturi. Nu este acum momentul sã punem în vedere aceastã soluþie, ci la revizuirea Constituþiei. Soluþia noastrã este ca în cadrul autoritãþii electorale permanente ce va fi înfiinþatã prin revizuirea Constituþiei sã funcþioneze în interiorul ei o comisie pentru conturi de campanie ºi finanþare politicã; aceastã comisie care va fi formatã din trei membri desemnaþi de Curtea Supremã de Justiþie ºi trei de cãtre Curtea de Conturi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi înnoit sau prelungit, sã verifice exact aceste reglementãri pentru a elimina aceastã problemã a influenþei politicului asupra Curþii de Conturi, cunoscut fiind faptul cã Curtea de Conturi este aleasã de Parlament pentru un mandat de patru ani ºi rãmâne aceastã subordonare politicã.
Valer Dorneanu
#119210
Mulþumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Vasile Moiº, din partea Partidului România Mare.
Vãsãlie Moiº
#119335
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Iniþiativa legislativã este salutarã. Trebuia reglementatã aceastã chestiune a finanþãrii partidelor, dar, din punctul nostru de vedere, existã în acest moment un vid de reglementare în acest domeniu politic. În nici o lege nu este reglementatã problema fuziunii partidelor politice, constituirea alianþelor postelectorale ºi preelectorale ºi toate celelalte chestiuni legate de partidele politice.
De aceea, aceastã iniativã legislativã, chiar dacã este ea salutarã, nu face altceva decât sã sporeascã confuzia. Din punctul nostru de vedere, apreciem cã printr-un proiect de lege unitar trebuie modificatã Legea nr. 27/1996 a partidelor politice ºi aici sã se gãseascã sediul materiei unde sã fie reglementate toate problemele legate de partidele politice. Cârpind nu ajungem nicãieri, doar sporim haosul legislativ.
Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva iniþiativei legislative.
Valer Dorneanu
#120344
Domnul deputat Valeriu Stoica, din partea Partidului Naþional Liberal.
Valeriu Stoica
#120447
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Este, fãrã îndoialã, un moment important în evoluþia raporturilor dintre majoritate ºi opoziþie. Este un moment important pentru cã acesta este al doilea experiment benefic în care o iniþiativã a opoziþiei este însuºitã în cea mai mare parte ºi de majoritate, amendamentele care au fost fãcute ºi din partea majoritãþii ºi din partea altor partide de opoziþie sunt, de fapt, tocmai expresia acestei înþelegeri comune, a unei necesitãþi a sistemului politic din România de astãzi.
Se vorbeºte foarte mult despre corupþie. Astãzi, clasa politicã româneascã face dovada cã acþioneazã în sensul combaterii corupþiei printr-un act politic excepþional. Acest proiect de lege privind finanþarea partidelor politice este un moment de cotiturã în modul în care clasa politicã înþelege sã reacþioneze împotriva corupþiei.
Se spune despre corupþie cã este cel mai periculos dintre monopoluri. Este într-adevãr aºa. Corupþia este cel mai periculos dintre monopoluri pentru cã introduce atât în sistemul economic, cât ºi în sistemul politic cea mai mai puternicã disfuncþionalitate. Dacã vorbim de o competiþie onestã ºi în economie ºi în politicã, ea devine neonestã în momentul în care, prin intermediul sistemului de finanþare a partidelor politice, ºi am în vedere mai ales mijloacele nelegale de finanþare a partidelor politice, se înlãturã tocmai echitatea în competiþia politicã.
Mai mult decât atât, acest monopol al corupþiei, care are rãdãcina cea mai puternicã în sistemul de finanþare a
partidelor politice, înlãturã, practic, în bunã mãsurã, libertatea la care este îndreptãþit fiecare dintre noi, fiecare cetãþean al României. Pentru cã, mai ales prin corupþia care se manifestã la nivelul sistemului de finanþare a partidelor politice, fiecare cetãþean, fiecare contribuabil este practic pãgubit. În plus, acest sistem de corupþie la nivelul finanþãrii partidelor politice înseamnã o perturbare gravã a sistemului de alocare a resurselor. Mai ales într-o þarã în tranziþie cum este România, într-o þarã sãracã cum este România, cheltuirea iraþionalã a resurselor, ºi aºa puþine, înseamnã o dovadã de iresponsabilitate.
Valer Dorneanu
#125439
Mulþumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. are cuvântul domnul deputat Ervin SzŽkely.
Apoi se pregãteºte, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Traian Dobre.
SzŽkely Ervin-Zolt‡n
#125677
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România va vota favorabil pentru aceastã iniþiativã legislativã, având în vedere cã ea statueazã trei principii cu care noi suntem de acord: principiul unei finanþãri raþionale a partidelor politice care, pe de o parte, scuteºte aceste partide de obligaþia de a cãuta fonduri din alte surse decât cele prevãzute de lege, pe de altã parte, asigurã transparenþa cheltuirii acestor fonduri. ªi acesta este al doilea principiu: opinia publicã, contribuabilii au dreptul sã ºtie cum au fost cheltuiþi acei bani care, practic, au fost plãtiþi din buzunarul lor.
În al treilea rând, iniþiativa legislativã asigurã caracterul unitar al finanþãrii partidelor politice, cu care iarãºi suntem de acord, pentru cã este de nedorit ca partidele politice, formaþiunile politice sã aibã mai multe surse de finanþãri care, pânã la urmã, nu mai pot fi controlate.
Având în vedere aceste considerente, noi vom susþine adoptarea iniþiativei legislative. Cu toate acestea, trebuie sã amintim cã dintr-o eroare regretabilã, în raportul comisiei s-a strecurat o eroare, ºi anume eliminarea din textul legii a sintagmei ”formaþiuni politiceÒ.
Având în vedere cã formaþiunile politice existã ºi sunt reglementate în Legea partidelor politice care este legea de bazã a acestui domeniu ºi în Legea electoralã figureazã aceastã sintagmã, considerãm cã este necesar ca ºi aceastã lege sã se refere nu numai la partidele politice, dar ºi la formaþiunile politice, care ºi ele trebuie sã respecte prevederile acestui act normativ. Însãºi iniþiativa legislativã în mod indirect recunoaºte acest lucru atunci când în art. 7 vorbeºte despre formaþiuni nepolitice. Evident, dacã existã formaþiuni nepolitice, trebuie sã existe ºi formaþiuni politice.
Cu acest considerent pe care-l vom susþine în cursul dezbaterilor pe articole, U.D.M.R. va vota favorabil adoptãrii acestei iniþiative legislative. Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#127690
Domnul deputat Traian Dobre, din partea Partidului Social-Democrat.
