Stenogramă plen

Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului din 10 februarie 2000. Aceste lucrãri vor fi conduse de subsemnatul, asistat de domnul senator Alexandru Ioan Mortun ºi de domnul senator Dumitru Badea, în calitate de secretari ai Senatului.

Vã anunþ cã, din datele noastre electronice, ºi-au anunþat prezenþa 118 senatori.

Permiteþi-mi sã intrãm în ordinea de zi.

Vã supun aprobãrii ordinea de zi a ºedinþei Senatului din 10 februarie 2000.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 9 abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.

Programul de lucru îl cunoaºteþi: de la ora 9,00 la ora 13,00.

Vom intra cu primul punct: ”Probleme organizatoriceÒ. Permiteþi-mi sã începem cu constituirea unor comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã...

O problemã de procedurã, dacã s-ar putea, domnule preºedinte de ºedinþã.

Vã rog.

V-aº ruga, stimaþi colegi, puþinã liniºte. Vã rog.

O problemã de procedurã. Întrucât în casete am recepþionat, am primit, astãzi, o ordine de zi de care nu ºtim, care este o noutate, în afarã de problemele organizatorice, care... este firesc, am votat cã acest lucru se discutã astãzi, în lista proiectelor de legi observãm cã se reia un proiect de lege pentru care noi ºtim cã marþi continuãm discuþiile. Este vorba de proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administraþie terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

În conformitate cu ceea ce am votat Ñ am auzit cã mã susþin ºi colegii de la P.D.S.R., cã trebuie sã respectãm votul nostru Ñ, ceea ce am votat pentru sãptãmâna aceasta, pentru ziua de joi, existã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã la unele produse, echipamente ºi servicii aferente, importate pentru înzestrarea Serviciului Român de Informaþii.

La punctul 2: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã...

Doriþi sã ne citiþi toatã ordinea de zi?

Nu, nu. Vreau sã vã reamintesc cã noi ne-am pregãtit ºi suntem în salã, pentru ca, în conformitate cu votul nostru, sã respectãm ordinea de zi pentru sãptãmâna aceasta, inclusiv pentru ziua de joi. Iar acest proiectcadru pe care l-am primit, de care v-am atenþionat cã nu este conform cu ceea ce am votat pentru ziua de astãzi, nu putem sã þinem seama de el. Nu putem. Deci aceasta este conform ºi cutumei ºi votului, ºi cum se lucreazã în Senat... o schimbare de acest gen se poate face. Se poate face, sigur, dar numai cu votul majoritãþii senatorilor. Da? Aceasta este problema. Deci, ca sã putem sã fim pregãtiþi, pentru ca ºi domnii miniºtri care trebuie sã fie aici... la dezbaterea acestor proiecte de legi, este bine ca, înainte de ”Probleme organizatoriceÒ, sã lãmurim ºi agenda zilei de astãzi.

Mulþumesc.

## V-am înþeles, domnule senator.

Domnule senator, v-am ascultat cu atenþie. Eu sunt convins cã dumneavoastrã sunteþi întotdeauna pregãtit, chiar dacã nu aþi studiat materialele.

În al doilea rând, ordinea de zi a fost votatã, am ºi anunþat cu ce scop s-a aprobat ordinea de zi.

În al treilea rând, preºedintele de ºedinþã, domnul senator Tãrãcilã, în cursul zilei de marþi, a anunþat cã astãzi Ñ ºi dumneavoastrã aþi fost de acord Ñ vom continua dezbaterile la acest proiect de lege.

Nu a anunþat.

A anunþat. Nu aþi fost dumneavoastrã aici, probabil, prezent.

Dar nu se poate þine cont de dorinþa preºedintelui de ºedinþã. Plenul decide.

Deci, domnule senator, vã rog sã ne respectãm reciproc. V-am ascultat, v-am dat rãspunsul.

Constituirea unei comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apãrãrii naþionale a României.

Rog Partidul Democrat Ñ un loc.

Noi îl propunem pe domnul senator Costel Gheorghiu.

## Mulþumesc.

P.N.Þ.C.D. Ñ un loc.

Domnule senator Achim, un loc, pentru Ordonanþa Guvernului nr. 52/1998, la mediere.

Domnul senator Valentin Gabrielescu.

Partidul Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Cornel Boiangiu.

U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

P.D.S.R. Ñ douã propuneri.

Domnul senator Sava Constantin ºi domnul senator Fuior Victor.

Domnule preºedinte, solicit cuvântul pe procedurã.

Da, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Distinsul nostru coleg de la P.D.S.R. a avansat, printre propunerile Domniei sale, la comisia de mediere de la punctul precedent, numele unei persoane care, dupã ºtirea mea ºi nici dupã ”Monitorul OficialÒ, nu a cãpãtat mandatul de senator sub culorile Partidului Democraþiei Sociale din România. Nu ºtiu dacã aceastã problemã poate sã scape unor senatori care, cel puþin, sunt în stare de veghe.

Deci eu rog frumos sã corecteze aceastã inadvertenþã. Mulþumesc frumos. Bine cã nu m-a propus pe mine.

## Domnule senator,

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ñ ºi orice grup parlamentar Ñ are dreptul sã propunã ºi din partea colegilor noºtri independenþi care nu au avut ocazia sã facã parte din aceste colective de mediere. Regulamentul nu interzice acest lucru ºi eu cred cã totul este în ordine. De fapt, au mai fost precedente. Deci haideþi sã nu abordãm acum problema.

## Este, însã, urmãtoarea problemã.

Domnul senator Victor Fuior nu este senator independent, este senator P.U.N.R. ªi problema care se pune, din punctul de vedere al respectãrii regulamentului, este urmãtoarea: dacã pentru o comisie de mediere un grup parlamentar poate sã propunã un reprezentant al acelui grup parlamentar care sã facã parte dintr-un alt partid, indiferent cã acel partid Ñ P.U.N.R. Ñ nu este constituit în grup parlamentar, în condiþiile în care se cunosc, care sunt contestate. Contestaþia este înaintatã la Comisia juridicã. ªi, de aceea, eu cred cã ar trebui verificatã aceastã situaþie, din punctul de vedere al respectãrii regulamentului, mai ales cã aceasta nu este o chestiune cu importanþã politicã, este o chestiune pur tehnicã, ºi nu are sens sã ne angrenãm în probleme de nerespectare a regulamentului, atunci când nici mãcar nu existã un interes politic.

Da, mulþumesc. Sigur cã, în primul rând, trebuie sã îi mulþumesc domnului senator Matetovici.

Are cuvântul domnul senator Popa Virgil.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aº vrea sã fac urmãtoarea remarcã: domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu sã ne citeascã articolul din regulament, care ne interzice sã nominalizãm noi pe cine dorim în aceastã comisie.

În al doilea rând, vreau sã îi aduc aminte cã, potrivit unui principiu de drept, ”Ceea ce nu este interzis, este permisÒ. Deci avem dreptul sã propunem pe cine dorim noi. ªi, dacã este sã o facem aºa, îi spunem ºi domnului senator Szab— cã, poate, data viitoare o sã îl propunem pe dumnealui sau chiar pe domnul Rãsvan Dobrescu.

Am dreptul la replicã, domnule preºedinte.

Dacã þineþi neapãrat...

Vã rog, domnule senator Verest—y!

## Domnule preºedinte,

Domnul senator Szab—, care a menþionat acest lucru, sã fie legat de aceastã problemã. Grupul nostru parlamentar nu îl mai propune pe domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n pentru aceastã comisie de mediere, ci pe domnul senator Szab— K‡roly-Ferenc. Aceasta este singura modificare.

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, în replicã.

Domniei sale cã în viitor s-ar putea sã mã propunã pe mine într-o comisie de mediere, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., îi spun de pe acum cã acest lucru nu ar face decât sã rãpeascã timpul de dezbatere al Senatului, pentru cã eu aº refuza o asemenea ofertã.

## Da, vã mulþumesc.

Eu vã propun sã depãºim acest...

Domnule senator Ciurtin, vã rog eu sã luaþi loc. Vã rog sã luaþi loc. Sã depãºim acest...

Normal, Grupul parlamentar al P.D.S.R. a cedat un loc domnului Fuior. Deci nu este o chestiune care este pentru prima datã în Senatul României. S-a cedat un loc pentru altcineva. Aºa cum dumneavoastrã, cu algoritmul, faceþi altceva. Chiar dacã aveþi dreptul la un vicepreºedinte de Senat, nu îl luaþi dumneavoastrã, îl daþi la altcineva, la alt partid din coaliþie. Vedeþi cum faceþi!

Da. Domnule senator Ciurtin, vã mulþumesc.

Sau ca sã nu mai vorbim cã sunt unii care sunt senatori independenþi ºi au intrat într-o anumitã comisie din partea unui partid. Dar mã opresc, nu mai zic nimic.

Eu vã propun sã depãºim acest moment. Grupul parlamentar al P.D.S.R. poate sã facã o propunere. Este vorba tot de un coleg senator de-al nostru. Regulamentul nu interzice ºi nu prevede interzicerea unei astfel de situaþii.

Vã propun sã mergem la constituirea comisiei de mediere pentru...

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã dorim sã depãºim acest moment ºi sã intrãm în dezbaterea unei ordini de zi care este foarte importantã.

Dreptul la replicã este de o jumãtate de minut.

Vã rog!

Deci, cred cã sunt îndreptãþit sã îi rãspund domnului senator Virgil Popa cã, în materie de respectare a regulamentului, îi incumba Domniei sale sarcina sã indice textul din regulament care încuviinþeazã Grupul parlamentar al P.D.S.R. sã propunã într-o comisie de mediere un senator care nu face parte din acest grup, ºi nu mie îmi incumba sarcina dumnealui. Iar în ce priveºte aserþiunea

Sã votãm prima comisie.

Da, da, da, imediat. Scuzaþi-mã.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru comisie.

Cu 88 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi o abþinere, comisia de mediere a fost constituitã.

Pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind restituirea sumelor cu titlu de penalizãri de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi, ºi de 5% garanþie de bunã execuþie pentru blocul energetic nr. 1 la Centrala termoelectricã de 2 x 330 MW Pucheng Ñ R.P. Chinezã.

Partidul Democrat Ñ o propunere.

Da. Domnul senator Ioan Sabin Pop.

Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat Ñ o propunere.

Poate îl propuneþi pe domnul Fuior.

Domnul senator Andreiu Oprea.

Domnul senator Oprea. Partidul Naþional Liberal Ñ o propunere. Domnule senator Pãcuraru, aºteptãm o propunere de la dumneavoastrã.

Domnul senator Liviu Titus Paºca.

U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n de data aceasta.

Partidul Democraþiei Sociale din România Ñ douã propuneri.

Domnul senator Marin Dan Stelian ºi domnul senator ªtefan Viorel, membri ai P.D.S.R. cu vechime.

Partidul România Mare Ñ o propunere.

Domnul senator Preda Florea.

Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, comisia de mediere a fost constituitã.

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 103/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A., destinat finanþãrii proiectului ”Piaþa de grosÒ Bucureºti, semnat la Bucureºti, la 9 iunie 1994, se constituie, de asemenea, o comisie de mediere formatã din 7 colegi senatori.

Partidul Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Viorel Panã.

Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Ioan Bãraº.

Partidul Naþional Liberal Ñ o propunere.

Tot domnul senator Liviu Paºca.

U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Csap— Iosif.

P.D.S.R. Ñ douã propuneri.

Domnul senator Marin Dan Stelian ºi domnul senator ªtefan Viorel.

Partidul România Mare Ñ o propunere.

Domnul senator Cotarcea Haralambie.

Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost aprobatã cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

De asemenea, trebuie sã constituim o comisie de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 115/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finanþelor, ºi Fondul Internaþional pentru Dezvoltare Agricolã privind Proiectul de dezvoltare ruralã a Munþilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane D.S.T., semnat la Roma, la 10 mai 1999.

Partidul Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Viorel Panã.

P.N.Þ.C.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Andreiu Oprea.

Partidul Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Constantin Blejan.

U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Casp— Iosif.

P.D.S.R. Ñ douã propuneri.

Aceiaºi, domnul senator Marin Dan Stelian ºi domnul senator ªtefan Viorel.

Partidul România Mare Ñ o propunere.

Domnul senator Pãtru Nicolae.

Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, comisia de mediere a fost constituitã.

De asemenea, trebuie sã constituim o comisie de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei. Partidul Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Creþu Ioan.

P.N.Þ.C.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Nistor Bãdiceanu.

P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Constantin Blejan.

P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator Pãtru Nicolae.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã

În fine, mai avem de constituit o comisie de mediere pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1997 privind modificarea art. 22 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare.

Partidul Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Ioan Mircea Prahase.

P.N.Þ.C.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Petru Caraman.

P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Marcian Bleahu.

U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Lšrinczi Iuliu.

P.S.D.R. Ñ douã propuneri.

U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator NŽmeth Csaba.

P.D.S.R. Ñ douã propuneri.

Domnul senator Chiriacescu Sergiu ºi Dumitraºcu Gheorghe.

P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator Dan Mircea Popescu ºi domnul senator Mihai Petrescu.

Domnul senator Ion Cârciumaru.

Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, ºi aceastã comisie de mediere a fost constituitã.

Permiteþi-mi sã trecem la pct. 2 al ordinii de zi: aprobarea programului de lucru al Senatului în perioada 14Ð18 februarie 2000.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Da, vã rog. Domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Vã informez Ñ ºi doresc sã informaþi ºi dumneavoastrã Biroul permanent Ñ cã lucrãrile în Comisia pentru agriculturã, practic, nu se mai pot desfãºura din lipsa cvorumului. S-a þinut neapãrat sã se majoreze numãrul, de la 11 la 15, pentru cã puterea devenise minoritarã. Îmi pare foarte rãu, dar cred cã va trebui ºi noi, senatorii P.D.S.R., sã ne cam retragem din aceastã comisie, mai ales cã avem prima opþiune ºi, astfel, practic, sã se consemneze cã o comisie dispare.

Nu este posibil ca reprezentanþii puterii sã nu onoreze cu prezenþa aceastã comisie, ºi noi sã ne pierdem timpul.

Vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, sã sesizaþi Biroul permanent cu aceastã situaþie ºi sã se facã o analizã în Birou. Eventual sã fie chemaþi ºi membrii biroului comisiei, sã vedem la ce concluzie s-ar putea ajunge.

Eu consider cã, de acum încolo, începând de miercuri, pentru Comisia de agriculturã, putem consemna cã nu se lucreazã.

Vã mulþumesc.

Da, am reþinut. Vom informa Biroul permanent, dar eu sunt convins cã colegii aflaþi în salã sunt receptivi ºi data viitoare se va constitui cvorumul la comisie.

Domnul senator Liviu Maior.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Dupã cum ºtiþi, noi am lansat ieri în mass-media o declaraþie vizavi de ceea ce se întâmplã în învãþãmânt. Am urmãrit, cu foarte multã atenþie, reacþiile reprezentanþilor puterii cu declaraþii una mai optimistã decât cealaltã, despre cum se va rezolva aceastã problemã. Am urmãrit ºi declaraþia primului-ministru, care, mi-au dat lacrimile, sincer sã fiu, auzind-o, ºi afirmaþiile fãcute de cãtre un ministru de stat în legãturã cu faptul cã ”bani avem, dar, pentru cã sunteþi în grevã, nu vã dãm banii respectiviÒ.

Domnilor, vreau sã vã atrag atenþia foarte serios asupra unei probleme: dacã se aºteaptã cu bugetul pentru soluþionarea acestei probleme, este compromis anul ºcolar în România. Bugetul va începe sã fie discutat, probabil, sãptãmâna viitoare prin comisii, dupã care va parcurge toate procedurile obiºnuite ºi, pe la sfârºitul lunii martie, se va adopta.

Deci, eu cred cã soluþia pe care am propus-o noi, dacã tot se laudã domnii miniºtri cã sunt banii respectivi pentru soluþionarea acestei probleme, de ce nu se recurge la o ordonanþã de urgenþã? Nu pentru cã iubim noi ordonanþele de urgenþã, dar aici este o situaþie în care 25% din populaþia României este pe strãzi, nu stã în ºcoalã, stã pe lângã ºcoalã.

