Ioan Avram Mureºan

## Domnule preºedinte,

Societãþile comerciale care se aflã astãzi în portofoliul F.P.S. ºi pe care noi intenþionãm sã le privatizãm de o manierã coerentã, respectiv într-o strânsã legãturã cu retrocedarea terenurilor ºi cu concesionarea domeniului privat al statului, rãmas dupã ce oamenii vor fi puºi în posesie... deci aceasta este, de fapt, filozofia întregii legi... Nu am fãcut nimic în proiectul de lege pe care l-am trimis la Camera Deputaþilor în primãvara anului trecut decât sã preiau niºte reglementãri existente deja ºi sã propun o manierã coerentã de privatizare, pentru cã am avut, într-adevãr, experienþe triste, în momentul în care societãþi comerciale au fost privatizate fãrã sã se þinã cont de starea juridicã a terenurilor. Livezi ºi vii au fost privatizate, considerându-se active, iar astãzi vin oamenii, în virtutea Legii nr. 1/2000, sã-ºi reclame terenurile. ªi pe ei nu-i intereseazã cã, acolo, via sau livada a fost consideratã de F.P.S., la vremea respectivã, o investiþie, deci un activ care a intrat în capitalul social.

Teama mea a fost cã aceste exploataþii, ºi aºa aflate într-un declin, se vor putea distruge pentru totdeauna. De aceea proiectul de lege a încercat sã adune aceste douã demersuri, de fapt, trei Ñ privatizare, concesionare, retrocedare Ñ ºi toate trei sã fie coordonate de Ministerul Agriculturii.

Dumneaovoastrã îmi scoateþi din societãþile comerciale conþinutul, cel care face valoarea adãugatã: liniile tehnologice, incintele ºi aºa mai departe ºi rãmân... Nu mai ºtiu ce rãmân, niºte mijloace imobile, niºte tractoare ruginite, probabil. Aceasta este strict în legãturã cu art. 3(1) ºi 3(2).

Dacã ne uitãm puþin mai jos, în vremea în care noi încercãm sã reducem agenþiile ºi birocraþia din aceastã þarã, care de zece ani de zile au crescut ca într-un fel de ”Jurasic ParkÒ, dumneavoastrã îmi propuneþi o altã construcþie instituþionalã, un F.P.S. mai mic, care sã aibã toate aceste societãþi comerciale ºi care Ñ ce sã facã cu ele? Ñ sã le mai þinã încã 20 de ani la limita de plutire. În loc sã obþinem producþiile acelea despre care toatã lumea vorbeºte cã se pot obþine în România, datoritã lipsei de finanþare, blocajului ºi lipsei sistemului bancar, aceste societãþi comerciale sunt în imposibilitatea de a lucra.

Domnule preºedinte, vreau Ñ ºi mã simt dator Ñ sã vã informez cã, din 420 de adevãrate I.A.S.-uri, 72 sunt în lichidare judiciarã, 200 nu mai lucreazã terenurile pe care le au, datoriile sunt la nivel de 30 de mii de miliarde, un miliard ºi jumãtate de dolari Ñ toate datoriile I.A.S.-urilor, pe care le vom plãti, noi, cu toþii, din buzunar, din bugetul acela restrictiv, de unde nu mai avem bani sã dãm la învãþãmânt ºi la celelalte sectoare. Aceasta este starea acestor I.A.S.-uri pe care noi încercãm sã le reabilitãm, transferându-le, este adevãrat, în sectorul privat, pentru cã acolo existã interes, acolo existã eficienþã, acolo existã unirea interesului personal al celor care conduc aceste structuri economice cu interesul structurii economice de a avea eficienþã economicã.