Traian Dobre
#127790
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Fãrã discuþie cã aceastã lege este o lege deosebit de importantã ºi, din acest punct de vedere, Grupul Partidului Social Democrat susþine propunerile Comisiei
permanente de buget, finanþe. Aº vrea doar sã scot în relief câteva idei pe care vreau sã le accentuez pentru deosebita lor importanþã. În aceastã propunere legislativã se urmãreºte în primul rând asigurarea unui cadru legislativ ºi complet care sã cuprindã într-o reglementare unitarã ºi coerentã dispoziþiile privind finanþarea partidelor politice ºi a campaniilor electorale.
În al doilea rând, aº vrea sã remarc faptul cã în cuprinsul iniþiativei legislative sunt reglementate distinct principalele modalitãþi de finanþare a partidelor politice în funcþie de sursã, ºi anume o finanþare privatã ºi una publicã, deci pe banii contribuabililor.
În al treilea rând, meritã remarcat, de asemenea, dispoziþiile speciale privind finanþarea în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura caracterul transparent, egal ºi onest al competiþiei politice, se prevede limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electoralã de cãtre un partid sau de un candidat.
ªi nu în ultimul rând meritã subliniat cã în cuprinsul propunerii legislative s-au mai prevãzut, pentru prima datã, ºi sancþiuni pentru încãlcarea dispoziþiilor legale în materia finanþãrii partidelor politice ºi a campaniei electorale, avându-se în vedere faptul cã, în lipsa unor asemenea sancþiuni, normele instituite ar rãmâne pur declarative.
Partidul Social Democrat susþine aceastã propunere legislativã.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#129420
Mulþumesc.
Dacã mai doreºte cineva sã intervinã, stimaþi colegi? De fapt au vorbit reprezentanþii tuturor grupurilor parlamentare.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul ºi raportul comisiei.
La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu. Adoptat în forma iniþialã.
Titlul capitolului I. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în forma iniþialã.
La art. 1 alin. 1 ºi alin. 2 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã. Adoptat în forma iniþialã.
La art. 2, de asemenea, comisia n-a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Votat în formula iniþialã.
Art. 3 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nici comisia n-a avut amendamente. Votat în formula iniþialã.
La art. 3 alin. 2 vã rog sã observaþi amendamentul 1 al Comisiei juridice. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul comisiei? Nu aveþi. Adoptat amendamentul. Se modificã în mod corespunzãtor alin. 2 de la art. 3.
Art. 3 alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastrã. Votat în formula iniþialã.
În consecinþã, art. 3 se adoptã cu alin. 2 modificat. Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul Secþiunii I de la capitolul II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formula iniþialã.
Art. 4 alin. 1, vã rog sã observaþi amendamentul 2. Da, poftiþi, domnule deputat!
M‡rton çrp‡d-Francisc
#130847
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Iatã primul articol în care apare aceastã eliminare propusã de comisie, eliminare conform cãreia acele formaþiuni politice care nu sunt înregistrate ca partide politice, dar iau parte în campaniile electorale, ºi ºtim cã existã asemenea formaþiuni politice, de exemplu organizaþiile minoritãþilor naþionale, pot sã-ºi finanþeze aceste campanii fãrã sã se supunã acestor legi.
Ca atare, noi vã solicitãm sã rãmânã aºa cum a propus iniþiatorul, ºi sintagma ”formaþiune politicãÒ, care existã ºi în alte legi ºi în Legea partidelor politice, cum s-a mai spus, a fost reintrodusã în varianta aprobatã de Camera Deputaþilor. Ca atare, sã renunþaþi la aceastã modificare.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#131620
Domnul deputat Timiº, din partea comisiei... Numai puþin, domnule Timiº, vorbiþi în nume propriu sau din partea comisiei? Staþi atunci sã vorbeascã ceilalþi colegi ai noºtri care doresc intervenþii în numele grupurilor sau în nume personal.
Domnul deputat Vasile Moiº.
Vãsãlie Moiº
#131922
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Chestiunea a fost discutatã pe toate pãrþile la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi pe bunã dreptate s-a acceptat acest amendament, pentru cã în acest moment trebuie clarificatã situaþia celor care beneficiazã ºi care pot sã primeascã subvenþii, atât private, cât ºi de la bugetul statului, pentru activitãþi politice.
Prin acest amendament acceptat de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi se lãmureºte treaba. Numai partidele politice pot sã beneficieze de aceste subvenþii, nu ºi organizaþiile, pentru cã dacã se lasã textul iniþial al art. 4 atunci existã posibilitatea ca unele formaþiuni politice sã se declare când politice, când nepolitice, sã beneficieze de drepturi ca formaþiuni politice atunci când este cazul, iar în alte situaþii, în alte împrejurãri sã se metamorfozeze precum cameleonul ºi sã beneficieze de alte drepturi.
De aceea, mi se pare cã textul propus de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi înlãturã orice fel de posibilitãþi de interpretare, rãmân ca subiecte doar formaþiunile care se intituleazã partide, nu ºi formaþiunile politice.
De aceea, noi considerãm cã amendamentul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi este în concordanþã pânã la urmã cu spiritul legislaþiei europene ºi cã în aceastã formulã trebuie adoptat art. 4.
Valer Dorneanu
#133292
Cine mai doreºte sã intervinã? Domnul deputat Timiº.
Ioan Timiº
#133377
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Noi susþinem amendamentul propus de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, în sensul de a se pãstra sintagma ”partid politicÒ în loc de ”formaþiune politicãÒ, pentru motivul cã formaþiunea politicã nu este definitã în legislaþia româneascã în vigoare, apoi partidul politic este consacrat de Constituþia României ºi în plus de toate acestea, pentru a da satisfacþie celor care contestã acest punct de vedere, este cã în Legea electoralã ºi în Legea partidelor politice formaþiunea politicã este asimilatã partidului politic. Deci se acoperã ceea ce doresc cei care ne contrazic. ªi, în consecinþã, vã rog sã fiþi de acord cu pãstrarea sintagmei ”partid politicÒ.
Valer Dorneanu
#134133
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Efectuându-se dezbaterile cu privire la acest amendament urmeazã sã-l
Vot · approved
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)
105 pentru
Valer Dorneanu
#134688
Cu 105 voturi pentru, 14 împotrivã ºi 9 abþineri, s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la formularea art. 4 alin. 1.
La art. 4 alin. 2 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Adoptat în formula iniþialã.
La alin. 3 de la art. 4 vã rog sã urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Domnul deputat Moiº.
Vãsãlie Moiº
#135058
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
De aceastã datã trebuie sã spun cã amendamentul propus de Comisia juridicã este anticonstituþional. Potrivit Constituþiei, moneda naþionalã este leul. Orice trimitere la altã monedã, inclusiv la euro, atâta timp cât noi nu suntem membri ai Uniunii Europene ºi în România nu este monedã oficialã euro, orice trimitere este neconstituþionalã.
Prin urmare, susþinem textul iniþial propus de iniþiator ºi nu putem fi de acord cu textul propus de Comisia juridicã, atâta timp cât încalcã prevederile constituþionale.
Valer Dorneanu
#135645
Domnul deputat Stoica ºi apoi din partea comisiei.