ªi vreau sã vã reamintesc, domnilor, cã în programele dumneavoastrã electorale din 1996 aþi prevãzut 6% din Produsul Intern Brut pentru învãþãmânt. ªi, totodatã, vã reamintesc cã atunci când s-a votat 4% din Produsul Intern Brut în Camera Deputaþilor, fosta opoziþie de atunci, actuala putere, a pãrãsit sala în semn de protest, cã este prea mic procentul acordat.

Pãi, ce facem? Ne jucãm de-a... azi spunem una, mâine Ñ alta?

Amintiþi-vã cum v-am atras atenþia ºi în legãturã cu modificarea Legii învãþãmântului, cu acordarea unor facilitãþi care s-au transferat, de la studenþi, pentru transportul pe cãile ferate, dintr-un populism din acesta ieftin, ºi la elevi. ªi acum ministerul nu poate sã plãteascã datoriile pe care le are faþã de Ministerul Transporturilor. Elevii pânã la 16 ani beneficiazã de alocaþiile de stat. Situaþia este cu totul alta.

Eu cer Biroului permanent sã îl invite pe domnul ministru de stat Mircea Ciumara, care, se pare, este cel care dialogheazã cu actuala putere Ñ ºi superbul program ”Renaºterea moralã a României, prin educaþieÒ, care aparþine partidului din care face parte, prevede 6% din produsul intern brut... Ñ ºi vrem sã ne spunã luni dupã-masã, aici, cum soluþioneazã aceastã problemã. Aceasta nu este chestiunea sau problema unui partid, este problema tuturor copiilor ºi a profesorilor din þarã. Este o situaþie care se prelungeºte la nesfârºit ºi toatã lumea recurge la declaraþii, una mai contradictorie decât cealaltã.

Da, mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Sãndulescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

O sã fac ºi scris la Biroul permanent. Rugãmintea mea era ca pentru Comisia de cercetare a condiþiilor de privatizare a ”RomtelecomÒ sã ni se dea, totuºi, o secretarã.

Vã rog sã mã credeþi cã este foarte greu. Comisia nu poate sã îºi desfãºoare activitatea. Eu trebuie sã stau mereu sã caut senatorii, fiecare mã întreabã când ne întâlnim, pe unii îi gãsesc, pe alþii nu îi gãsesc. Adicã sunt niºte chestiuni administrative din astea, simple, care nu pot fi rezolvate de cãtre mine, fiindcã îmi ia prea mult timp ºi nu mã pot ocupa de nimic. ªi avem... Noi am fãcut progrese, am fãcut o serie de lucruri; nu ºtiu ce, am auzit cã s-a fãcut o comisie ºi la Camera Deputaþilor. Ajungem sã fim în concurenþã cu Camera Deputaþilor. Mãcar aceastã problemã sã se rezolve. O sã fac ºi o hârtie scrisã cãtre Biroul permanent.

Domnul senator,

Rugãmintea mea este: trimiteþi în scris ºi vã vom susþine în prima ºedinþã de birou. Domnul senator Bleahu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

ªtiu cã suntem la punctul 2, aprobarea programului de sãptãmâna viitoare; vãd cã se discutã alte lucruri. Îmi permit sã revin la acest program.

Nu s-a trecut, s-a intrat pe ”organizatoriceÒ.

A, dar fiindcã sunt aici, pot sã spun? Da, tot am venit aici...

Vã rog.

## **Domnul Marcian-David Bleahu:**

Este vorba despre programul de sãptãmâna viitoare. Acum douã zile eram gata-gata sã ajungem sã discutãm o lege care se vânturã prin programul nostru de aproape un an. Domnul ministru Tomescu ne-a onorat de nu ºtiu câte ori cu prezenþa, ºi n-am ajuns s-o discutãm; este vorba de Legea privind taxa de mediu.

## **Domnul Alexandru-Radu Timofte**

**:**

Este pe ordinea de zi de marþea viitoare.

Acum douã sãptãmâni era gata sã fie trecutã, ºi acum nu mai figureazã. Avem astãzi 17 propuneri, avem pe luni încã 15, ºi în 32 de puncte încã nu ºi-a gãsit locul aceastã lege care era pe locul 4 acum douã zile. Îmi permit sã sugerez Biroului permanent sã revizuiascã ºi sã introducã aceastã lege, totuºi. Este foarte importantã, mai cu seamã cu conotaþia ei privind integrarea noastrã europeanã.

## Domnule senator,

Sunt de acord cu dumneavoastrã cã este foarte importantã, însã fiþi de acord s-o introducem începând cu cealaltã sãptãmânã, întrucât sãptãmâna viitoare, dupã

cum observaþi, nu avem decât o zi la dispoziþie, o zi ºi o orã, dacã vreþi, pentru legiferare, ºi, deja, sunt 3Ð4 proiecte de legi în continuare. Sã sperãm cã le vom face pe acestea, ºi dupã aceea continuãm.

Vã rog, domnul senator Gaita.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În sesiunea de primãvarã a anului 1999, a fost pe ordinea de zi iniþiativa legislativã a câtorva colegi din Comisia economicã, privind reeºalonarea datoriilor ºi anularea penalitãþilor cãtre bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale. În nenumãrate rânduri am cerut trecerea pe un loc mai în faþã ca sã poatã fi discutatã, ºi, în sfârºit, în luna aprilie a fost discutatã. Au fost dezbaterile generale, am votat primele douã articole ºi, dacã colegii îºi aduc aminte, s-a ”defectatÒ sistemul electronic de vot. De atunci legea cu discuþiile generale terminate ºi cu douã articole votate a fost trecutã pe ordinea de zi ºi, în sesiunea trecutã, de fiecare datã, în fiecare ºedinþã, pe un loc printre ultimele, neajungându-se la ea.

În ordinea de zi scria: ”în continuareÒ. Mai mult decât atât, în plenul Senatului am propus ca legile ”în continuareÒ sã fie epuizate, sã nu le mai purtãm prin ordinea de zi, indiferent de decizia pe care o luãm Ñ pozitivã, negativã Ñ, dar sã fie trecute. În aceastã sesiune, mai mult decât atât, nu apare deloc. Nu cred cã este un lucru normal, ºi aº propune Biroului permanent sã analizeze introducerea pe ordinea de zi a tuturor legilor ”în continuareÒ, ºi cu prioritate aceasta.

Mai mult decât atât, în luna ianuarie, în ºedinþa Comisiei economice am discutat cu domnul ministru Remeº, ministrul finanþelor, ºi ne-a promis cã la începutul lunii februarie, pânã în data de 10, vine la comisie pentru a-i da o formã cât de cât de acord, ºi comisia ºi Ministerul Finanþelor, pentru a nu mai avea discuþii atât de aprinse în plen, aºa cum au fost. Pânã astãzi nu s-a prezentat, deci consider cã varianta colegilor din Comisia economicã este cea bunã; v-aº ruga sã propuneþi Biroului permanent s-o introducã pe ordinea de zi pe un loc în aºa fel ca s-o putem discuta, conform, de fapt, ºi celor votate de plenul Senatului ca legile ”în continuareÒ sã le epuizãm odatã.

Mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Voi ridica Biroului permanent aceastã problemã ºi sunt convins cã vom gãsi soluþie. Domnul senator Szab— K‡roly.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Mai întâi, vã rog sã-mi permiteþi sã exprim mulþumiri pentru cã aþi oferit posibilitatea unui distins coleg al nostru, de la Partidul Democraþiei Sociale din România, sã facã o declaraþie politicã, la obiect _nota bene_ , pe o temã de stringentã actualitate. Vã mulþumesc încã o datã. Dar aº face ºi eu aceastã chestiune, dar nu mi-aþi oferit prilejul, ºi nu suntem la declaraþii politice. Din aceastã cauzã, cu smerenie renunþ la aceastã intenþie.

Referitor la programul sãptãmânii care urmeazã, vã rog sã observaþi cã pentru joi, 17 februarie, este o ºedinþã comunã, în care putem numai sã facem speculaþii pe tema conþinutului ordinii de zi. Nu are sens sã facem speculaþii pe tema ºanselor de a reuºi mãcar douã ore de dezbateri, din aceastã cauzã vã rog sã-mi permiteþi sã propun ca ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, cu aceleaºi teme care nu figureazã aici, dar se cunosc, sã înceapã în dupã-amiaza zilei de miercuri, pe la orele 16,00, mergând în continuare.

Vã rog, onoraþi colegi, sã luaþi în considerare aceastã propunere, pentru ca ea sã poatã fi avansatã ºi Camerei Deputaþilor, urmând ca ºi joi sã se continue lucrãrile în ºedinþã comunã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc. Vreau sã vã spun cã ºedinþa comunã, care a fost stabilitã de cãtre Birourile permanente ale celor douã Camere pentru data de joi, are la ordinea de zi, în primul rând, dezbaterea Raportului S.R.I., ºi, bineînþeles, în ce mãsurã se va reuºi, constituirea comisiei speciale pentru Legea, cum îi spunem noi, ”Ticu DumitrescuÒ.

Sigur, o sã ridic aceastã problemã, dar ºtiþi cã ºi în comisii avem o serie de legi de importanþã cu totul deosebitã; colegii de la Comisia juridicã, dacã nu mã înºel, au cerut chiar sã le dãm dreptul sã lucreze chiar ºi lunea, întrucât exista o concentrare foarte mare de acte normative acolo ºi, dacã nu mã înºel, ºi la Comisia de finanþe-buget. Deci trebuie sã împãcãm cele douã probleme.

Sperãm sã fim noi mai operativi ºi atunci vom depãºi aceste lucruri.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Doresc sã vorbesc ºi eu...

Scuzaþi-mã, domnule senator, este domnul preºedinte Dobrescu, ca sã fie în ordine... Îmi cer scuze. Am înregistrat înainte. Vã rog.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am de ridicat douã probleme: prima chestiune la care doresc sã mã refer are legãturã cu intervenþia domnului senator Maior. Eu înþeleg îngrijorarea Domniei sale ºi împãrtãºesc îngrijorarea Domniei sale faþã de revendicãrile salariale ºi de altã naturã ale cadrelor didactice.

Învãþãmântul este ºi trebuie sã fie privit ca o prioritate naþionalã ºi bineînþeles cã el nu poate sã-ºi îndeplineascã misiunea decât în situaþia în care se bucurã de o finanþare corespunzãtoare. Sunt, de asemenea, de acord

cu ceea ce a propus domnul senator Maior, ca domnul ministru de stat Mircea Ciumara sã fie invitat luni dupãamiaza ca sã explice situaþia ºi stadiul în care se aflã lucrãrile pregãtitoare ale bugetului. ªi consider cã poziþia pe care domnul senator Maior a exprimat-o astãzi, în aceastã ºedinþã, este mult mai înþeleaptã decât poziþia exprimatã anterior, în care, în semn de solidarizare cu revendicãrile cadrelor didactice, exprima o poziþie mult mai durã din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., mergând pânã la discursuri interminabile, mergând pânã la pãrãsirea ºedinþei ºi aºa mai departe.

Vreau sã spun cã în momentul de faþã nu existã încã nici mãcar un anteproiect de buget. În momentul de faþã bugetul este în fazã de lucru la Ministerul Finanþelor ºi, prin urmare, revendicãrile...

## **Domnul Ion Solcanu**

_**:**_

Din noiembrie trebuia sã fie gata...

Îi cer scuze domnului senator Solcanu cã l-am întrerupt.

Vã rog, vã rog, domnule senator... Vã ascultãm. Ascultaþi, domnule senator Solcanu...

Deci, în momentul de faþã, spuneam cã anteproiectul de buget se aflã abia în fazã de lucru la diferitele direcþii ale Ministerului Finanþelor, ºi faþã de aceastã situaþie revendicãrile salariale ale cadrelor didactice, oricât de justificate ar fi ele, ar fi premature. Pentru cã atâta timp cât nu existã un proiect de buget care sã fi fost prezentat de Ministerul Finanþelor în ºedinþa de Guvern, nu existã o bazã de discuþie. La fel de prematurã este ºi poziþia anterioarã, exprimatã de domnul senator Maior în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. Constat însã, cu satisfacþie, cã poziþia actualã a Grupului parlamentar P.D.S.R., exprimatã tot de domnul senator Maior, este o poziþie mult mai cuminte ºi care permite o bunã colaborare dintre majoritate ºi opoziþie.

A doua problemã cu privire la care vreau sã iau cuvântul a fost deja enunþatã de domnul preºedinte Vãcãroiu ºi este vorba de o cerere comunã a Comisiilor de administraþie publicã ºi juridicã, de a ne permite sã lucrãm în afara ºedinþei, care se aflã în program de miercuri toatã ziua, dimineaþa ºi dupã-amiaza... sã putem lucra ºi lunea dupã-amiaza.

Este vorba de finalizarea lucrãrilor la Legea caselor naþionalizate, care avanseazã, în ultimul timp, este adevãrat, într-un ritm ceva mai rapid, dar care pânã acum a avansat foarte încet: abia ieri am reuºit sã trecem de jumãtatea legii, în condiþiile în care noi am fost sesizaþi cu aceastã lege în luna septembrie ºi dezbaterile au început în luna octombrie.

De aceea, pentru cã este necesar ca aceastã lege, ca dezbaterea acestei legi, care blocheazã dezbaterile la celelalte proiecte de lege, sã fie finalizatã cât mai urgent, eu socotesc cã aceastã cerere comunã a celor douã comisii este justificatã ºi rog plenul Senatului sã o încuviinþeze, bineînþeles, cu scutirea senatorilor care fac parte din aceste douã comisii de a lua parte la lucrãrile plenului, dar ne luãm obligaþia, în cazul în care existã necesitatea sã participãm la un vot, sã întrerupem lucrãrile comisiilor ºi sã venim în plen pentru a vota.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Domnule senator, cred cã cu acestea cu toþii suntem de acord. Problema ridicatã de domnul Liviu Maior priveºte, în primul rând, anul 1999. Profesorii n-au primit..., ºtiþi foarte bine, comparativ cu celelalte instituþii publice, cel de-al 13-lea salariu. Aceste sume ni s-a spus cã existã ºi nu trebuie sã aºteptãm bugetul pentru a li se face dreptate.

Legat de cea de-a doua problemã, vã informez cã în Biroul permanent a fost abordatã propunerea dumneavoastrã ºi Biroul permanent a fost de acord ºi va supune aprobãrii, deci, plenului Senatului, ca lunea dupã-amiazã Comisia juridicã ºi Comisia de administraþie publicã localã sã deruleze lucrãri în comisii. Sigur, atunci când vor fi probleme deosebite de vot sã-i anunþãm sã fie prezenþi aici, propunând însã ca lunea, în ziua de luni, sã se dezbatã ºi sã facã rapoartele la cele douã legi care privesc alegerile locale ºi parlamentare, ºi miercurea sã fie, în întregime, pentru a finaliza acest proiect de lege.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

_**:**_

Domnule preºedinte, referitor la...

## Imediat, eu fac o propunere.

Sigur cã dumneavoastrã vã veþi întâlni în comisii, acolo, asta a fost o propunere a noastrã; principalul este sã vã creãm posibilitatea ca lunea dupã-amiazã sã lucraþi în comisii, ºi eu v-aº ruga sã... voi supune la vot. Mai aveþi ceva de adãugat?

## Domnule preºedinte,

Faþã de ceea ce aþi spus dumneavoastrã cu privire la legile alegerilor locale ºi parlamentare, am urmãtoarea informaþie sã vã dau: existã un proiect de lege ºi foarte multe propuneri legislative. Am luat legãtura cu Comisia juridicã de la Camera Deputaþilor ieri, la prânz, ºi am aflat cã proiectul de lege întocmit de Guvern cu privire la modificarea legilor de alegeri locale, de alegeri parlamentare ºi a Legii de administraþie publicã care fac obiectul unui singur proiect de lege se aflã... cu surprindere am aflat cã se aflã în aºteptare la Comisia juridicã, aºteptarea fiind explicatã, dar nejustificatã, dupã pãrerea mea, de posibilitatea sã vinã pe aceastã temã ºi niºte propuneri legislative. Eu, în urma discuþiei pe care am avut-o cu domnul preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, am intervenit la Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor cu rugãmintea sã punã, de îndatã,

pe ordinea de zi acest proiect de lege, ºi am spus cã proiectul de lege trebuie sã fie promulgat ºi publicat în ”Monitorul OficialÒ pânã la data de 15 martie, pentru a nu pune în pericol þinerea alegerilor locale la termen, pentru cã nu este vorba numai de ziua alegerilor, ci de un întreg proces electoral, care cuprinde campania electoralã ºi toate operaþiunile tehnice legate de acest proces al alegerilor locale.