Valeriu Stoica
#135728
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Punctul de vedere al iniþiatorilor este în sensul menþinerii textului iniþial, urmând sã se respingã amendamentul fãcut la Comisia juridicã. ªi iatã de ce: nu este numai chestiunea pe care a ridicat-o distinsul reprezentant al Partidului România Mare, este ºi o chestiune care þine de abordarea raþionalã a finanþãrii partidelor politice ºi la început am fãcut un apel în favoarea acestei abordãri raþionale.
Ce este de neprimit în amendamentul comisiei? Nu numai faptul cã se exprimã în euro acest plafon, dar baza de calcul pentru acest plafon este un salariu de 50 de euro pe lunã.
Cred cã dacã studiem cu atenþie programul partidului de guvernare o sã constatãm cã ambiþiile Partidului Social Democrat în ce priveºte veniturile în România sunt mult mai mari. Ele nu se opresc la 50 de euro pe lunã! Iatã de ce, aceastã plafonare este nejustificatã. Sperãm cã în anii urmãtori salariile vor fi mai mari în România, veniturile vor creºte.
Iatã de ce cred cã textul aºa cum era iniþial era binevenit.
În al doilea rând, este de neprimit în acest amendament tocmai ideea pe care o spuneam mai devreme: existã o tendinþã de abordare demagogicã sub imperiul opiniei publice ºi al mass-media, în sensul de a reduce cât mai mult aceste cheltuieli pentru partidele politice ºi campaniile electorale. Dacã dorim sã nu ocolim legea ºi sã nu recurgem la mijloace nelegale pentru finanþarea partidelor politice este bine sã rãmânã textul aºa cum a fost propus de iniþiatori.
Iatã de ce, în concluzie, vã propunem sã respingeþi amendamentul comisiei.
Valer Dorneanu
#137366
Domnule deputat, de ce vã referiþi la 50 de euro pentru cã vãd aici 5.000 de euro? Aþi fãcut o împãrþire lunarã sau ce aþi fãcut?
Valeriu Stoica
#137528
Da, pentru cã aici se spune cã suma cotizaþiilor nu poate depãºi 100 de salarii de bazã minime brute pe þarã ºi aceasta a fost baza: 100 înmulþit cu 50, dupã calculul meu, automat 5.000, cât aþi spus dumneavoastrã.
Valer Dorneanu
#137775
Trimiterea la euro care s-a fãcut la 5.000 ºi aceasta era nedumerirea mea.
Cine doreºte sã mai intervinã? Domnul deputat Timiº, din partea Comisiei juridice.
Ioan Timiº
#137966
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Susþin punctul de vedere al comisiei, atât pentru rigoarea textului, dar ºi pentru faptul cã noi pãstrãm tex-
tul iniþial al autorilor acestei iniþiative legislative, în sensul cã suma cotizaþiilor plãtite de o persoanã într-un an poate fi pânã la 100 de salarii minime brute pe þarã, dar ca sã limitãm orice altã posibilitate de a se depãºi aceastã sumã am fixat un prag, sigur, este adevãrat în euro, dar am pãstrat un prag în euro ca monedã de referinþã. Deci orice tranzacþie Ð are dreptate colegul nostru Moiº Ð pe teritoriul României în mod normal se face în lei, nu în euro, dar moneda menþionatã aici este doar ca valoare de referinþã, pentru mai multã claritate ºi pentru mai multã transparenþã.
În consecinþã, vã rog sã votaþi textul propus de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Valer Dorneanu
#138840
Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi!
M‡rton çrp‡d-Francisc
#138919
Eu am înþeles susþinerea comisiei legatã de aceastã problemã financiarã, numai cã este o contradicþie în text. Modificaþi atunci: nu 100 de salarii minime, ci 83, cât rezultã din 5.000 de euro. Deci readucem la 83. Adicã astãzi 100 de salarii minime sunt mai multe, calculat la valoarea cursului actual al euro, decât cele 5.000 de euro propuse de dumneavoastrã. Deci astãzi acest text deja este depãºit. Ca atare, ori euro îl aduceþi la salariul minim de astãzi, ori numãrul salariilor minime îl aduceþi la cursul de astãzi al euro, ori cel mai normal ºi conform Legii finanþelor din România, cel mai just este eliminarea euro, pânã când vom trece la acea monedã, sperãm cât mai repede.
Nu se justificã într-un text douã pãrþi care se contrazic. Ori modificãm una dintre cele douã, ori o eliminãm pe cea de-a doua, propunere pe care o susþin. Deci, varianta iniþiatorului.
Valer Dorneanu
#139833
Mulþumesc, domnule deputat.
Rog comisia sã se pronunþe cu privire la aceste aspecte ºi iniþiatorul, de asemenea.
Traian Dobre
#139979
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Dacã ne uitãm bine pe text, cele 5.000 de euro nu reprezintã nimic altceva decât aproximativ 100 de salarii minime.
Deci practic discuþia nu are sens, pentru cã este acelaºi lucru.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#140243
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
Procedãm potrivit regulamentului ºi vã
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)
Voci din salã
#140791
Nu avem cvorum!
Valer Dorneanu
#140831
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Poftiþi?
## Stimaþi colegi,
Sã nu începem iarãºi... Vã rog sã veniþi ºi sã vã consultaþi cu colegii care au numãrat.
Valer Dorneanu
#141038
La titlul Secþiunii a 2-a, ”DonaþiiÒ, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate în formula iniþiatorului.
La art. 5 alin. 1 urmãriþi amendamentul 4. Aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi. Adoptat amendamentul, se modificã art. 5.
Poftiþi, domnule Stoica! Sã ºtiþi cã m-am uitat la dumneavoastrã în momentul când am întrebat dacã sunt obiecþiuni ºi nu erau.
Valeriu Stoica
#141448
## Domnule preºedinte,
O observaþie prealabilã pentru a confirma noutatea: adevãrul cã nu este important cine voteazã, este important cine numãrã ºi mai ales este important cine anunþã rezultatul votului ºi sper sã existe mai multã rigoare în aceastã privinþã de aici înainte în desfãºurarea procedurii pe marginea acestei legi.
Valer Dorneanu
#141810
Sã înþeleg cã, în mod subtil, spuneþi cã preºedintele a schimbat numãrãtoarea voturilor?
Valeriu Stoica
#141931
Dumneavoastrã sunteþi subtil, domnule preºedinte, ºi prefer sã rãmâneþi la acest nivel de subtilitate în comunicarea noastrã.
Sper, însã, sã nu fie nevoie sã rãmânem pânã la sfârºitul ºedinþei atât de subtili.
Iatã de ce, în legãturã cu amendamentul Comisiei juridice la art. 5 alin. 1, vreau sã afirm tranºant cã dacã se adoptã acest amendament, practic tot sensul acestei reglementãri, aºa cum a fost gânditã de iniþiator, va fi denaturat, pentru cã plafonul propus de iniþiator, de 0,05% este redus prin acest amendament nu cu 10%, nu cu 50%, nu cu 100%, ci de 10 ori. Aºadar, dacã acest amendament se pãstreazã, aceasta înseamnã cã, practic, acceptãm prin hotãrârea noastrã o invitaþie la eludarea legii.