ªi am stabilit urmãtorul program în ceea ce priveºte Comisia juridicã. Deci ideea este o idee personalã, a mea, bineînþeles, cã va trebui sã fie dezbãtutã în biroul comisiei ca, în privinþa celorlalte propuneri sã aºteptãm sã ne vinã textul votat de plenul Camerei Deputaþilor ºi sã conexãm toate aceste propuneri, ca sã avem o reglementare unicã, iar totul sã se termine în aºa fel, inclusiv în plenul Senatului, inclusiv de o eventualã mediere ºi revotare în plenuri, încât legile sã poatã fi publicate în ”Monitorul OficialÒ în jurul datei de 15 martie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Vom discuta aceastã problemã ºi în ºedinþa celor douã Birouri permanente, care va avea loc joi la 8,30, pentru cã altfel riscãm sã intrãm în campania electoralã fãrã sã avem cele douã legi puse la punct.

Legat de aceastã propunere, permiteþi-mi sã supun ca lunea dupã-amiazã cele douã comisii Ñ administraþie publicã localã ºi juridicã Ñ sã poatã lucra în comisii ºi nu în plen; atunci când va fi nevoie, însã, sã-i chemãm. Vã

- 4 abþineri, aceastã propunere s-a aprobat. Vã mulþumesc.

Domnul senator Emil Tocaci, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În primul rând, îmi exprim acordul total cu propunerea de a invita unii miniºtri, nu un singur ministru, nu doar pe domnul ministru Ciumara; cred cã ar trebui invitaþi la discuþia privind situaþia din învãþãmânt ºi miniºtrii învãþãmântului ºi finanþelor.

Asta este opinia mea. Dar, indiferent dacã vom invita un ministru sau trei miniºtri, propun ca ora de dezbatere sã fie cea de luni dupã-amiazã, în locul activitãþii legislative. În acest fel, declaraþiile politice sã se deruleze normal, pânã la 16,30, urmând ca apoi sã aibã loc dezbaterile. Pentru care motiv îi rog pe colegi sã formuleze întrebãri precise ºi scurte adresate miniºtrilor, astfel încât majoritatea timpului, de o orã ºi jumãtate, sã fie consacrat rãspunsurilor miniºtrilor, în urma întrebãrilor precise care pot fi date chiar în scris înainte de deschiderea acestui punct al ordinii de zi.

Evident cã este absolut anormal ca Senatul României sã fie indiferent faþã de un fenomen fãrã precedent în istoria României moderne, ºi anume riscul închiderii, blocãrii unui an ºcolar ºi poate ºi universitar, îngheþãrii, mã rog, n-are importanþã termenul pe care-l folosesc, ideea este aceeaºi. Asta a fost o primã chestiune. O a doua chestiune, domnule preºedinte: vãd cã joi avem ºedinþã comunã. ªi dumneavoastrã ne-aþi informat cã cele douã Camere reunite vor aborda Raportul S.R.I. Daþi-mi voie sã consider cã este total inadecvatã aceastã propunere. Este o modalitate de a da peste cap Raportul S.R.I. Pentru cã joi ziua începe cu o ºedinþã a Birourilor permanente reunite, ceea ce din capul locului implicã o întârziere a începerii ºedinþei comune. Este vorba de ziua de joi, care ºtim ce înseamnã; înseamnã dispariþia unei importante pãrþi a senatorilor ºi deputaþilor în jurul orei 13,00, care în mod firesc pleacã acasã Ñ nici nu pot fi de acuzat Ñ ºi, prin urmare, vom avea circa 2 ore ºi jumãtate, în cel mai bun caz 3 ore, pentru ca plenul celor douã Camere reunite sã discute Raportul S.R.I.

Vreau sã se reþinã de cãtre dumneavoastrã, ºi prin dumneavoastrã de cãtre Biroul permanent, precum ºi de cãtre toþi colegii cã, în opinia mea, este o încercare de a da peste cap Raportul S.R.I. ºi cã aceastã încercare, cred, se poate explica foarte simplu prin faptul cã în raport sunt conþinute foarte multe afirmaþii deranjante pentru anumiþi puternici ai zilei, ºi aceste afirmaþii deranjante ar intra într-o discuþie ºi într-o analizã solidã (ceea ce spun poate fi confirmat, inclusiv de colegii care sunt în Comisia S.R.I.); domnule preºedinte, mi se pare limpede cã se doreºte sã fie datã peste cap ºedinþa. Se vor da 20 de secunde de parlamentar ºi chestiuni de genul ãsta, dezbaterea nu va fi o dezbatere, ci va fi o simplã formalitate prin care sã se strecoare cei care se tem de o dezbatere serioasã a acestui Raport S.R.I.

ªi Raportul S.R.I. e la fel de important, dar nu asta e problema de fond aici. Vreau sã înþelegeþi cã cele douã Birouri permanente s-au pus de acord: nu trebuie neapãrat ca dezbaterea s-o încheiem joi. Sãptãmâna viitoare, în mod cert, vom avea o nouã ºedinþã comunã, cã mai sunt multe probleme pe ordinea de zi. Deci putem continua aceastã dezbatere.

În al treilea rând: Camera Deputaþilor a aprobat programul pentru sãptãmâna viitoare. Deci, haideþi sã nu creãm acum o bulversare ºi... Dar am reþinut propunerea dumneavoastrã sã nu limitãm luãrile de cuvânt ºi, dacã dezbaterea nu se încheie pânã la 12,30Ð13,00, sã continuãm în prima ºedinþã.

Domnule preºedinte,

Sunt de acord cu aceastã rezolvare a problemei, dar vreau ca în încheiere, înainte de a pleca de la microfon, vreau sã vã spun cã nu mi se pare normal ca anumite elemente procedurale sã distrugã fondul lucrurilor.

Corect; aºa e.

ªi anume: Camera Deputaþilor a votat. ªi ce dacã a votat? Cine-i Camera Deputaþilor?

De acord cu dumneavoastrã. Vreau sã spun: este un caz, asta vreau sã vã spun...

Faptul cã a votat Camera Deputaþilor nu-i un argument absolut. Eu îl resping. Faptul însã cã putem prelungi ºedinþa în sãptãmâna viitoare este, într-adevãr, un argument pe care-l accept.

Mulþumesc foarte mult. Domnul senator Câmpean.

Nu se poate; Camera a aprobat programul. Ce, ne jucãm?

Dar dacã dumneavoastrã acum spuneþi cã trebuie sã fiu sincer...

N-aþi ridicat aceeaºi problemã când am dezbãtut o serie de moþiuni de importanþã, eu aº spune, fundamentalã pentru þarã! ªi aþi fost de acord ca într-o orã ºi jumãtate sã se dezbatã tot...

Dar de unde ºtiþi cã am fost de acord?

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº vrea sã plec de la ideea pe care vreau s-o exprim în faþa dumneavoastrã cã am curajul, în calitate de umil profesor de istorie, sã încerc sã apãr Comisia de agriculturã a Senatului României. De ce fac aceastã afirmaþie? Pentru cã din cele expuse astãzi de un distins coleg s-ar putea trage concluzia cã Comisia de agriculturã aparþine fie puterii, fie opoziþiei. Or, realitatea nu este aceasta. Aceastã Comisie de agriculturã aparþine Senatului României ºi are în componenþã senatori din cadrul Senatului României. De ce fac aceastã subliniere? Pentru cã ideea mea ºi gândul meu, cel pe care vreau sã-l exprim aici, este faptul cã aceastã Comisie de agriculturã poate sã funcþioneze în continuare. Ea nu este pusã, în nici un caz, în faþa situaþiei de a fi desfiinþatã. În sprijinul argumentelor mele, vreau sã subliniez doar faptul cã, nu mai departe decât ieri, aceastã comisie a funcþionat cu majoritatea membrilor ei ºi a dezbãtut câteva probleme ale cãror rezultate s-au ºi concretizat prin rapoartele sau avizele pe care le-a prezentat. Vreau sã mai subliniez un lucru...

## Domnule senator,

Vã rog eu foarte mult, dacã aveþi dorinþa sã intrãm ºi în actul de legiferare, dacã aveþi aceastã dorinþã Ñ cã aveþi o experienþã în Senatul României Ñ vã rog eu, fiþi scurt. În 30 de secunde puteaþi spune ce mi-aþi spus acum în 5 minute. Dacã nu doriþi, continuaþi.

Da. Scurt, atunci. Vreau sã spun urmãtorul fapt: Comisia de agriculturã a fost, este ºi poate fi o comisie serioasã care sã-ºi ducã la îndeplinire sarcinile pe care le are. Vã mulþumesc frumos.

Sunt de acord cu dumneavoastrã. Este o comisie foarte importantã.

Domnul senator Brânzan.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

M-am bucurat tare mult dupã alegerea Biroului permanent, deci atunci când noul Birou permanent ºi-a luat rolul în acest Senat, s-a fixat atunci un program, un program care mi s-a pãrut sã fie definitiv. ªi anume: problemele organizatorice se discutã în fiecare joi de la orele 12,30. Vãd acum pe acest program fixatã ora 9Ð9,30. Ce s-a întâmplat? S-a schimbat acea opþiune, care mi s-a pãrut foarte judicioasã? Pentru cã de la ora 12,30 aceste probleme organizatorice, dacã vreþi, se pot întinde pânã joi dupã-masã. Rog deci pe domnul preºedinte, eventual, sã justifice de ce s-a fixat ora 9Ð9,30 pentru problemele organizatorice ºi nu s-a menþinut acel timp pentru cã, vedeþi ºi dumneavoastrã, dureazã de aproape douã ore aceastã problemã, respectiv, problemele organizatorice ale Senatului.

La ora 12,30, sigur cã se putea sã se discute ºi pânã seara.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles, domnule senator. Existã ºi riscul ãsta major, intrãm pe probleme organizatorice, n-avem cvorum ºi rãmânem fãrã a aproba programul pe sãptãmâna viitoare.

Dar se va intra în normalitate ºi nu asta e problema de fond. ªi problemele organizatorice sunt importante atunci când colegii doresc, cu adevãrat, sã ridice probleme de importanþã deosebitã ºi cu o luare de cuvântsintezã.

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã supun aprobãrii dumneavoastrã programul de lucru al Senatului pentru perioada 14Ð19 februarie. Rog votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 3 abþineri, programul de lucru a fost aprobat.

De asemenea, vã supun aprobãrii dumneavoastrã proiectele de legi Ñ propuneri legislative Ñ pentru sãptãmâna 14Ð19 februarie 2000. Dacã nu sunt observaþii! S-au fãcut câteva propuneri. Se regãseºte acel proiect de lege privind fondul pentru mediu, domnule Bleahu. Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 4 abþineri, ordinele de zi au fost aprobate.

Permiteþi-mi sã intrãm în urmãtorul punct de pe ordinea de zi: continuarea discuþiilor, proiectul privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub un luciu de apã.

Rog pe cei doi colegi de la comisii, cei doi preºedinþi Ñ domnul senator Triþã Fãniþã ºi domnul senator Oliviu Gherman Ñ sã vinã... Rog iniþiatorul sã fie chemat...

## Stimaþi colegi,

Sã ascultãm cele douã comisii. Deci, a rãmas sã ne prezinte o propunere, vor face o analizã Ñ înþeleg cã au fãcut-o Ñ pentru articolele 3(1), articolul 3..., cele douã alineate noi, care devin articole independente.

Vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimate doamne,

## Stimaþi colegi,

În cadrul Comisiei pentru privatizare a fost rediscutat ieri acest articol 3, corelat cu articolele 4 ºi 18. Propunerea noastrã derivã ºi este legatã de un principiu fundamental al dreptului roman pe care-l ºtiam din facultate, dar pe care l-am reverificat aici, care spune cã ”accesoriile urmeazã principalulÒ. Acest principiu nu este inventat de noi, este inventat de romani ºi nu avem posibilitatea sã-l eludãm.

Deci avându-se în vedere aceste aspecte Ñ mã refer la articolul 3 prim, 3 nou Ñ, la articolul 3 nou am introdus un aspect lãmuritor privitor la ceea ce înseamnã ”terenuri aferenteÒ ºi am fãcut o precizare conform articolului 7 din Legea nr. 76/1994, pentru a se ºti exact ce înseamnã aceste ”terenuri aferenteÒ.

Avându-se în vedere o propunere care mi s-a pãrut foarte justificatã, de a încuraja pe cei care fac concesionãri, pe cei care sunt concesionanþii, am propus la sfârºitul articolului 10 un text foarte generos. Dacã vã uitaþi la articolul 10 Ñ ºi atunci lucrurile se coreleazã între ele Ñ, dacã vã uitaþi la articolul 10, la sfârºitul articolului sunt date condiþiile de preempþiune, ºi anume ”...au drept de preempþiune la o nouãÒ Ñ articolul 10(2) Ñ, ”au dreptul de preempþiune la o nouã concesiune persoanele fizice ºi juridice care au administrat în condiþii de eficienþã ºi cu respectarea tuturor clauzelor prevãzute în contractele încheiate cu agenþiaÒ, ºi am adãugat un alineat generos care spune cã ”...dacã la încheierea contractului cel care a avut concesiunea nu mai doreºte s-o continue, investiþiile ºi dotãrile fãcute suplimentar de cãtre acesta faþã de prevederile din contract ºi care au fost acceptate oficial de cãtre consiliul de administraþie al agenþiei, atunci când au fost iniþiate, revin de drept agenþiei prin justã despãgubire, la valoarea stabilitã de un executor autorizat acceptat de ambele pãrþiÒ. Aceastã propunere care a fost fãcutã vine sã încurajeze pe cel care preia pãmântul, încurajându-l sã facã investiþii care sunt favorabile lui ºi favorabile agenþiei, prin faptul cã sunt aprobate de cãtre consiliul de administraþie.

În acest mod, întregul text devine coerent dacã adãugãm peste tot, la articolul 18, aºa cum am spus, nu numai ”terenurile concesionateÒ, ci ºi pe cele prevãzute la articolul 3(1). Textul devine coerent de la capãt la capãt.

Domnul senator, sã fie foarte clar ºi sã mergem într-o ordine. La 3(1), faþã de textul pe care-l avem în faþã ºi existã ºi în faþa comisiei, a survenit vreo modificare?

## **Domnul Ioan Avram Mureºan** _Ñ ministrul agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

Domnul preºedinte de ºedinþã!

La 3(1) nu avem nici o modificare.

Bine, deci pun în discuþie 3(1), vã rog.

Domnul senator Pãcuraru.

Imediat, domnul ministru, vã dau cuvântul. V-am observat cu coada ochiului, nu vã faceþi probleme, cã vã dau cuvântul imediat.

...articolul 3(1), 3(2) este un articol cardinal pentru întreaga filozofie ºi construcþie a legii, îl rugãm pe domnul ministru, acum pentru prima datã prezent în plenul Senatului pe aceastã lege, sã prezinte poziþia Ministerului Agriculturii.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul ministru Mureºan, vã ascultãm.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu aº vrea sã trec acum peste o dezbatere care cred cã a avut loc în Senat, ºi anume modul în care acest act normativ a ajuns pe ordinea de zi ºi faptul cã noi, Guvernul, am retras acest proiect de lege în luna noiembrie anul trecut. Sigur, datoritã unor funcþionari, aceastã scrisoare de retragere se pare cã a ajuns mai târziu decât momentul în care Biroul permanent a stabilit o ordine de zi ºi aºa mai departe. Nu sunt eu acum în mãsurã sã fac toatã aceastã istorie ºi sã fac o investigaþie foarte amplã. În orice caz, domnule preºedinte de ºedinþã, eu vã solicit sã avem totuºi o lege în concordanþã cu spiritul ºi filozofia proiectului de lege pe care noi l-am construit la Guvern în primãvara anului trecut ºi l-am trimis la Parlament, ca principalele articole din acest raport întocmit de cele douã comisii de la Senat sã fie retrimise la comisie, pentru ca în prezenþa mea ºi a specialiºtilor de la minister sã putem formula un text corect ºi un text care sã soluþioneze aceastã complicatã problemã legatã de privatizarea societãþilor comerciale care administreazã terenuri într-o strânsã corelaþie cu retrocedarea terenurilor în conformitate cu Legea nr. 1/2000 ºi cu dimensionarea unor exploataþii eficiente din punct de vedere economic în urma concesionãrii, pentru cã, dacã-mi daþi voie, domnule preºedinte de ºedinþã, aº vrea sã vã spun câteva lucruri generale despre acest proiect de lege ºi sã nu intru acum într-o dezbatere legatã de proceduri, pentru cã sunt pentru prima datã în...

Nu are rost ce spuneþi dumneavoastrã, pentru cã asta þine de dezbaterile generale.

Noi astãzi nu v-am chemat la dezbateri generale. Suntem încântaþi cã mãcar recunoaºteþi cã acum veniþi pentru prima datã la dezbaterea pentru aceastã lege.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Discuþii generale...

Domnule preºedinte, având în vedere faptul cã articolul 3(1), 3(2) este un articol cardinal pentru lege ºi cã...

Care?

Mã iertaþi, domnule ministru, noi am depãºit faza asta ºi vã atrag atenþia ºi dumneavoastrã ºi colegilor cã suntem în procedurã de dezbatere pe articole. Dumneavoastrã vã puteþi pronunþa referitor la articolul 3(1), pe care l-am supus atenþiei colegilor senatori.

Domnule preºedinte, eu înþeleg procedura Senatului...

A doua problemã, scuzaþi-mã cã intervin, sunt niºte reguli ale jocului, nu putem merge la infinit. Problema cã am retras legea nu e valabilã ºi nu stã în picioare la nimeni, pentru cã deja funcþioneazã ca ordonanþã, cu textul identic venit de la Camerã.

Deci, haideþi sã fim oameni serioºi, domnule!

Deci, în al patrulea rând, în discuþiile de ieri s-a ridicat aici problema cã pe aceastã temã au avut loc dezbateri în comisii timp de 3Ð4 luni de zile, cu participarea Ministerului Agriculturii ºi a altor factori care sunt implicaþi în aceastã poveste.

Acum dumneavoastrã puteþi spune cu argumente de ce nu sunteþi de acord cu 3(1) sau sunteþi de acord ºi argumentaþi. Ãsta e rolul pe care-l are Guvernul, sã se batã pentru a-ºi susþine punctul de vedere.

Vã rog.

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vedeþi, eu nu vreau sã intru în istorie. Se spune cã, cu participarea ministerului ºi aºa mai departe... s-a fãcut acest raport, ceea ce este inexact. Deci, câtã vreme am participat la ºedinþele comisiilor nu s-a elaborat acest raport comun. În momentul în care noi am propus ordonanþã de urgenþã cu text identic cu cel al Camerei Deputaþilor, într-o grabã foarte suspectã s-a fãcut acest raport comun, pe care-l vãd pentru prima datã. Deci de aceea solicitarea mea este... ºi nu vreau, din nou, sã acuz pe nimeni, domnule preºedinte, vreau sã colaborez cu cele douã comisii ºi sã scoatem un text care sã vinã pe linia ºi pe filozofia proiectului de lege pe care Guvernul l-a trimis cãtre Parlament. Dupã cum ºtiþi, ordonanþa de urgenþã are deja raportul fãcut la Camera Deputaþilor, el va fi votat la Camera Deputaþilor ºi va veni la Senat ºi eu gãsesc de cuviinþã ca în acel moment sã facem o conjuncþie între cele douã acte normative, proiectul de lege care se aflã la dumneavoastrã în dezbatere, raportul la ordonanþã, astfel încât cele douã demersuri sã se unifice ºi sã ajungem cãtre þelurile pe care ni le-am propus.

Eu cred cã... vã dau imediat cuvântul! Eu cred cã colegii mei n-ar avea nimic împotrivã cu condiþia ca mâine sã luaþi decizia de retragere a ordonanþei pe care aþi dat-o ºi este în vigoare. Dacã dumneavoastrã vã asumaþi responsabilitatea sã vã retrageþi ordonanþa, pe care aþi pus-o în funcþiune contrar tuturor regulilor jocului care urmãreºte procedurile parlamentare, sunt de acord cu dumneavoastrã, dar haideþi sã nu intrãm în detalii. V-am ascultat punctul de vedere, dumneavoastrã cereþi sã se lucreze în comisii pe aceste articole, cu prezenþa dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Daþi-mi voie atunci sã spun câteva lucruri. Înainte sã vã rãspund punctual la articole, pentru cã pot sã fac ºi acest lucru, totuºi sã spun câteva lucruri colegilor care n-au participat în aceste comisii ºi mesajul legat de ceea ce am vrut noi sã legiferãm, pentru cã nu vreau sã se înþeleagã greºit. Vãd aici niºte denumiri schimbate, în acest raport pe care l-am primit astãzi de dimineaþã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Eu vreau sã vã spun, scuzaþi-mã, cã aduceþi o ofensã gravã colegilor dumneavoastrã de partid care se gãsesc în Comisia de privatizare, aici, ºi care ºtiu cã s-a lucrat timp de 3 luni de zile în prezenþa celor de la Ministerul Agriculturii, de la Academie, au fost de acord, au fost dezbateri serioase timp de 3 luni.

Pãi hai sã spunem cã faþã de noi, mã rog, nu puneþi preþ prea mare!

Nu faceþi afirmaþii! Da, am înþeles. Vã rog, scuzaþi-mã de întrerupere!

## Domnule preºedinte,

Eu îmi cer scuze, nu vreau sã supãr pe nimeni, departe de mine acest gând, însã trebuie sã mã înþelegeþi, am propus un proiect de lege care, repet, are o anumitã filozofie, o anumitã construcþie instituþionalã ºi daþi-mi voie sã spun câteva cuvinte despre modul în care am gândit noi acest proces ºi dacã dumneavoastrã veþi fi de acord cu ceea ce spun eu, foarte bine, dacã veþi fi de acord cu ceea ce s-a propus acum iarãºi este foarte bine, pentru cã, pânã la urmã, oricum, cele douã acte normative se vor întâlni ºi vom face un summum din aceste acte normative, pentru cã trebuie sã rezolvãm aceastã problemã legatã de privatizare...

Sã mergem mai departe, domnule preºedinte!

Vã rog sã-mi acordaþi câteva minute, ca sã prezint proiectul de lege.

Noi acum discutãm articolul 3.

Domnule ministru, v-am ascultat, deci dumneavoastrã vreþi sã o reluãm cu dezbaterile generale...

Nu e vorba de dezbateri generale, domnule preºedinte, ci de poziþia Guvernului. Mã aflu aici în calitate de ministru ºi de reprezentant al Guvernului.

Poziþia Guvernului, vã rog... Dacã doreaþi sã faceþi acest lucru, eraþi prezent la dezbateri!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Dezbaterile generale nu ºtiu când au avut loc, domnule preºedinte.

Îmi pare foarte rãu, ne-aþi surprins. Vã rog eu foarte mult, la articolul 3 alineatul 1. Aþi auzit punctul de vedere al domnului ministru...

Deci, domnule preºedinte, înþeleg cã-mi refuzaþi acest drept, sã-mi prezint proiectul de lege.

Da, da, suntem pe procedurã, domnule ministru. Vã rog, domnul senator Dobrescu.

Domnule, dacã n-ai fost aici personal, au fost secretarii de stat.

Pãi dar tu crezi cã ãia ºtiu ceva, mãi?! Hai, mãi, ce dracu? Cine conduce ministerul acum, eu sau...?!

Domnule preºedinte, Domnilor senatori, Exprim poziþia Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. în aceastã privinþã.

Care grup?

Este vorba de niºte texte, deci dezbatem acum acest articol ºi articolele urmãtoare care constituie osatura proiectului de lege. Existã riscul, dacã vom continua dezbaterile în plen, ca aceste texte care sunt de naturã sã stabileascã filozofia legii sã vinã în contradicþie, în primul rând, cu ordonanþa Guvernului, în aceeaºi materie, care se aflã în dezbatere la Camera Deputaþilor ºi la Camera Deputaþilor s-ar putea ca ea sã sufere modificãri.

Existã, prin urmare, riscul ca textele pe care noi le adoptãm astãzi sã vinã în contradicþie cu încã una sau încã douã legi. De aceea singura soluþie judicioasã este sã retrimitem proiectul de lege în dezbaterea comisiilor, sã se încheie mai întâi dezbaterile în Camera Deputaþilor, sã soseascã la Senat textul votat de Camera Deputaþilor ºi comisiile sã înceapã sã reia dezbaterile la acest proiect de lege având la dispoziþie toate textele care reglementeazã aceastã materie. Este necesarã aceastã mãsurã în primul rând pentru ca fondul legii sã nu fie alterat.

Un al doilea motiv care justificã retrimiterea proiectului de lege la comisie este cã în faza de dezbateri în comisie s-a încãlcat o regulã. Raportul este întocmit de douã comisii. Ar fi trebuie ca cele douã comisii sã fi lucrat în ºedinþe comune, dar cele douã comisii au lucrat în ºedinþe separate.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Nemaipomenit, domnule!

Este informaþia pe care mi-au dat-o colegii din Comisia pentru privatizare.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. considerã cã una din racilele de care suferã România în momentul de faþã este incoerenþa legislaþiei.

De acord!

Avem legi care se contrazic între ele, ca sã nu folosesc o expresie mai popularã, care se bat cap în cap.

Cine sunt autorii?

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Trebuie ca legislaþia României sã devinã coerentã ºi pentru...

Eu sunt de acord sã-mi continuu expunerea dupã ce colegii care doresc sã intervinã îºi vor fi epuizat intervenþiile. Nu doresc sã întrerup pe nimeni.

Stimaþi colegi, vã rog frumos. S-a fãcut liniºte, domnule senator, vã ascultãm.

Falsã!

Nu-i adevãrat! Cine e? Spune, domnule!

În orice caz, fie pentru unul din motive, fie pentru celãlalt, fie pentru amândouã împreunã, în numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., eu vã cer ca legea sã fie retrimisã în comisie ºi sã se aºtepte pânã ne vine textul votat de Camera Deputaþilor.

Domnul senator Dobrescu, eu mã aºteptam la dumneavoastrã, în calitate de preºedinte al Comisiei juridice, deci una din cele mai importante comisii care trebuie sã introducã ordine în Senatul României, sã înþelegeþi cã suntem pe o procedurã, suntem la dezbaterea pe articole ºi credeam cã vã duceþi la tribunã ca sã vã referiþi la articolul 3(1), pus în discuþie.

La 3(1) ºi 3(2).

Nu v-aþi referit la 3.

În al doilea rând, am discutat aici mult. Deci ce sã trimitem la comisii? Comisiile s-au întrunit trei luni de zile, au fãcut raportul, comisiile s-au pus de acord, la propunerea de ieri s-au întâlnit din nou, au venit din nou puse de acord, nu avem ce sã trimitem la comisii.

Vã rog, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Procedurã, vã rog, domnule preºedinte!

Suntem de 10 ani în Senatul ãsta ºi nu o sã învãþãm acum, de la indiferent cine, procedura pe care trebuie sã o aplicãm.

Deci eu vã rog foarte mult, am început discuþiile, articolul respectiv, marþea trecutã, l-am înapoiat comisiei, s-a þinut raportul comisiei, ascultãm pãrerea ministrului, mulþumim cã a venit, asupra acestui 3(1), (2) ºi trecem mai departe, domnule preºedinte.

ªi, vã rog foarte mult, nu le mai rãspundeþi dumneavoastrã, pentru cã, în felul ãsta, uitaþi cã am început o zi, este ora 11,00, ºi nu putem sã discutãm un singur articol. Nu se poate! Am început ºedinþa, vã rog foarte mult sã aplicãm regulamentul ºi modul firesc de lucru pe care-l avem în Senat.

Vã mulþumesc.

Rog colegii sã facã observaþii la art. 3(1).

Domnul senator Juravlea, dupã aceea domnul senator Pãcuraru.

Domnul Juravlea.

## Domnule preºedinte,

Modificãrile care se propun faþã de raportul iniþial la articolul 3(1) ºi urmãtoarele nu au fost luate în discuþia plenului celor douã comisii, ci s-a lucrat separat; printr-un schimb de adrese s-a cãzut de acord. Eu cred cã procedural este ca orice hotãrâre se ia sã fie luatã în plenul reunit al celor douã comisii.

Vã mulþumesc.

Permiteþi-mi, domnule preºedinte!

Imediat vã dau cuvântul. Puþinã rãbdare, domnule preºedinte!

Domnul senator Pãcuraru.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu nu vreau sã reiterãm aici toate discuþiile legate de procedurã, de modul în care am început dezbaterile generale ºi aºa mai departe. Un lucru este absolut indiscutabil ºi v-o spun în calitate de persoanã care s-a intersectat cu acest subiect atât în Comisia pentru privatizare,

cât ºi la ºedinþele comune ale Comisiei pentru privatizare, deci ºi agriculturã.

Din varii motive pe care nu vreau sã le comentez aici, aproape în mod permanent Ministerul Agriculturii a fost prezent, nu a ºtiut, a ºtiut, a aflat, n-a aflat ºi aºa mai departe. Este absolut inacceptabil ca noi sã nu cunoaºtem poziþia Ministerului Agriculturii pe aceastã problemã, pe acest proiect de lege atât în ceea ce priveºte concepþia, cât ºi în ceea ce priveºte articularea legii.

Eu cred cã noi toþi avem un scop comun ºi aici, dincolo de faptul cã Guvernul are un proiect ºi o ordonanþã pe care o aplicã ºi de faptul cã noi, în Senat, suntem cu un alt proiect care este o variantã mult diferitã, cel puþin în opþiunea comisiilor, este indiscutabil faptul cã noi avem un obiectiv comun: sã avem la capãtul drumului o lege bunã, aplicabilã, coerentã ºi cu o ºansã pentru agriculturã, ºi nu cu o dificultate suplimentarã pentru agriculturã.

Din acest motiv, solicitarea expresã pe care o fac în numele Grupului Naþional Liberal este cã dacã tot avem ºansa sã-l avem pe domnul ministru Mureºan, care la dezbaterile generale de sãptãmâna trecutã nu a fost în þarã, deci în mod obiectiv nu a putut sã fie ascultat, ºi nu a fost în þarã nici pentru cã era în concediu, nici pentru cã era în deplasãri particulare, ci era tot cu o misiune a agriculturii la Bruxelles.

ªi nu înþeleg de ce, pe un temei atât de simplu de fãcut Ñ adicã sã audiem ministrul care a promovat ºi care a construit acest proiect de lege aprobat de Guvern Ñ, de ce nu putem sã-l audiem, cu riscul cã facem un rabat de la cutumã? De altfel domnul ministru Mureºan poate sã fie ºi abil, poate sã plece de la articolul 3 ºi sã dezvolte legea, dar trebuie sã avem un lucru clar ºi cred cã bunul-simþ, buna dorinþã a fiecãruia de a înþelege ce a vrut Guvernul este mai puternicã decât o micã problemã de cutumã, pentru cã, aºa cum a spus, domnul ministru va putea, pornind de la 3(1), 3(2), articol cardinal pentru lege, sã dezvolte arhitectura legii, dar dânsul vrea, bãnuiesc, în puþine cuvinte, sã explice inclusiv stadiul în care se aflã.

Domnul senator, puteþi sã sintetizaþi?

## **Domnul Paul Pãcuraru:**

Da, solicitare expresã: domnului ministru Mureºan sã i se permitã sã prezinte legea.

Mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

Existã parlamente ale unor þãri în care se vorbesc limbi diferite ºi se folosesc translatori. Am senzaþia cã, deºi vorbim cu toþii aceeaºi limbã, trebuie sã folosim translatori, pentru cã noi nu ne înþelegem. Domnul senator Pãcuraru a cerut un lucru absolut regulamentar, ca Excelenþa sa domnul ministru al agriculturii sã ne spunã punctul de vedere în legãturã cu ceea ce avem în discuþie: 3(1), 3(2) ºi filozofia legii. Aceasta aþi cerut.

Domnul ministru, cu tot respectul pe care i-l port, în loc sã rãspundã la aceastã solicitare, a intrat în probleme procedurale, cum cã n-ar trebui fãcut aºa, cã existã o ordonanþã, cã ce s-ar întâmpla dacã ordonanþa de urgenþã ar fi votatã altfel...

Dar noi ce vrem sã facem? Ordonanþa de urgenþã este identicã cu textul de la Camera Deputaþilor. Ce vrem noi? Vrem sã avem un text de la Senat, care este acceptat de cãtre plenul Senatului, ºi, ca atare, cele douã texte care existã la Camera Deputaþilor ºi la Senat sã fie confruntate ºi sã se facã mediere ºi sã avem o lege; deoarece vreau sã-i reamintesc domnului ministru cã indiferent ce se va întâmpla, ordonanþa tot va trebui sã devinã o lege.

Prin urmare, este aberant ca acum sã venim cu probleme procedurale.

Avându-se în vedere acest lucru, îi cer domnului ministru sã spunã punctul de vedere al Guvernului în legãturã cu 3(1), 3(2) ºi cu articolul 4, dar 3(1) ºi 3(2) care sunt obiectul discuþiei noastre de acum.

Domnul senator Blaga.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu cred cã putem ieºi din impas. Ieri în Comisia de privatizare s-a muncit foarte atent la aceste trei articole: 3, 4 ºi 18 ºi sigur cã încã nu s-a lãmurit definitiv problema, pentru cã se aºteaptã niºte precizãri, exact cum spunea domnul preºedinte al comisiei, Gherman, ºi de la juriºti vizavi de modul în care se înþelege corelarea terenurilor cu bunurile care urmeazã terenul, respectiv bunurile, respectivele imobile, mai departe, de la Ministerul Agriculturii, pentru cã sunt discuþii, foarte serioase discuþii, ce intrã în incintã, pentru cã dacã cineva o cumpãrã, dacã am merge pe ideea asta ºi o cumpãrã ºi el poate, dupã un timp, s-o vândã, cel care ar trebui sã rearendeze ar trebui sã... ce sã facã? Sã vinã sã-ºi facã un sediu. Unde? Ar trebui din nou scos teren din circuitul agricol, cu toate procedurile care urmeazã ºi care sunt foarte greoaie, ºi de aceea noi credem, Grupul parlamentar P.D., cã putem ieºi din impas, putem continua fãrã probleme discutarea legii, lãsând în spate, pe mai târziu Ñ ºi am fãcut-o de atâtea ori în acest Parlament Ñ, articolele 3, 4 ºi 18. În acest timp ne putem întâlni, putem discuta ºi am putea rezolva problemele, putem discuta legea fãrã nici o problemã. Am discutat ºi cu domnul Triþã Fãniþã, îl rog ºi pe dânsul sã ia cuvântul, eu cred cã putem ieºi elegant din acest impas. Aceasta este poziþia Grupului P.D.

Mulþumesc. Domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Am senzaþia cã ne învârtim într-un cerc vicios. În primul rând, eu plec de la spusele domnului ministru Mureºan. Dânsul nu se poate pronunþa astãzi asupra raportului celor douã comisii pentru cã abia astãzi a luat cunoºtinþã. E afirmaþia Domniei sale. Domnilor, am impresia cã iar nu realizãm cum este tratat Senatul României.

Deci la nivelul Ministerului Agriculturii nu s-a ºtiut pânã astãzi de existenþa acestui raport la acest proiect de lege ºi se vine aici... Ce sã ne spunã? Sã ne spunã în ce temei a elaborat ordonanþa ºi de la ce principii, din moment ce dânsul nu ºtie ceea ce am dezbãtut noi ºi ceea ce am scris în acest raport?

La dezbateri au participat secretarii de stat.

Nu mai spun cã au participat ceilalþi secretari de stat; dacã dânsul considerã cã aceia nu reprezintã Ministerul Agriculturii, sã ne spunã.

Ca atare, domnule preºedinte de ºedinþã, eu zic sã continuãm lucrãrile aºa cum prevede Regulamentul Senatului ºi sã nu mai tergiversãm, pentru cã aceasta se vrea. Domnul Pãcuraru, nu înþeleg, ce sã explice domnul ministru? Ceea ce nu ºtie? Domnule, îl punem într-o posturã neplãcutã. Doriþi acest lucru? Haideþi, vreþi sã intrãm chiar pe dezbaterile din raport, despre care dânsul abia astãzi a luat cunoºtinþã? Eu zic cã e cazul sã vã protejaþi ºi oamenii, domnule!

Vã mulþumesc.

Domnul senator Csap—.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Înainte de a intra în probleme de fond, aº dori sã semnalez cã raportul în cazul articolului 3 este întocmit neregulamentar. Dacã am apelat mereu la Regulamentul Senatului, atunci aº dori sã vã atrag atenþia cã în raportul comisiilor nu se propune eliminarea articolului... alineatului 2 al articolului 3, ci se propune un articol nou, 3 indice 1. Nu se propune eliminarea alineatului 3 al articolului 3, ci se propune un articol 3 indice 1, nou. Nu se propune eliminarea alineatului 4 al articolului 3, ci se propune un alt articol nou, 3 indice 2.

În astfel de componenþã ºi astfel de redare ºi redactare a articolului 3, articolul 3 nu poate fi interpretat. Comisiile nu propun eliminarea alineatelor 2, 3 ºi 4, comisiile propun 3 articole noi: 3(1), 3(1) nou, 3(2), care de fapt modificã întreaga structurã ºi întreaga componenþã a proiectului de lege la art. 3. V-aº ruga frumos, domnule preºedinte, sã vã uitaþi...

Domnule senator, vã rog sã vã uitaþi. Am pretenþie la dumneavoastrã ca la unul din specialiºtii buni. Uitaþi-vã pe tabel, pe coloane, sunt douã coloane, textul existent în ordonanþã, text propus de comisie. Fiecare se aflã în dreptul lui. Nu este nevoie sã spui eliminare, pentru cã ce este în coloana 1 se eliminã automat prin textul propus în coloana 2. Haideþi sã nu ne jucãm! Nu suntem copii, domnule!

## Domnule preºedinte,

Eu v-aº ruga frumos sã nu vã adresaþi cu aceste cuvinte pentru cã nici eu nu am fãcut calificarea cum conduceþi ºedinþa. Eu vreau, cu mult respect v-aº ruga frumos sã constataþi cã în raportul comisiei, cele referitoare la art. 3 alin. 2, 3, 4, nu sunt specificate soluþiile comisiei. Comisia propune articole noi fãrã sã propunã eliminarea acelor alineate. Deci dacã cineva doreºte sã interpreteze acest raport, înseamnã cã din punct de vedere regulamentar pot sã rãmânã ºi alin. 2, 3, 4, iniþiale, ºi poate sã voteze ºi art. 3(1), 3(1) nou, 3(2). V-aº ruga frumos sã constataþi cã raportul în cazul art. 3 nu a fost întocmit regulamentar ºi propun retrimiterea la comisie. Am posibilitatea regulamentarã, ºi comisia sã ia decizii asupra acestor alineate. Dacã se propune pentru eliminare, eu sunt convins cã comisia a omis acest lucru. Comisia doreºte eliminarea alin. 2, 3, 4, dar nu specificã acest lucru.

Am înþeles, domnule senator.

Domnule preºedinte, încã o remarcã, dacã-mi permiteþi. Alineatele 3 indice 1, 3 indice 1, nou, 3 indice 2, modificã în fond proiectul de lege. Nu se poate trece mai departe fãrã a adopta art. 3 ºi 4, pentru cã deja art. 5 reglementeazã atribuþiile Agenþiei Naþionale ºi art. 18, 16 Ñ ºi alte articole Ñ vizeazã aceste competenþe. Deci dacã nu se clarificã scopul înfiinþãrii ºi atribuþiile agenþiei Ñ cum se referã art. 4 la acest domeniu Ñ, atunci nu se pot discuta nici celelalte articole, pentru cã majoritatea lor se referã la aceste competenþe ºi la modul de organizare ºi la modul funcþionãrii ºi scopul înfiinþãrii acestei agenþii.

Domnule preºedinte, propun, în conformitate cu regulamentul, retrimiterea art. 3 la comisie ºi sistarea discuþiilor pânã când comisia ajunge la o concluzie cu privire la conþinutul art. 3 ºi 4.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## ªi eu vã mulþumesc.

Aceastã propunere a fost ºi ieri, s-a retrimis la comisie ºi ele s-au întrunit pe aceastã temã.

Tot pe art. 3. Domnul senator Triþã Fãniþã.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

În primul rând aº vrea sã-l felicit din suflet pe prietenul meu, domnul ministru Mureºan...

...da, prietenul meu! Acum o jumãtate de orã ne-am pus de acord. Confirmaþi, domnule Mureºan?

Da.

...pentru strategia pe care au pus-o la punct privind tergiversarea dezbaterii acestei legi. Este o strategie într-adevãr de clasã. Mai avem 3 sferturi de orã ºi mergem în week-end, în circumscripþii, ºi sãptãmâna viitoare... mai vedem noi! Domnul Pãcuraru se mai întâlneºte la Galaþi cu directorii de I.A.S.-uri, cu ãia de la Brad Ñ unde avem noi interese acolo Ñ, mai apar alte idei ºi legea asta stã pe loc în timp ce ordonanþa îºi face efectul. Se vând pe rupte I.A.S.-uri, în condiþii neregulamentare ºi în condiþii în care cineva pânã la urmã va trebui sã rãspundã.

Domnule senator Csap—, permiteþi-mi sã vã spun cã în timp ce de la tribuna Senatului pledaþi pentru desfiinþarea ºi demolarea I.A.S.-urilor, în Ungaria suprafaþa proprietate de stat este de 37%, în creºtere, în timp ce în 1988 era 3%.

Eu susþin propunerea fãcutã de liderul nostru, domnul senator Blaga, sã încetãm cu dezbaterile generale, cã s-au fãcut de vreo 14 ori pânã acum, sã trecem la dezbaterea pe articole. Susþin aceastã propunere. Sã lãsãm 3(1) ºi 3 (nou) la sfârºit, ºi art. 4, pentru cã sunt sigur cã vor mai apãrea, cum au apãrut la toate legile ºi alte articole care vor fi discutate în final, global, ºi sã încercãm sã avansãm.

În ceea ce priveºte propunerea domnului ministru Mureºan, acum, în ceasul al doisprezecelea, eu am aici 7 invitaþii de a participa la comisii pentru dezbaterea legilor ºi a fost plecat, a fost în imposibilitate de a participa. Dacã doriþi azi o armonizare, o punere de acord, pe bucãþi, pe mãsurã ce putem dezbate în plen, sunt de acord sã vã faceþi timp ºi sã discutãm constructiv pentru a armoniza, pentru cã dorinþa noastrã Ñ a tuturor senatorilor Ñ nu este decât de a scoate o lege bunã, a corecta ce s-a greºit pânã acum, ºi mai ales repede. Vã mulþumesc.

Domnul senator Dumitraºcu.

## Domnule preºedinte,

Se întâmplã lucrul grav de care am vorbit de mai multe ori. În cazul de faþã un ministru plin se dezice atât de membrii ministerului sãu Ñ care au luat parte la discuþiile din comisii Ñ, cât ºi de secretarul de stat care a participat la ºedinþa noastrã din plen de marþi, ceea ce este foarte grav. Deci, din acest punct de vedere, eu nu mai am încredere de acum încolo decât în miniºtrii plini. Nu mai acceptãm la discuþiile legilor nici un secretar de stat, pentru cã ei nu sunt recunoscuþi de ministrul plin...

Sunt plini de ei!

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

...sunt plini de ei... Aºa... Deci acelaºi secretar de stat a primit toate împuternicirile sã fie ministru, în timp ce domnul ministru este prim-vicepreºedinte al partidului. Atenþiune, sunt niºte lucruri foarte primejdioase!

A doua problemã. Mi se pare cã... deºi s-ar putea sã greºesc... Mi-ar pãrea bine, domnule ministru, sã acordaþi mai multã atenþie unui om care vorbeºte de la aparatul ãsta de vorbit.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

ªi domnul Ciumara ºi-a dat cuvântul cã toate articolele le veþi discuta împreunã.

tori ºi acþionari, care trebuie sã rezolvãm aceastã problemã.

A treia. Actorii privatizãrii vor fi alþii, sigur nu vom fi noi Ñ cã nu ne ocupãm de aºa ceva Ñ, ci exact cei care lucreazã în sistem ºi trebuie protejaþi sã fie actorii privatizãrii.

Ultima problemã pe care mã simt obligat sã o spun. Dacã totuºi ministrul agriculturii nu poate avea cuvântul pe aceastã lege, voi trage concluzia Ñ poate justificatã ºi de situaþia celor douã acte normative Ñ cã puterea este la putere la Guvern, iar opoziþia este la putere în Parlament. Pentru cã este inacceptabil ca ministrul sã nu poatã fi audiat.

Domnul senator Bold.

Gurile rele, dintre care una s-a pronunþat pe lângã dumneavoastrã, spun cã aþi vrea sã profitaþi de noaptea week-end-ului care vine pentru ca sã definitivaþi Ñ conform unei ordonanþe care nu a trecut pe aici ºi nu ºtiu cum va trece din moment ce noi suntem pe o lege Ñ valorificarea în stilul ordonanþei a câtorva foste I.A.S.-uri, a câtorva societãþi comerciale, în stilul caracteristic în care v-a caracterizat, ca sã mã exprim aºa, aici însuºi domnul preºedinte al comisiei acum vreo 3 zile. Acesta este scopul amânãrii discuþiei? Anume ca sã puteþi face dumneavoastrã miºcãrile legale, legitime, de valorificare Ñ în sensul punerii în aplicare a unei practici prea bine cunoscute Ñ a celor 5 I.A.S.-uri... sau 4? Este vorba de art. 3(1), 4 sau 5. Aºadar, eu consider cã pânã acum v-a mers bine. V-a mers bine în amânarea acestei legi. Aceasta este pãrerea mea. Faþã de cei care se fac cã ”n-aude-na-vedeÒ, din partea cealaltã, îmi exprim neîncrederea. Se pare cã neamul românesc nu uitã un singur lucru: nu uitã sã nu uite. Deci trecem la treabã.

Vã dau cuvântul, domnule ministru, dar sã mai ascultãm câteva opinii.

Domnul senator Pãcuraru, apoi domnul senator Bold.

Pentru cã domnul preºedinte al Comisiei agricole m-a pomenit ºi m-a ºi suspectat de interese în agriculturã, sunt obligat sã fac trei precizãri:

1. Tergiversarea, parcã multã lume din Senat ºtie cui aparþine...

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

V-aº ruga, domnule preºedinte, aºa cum aþi început dumneavoastrã conducerea ºedinþei, sã continuãm cu dezbaterea articolelor în ordinea în care sunt înscrise în raportul Comisiilor pentru privatizare ºi pentru agriculturã, pentru cã, domnule preºedinte, nu se poate trece la art. 5, de exemplu, fãrã sã luãm o hotãrâre în ceea ce priveºte articolele 3 ºi 4.

În primul rând, art. 4 necesitã mai multe discuþii decât art. 3, ºi anume sunt douã probleme de fond.

Prima. Agenþia nu trebuie sã þinã de Ministerul Agriculturii, care este incompetent sã conducã asemenea activitate. Din modul cum a rezolvat toate problemele agriculturii pânã acum nu are competenþã pentru problemele agriculturii, mai ales pentru agricultura de stat. Cum a distrus restul agriculturii, vrea sã distrugã ºi I.A.S.-urile!

A doua. La alin. 1 art. 4 este obligatoriu de introdus un subpunct nou Ñ ”CÒ Ñ ºi anume...