Or, dacã astãzi clasa politicã ºi-a pierdut credibilitatea este în primul rând pentru cã în acest domeniu al finanþãrii partidelor politice legea este eludatã. Este eludatã de toatã lumea. Prefer sã spun eludatã, ºi nu încãlcatã, dar declar ritos cã în momentul de faþã toate partidele politice încalcã reglementãrile în materie.
Or, dacã acest amendament va fi admis, aceasta înseamnã cã, de fapt, doar cosmetizãm reglementarea actualã ºi nu rezolvãm problema cea mai importantã. Spuneam mai devreme cã democraþia costã, ne minþim pe noi înºine dacã noi credem cã reducând acest plafon de 10 ori ne încadrãm într-o limitã rezonabilã a costurilor democraþiei.
Iatã de ce fac un apel, domnule preºedinte, la toþi cei care au fãcut amendamentul acesta sã ºi-l retragã ºi dacã nu ºi-l vor retrage fac un apel cãtre toþi parlamentarii, toþi deputaþii, sã voteze împotriva acestui amendament.
Repet, adoptarea lui înseamnã practic denaturarea sensului acestei reglementãri ºi înseamnã sã acceptãm cã ºi de aici înainte se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat pânã acum: partidele politice vor eluda legea în materia finanþãrii activitãþii lor.
Valer Dorneanu
#143814
Domnul deputat Dobre.
Traian Dobre
#143868
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Ceea ce vã pot spune este cã vorbele, oricât de frumoase ar fi în faþa cifrelor ºi a realitãþii, pentru cã cifrele reprezintã o realitate, pãlesc. Este vorba de o donaþie de 90 de miliarde de lei pentru un partid politic sau o donaþie de 9 miliarde de lei.
Deci fãcând procentul raportat la bugetul României cele douã valori sunt 90 de miliarde de lei donate unui partid sau 9 miliarde. Dumneavoastrã apreciaþi ce este moral ºi ce este bine de donat unui partid. Ori 90 de miliarde, care mie mi se pare o sumã imensã, ori 9 miliarde, care tot este o sumã mare, dar care poate fi acceptatã.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#144562
## Stimaþi colegi,
Vi s-au oferit niºte termeni de comparaþie mai palpabili, dar vã rog sã vã pronunþaþi... Domnul Moiº.
Vãsãlie Moiº
#144716
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Dupã pãrerea grupului nostru, aici este cheia, pânã la urmã, a întregii iniþiative legislative. Dacã acceptãm 0,05 propus de cãtre iniþiator, mi se pare ca fiind o propunere rezonabilã. Nu este cifra absolutã, ci este vorba de un procent care se raporteazã la ceva. Trimiterea la actualul buget al României este irelevantã din punct de vedere al legii, pentru cã iniþiatorii au prevãzut un procent de 0,05. Prin propunerea Comisiei juridice nu se face altceva decât sã se diminueze de 10 ori acest procent. Nu mai vedem unde este raþiunea, atunci, a acceptãrii acestei iniþiative legislative. Grupul nostru parlamentar susþine varianta iniþiatorilor. Nu suntem de acord cu modificarea propusã de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Valer Dorneanu
#145532
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.
Vot · approved
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)
83 pentru
Valer Dorneanu
#146216
Împotrivã? 47 voturi împotrivã, respectiv 19 cu 28.
Abþineri? Cu 83 voturi pentru, 47 împotrivã, nici o abþinere, art. 5 alin. 1 a fost adoptat în formularea comisiei cuprinsã la amendamentul 4.
Articolul 5 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 5.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5 al comisiei? Domnul deputat Valeriu Stoica.
Valeriu Stoica
#146547
## Domnule preºedinte,
Nu vreau sã continuu dialogul subtil, cum spuneaþi dumneavoastrã, pe marginea numãrãrii voturilor, dar eu am constatat cã îi numãraþi ºi pe cei care nu voteazã. Dar dacã aºa este regula la P.S.D., sã fie numãraþi ºi cei care nu voteazã...
Valer Dorneanu
#146842
Credeam cã vreþiÉ mai ales pentru un distins jurist ca dumneavoastrã are prevalenþã buna-credinþã, nu reaua-credinþã pe care o evocaþi acum!
Valeriu Stoica
#147015
În aceastã chestiune, domnule preºedinte, nu este vorba de bunã-credinþã, este vorba de o observaþie prin propriile simþuri. Puteþi sã spuneþi doar cã pe mine mã înºalã simþurile mele. Eu pot sã vã spun cã v-au înºelat pe dumneavoastrã simþurile dumneavoastrã. Nu este o chestiune de bunã-credinþã, este o chestiune de percepþie. Am numãrat ºi eu voturile din salã ºi am vãzut câte erau, dar poate cã eu m-am înºelat, pot sã recunosc lucrul acesta, dacã recunoaºteþi ºi dumneavoastrã cã poate v-aþi înºelat, adicã sã ne acordãm reciproc prezumþia de bunã-credinþã în ce priveºte percepþia, prin simþurile noastre, a realitãþii din salã. ªtiþi cã uneori percepþiile sunt înºelãtoare!
Valer Dorneanu
#147730
Poate vã aºezaþi într-o posturã mai panoramicã, pentru a putea vota nu dintr-o parte...
Valeriu Stoica
#147850
Am sã mã strãduiesc sã am o percepþie mai bunã, domnule preºedinte, dar sunt sigur cã pânã la sfârºit nu va fi la fel de bunã ca a dumneavoastrã în ce priveºte numãrul voturilor.
În ce priveºte amendamentul fãcut de Comisia juridicã la art. 5 alin. 2, þinând seama cã a fost votat amenda-
mentul de la art. 5 alin. 1, v-aº propune ca mãcar aici sã rãmânã plafonul de 0,05, pentru cã dacã este vorba de anul în care au loc alegerile, fãrã îndoialã cã aceastã plafonare înseamnã încã o datã Ð ºi spun ”încã o datãÒ Ð o invitaþie la încãlcarea legii. Dar dacã este sã vorbesc în deºert, domnule preºedinte, o voi face pânã la sfârºitul acestei dezbateri.
Valer Dorneanu
#148536
Cine doreºte sã mai intervinã, stimaþi colegi? Domnul Damian Brudaºca din partea P.R.M.-ului, ca sã vã pronunþaþi ºi cu privire la susþinerea Domniei sale.
Damian Brudaºca
#148724
## Domnule preºedinte,
Am înþeles, din intervenþia iniþiatorului, ca ºi din cele ale celorlalte grupuri politice parlamentare reprezetante în aceastã adunare, cã intenþia acestei legi este extraordinar de lãudabilã ºi de profitabilã, în sensul cã se încearcã sã se închidã ”ºurubulÒ corupþiei ºi sã se intre pe fãgaºul legalitãþii ºi în acest domeniu. Ulterior însã aceastã bunã intenþie vãd cã este subminatã chiar din interior ºi chiar de cãtre cei care au gândit acest proiect de lege.
Precedentul moment, respectiv amendamentul de la poziþia 4, precum ºi ºi acesta sunt o dovadã clarã, pe de o parte, cã nu se doreºte ca legea sã producã efectele pe care le-am aºtepta, iar, pe de altã parte, cã se dã girul unor tendinþe de tip populist, în sensul de a se crea în faþa presei o anume imagine de spirit economic, de atenþie faþã de banul public, pentru ca în baza acestei perdele de fum sã se poatã ulterior manipula aºa cum se doreºte. Pentru cã am sentimentul cã nimeni nu doreºte, în actuala formulã, ca legea sã producã într-adevãr efecte ºi ca în România sã existe un control legal asupra modului în care sunt folosiþi banii alocaþi partidelor politice.
Prin urmare, eu nu pot susþine amendamentul comisiei. Revin ºi consider cã cel prezentat în textul iniþial al propunerii legislative ar fi mult mai indicat, pentru cã el concordã cu o realitate cu care ne-am confruntat la toate alegerile electorale de pânã în momentul de faþã.
Dacã partidul de guvernãmânt doreºte sã nu mai planeze asupra sa prezumþia de vinovãþie Ñ nu de nevinovãþie Ñ atunci ar fi bine sã aibã în vedere cu mai multã atenþie ºi cu mai mult, chiar, dacã vreþi, aceºti coeficienþi privind donaþiile pentru activitatea formaþiunilor politice, respectiv a partidelor politice. Mulþumesc.
Valer Dorneanu
#150528
Domnule secretar Leonãchescu, vorbiþi în numele comisiei sau al dumneavoastrã personal?
Nicolae Leonãchescu
#150648
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Îmi permit sã fac un comentariu. În toate aceste prevederi în care apelãm la procente din veniturile bugetului de stat în perspectivã se ridicã urmãtoarea problemã. Bugetul creºte în permanenþã, veniturile sã sperãm cã vor creºte ºi ele, ºi acelaºi procent fix la un venit din ce în ce mai mare va însemna o sumã din ce în ce mai mare alocatã acestei activitãþi.
Ne propunem, în permanenþã, sã dezvoltãm aceastã activitate pãstrând procentul sau afectãm valorile altor sectoare productive, de exemplu cercetare, ºi pãstrãm activitatea politicã la un anumit nivel?
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#151313
Domnul deputat Boc, în nume personal, nu al comisiei, deci.
Emil Boc
#151405
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Partidul Democrat susþine varianta inþiatorului, în consecinþã, nu varianta menþionatã în raport, cu amendamentul Comisiei juridice. ªi aº vrea sã dau doar câteva exemple din legislaþia comparatã, pentru a susþine necesitatea elaborãrii unei legi care sã þinã cont de realitãþile concrete, ºi nu de realitãþi virtuale sau dorite de unii sau alþii.
În primul rând cã în legislaþiile altor þãri nu se face referirea la bugetul de stat, ci, interesant, ºi vã dau exemplul din Italia, pentru partide: ”Cheltuielile efectuate de orice partid sau formaþiune politicã nu trebuie sã depãºeascã totalul care rezultã prin înmulþirea sumei de 200 de lire cu numãrul total al locuitorilor din districtele în care ele au candidat pentru Senat sau CamerãÒ.
În acelaºi sens este ºi legislaþia spaniolã, unde se menþioneazã în mod expres faptul cã nivelul cheltuielilor este urmãtorul: ”Nici un partid sau coaliþie nu poate face cheltuieli electorale care sã depãºeascã totalul rezultat prin înmulþirea numãrului de locuitori din circumscripþiile în care acestea au prezentat candidaturi cu suma de 40 de pesetas. La aceastã sumã variabilã se adaugã o sumã fixã de 20 de milioane de pesetasÒ.
Deci, dacã putem observa, aceste legislaþii încearcã sã surprindã realitãþile concrete, pentru a avea cu adevãrat transparenþã. Dacã le vom pune o barierã minimalã, o vom pune, aºa cum sublinia distinsul coleg Stoica, o vom pune pentru a fi încãlcatã fãrã nici un fel de problemã.
Iatã de ce cred cã este nevoie sã facem o lege care sã fie adaptatã atât situaþiei politice din þarã, cât ºi reglementãrilor internaþionale în materie.
Mulþumesc.
Valer Dorneanu
#153092
Domnul deputat Sassu, domnul Timiº, din partea comisiei, ºi, apoi, domnul Valeriu Stoica.
Alexandru Sassu
#153214
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Spiritul acestei legi, când ea a fost iniþiatã de P.N.L. ºi discutatã, cel puþin la nivelul grupurilor parlamentare, era sã se elimine posibilitatea de a cheltui, de a utiliza bani proveniþi din alte surse decât cele legale. A fost ºi o presiune puternicã a opiniei publice pentru a ajunge în
aceastã situaþie, era un alt lucru spus acolo, era pusã în discuþie transparenþa.
Iatã cã în faþã avem douã lucruri: pe de o parte, aceastã idee a legii, pe de altã parte, necesitatea, în faþa realitãþii, de a apela eventual ºi la alte mijloace. Sau, dacã nu, o a treia realitate, cea pe care o constatãm permanent, faptul cã vor exista partide a cãror clientelã, atâta vreme cât sunt la putere (ºi în momentul acesta este cazul P.S.D.-ului) vin ºi alimenteazã conturile partidului ºi deci nu este nevoie de transparenþã, nu este nevoie de bani publici, care se vãd foarte bine ºi pot fi cuantificaþi, ºi partide sãrace care, nefiind la putere, nu au astfel de posibilitãþi. Iatã o metodã prin care puterea se perpetueazã.
Cred cã suntem în faþa unei chestiuni de a pune în discuþie un parcurs democratic al României. Cred cã e bine sã avem transparenþã faþã de toate partidele ºi egalitate de ºanse. Aceastã lege închide aceastã posibilitate ºi deschide posibilitatea perpetuãrii la putere a partidelor care au clientelã ºi care, în momentul în care sunt la putere, au clientelã.
Eu sunt, noi suntem împotriva acestui amendament, cred cã trebuie sã revenim la o situaþie normalã, transparentã, vizibilã ºi în care toate ºansele sã fie egale ºi sã nu votãm în funcþie de banii de care putem face rost atâta vreme cât suntem la putere.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#154929
Domnul deputat Valeriu Stoica.