Domnule preºedinte, trebuie introdus obligatoriu la acest art. 4(1) ”Repartiþia terenurilor pe ferme optim amplasate ºi dimensionateÒ.

Domnule senator, suntem la art. 3(1). Când ajungem la art. 4 vã dau cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul senator Caraman, apoi dãm cuvântul domnului ministru Mureºan.

Domnule senator Caraman, vã ascultãm.

Poate ºtie greºit!

## **Domnul Paul Pãcuraru:**

Adicã din sesiunea extraordinarã pânã acum.

A doua precizare pe care vreau sã o fac este cã discut cu toþi cei cu care pot discuta despre aceastã lege Ñ pentru cã sunt douã probleme fundamentale Ñ, loca-

O întrebare pentru domnul iniþiator. La art. 3(1) se vorbeºte de ”aplicarea prevederilor legale privind reevaluarea imobilizãrilor corporale ºi modificarea capitalului social.Ò Ce înseamnã aceste ”imobilizãri corporaleÒ, ca sã votãm în cunoºtinþã de cauzã?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, puþinã liniºte!

Îi voi da cuvântul domnului ministru Mureºan, dar permiteþi-mi, pentru cã am vãzut atâta vehemenþã la domnul senator Pãcuraru, sã-i spun un singur lucru. Atunci când dezbatem art. 3(1) Ñ care este într-adevãr de importanþã deosebitã în lege Ñ, dacã vrei cu adevãrat, poþi sã faci un expozeu al întregii legi. Nu ºtiu dacã vã e clar. ªi nu sã o luãm de la capãt cu dezbateri generale. Asta trebuia sã-l învãþaþi dumneavoastrã pe domnul ministru Mureºan.

Domnule ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Prea târziu sã-l învãþaþi!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur, se pot învãþa multe aici, în plenul Senatului, cum sã porneºti de la art. 3...

Vã rog, puþinã liniºte.

Domnule ministru, vã rog, microfonul mai jos ºi vã rog sã-l ascultãm pe domnul ministru.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

...cum sã porneºti de la un articol ºi sã vorbeºti despre toatã legea, însã eu, domnule preºedinte ºi stimaþi senatori, am venit aici foarte sincer ºi, credeþi-mã, cu mare disponibilitate sã trecem peste toate inadvertenþele acestea procedurale. Domnule profesor Gherman, cu toatã stima ºi respectul faþã de dumneavoastrã, eu, dimpotrivã, am vrut sã evit discuþii de ordin procedural, care ar fi durat la nesfârºit ºi nu ne-ar fi apropiat de soluþii. Dar, în acelaºi timp, cred cã sunteþi de acord cã eu, iniþiatorul acestei legi, pot sã-mi exprim aici, în plenul Senatului, pãrerile despre modul în care un raport Ñ despre care vã spun încã o datã cã l-am primit azi-dimineaþã Ñ a fost întocmit. Vedeþi? Colegi de-ai noºtri spun cã de fapt nu a existat o ºedinþã comunã a celor douã comisii, dovadã faptul cã nu am fost chemat la o ºedinþã comunã. Domnul senator Triþã Fãniþã, preºedintele Comisiei de agriculturã Ñ cu care am avut o discuþie ºi cred cã lucrurile vor intra într-o stare de normalitate Ñ îmi aratã niºte adrese. Domnia sa m-a chemat în nenumãrate rânduri la comisie, este adevãrat, însã eu ºtiam cã raportul se întocmeºte de cele douã comisii, Comisia pentru agriculturã ºi Comisia pentru privatizare, ºi aºteptam ca aceastã invitaþie sã vinã.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Nu ne mai daþi lecþii. Nu primim lecþii!

Domnule preºedinte, în ceea ce priveºte art. 3 ºi art. 4, este adevãrat Ñ cum au spus-o ºi colegii noºtri, domnii senatori Ñ cã sunt articole care definesc pilonii,

sã spunem, principali, fundamentul acestei legi. De la început trebuie sã vã spun cã modul în care a fost propus acest demers de privatizare a þinut cont, de fapt, de o legislaþie existentã: Legea privatizãrii, asumatã prin rãspunderea Guvernului, Legea proprietãþii publice ºi regimul juridic al acesteia, precum ºi Legea concesiunilor. De aceea, domnului senator Dumitraºcu trebuie sã-i spun cã o privatizare nu se poate face la un sfârºit de sãptãmânã, ea are niºte proceduri foarte lungi, de câteva luni de zile, pentru a întocmi caietele de sarcini, pentru a traversa perioada de publicitate º.a.m.d.

Modul în care art. 3(1) ºi 3(2) încearcã sã deraieze oarecum de pe linia privatizãrii este de acum evident, pentru cã dumneavoastrã, domnule preºedinte, care cunoaºteþi foarte bine procesele de privatizare ºi modul cum sunt alcãtuite societãþile comerciale azi în România, dacã veþi citi cu atenþie, veþi constata cã sunt grave neînþelesuri sau definiþii care scot dintr-o datã Legea societãþilor comerciale dintr-un circuit Ñ legea pe care au fost alcãtuite toate aceste societãþi comerciale Ñ, iar I.A.S.-urile nu sunt altceva decât niºte societãþi comerciale care administreazã azi 1,8 milioane hectare, 1,8 milioane hectare care nu sunt ale I.A.S.-urilor, ci sunt terenuri aparþinând statului român, nici ale virtualilor proprietari nu sunt încã, pentru cã nu au primit titlurile de proprietate. Sunt unii care au încercat ca, prin eludarea legii, sã introducã acest teren în capitalul social ºi noi am spus: foarte bine, dumneavoastrã aþi reluat aici într-un articol Ñ iar foarte bine Ñ acest teren agricol de 1,8 milioane hectare nu poate face parte din capitalul social al societãþilor comerciale pentru un foarte simplu motiv: nu existã titlu de proprietate, titlul de proprietate cu care sã mergi sã-þi mãreºti capitalul social. Dar de aici pânã sã mergem mai încolo, sã spui cã de acum scoatem ºi liniile tehnologice, ºi stabilimentele, ºi morile º.a.m.d., practic golim de conþinut societatea comercialã. Ce societate comercialã mai rãmâne sã privatizãm, domnilor?

Domnule ministru, nu aþi înþeles. Scuzaþi-mã! Nu în acelaºi timp, ci cu aceeaºi persoanã. Nu este vorba de acelaºi timp.

...cu aceeaºi persoanã. Nu. Dar dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, domnule Vãcãroiu...

Vã rog.

...dar sã fim cu toþii conºtienþi cã I.A.S.-urile sunt supradimensionate. Sunt cereri ca aceste privatizãri sã se facã pe ferme. Este un amendament al P.D.S.R. de la Camera Deputaþilor, pe care eu l-am acceptat, ºi anume: structura ultimã operaþionalã la un I.A.S. este ferma ºi sã mergem cu privatizarea pânã la nivelul de fermã. Pãi dacã dumneavoastrã spuneþi cu aceeaºi persoanã, cum sã fac cu aceeaºi persoanã când un I.A.S. are 11 ferme?

Domnule ministru, nu aþi citit legea. În ce se propune, gãsiþi aºa ceva.

Eu am vrut sã rãspund la câteva întrebãri.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, agreez ºi sunt absolut de acord cu toate lucrurile care îmbunãtãþesc legea. Sunt însã ferm împotriva denaturãrii acestui demers ºi a blocãrii procesului de privatizare a societãþilor comerciale, dintr-un motiv foarte simplu. Aceste societãþi comerciale, azi Ñ oricât am vorbi ºi am face un discurs, trecând la istorie, mituri, legende º.a.m.d. Ñ, sunt incapabile sã mai înfiinþeze culturi. Datoriile I.A.S.-urilor, cele 450, se ridicã azi la 30 miliarde.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Nu mai vorbiþi prostii! Dumneavoastrã le-aþi adus aici.

Domnule preºedinte, dacã-mi creaþi posibilitatea sã...

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Domnule preºedinte, procedurã! Dacã-mi permiteþi...

Imediat o sã vã dau cuvântul. Domnilor colegi...

Pãi acum discutam articolul, domnule preºedinte. Vã rog frumos sã-mi creaþi condiþii sã pot vorbi, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Eu vã rog, puþinã liniºte.

## **Domnul Ion Bold**

**:**

La art. 3.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

La art. 3, domnule... superspecialist în agriculturã...

## **Domnul Ion Bold**

**:**

În orice caz, nu ca tine! Vai de capul tãu!

Domnule ministru, eu vã rog sã nu...

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Domnule preºedinte, îmi cer scuze! Am avut o ieºire pe care nu trebuia sã o am, dar îl cunosc pe domnul senator de când era membru în Grupul P.N.Þ.C.D. la Camerã ºi ºtiu ce promova atunci, ºtiu ce promoveazã acum. Îmi cer scuze încã o datã.

Aici suntem la o dezbatere. Sigur cã eu v-am sugerat...

## **Domnul Ion Bold:**

Tot asta am promovat, dobitocule!

## **Domnul George Achim:**

Domnule preºedinte, în numele grupului protestez, considerând un comportament absolut incalificabil ºi o atitudine nedemnã de noi, de Senatul României. De aceea, domnule preºedinte, vã rog sã-i cereþi domnului senator Bold sã-ºi cearã scuze public.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Eu sunt de acord...

V-aº ruga, puþinã liniºte.

La cererea dumneavoastrã îmi retrag...

Domnule senator!

## **Domnul Ion Bold:**

Însã rãmâne tot aºa.

Domnule preºedinte...

Domnule senator, nu þi-am dat cuvântul! E posibil aºa ceva? Ce, suntem la un bâlci aici? Vã rog sã luaþi loc ºi vã voi da cuvântul dacã vreþi sã vorbiþi.

Eu v-am solicitat cuvântul.

Stimaþi colegi, suntem în Parlamentul României. Eu cred cã trebuie sã ne respectãm. ªi în relaþia noastrã cu Executivul trebuie sã existe respect. Domnul senator Bold ºi-a ieºit din fire, sunt convins, ºi a fãcut o afirmaþie care nu se cuvenea sã se facã din partea unui senator. Probabil cã a fost enervat de anumite lucruri, dar...

Mulþumesc. Domnule senator, mai avem jumãtate de orã ºi plecãm acasã. Asta intenþionaþi?

Vã mulþumesc. Eu sunt nevoit sã plec chiar acum.

Domnule preºedinte, îmi cer scuze!

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi daþi cuvântul într-o problemã de procedurã.

Domnul senator Dobrescu, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Aº vrea sã trec peste incidentul foarte recent, încheiat cu scuze din partea domnului senator Bold la adresa domnului ministru Mureºan, ºi aº vrea sã ridic o problemã de principiu: felul în care trebuie sã ne comportãm reciproc, unii faþã de ceilalþi, atunci când miniºtrii sunt chemaþi în faþa Senatului pentru a-ºi susþine proiectele de lege. Este neîndoios cã Parlamentul are douã atribuþii majore: de a face legi ºi de a controla activitatea Guvernului. În ambele situaþii miniºtrii se prezintã în faþa Senatului ºi ei sunt datori sã se comporte cu toatã politeþea la adresa Senatului, cu politeþea datoratã celui al cãrui control trebuie sã-l suporte. La rândul nostru însã, noi, senatorii Ñ ºi deputaþii la fel Ñ, avem obligaþia sã ne purtãm cu o desãvârºitã politeþe la adresa miniºtrilor care vin în faþa noastrã. Aceasta pentru cã, în primul rând, ei sunt oaspeþii noºtri ºi o regulã de bunã purtare a gazdei este sã fie politicoasã cu invitaþii sãi.

În al doilea rând, între Guvern ºi Parlament trebuie sã existe relaþii de colaborare. Aceste relaþii nu înseamnã neapãrat ca Parlamentul sã fie de acord cu Guvernul în toate ocaziile. Nu. Pot exista deosebiri de vederi, chiar de fond. Dar felul în care trebuie sã ne purtãm unii faþã de ceilalþi nu trebuie sã depãºeascã, în nici un caz, limitele celei mai corecte politeþi.

Domnul senator Achim.

Domnule preºedinte, permiteþi-mi o micã...

## Onorate domnule preºedinte,

Am ajuns la un punct în care spiritele se pare cã s-au inflamat ºi s-a trecut peste o minimã deontologie parlamentarã pe care toþi suntem datori sã o respectãm.

Am ascultat cele spuse cu pertinenþã de domnul ministru, am ascultat cele spuse de preºedintele Comisiei pentru agriculturã ºi un fapt este sigur, problemele în discuþie, art. 3 (1) ºi 3 (2) nu au fost supuse plenului celor douã comisii reunite, pentru privatizare ºi agriculturã. De aceea, vã cer, în numele grupului nostru, domnule preºedinte, sã supuneþi votului retrimiterea la comisii a celor douã articole.

Domnule preºedinte...

Eu v-aº ruga sã închidem subiectul ãsta.

Dau cuvântul din partea comisiei domnului senator Gherman.

Vreau sã servesc pe post de memorie, inclusiv stimatului domn ministru. Domnul senator Pãcuraru poate fi o mãrturie... Art. 3, 3 (1), 3 (2) au fost votate în prezenþa domnului ministru în comisii reunite. Reamintesc cã aspectul inflamant Ñ când domnul ministru a plecat Ñ a apãrut dupã aceea, atunci când am discutat titlul unui subcapitol. Ca sã nu mai rãmânem în zona unor presupuneri, apelez la domnul ministru sã-ºi aminteascã Ñ ºi cred cã Domnia sa va fi de acord Ñ cã nu a fost de acord cu formulãrile art. 3 (1) ºi 3 (2), dar ele au fost votate în comisiile reunite. Cel puþin în privinþa acestor douã puncte, domnul ministru a fost de faþã la comisiile reunite. Da, domnule ministru?

De acord.

De aceea fac un apel cãlduros ºi stãruitor la toþi colegii senatori Ñ ºi acesta se referã nu numai la domnul ministru al agriculturii, ci la toþi miniºtrii care vor veni în viitor în faþa Senatului, indiferent de componenþa Senatului ºi a Guvernului Ñ sã se poarte cu cea mai desãvârºitã politeþe...

Domnule preºedinte, Domnule profesor...

Da. Bun. În al doilea rând, în privinþa restului articolelor, reamintesc cã Biroul permanent, nu o comisie oarecare! Ñ a transmis invitaþie Ministerului Agriculturii sã-ºi trimitã reprezentanþi la discuþii în continuare. Aceasta este o chestiune, de asemenea, clarã.

Nu vãd de ce se aduc în discuþie aspecte care sunt aberante din punct de vedere al realitãþii.

Deci totul a fost fãcut legal, în prezenþa domnului ministru Ñ îi reamintesc Domniei sale Ñ pânã la capitolul II, ºi anume contradicþia între titlul capitolului ºi titlul secþiunii. Domnul ministru a fost de faþã, ca atare, discuþia a fost, în comisii, corectã. În continuare, discuþia a fost tot în comisiile reunite, cu adresã trimisã din partea Biroului permanent Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog sã-mi permiteþi, domnule preºedinte.

Poftiþi, domnule senator!

Vreau sã prezint plenului, sã-l informez, în primul rând, cã domnul ministru Mureºan a fost invitat de comisia noastrã sã participe la ºedinþa de ieri, arãtându-i ºi ordinea de zi, cu data de 8 februarie dimineaþã, la ora 9,00, cu adresa nr. 75XV.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

Imediat vã dau cuvântul.

Stimaþi colegi, m-aþi pus într-o situaþie delicatã, în calitate de preºedinte de ºedinþã.

Deci nu-mi rãmâne decât sã propun Biroului permanent proba cu martori. Domnul senator Gherman spune ”Domnul ministru Mureºan a fost prezent la dezbaterea art. 3Ò, iar domnul ministru Mureºan spune cã nu a fost. Deci numai proba cu martori ne salveazã aici. Este permisã de lege, asta este adevãrat. Sã-l ascultãm totuºi pe domnul ministru Mureºan. Poate renunþã, la final.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nu mi-am terminat luarea de cuvânt de data trecutã. Este destul de greu, dupã acest incident, sã reluãm dezbaterile în mod normal, dar mã simt dator sã-i dau un rãspuns domnului profesor Gherman. Este adevãrat cã eu am participat la o ºedinþã a celor douã comisii, ºedinþã de la care Grupul P.D.S.R. a plecat, la un moment dat, pentru cã se stricase majoritatea acolo, în comisie ºi, într-adevãr, au fost discuþii la art. 3, pe care eu nu le-am acceptat niciodatã în forma în care se discutau. Repet, ºi atunci, însã, nu existau materialele pe masã, se discuta pe un raport întocmit de niºte funcþionari ai celor douã comisii.

Nu este adevãrat!

Domnule preºedinte, aceasta a fost informaþia pe care am primit-o de la colegii mei din Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., cã, de fapt, nu exista un raport comun, fãcut de cele douã comisii, ci o discuþie legatã de modul în care sã se porneascã aceastã discuþie. ªi, dacã vã amintiþi, domnule profesor, imediat dupã ce votul nu a mai mers într-un anumit ritm ºi s-a schimbat denumirea de la capitolul II Ñ dacã observaþi, capitolul II este deja la art. 4 Ñ dumneavoastrã nu aþi mai participat, v-aþi ridicat ºi aþi plecat din ºedinþã. De atunci, la nici o ºedinþã comunã nu am mai fost invitat, pentru cã s-a pus problema reluãrii discuþiei de la titlu, deoarece capitolul II schimba chiar titlul acestei legi.

Votul care s-a dat acolo, dacã vã reamintiþi, cerea reluarea discuþiilor de la titlu, pentru cã se schimbase chiar titlul legii.

Dar sã trecem peste aceasta...

Sã încheiem...

Dacã îmi permiteþi, aº vrea sã-mi termin prezentarea în legãturã cu art. 3. Aºa cum sunt scrise ele acum, pe coloana a treia, deci propunerea celor douã comisii...

Ne-aþi vorbit despre art. 3. Vã rog eu, nu o luaþi de la capãt!

Nu, nu, o iau... Vorbesc despre art. 3(1) ºi 3(2).

Aþi vorbit pânã acum. Eu nu v-am dat cuvântul... V-am dat numai pentru replicã la...

Procedurã!

Domnule preºedinte, nu am vorbit, pentru cã m-aþi întrerupt dumneavoastrã.

Domnule ministru, acum aþi vorbit 20 de minute pe art. 3(1).

Dar nu am reuºit sã termin, domnule preºedinte.

Procedurã!

Dar nu pot sã termin frazele!

Domnule senator, luaþi loc ºi o sã vã dau cuvântul! Deci, domnule ministru, vreþi încã o datã referire la art. 3(1)? Poftiþi, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, eu nu mi-am terminat pledoaria pentru art. 3(1) ºi 3(2).

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Atunci, scuzaþi! Continuaþi!

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Dânsul se uitã la ceas, domnule preºedinte.

Eu v-am rugat sã-mi creaþi totuºi minime condiþii, ca sã pot sã vorbesc.

V-aº ruga sã-l ascultaþi pe domnul ministru. Domnule ministru Mureºan, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Societãþile comerciale care se aflã astãzi în portofoliul F.P.S. ºi pe care noi intenþionãm sã le privatizãm de o manierã coerentã, respectiv într-o strânsã legãturã cu retrocedarea terenurilor ºi cu concesionarea domeniului privat al statului, rãmas dupã ce oamenii vor fi puºi în posesie... deci aceasta este, de fapt, filozofia întregii legi... Nu am fãcut nimic în proiectul de lege pe care l-am trimis la Camera Deputaþilor în primãvara anului trecut decât sã preiau niºte reglementãri existente deja ºi sã propun o manierã coerentã de privatizare, pentru cã am avut, într-adevãr, experienþe triste, în momentul în care societãþi comerciale au fost privatizate fãrã sã se þinã cont de starea juridicã a terenurilor. Livezi ºi vii au fost privatizate, considerându-se active, iar astãzi vin oamenii, în virtutea Legii nr. 1/2000, sã-ºi reclame terenurile. ªi pe ei nu-i intereseazã cã, acolo, via sau livada a fost consideratã de F.P.S., la vremea respectivã, o investiþie, deci un activ care a intrat în capitalul social.

Teama mea a fost cã aceste exploataþii, ºi aºa aflate într-un declin, se vor putea distruge pentru totdeauna. De aceea proiectul de lege a încercat sã adune aceste douã demersuri, de fapt, trei Ñ privatizare, concesionare, retrocedare Ñ ºi toate trei sã fie coordonate de Ministerul Agriculturii.

Dumneaovoastrã îmi scoateþi din societãþile comerciale conþinutul, cel care face valoarea adãugatã: liniile tehnologice, incintele ºi aºa mai departe ºi rãmân... Nu mai ºtiu ce rãmân, niºte mijloace imobile, niºte tractoare ruginite, probabil. Aceasta este strict în legãturã cu art. 3(1) ºi 3(2).

Dacã ne uitãm puþin mai jos, în vremea în care noi încercãm sã reducem agenþiile ºi birocraþia din aceastã þarã, care de zece ani de zile au crescut ca într-un fel de ”Jurasic ParkÒ, dumneavoastrã îmi propuneþi o altã construcþie instituþionalã, un F.P.S. mai mic, care sã aibã toate aceste societãþi comerciale ºi care Ñ ce sã facã cu ele? Ñ sã le mai þinã încã 20 de ani la limita de plutire. În loc sã obþinem producþiile acelea despre care toatã lumea vorbeºte cã se pot obþine în România, datoritã lipsei de finanþare, blocajului ºi lipsei sistemului bancar, aceste societãþi comerciale sunt în imposibilitatea de a lucra.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule ministru, referire la art. 3, vã rog!

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Reveniþi la art. 3!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Domnule senator, mie îmi pare rãu... Eu vã ascult cu cea mai mare consideraþiune, am cel mai mare respect, dar daþi-mi voie sã vorbesc de o linie greºitã pe care am pornit cu art. 3(1) ºi 3(2). Deci, dacã mergem pe aceastã linie, nu se va mai face nici o privatizare. Nu mai avem obiectul privatizãrii.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Citiþi articolul ºi spuneþi cu ce nu sunteþi de acord!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Nu sunt de acord cu urmãtoarea formulare, domnule senator: ”Nu fac parte din capitalul social al societãþilor comerciale...Ò Ñ mã rog, cu terenurile agricole ºi terenurile aflate permanent sub luciu de apã sunt de acord, drumuri, sunt de acord, dar dumneavoastrã spuneþi mai departe Ñ ”clãdiri, spaþii de producþie, anexe gospodãreºti, castele de apã, mori de furaje, instalaþii tehnologiceÒ.

Ce societate comercialã este aceea care nu are instalaþia tehnologicã? Cum mai poate ea sã facã valoare adãugatã? ## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Citeºte, domnule, legea!

Deci eu am citit exact ceea ce ne-aþi propus dumneavoastrã în acest raport. Deci demersul de privatizare nu poate fi susþinut ºi nu poate fi pus în practicã de asemenea manierã.

Vreau sã ajung ºi la art. 4, pentru cã cererea a fost de a retrage art. 3 ºi art. 4...

Nu, nu... Nu suntem la art. 4, domnule ministru. Deci v-aþi referit la art. 3. Mulþumesc foarte mult.

Deci sunt absolut împotriva acestui articol...

Am înþeles, domnule ministru.

Acest articol nu mai defineºte o societate comercialã ca atare, în conformitate cu Legea societãþilor comerciale, domnule preºedinte.

Am înþeles, domnule ministru.

Aþi prezidat un guvern timp de patru ani...

Domnule ministru...

...ºi ºtiþi cã toate societãþile comerciale...

Domnule ministru!

...au fost articulate cu un capital social.

Domnule ministru Mureºan, vã rog eu...

Daþi-mi voie, domnule preºedinte, îmi este foarte greu...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

...puþin respect faþã de Senatul României! Vã rog eu foarte mult...

## **Domnul Victor Apostalache**

**:**

Puteþi sã-l daþi afarã din Senat!

Dacã doriþi sã pãrãsesc...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule ministru...

## **Domnul Victor Apostalache**

**:**

Citeºte, domnule, regulamentul!

Domnule ministru, vã rog frumos...

Domnule preºedinte, aº vrea totuºi sã am ºi eu posibilitatea sã-mi spun frazele pânã la sfârºit. Îmi este...

Domnule ministru, dacã mai aveþi probleme la art. 3, vã ascultãm, dar nu la art. 4. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

A fost o cerere ca art. 3 ºi 4, coroborat, sã fie retrase la comisie ºi vroiam sã nu mai iau cuvântul sã discut ºi despre art. 4, care este foarte important, ºi am început sã vã spun cã aceastã construcþie pe care dumneavoastrã mi-o propuneþi aici nu este fezabilã ºi nu este realistã. De ce nu este realistã? Pentru cã noi, de fapt, vrem sã privatizãm, nu vrem sã conservãm niºte structuri de stat. Este realist însã ca terenurile aparþinând statului român, acele terenuri rãmase dupã retrocedare, sã fie gestionate de o instituþie a statului român. Astãzi, în virtutea Legii concesiunii ºi a Legii proprietãþii publice ºi regimul juridic al acesteia, Ministerul Agriculturii este cel care administreazã terenurile statului.

De unde?!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi senatori,

Eu, astãzi, eu, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, mã aflu în culpã, pentru cã 1,8 milioane de hectare sunt lucrate de societãþi comerciale fãrã sã plãteascã nici un leu statului român, fãrã sã plãteascã taxa de redevenþã anualã, în funcþie de producþia, de cultura pe care o înfiinþeazã.

Asta este la art. 4?

La art. 3 vorbesc acum. Vorbesc, la art. 3, de societãþile comerciale care lucreazã 1,8 milioane hectare.

Vedeþi la art. 3 taxe de redevenþã?

Deci este evident faptul cã nu putem face o structurã care sã þinã societãþile comerciale, dar trebuie sã facem o structurã în cadrul Ministerului Agriculturii, ºi nu în altã zonã, care sã gestioneze domeniul privat ºi public al statului.

Deci noi vã rugãm foarte clar, ca sã trecem Ñ ºi aþi tras dumneavoastrã de timp, nu noi... Dacã acum o orã supuneaþi la vot sã trecem peste art. 3 ºi art. 4, cred cã deja eram la art. 10Ñ11.

Nu se poate, domnule!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles, domnule ministru. Mulþumesc foarte mult...

Meritã aplauze. Îl aplaudaþi pe domnul Mureºan? Mulþumesc foarte mult.

Nu am înþeles totuºi de ce atâta înverºunare. În fond, suntem în plenul Senatului, aveþi majoritatea ºi, prin vot, puteþi decide. Punem la vot art. 3. Cade propunerea celor douã comisii, atunci rãmâne articolul...

Numai o secundã! Nu... eu o ridic de principiu.

Deci, stimaþi colegi, putem discuta. Este ora 12,00.

Asta s-a vrut!

Am înþeles cã s-a tras de timp ºi probabil cã la alte legi vom face invers. Presupun! Nu asta este problema. Am ajuns într-un punct în care înþeleg cã sunt probleme serioase ºi care impun ºi o anumitã decizie.

S-a fãcut propunerea ca art. 3 ºi art. 4 sã fie retrimise...

ªi art. 18.

Când vom ajunge la art. 18, mai vedem.

Deci s-a propus ca art. 3 ºi art. 4 sã fie retrimise la cele douã comisii ºi, în prezenþa domnului ministru Mureºan, sã se analizeze din nou ºi, probabil, marþi, la prima orã, sã reluãm dezbaterea.

Am înþeles bine, da?

De ce nu se poate?

Pentru cã este un articol coordonator pe care îl regãsiþi pe parcurs, sub diferite implicaþii, în celelalte articole.

Dar nu este adevãrat!

Nu ne jucãm de-a legiferarea aici!

Domnule preºedinte,

Vãd cã dumneavoastrã, în acelaºi timp, sunteþi ºi membru al grupului, ºi preºedinte de ºedinþã. Aºa cã uitaþi-vã în stenogramã, sã vedeþi cum au decurs lucrãrile astãzi.

Eu vorbesc în calitate de preºedinte de ºedinþã. Nu pot sã fac o gafã, sã sar peste art. 3 ºi art. 4, pentru cã imediat, cum începeþi la art. 5, face referire la o agenþie a cãrei denumire este schimbatã de comisie, comparativ cu ce a propus domnul Mureºan, ºi o luãm de la capãt. ªi aºa mai departe. Deci aceste douã articole, dupã pãrerea mea, sunt articole de fond...

ªi a noastrã.

Deci ce propuneþi concret?

Supuneþi la vot!

Nu am înþeles bine. Imediat! Domnul senator Blaga.

## Domnule preºedinte,

Problema se pune în felul urmãtor: nu este prima datã Ñ sau nu vreþi sã vã aduceþi aminte Ñ când Senatul a trecut peste un articol, douã, trei, zece ºi la sfârºit le-a reanalizat.

Deci cele douã comisii, pentru cã nu s-au întâlnit ieri împreunã... Aþi vãzut ºi pãrerea preºedintelui Comisiei pentru agriculturã, cã a fost de acord ºi dânsul. Dacã nu vã convine dumneavoastrã, este altceva.

Retrimiterea la comisii a art. 3, art. 4 ºi art. 18.

Art. 3, art. 4 ºi art. 18. Bun! Vã rog. Dar vã rog, concret.

Eu nu vreau sã repet. Noi v-am fãcut, domnule preºedinte, o rugãminte respectuoasã, de a supune la vot retrimiterea la comisii a acestor articole. Reiterãm aceastã propunere. Vã rog sã supuneþi la vot.

Mulþumesc foarte mult. Domnul senator Pãcuraru.

Sã supunem la vot.

Sã-l ascultãm ºi pe domnul Pãcuraru. Tot am pierdut ziua de astãzi. Nu mai conteazã.

În numele grupului parlamentar, sunt obligat sã cer acelaºi lucru Ñ de fapt, l-am cerut Ñ ºi precizez, dacã se poate aduce ca argument faptul cã noi nici nu ºtim... Eu am încercat, de exemplu, sã intru în posesia formulei de ieri a comisiilor ºi nu am aflat-o încã. Nici nu ºtiu, de fapt, ce ar urma sã votãm astãzi.

Deci în condiþiile în care dumneavoastrã, pe de o parte, aþi spus cã aceste articole 3 ºi 4 se aºazã în continuare ºi în textul urmãtoarelor articole ºi în situaþia în care Senatul nici nu a vãzut încã ce urmeazã sã voteze, suntem obligaþi sã cerem reluarea discuþiilor la proiectul de lege începând cu prima ºedinþã de plen.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci, stimaþi colegi, vã propun aceastã soluþie care a venit din partea dumneavoastrã Ñ art. 3, art. 4 ºi art. 18 sã fie retrimise la comisii ºi, sigur, vom sista discuþiile pe lege, pentru cã nu are rost sã continuãm.

Deci

Domnule preºedinte, Dacã-mi permiteþi, înainte de vot...

Da, vã rog.

Nu vã supãraþi, aº vrea sã cereþi secretarilor de ºedinþã, ºi dumneavoastrã, potrivit regulamentului, sã constataþi cã nu avem cvorum de lucru ºi nu aveþi ce pune la vot.

Votãm ºi vedem dupã aceea dacã avem cvorum.

Daþi-mi voie sã cer dupã vot acest lucru...

Cu 73 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat aceastã propunere.

Deci oprim dezbaterea la aceastã lege. Domnul senator Apostolache, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, fac trimitere la penultimul alineat al art. 55 din Regulamentul Senatului.

”Dacã dezbaterile asupra raportului comisiei relevã existenþa unor abateri grave în activitatea unui membru al Guvernului, Senatul înºtiinþeazã Preºedintele României ºi, dupã caz, primul-ministru, pentru a se lua mãsuri, potrivit Constituþiei ºi Legii privind rãspunderea ministerialãÒ.