Valeriu Stoica
#154992
## Domnule preºedinte,
Am solicitat sã revin la microfon pentru a lãmuri o chestiune ºi a evita în felul acesta sã rãmânã fãrã efect intervenþiile remarcabile ale antevorbitorilor mei, întrucât antevorbitorii mei, ca ºi mine, de altfel, au pledat împotriva amendamentului comisiei. Dar a pleda împotriva amendamentului comisiei nu înseamnã a pleda în favoarea textului iniþiatorului.
De ce? Pentru cã a fost modificat deja art. 5 alin. 1 ºi acolo, vrând-nevrând, deocamdatã, cu voinþa dumneavoastrã, a majoritãþii, a fost deja redus de zece ori acest plafon. Or, dacã se pãstreazã textul iniþiatorului înseamnã sã fie dublu faþã de alineatul precedent, 0,01%, exact cât e în textul dumneavoastrã.
Ceea ce am propus eu ca formulã de compromis este ca aici, în alin. 2, sã trecem mãcar plafonul de 0,05, adicã de cinci ori mai mare decât este în momentul de faþã. Dacã punem aici 0,05, am putea corecta mãcar în parte eroarea care s-a fãcut la alineatul precedent.
Valer Dorneanu
#155990
Domnul deputat Timiº.
Ioan Timiº
#156044
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Este clar cã partidele politice trebuie finanþate, dar ele nu trebuie sã fie finanþate atât de mult din bugetul de stat, nu le transformãm în fonduri de investiþii. Prin aceastã lege încercãm sã asigurãm transparenþã ºi eliminarea abuzurilor. Nu înþeleg cum, prin majorarea bucãþii din bugetul de stat, se fac abuzuri. Pentru cã partidele, în temeiul acestei propuneri legislative, au ºi alte surse de finanþare: propuneþi mãrirea cotizaþiilor, propuneþi mãrirea donaþiilor de la persoanele fizice, nu de la bugetul de stat. Nu cred cã prin mãrirea cotei alocate pentru partidele politice din bugetul de stat se pot crea abuzuri.
De asemenea, se fac confuzii, unii vorbesc de ceea ce intrã la bugetul partidului politic ºi alþii vorbesc de cheltuielile partidului politic, invocând o legislaþie europeanã. Hai sã stabilim clar ce dorim: buget pentru partidele politice sau cheltuieli pentru partidele politice? Nu mai are rost sã facem confuziile acestea între douã lucruri diferite.
ªi, în consecinþã, prin aceste argumente ºi prin tot ce am susþinut pânã acum susþin în continuare punctul de vedere al Comisiei juridice, de pãstrare a textului propus. Mulþumesc pentru atenþie.
Valer Dorneanu
#157299
Domnul Valeriu Stoica.
Valeriu Stoica
#157354
În acest context, domnule preºedinte, este de înþeles de ce Comisia juridicã a fãcut amendamentul pe care l-a fãcut. Comisia juridicã a crezut cã aici este vorba de bani care se scot de la buget. În realitate, referirea la buget este fãcutã numai pentru a stabili criteriul de plafonare a donaþiilor.
Fiind vorba de donaþii, înþeleg cã ºi Comisia juridicã nu are nimic împotrivã sã rãmânã ori plafonul de 0,1%, ori plafonul de 0,05%.
Vã rog sã luaþi act, domnule preºedinte, de aceastã chestiune ºi sã propunem aceastã formulã de compromis.
Valer Dorneanu
#157929
Mulþumesc. Domnul deputat Dobre.
Traian Dobre
#157994
Valer Dorneanu
#158023
Domnul deputat Damian Brudaºca, domnul Valeriu Stoica, domnul Traian Dobre ºi domnul deputat Duvãz.
Damian Brudaºca
#158155
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Am impresia cã este o neînþelegere pe care ºi-a însuºit-o ºi domnul coleg antevorbitor care a reprezentat Comisia juridicã. Aici este vorba de donaþii, nu este vorba de ban public; aici este vorba de largheþea, de mâna largã a acelora care îºi pot permite sã dea bani partidelor politice. Deci eu nu ºtiu de ce plângem aºa de mult pentru buzunarul celor care doresc sã facã donaþii cãtre partidele politice.
Nu este vorba de buget, dacã eu înþeleg bine textul, ºi-l recitesc: ”Donaþiile primite de un partid politic într-un an nu pot depãºi...Ò Aºa spune textul. Aºa spune ºi textul amendamentului, aºa spune ºi textul iniþial al acestei propuneri legislative.
Deci eu, dacã se doreºte cu adevãrat ca aceastã lege sã constituie posibilitatea de control a modului în care sunt folosiþi banii de cãtre partidele politice, cred cã ar trebui sã existe aceastã stricteþe pe banii altora. Nu cred cã avem posibilitatea ºi dreptul de a ne exprima cum ºi cât trebuie ºi poate sã plãteascã o persoanã sub formã de donaþie unui partid politic.
De aceea apreciez cã este oarecum, dacã vreþi, nelalocul ei aceastã insistenþã ºi aceastã falsã rigoare pe care a exprimat-o, din pãcate, ºi antevorbitorul. Cred cã, aºa cum spunea ºi domnul deputat Stoica, ar fi de dorit ca mãcar la acest capitol sã existe cifra de referinþã 0,5% din veniturile bugetului de stat. Aºa cum spuneaþi anterior, cã euro este un element de referinþã, aºa ºi în acest caz bugetul de stat are doar calitatea de referinþã, nu este cel implicat direct, deoarece banii vin din veniturile persoanelor fizice sau ale persoanelor juridice.
Considerãm cã este util sã se facã aceastã precizare, pentru a nu se vota în necunoºtinþã de cauzã.
Fãrã discuþie, este vorba de donaþii. Oricare formã din cele douã scrise la art. 5, fie amendamentul Comisiei juridice, fie textul iniþial, reprezintã de fapt aceeaºi sumã, 18 miliarde.
Dacã se doreºte ca aceste donaþii sã ajungã, dupã propunerea domnului Valeriu Stoica, de 90 de miliarde sau, în altã variantã, de 180 de miliarde, e dorinþa dumneavoastrã. Numai cã argumentele pe care le-aþi adus sunt exact împotriva majorãrii procentului, datoritã faptului cã, dacã avem pe cineva mare ºi puternic ºi vrea sã doneze atâþi bani unui partid, este mult mai simplu pentru cel care primeºte banii, decât sã aibã zece, mai mici ºi mai puþin puternici, care sã doneze banii.
Valer Dorneanu
#160722
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu mai sunt intervenþii. În aceste condiþii,
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)
Valer Dorneanu
#161145
## **Domnul Damian Brudaºca**
Valer Dorneanu
#161187
:
Ce se întâmplã cu U.D.M.R.-ul, domnule preºedinte?
Valer Dorneanu
#161243
## 49 voturi împotrivã.
## Abþineri? o abþinere.
Cu 73 voturi pentru, 49 împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat amendamentul nr. 5 cu privire la art. 5 alin. 2. Art. 5 alin. 3. Vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 6. Aveþi obiecþiuni? Domnul Valeriu Stoica.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/13.IX.2002
Valeriu Stoica
#161610
Domnule preºedinte,
Printr-o miraculoasã întâmplare, la votul precedent percepþiile noastre au fost identice, am numãrat la fel ca dumneavoastrã.
În legãturã cu amendamentul fãcut de comisie la art. 5 alin. 3, fãrã a mai pleda încã o datã insistent, vreau doar sã concluzionez sã rãmânã propunerea inþiatorului în ceea ce priveºte plafonul ºi sã se înlãture mai ales partea finalã a textului, care pleacã de la o bazã deja eronatã, în momentul de faþã, cum bine spunea domnul M‡rton, astãzi: salariul de bazã minim brut e mai mare de 50 de euro pe lunã, aºa încât deja plecãm din start cu o eroare inadmisibilã în textul unei legi serioase.
Valer Dorneanu
#162285
Domnul Marton.
M‡rton çrpad-Francisc
#162332
Vã spun sincer, eu nu þin morþiº sã votaþi una sau alta dintre cifrele cuprinse în acest amendament, dar mãcar sã existe o corelare între ele în momentul votãrii, pentru cã, altfel, am sugera un alt demers al vieþii sociale în România decât cel pe care îl dorim. ªi, mai concret, 10 mii de euro, la cursul actual, înseamnã astãzi 186 de salarii minime, schimbaþi 200 cu 186 sau scriem 10.763 de euro. Pentru cã altfel am sugera cã în anii care vor urma va exista o depreciere faþã de euro a salariului minim din România, ceea ce cred cã nici unul dintre noi nu am dori-o ºi nici mãcar nu am preconiza-o într-o formã atât de drasticã.
În continuare, vã sugerez sã rãmânem doar la una dintre variantele propuse: ori rãmânem la 200 de salarii ori la 10 mii de euro, ca sã ne raportãm la euro, dar sã nu existe o contradicþie între cele douã praguri, în ziua de astãzi.
Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#163253
Domnul deputat Damian Brudaºca.
Damian Brudaºca
#163317
Având în vedere observaþiile fãcute de antevorbitori, cred cã s-ar putea ajunge la o formulã de compromis dacã s-ar accepta ca amendamentul comisiei sã aibã urmãtoarea formulare: ”...dar nu pot depãºi contravaloarea în euro a acestora, calculatã la cursul B.N.R. din ziua efectuãrii plãþiiÒ. În felul acesta, nu limitãm la 10 mii de euro, pentru cã, aºa cum s-a spus, aºa cum ne asigurã partidul de guvernãmânt, nivelul de trai creºte vertiginos, activitatea economicã este mai mult decât înfloritoare ºi este pãcat sã lãsãm impresia cã, cu toate aceste rezultate extraordinare, mult prezentate în presã, totuºi nivelul a 200 de salarii este echivalent doar cu 10 mii de euro. De aceea, eu sugerez comisiei, pentru a þine cont ºi de evoluþia fireascã în economia româneascã, sã accepte formularea: ”...dar nu pot depãºi contravaloarea în euro a acestora, calculatã la cursul de schimb al B.N.R. din ziua efectuãrii plãþiiÒ.
Valer Dorneanu
#164274
Domnul Bogdan Duvãz.
Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz
#164327
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Aº fi dorit sã intervin la dezbaterea anterioarã, dar, din pãcate, vãd cã suntem dominaþi de populism ºi, de fapt, nu dorim sã facem lucrurile sincer ºi sã le scoatem la suprafaþã, fiecare, cu cinismul caracteristic populismului, dintre cei care au optat pentru reducerea acestor plafoane drastic, pornind de la premisa cã existã alte resurse care pot fi folosite ºi neevidenþiate.
Dar aici o sã intervin nu în raport cu plafonul, ci în raport cu modul formulãrii. Nu numai cã legislaþia româneascã ºi prevederile Bãncii Naþionale sunt clare în ceea ce priveºte plãþile pe teritoriul României, care nu se pot face decât în lei, dar faptul cã noi facem o prevedere care multiplicã Ð spunem: ”Nu mai mult de 200 de salarii de bazã minime bruteÒ Ð, stimaþi colegi, dar plafonãm în euro la 10 mii de euro, duce la concluzia cã aceste salarii bruteÉ cã, totuºi, legea aceasta nu o facem pentru urmãtoarele 6 luni, în viitorii câþiva ani ar fi premisa sã nu creascã, ceea ce este absurd.
De asemenea, referirea la euro nu poate sã urmeze, în realitate, ce va însemna raportul cursului de schimb, care vedem cã s-a modificat semnificativ în evoluþiile lui în ultimii ani ºi în ultimul an în special, ceea ce trebuie remarcat ca un lucru pozitiv, ca ºi, sperãm noi, evoluþia salariilor.
V-aº ruga, stimaþi colegi, sã rãmânem numai la valoarea textului inþial: ”Care nu poate depãºi 250 de salarii minime brute pe þarãÒ ºi în nici un caz sã nu facem aceastã legãturã cu euro, care nu numai cã contravine sistemului de circulaþie monetarã româneascã ºi al legislaþiei româneºti, dar creeazã o perspectivã sumbrã de evoluþie a situaþiei salariilor româneºti sau a leului. Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#166104
Domnul deputat Dobre, din partea comisiei.
Traian Dobre
#166179
## **Domnul Traian Dobre:**
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Cred cã este de remarcat dorinþa de a face legi perfecte, dar acest lucru nu îl vom reuºi oricâte argumente am aduce de o parte ºi de alta. Textul comisiei mi se pare logic, în sensul cã spune: ”Épânã la 200, dar nu mai mult ...Ò
Þinând cont cã astãzi, în România, salariul minim este de 1.750.000 de lei...
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz**
Traian Dobre
#166613
:
Aici scrie ”salariul minim brutÒ!
Traian Dobre
#166652
Bun, dar nu poate fi o farmacie fãcutã o lege. Þinând cont cã de la 1 ianuarie valoarea acestuia se va majora la 2.500.000 lei, Comisia juridicã considerã cã textul, cel puþin în perioada actualã, când salariul minim creºte, când valoarea euro-dolar se menþine aproximativ constantã, este adecvat situaþiei prezente. Vã mulþumesc.
Valer Dorneanu
#167013
Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
Nu vreau sã influenþez discuþiile, dar apropo de perfecþiune, pânã când Senatul va adopta legea probabil cã vor interveni mutaþii ºi în schimbul leului cu euro ºi în schimbul poziþiei politice faþã de finanþarea partidelor politice. Sã lãsãm ºi Senatului dreptul de a perfecþiona aceastã lege, dar aceasta nu înseamnã însã cã noi trebuie sã greºim.
Poftiþi, domnule Valeriu Stoica!
Valeriu Stoica
#167459
Domnule preºedinte, vã mulþumesc cã aþi reluat ideea distinsului antevorbitor, nimeni nu este perfect, parlamentarii cu atât mai puþin, preºedintele Camerei...
Valer Dorneanu
#167651
cuantumul actual raportat la cele 200 de salarii minime pe economie, dar a lãsat ºi o prevedere care sã fie aplicabilã ºi în viitor, fiindcã aici este vorba în ce cuantum este moral ca o persoanã sã doneze pentru activitatea unui partid politic. Cred cã acest element de perspectivã a scãpat antevorbitorilor. Fiindcã, dacã nu vom stabili un plafon de perspectivã, în momentul în care distinºii antevorbitori vor reuºi sã ajungã la guvernare ºi vor asigura, aºa cum au promis probabil, un salariu minim pe economie de 1.000 de euro, mã voi întreba dacã este moral ca o persoanã fizicã, conform legii pe care dânºii încearcã sã ne sugereze sã o acceptãm, sã poatã dona unui partid politic 200.000 de euro în contextul acela fericit care va urma ºi ne vom întreba dacã, donând 200.000 de euro unei formaþiuni politice, nu urmãreºte unele avantaje.
Totuºi cred cã legea este bunã aºa cum a fost amendatã de cãtre comisie ºi mai ales oferã ºi o aplicabilitate pe un termen cât de cât rezonabil.
Valer Dorneanu
#168675
Domnul deputat Alexandru Sassu.
Éºi mai puþin!
Alexandru Sassu
#168755
Valeriu Stoica
#168787
...fiind o excepþie, vorbitorul de acum nici el nu face excepþie. Totuºi, cred cã trebuie sã facem distincþie între texte perfectibile ºi texte eronate, una este sã perfecþionezi un text, adicã sã-l faci mai bun decât este acum Ð ceea ce înseamnã cã el este deja acceptabil Ð ºi alta este de la bun început sã ai un text eronat.
Aþi spus cã Senatul poate sã-l facã mai bun, acest text. Nu, Senatul, în situaþia aceasta, va avea o apreciere nefavorabilã faþã de Camera Deputaþilor, pentru cã i-a trimis texte de la bun început eronate. Aici este vorba de o eroare. Dacã noi menþinem ºi plafonul de 200 de salarii ºi plafonul de 10.000 de euro nu ne dãm seama cã plafonul de 200 de salarii este inutil. Înseamnã cã rãmâne numai al doilea, din moment ce chiar astãzi, în acest moment, 10.000 de euro înseamnã mai puþin decât 200 de salarii.
Aºadar, douã plafoane aveau rost în mãsura în care al doilea plafon, în mod normal, ar fi putut sã fie mai mare decât primul. Dar nu se întâmplã lucrul acesta. Aºa încât, dupã cum spunea domnul Marton, ori eliminãm primul plafon, ori îl eliminãm pe al doilea, ca sã fie legea coerentã.
Valer Dorneanu
#169945
Poftiþi, domnule coleg!
Ovidiu Brînzan
#170001
Mi-am permis sã iau cuvântul dupã distinºii antevorbitori întrucât am impresia cã se face totuºi o confuzie pe tema aceasta. Deocamdatã discutãm despre finanþarea partidelor politice, nu despre salariul mediu brut sau minim brut pe economie, actual sau cel previzibil.
Pe de altã parte, suntem acuzaþi de faptul cã nu facem legi care sã fie aplicabile pe termen suficient de lung. Tocmai aceasta cred cã a fost ºi intenþia legiuitorului: plecând de la realitatea actualã, a stabilit care este
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Cred cã facem o confuzie. Camera este responsabilã pentru textul de lege pe care îl voteazã. Are responsabilitate faþã de ceea ce emite, iar faptul cã pânã la apariþia legii se va întâmpla sau nu se va întâmpla nimic nu ne exonereazã de rãspunderea faþã de ceea ce votãm acum, ºi ceea ce votãm acum este neconstituþional. Acest lucru s-a spus înainte.
Faptul cã existã o perspectivã ºi pânã atunci Senatul eventual va corecta lucrul acesta este o greºealã de gândire.
Suntem responsabili faþã de ceea ce facem aici. Suntem datori sã facem corect ceea ce facem, ºi nu sã ne aºezãm pe ideea cã altcineva dupã noi va corecta ºi cã rãspunderea este a Parlamentului în general.
Suntem responsabili ºi trebuie sã facem corect ceea ce trebuie sã facem.
Valer Dorneanu
#171312
Domnul vicepreºedinte Puiu Haºotti.
Puiu Haºotti
#171380
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Aº avea o întrebare cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Înainte de aceasta, însã, voi spune cã, aºa cum ºtim cu toþii, toate legile trebuie sã beneficieze de armonizare cu legislaþia europeanã.
Întrebarea este urmãtoarea: cunoaºte cumva Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ca acum doi, trei ani, cinci ani, în þãrile din Uniunea Europeanã în care se elabora o astfel de lege sã se fi fãcut raportarea la euro? Sau existã o astfel de lege în Elveþia în care sã se raporteze francul elveþian sau în Suedia coroana suedezã la euro? Aº dori sã mi se rãspundã la aceastã întrebare.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/13.IX.2002
Valer Dorneanu
#172153
Sunt colegi care doresc sã intervinã în discuþii? Domnul deputat Cãºunean propune un text care sã elimine neconcordanþa dintre cele douã ipoteze.
Vlad-Adrian Cãºunean
#172331
## Stimaþi colegi,
Discutând cu colegii din Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, noi propunem un text nou din partea comisiei, care sunã astfel: ”Donaþiile primite de la o persoanã fizicã într-un an nu pot depãºi echivalentul în lei al sumei de 10.000 de euro, calculatã la cursul de schimb al B.N.R. din ziua efectuãrii plãþii.Ò
Valer Dorneanu
#172709
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Vot · approved
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)
67 pentru
Valer Dorneanu
#172925
67 de voturi pentru. Împotrivã? 42 de voturi împotrivã.
Stimaþi colegi,
Cei care contestaþi aºa de vehement, vã rog sã poftiþi aici ºi sã numãraþi.
Abþineri? Nu sunt.
67 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivã, nici o abþinere.
Stimaþi colegi,
Am propunerea sã întrerupem dezbaterile aici ºi sã trimitem proiectul la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, pentru a elimina aceste inadvertenþe ºi aceste discuþii permanente.
Sunteþi de acord cu aceastã propunere? Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
Închidem ºedinþa de astãzi în plen. Ne întâlnim joi în plen. Astãzi dupã-amiazã sunt activitãþi în comisie. Mâine, de asemenea, sunt activitãþi în comisie.
Stimaþi colegi,
Participãm la vot sau stãm numai în salã?
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#173722
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 121/13.IX.2002 conþine 32 de pagini.**
Preþul 29.728 lei

Cuprins

Stenograma

Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite

Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2002 pentru ratificarea

Dezbaterea proiectului Legii pentru ratificarea Protocolului privind protecþia mediului la Tratatul asupra Antarticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1991. (Amânarea votului final.)

Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Retrimisã comisiei.)