Este bine sã sesizãm acest lucru, pentru cã domnul ministru Mureºan a venit aici, în faþa Senatului, în necunoºtinþã de cauzã, sã-ºi susþinã numai propriul proiect, ºi nu sã participe constructiv la elaborarea unei legi care a trecut prin una din Camere ºi se aflã în dezbaterea Senatului.

Fac trimitere la acest alineat din regulament, pentru cã Legea rãspunderii ministeriale trebuie odatã sã-ºi intre... sã trimitem unul din domnii miniºtri sã dea socotealã pentru încãlcarea acestei legi. ªi unul din exemple este domnul ministru Mureºan.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu foarte mult. Domnul senator Achim.

Domnule preºedinte, sunt surprins de cuvintele colegului nostru...

Nu, cã au fost civilizate. A cerut ceva ce prevede regulamentul.

Au fost civilizate. Ne-am declarat surprinderea faþã de ele, pentru cã sunt un exemplu clasic de proces de intenþie. I se face domnului ministru un proces de intenþie. Domnia sa s-a prezentat, ºi-a susþinut într-o manierã foarte civilizatã opiniile, într-o manierã foarte pertinentã, iar celelalte acuzaþii sau insinuãri care i se aduc fac parte din acest proces de intenþie. Protestez cu toatã vehemenþa!

Mulþumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Nu puteþi sã supuneþi la vot, atâta timp cât nu avem cvorum ºi n-o sã poatã...

Vã rog sã votaþi. Verificãm ºi cvorumul cu ocazia asta.

Vã rog sã votaþi trimiterea la comisii a art. 3, art. 4 ºi art. 18 ºi marþi sã vinã cu un punct de vedere.

## Domnilor senatori,

Vorbiþi de proces de intenþie, vorbim de filozofia unei legi.

Domnule ministru, dumneavoastrã uitaþi ºi colegii mei uitã, de asemenea, cã dumneavoastrã aþi dat o ordonanþã de urgenþã, domnule ministru, ºi nu aþi þinut cont... Acum vã ciocniþi de democraþie ºi vã deranjeazã?

Nu este aºa.

Ba da, domnule ministru, asta este realitatea. Sunteþi pentru prima datã în faþa unui gest democrat ºi îl refuzaþi, pentru cã dumneavoastrã refuzaþi sã discutaþi legea.

Când aþi dat ordonanþa de urgenþã, v-aþi gândit la Parlament? În mod sigur, nu, din moment ce nu sunteþi pregãtit pentru acest lucru.

Îmi pare foarte rãu, nu e proces de intenþie, nu se face un proces de intenþie nimãnui, dar lipsa de respect faþã de Parlament, atunci când se dã o ordonanþã de urgenþã, indiferent de cine este la putere, rãmâne, în faþa noastrã, un act care nu ne face onoare.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi o replicã...

Înainte de a vã da cuvântul, Grupul parlamentar al P.D.S.R. a cerut verificarea cvorumului. Rog...

## Domnule preºedinte,

V-aº ruga totuºi sã-mi permiteþi sã-i rãspund domnului senator...

Deci, daþi-ne o listã! Domnule secretar, sã vedem dacã avem cvorum.

Domnule preºedinte, îmi permiteþi sã iau cuvântul?

ºtiu dacã o sã aveþi timpul necesar sã-l observaþi Ñ, textul pe care l-am propus în ordonanþa de urgenþã este 100% textul trecut la Camera Deputaþilor, cu patru abþineri.

Deci am avut votul tuturor colegilor mei din Parlament ºi vreau sã vã mai mãrturisesc un lucru: toatã lumea m-a sfãtuit sã fac ordonanþã de urgenþã la început, ca sã demarez acest proces ºi eu am spus: ”Nu, este mult prea important acest proces al privatizãrii, coroborat cu retrocedarea terenurilor ºi cu gestionarea eficientã a terenurilor statului, ºi de aceea voi face un proiect de lege, pentru ca el sã fie îmbunãtãþit la ParlamentÒ. Aceasta a fost ideea mea, domnule senator.

Am înþeles.

Vã rog... Vã cer cuvântul o secundã.

Domnul senator Triþã Fãniþã.

Eu vreau sã-i reamintesc domnului ministru Mureºan cã Senatul a aprobat o lege privind organizarea Agenþiei Naþionale a Fermelor de Stat ºi a depus-o la Camera Deputaþilor la 6 februarie 1999 Ñ pe vremea aceea dânsul nici mãcar nu avea idee de treburile acestea Ñ ºi stã la Camera Deputaþilor, aºteptând procedurile ºi ordonanþele, ºi ”H.C.M.-urileÒ care s-au iniþiat pe parcurs.

Am înþeles.

Rog pe domnul secretar sã facã apelul...

Vã ascult, domnule ministru. Vã ascultãm pânã vine...

Mulþumesc.

Am o mare consideraþiune faþã de domnul senator Sergiu Nicolaescu ºi, de aceea, trebuie sã vã dau acest rãspuns, domnule senator.

Am avut ºi am toatã consideraþiunea faþã de Parlament ºi îmi place sã cred cã am crescut în aceastã instituþie. De aceea, nu am neglijat raporturile cu Camera Deputaþilor ºi cu Senatul. Nu am vrut sã intru într-o istorie astãzi, la început, tocmai pentru cã nu vroiam sã tergiversez aceastã discuþie, ci, dimpotrivã, sã gãsim o conjuncþie de interese, dar trebuie sã vã spun, domnule senator, cã, la nenumãratele amânãri, raportul... legea a venit de la Camera Deputaþilor în iunie anul trecut, iar în noiembrie anul trecut raportul nu era fãcut la cele douã comisii.

În acest moment în care eu luasem decizia sã pornesc procesul de privatizare, nu mai puteam sã aºtept, de aceea am apelat la ordonanþã de urgenþã. În acel moment, domnule senator, textul Ñ ºi vã rog... sigur, nu

Domnule preºedinte, mã vãd nevoit din nou sã vin cu o micã replicã.

Mulþumiri, sãnãtate... ºi succes!

Proiectul de lege iniþiat de domnul...

Ajunge!

Dacã dumneavoastrã doriþi, ca membri ai coaliþiei, sã faceþi vreun schimb de cuvinte, dupã apel, vã stau la... Stau ºi eu de faþã, dacã vreþi.

Rog sã se citeascã apelul.

Mulþumesc.

**Domnul Nicolae Vãcãroiu:** Gavaliugov Corneliu Dorin prezent Gãvãnescu Vicenþiu absent Mulþumim, domnule ministru. Gheorghiu Costel prezent **Domnul Mircea Ioan Popa:** Gherman Oliviu prezent Ghiþiu Paul prezent Achim George prezent Glodean Voicu Valentin absent Aichimoaie Ionel prezent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent Alexandru Nicolae absent Hauca Teodor prezent Apostolache Victor absent Huidu Dumitru absent Ardelean Ioan prezent Ilie Aurel Constantin absent Avarvarei Ioan absent Ilie ªtefan prezent Avram Gheorghe absent Iliescu Ion absent Badea Dumitru prezent Ion Vasile absent Badea Nelu absent Ionescu Cazimir Benedict prezent Bãdiceanu Nistor absent Ionescu-Quintus Mircea prezent Bãdulescu Doru Laurian absent Juravlea Petru prezent Bãlãnescu Mihail absent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Bãraº Ioan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Blaga Vasile prezent Maior Liviu absent Bleahu Marcian-David prezent Marcu Ion absent Blejan Constantin absent Marin Dan Stelian prezent Bogdan Florin absent Marinescu Voinea Bogdan absent Boiangiu Cornel prezent Mark— BŽla absent Boilã Matei prezent Matetovici Mihai prezent Bold Ion prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Brânzan Emilian prezent Mînzînã Ion absent Bucur Corneliu Ioan prezent Moisin Ioan prezent Bunduc Gheorghe absent Mortun Alexandru Ioan prezent Burghelea Ioan prezent MŸller Constantin prezent Burtea Marcu absent NŽmeth Csaba absent Buruianã Florin prezent Nicolaescu Sergiu prezent Caraman Petru prezent Nicolai Marin prezent Cataramã Viorel absent Ninosu Petre prezent Cãncescu Aristotel Adrian absent Oprea Andreiu prezent Câmpean Teodor prezent Opriº Octavian absent Cârciumaru Ion prezent Paleologu Alexandru prezent Cerveni Niculae absent Panã Viorel Marian absent Chiriacescu Sergiu absent Paºca Liviu Titus absent Ciurtin Costicã prezent Pãcuraru Paul prezent Clonaru Victor prezent Pãtru Nicolae absent Cotarcea Haralambie absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Cozmâncã Octav absent Petrescu Mihai absent Crecan Augustin absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Creþu Ioan prezent Pop Ioan Sabin prezent Csap— Iosif prezent Pop Stelian Alexandru prezent Dide Nicolae absent Popa Mircea Ioan prezent Dima Emil prezent Popa Virgil prezent Dobrescu Rãsvan absent Popescu Dan Mircea prezent Dobrescu Vasile absent Popescu Virgil prezent Drãgulescu Iosif ªtefan absent Popovici Alexandru absent Dumitraºcu Gheorghe absent Prahase Ioan Mircea prezent Dumitrescu Cristian Sorin absent Preda Elena absentã Dumitrescu Ticu Constantin absent Preda Florea prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Predescu Ion prezent Fãniþã Triþã prezent Predilã Marin absent Feldman Radu Alexandru absent Prisãcaru Ghiorghi absent Frunda Gyšrgy absent Pruteanu George-Mihail absent Fuior Victor prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Gabrielescu Valentin Corneliu absent Roman Petre absent Gaita Doru prezent Sava Constantin prezent Sãndulescu ªerban prezent Secrieru Dinu prezent Seres DŽnes prezent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion prezent Spineanu Ulm Nicolae absent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªtefan Viorel prezent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Timofte Alexandru-Radu prezent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile absent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan prezent Vasiliu Eugen prezent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae prezent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae prezent

Stimaþi colegi, vã rog, puþinã atenþie pânã vedem dacã avem cvorum... Mã urmãriþi un moment?...

Stimaþi colegi, vã rog sã luaþi loc pânã verificãm cvorumul. Domnul senator Pãvãlaºcu solicitã o scurtã declaraþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat,

Începând de astãzi, îmi dau demisia din Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat ºi, implicit, din Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Voi deveni senator independent. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Quintus, vã ascultãm. Domnilor colegi, v-aº ruga, puþinã liniºte.

Vã rog sã nu credeþi cã am venit la microfon ca sã vã anunþ cã mi-am dat demisia din Partidul Naþional Liberal. Din acest partid nu se poate demisiona, poþi sã mori.

Eu altceva doresc înainte de a cunoaºte rezultatul acestui apel. În situaþia în care mã gândesc ºi ne gãsim, cred cã este de datoria mea sã fac un cãlduros apel cãtre liderii grupurilor parlamentare sã discute cu colegii Domniilor lor ºi sã înþelegem cã principala noastrã datorie este sã participãm la lucrãrile Senatului. Nu este nimeni absurd sã nu accepte cã o parte... 10Ñ15Ñ20 din membrii acestui Senat nu pot avea treburi sau sã fie împiedicaþi... Dar pentru a doua oarã într-o sãptãmânã sã ne gãsim în situaþia, pentru noi toþi, penibilã, sã facem apelul ºi sã constatãm, cum s-a întâmplat marþea trecutã, cã nu avem cvorum, cred cã este de datoria, în primul rând, a liderilor grupurilor parlamentare sã se adreseze colegilor noºtri din fiecare partid ºi sã-i convingã cã, pentru prestigiul acestei instituþii, este bine sã fim prezenþi la lucrãri.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vreau sã vã anunþ... Dupã apelul care s-a fãcut rezultã cã suntem prezenþi în salã 76 de senatori.

Deci avem cvorum.

Vã rog, domnul senator, referitor la aceastã problemã ºi la ceea ce a spus domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.

## **Domnul Paul Ghiþiu:**

Da. Referitor la aceastã chestiune ºi la ceea ce a spus domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus sunt de acord cã este penibil sã ajungem în situaþii de acest gen. Este adevãrat cã, iatã, pe de altã parte, nu a fost situaþie de acest gen, dar vã mãrturisesc cã mã simt ºi cred cã este mult mai penibil sã pierdem o zi întreagã nefãcând nimic. Dacã aºa avem de gând sã continuãm în aceastã sesiune, mai bine, nu ºtiu, avem ºi alte treburi. Eu ºtiu... se mai pot face ºi... aºa cã, fac la rândul meu un apel colegilor noºtri sã trecem la treabã ºi sã lãsãm trasul de timp, de o parte sau de alta.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã propun acelaºi lucru. Megem la urmãtorul punct al ordinii de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/1999 privind instituirea sistemului de platã pentru motorinã pe bazã de bonuri valorice, în vederea înfiinþãrii culturilor de cereale pãioase ºi efectuarea arãturilor de toamnã.

Reprezentantul Guvernului? Apropo de respect ºi disciplinã... nu avem reprezentant al Guvernului.

Trecem la urmãtorul punct al ordinii de zi. Ministerul de Finanþe este?

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/1999 privind aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã la unele produse, echipamente ºi servicii aferente, importate pentru înzestrarea Serviciului Român de Informaþii.

Din partea Serviciului Român de Informaþii, vã rog. Din partea Comisiei buget, finanþe, bãnci, domnul senator Oprea.

Vã rog sã vã prezentaþi ºi vã ascultãm punctul de vedere. ## **Domnul Vasile Þãgorean Ñ** _consilier juridic în Serviciul Român de Informaþii_ **:**

Din partea Serviciului Român de Informaþii sunt consilier juridic Þãgorean. Vã prezint care sunt argumentele în favoarea acestui proiect de lege pe care l-am promovat.

Având în vedere necesitatea înzestrãrii Serviciului Român de Informaþii cu produse la nivelul standardelor actuale în domeniu, au fost încheiate contracte de import pentru tehnicã militarã, piese de schimb, componente, echipamente ºi aparaturã corespunzãtoare planurilor de dotare aprobate. Taxa pe valoarea adãugatã ce trebuie plãtitã de cãtre Serviciul Român de Informaþii pentru aceste importuri nu reprezintã, în fapt, o valoare adãugatã. Plata se face din alocaþiile bugetare acordate. În condiþiile unui buget de austeritate alocat instituþiei, în care nu au fost aprobate fonduri pentru plata taxei pe valoarea adãugatã, efectuarea acestor plãþi conduce la diminuarea artificialã a alocaþiilor bugetare aferente înzestrãrii.

Pentru eliminarea acestui circuit se impune scutirea de la obligaþia de platã a taxei pe valoarea adãugatã a importurilor realizate pentru înzestrarea instituþiei.

Menþionãm cã aceastã scutire nu greveazã pe ansamblu realizarea veniturilor bugetului de stat deoarece, aºa cum am arãtat, în cazul Serviciului Român de Informaþii taxa pe valoarea adãugatã s-ar suporta tot de cãtre bugetul de stat.

Din aceste considerente vã solicitãm sã adoptaþi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 50/1999 în forma adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Domnul preºedinte Oprea.

## Domnule preºedinte,

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, articolul a fost aprobat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

85 de voturi pentru, un singur vot împotrivã. Proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Trecem la punctul urmãtor, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor produse ºi echipamente importate pentru înzestrarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale.

Rog iniþiatorul, foarte pe scurt. Vã ascultãm.

## **Domnul Gelu Gheþii Ñ** _locotenent-colonel în Serviciul de Telecomunicaþii Speciale_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din partea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale, locotenent-colonel Gheþii, locþiitorul Unitãþii de investiþii ºi importuri.

Vã raportez cã problema prezentatã de colegul de la Serviciul Român de Informaþii se regãseºte similar în problematica noastrã, ºi anume e vorba de eliminarea acestui circuit privind alocarea T.V.A.-ului de la buget ºi plata lui înapoi cãtre bugetul de stat. Serviciul de Telecomunicaþii Speciale a încheiat în anii anteriori contracte externe care au fost derulate pe parcursul anului 1999, fapt pentru care echipamentele livrate necesitau plata T.V.A.-ului vamal, ºi toate aceste credite privind T.V.A.-ul ce s-ar suporta trebuiau sã vinã tot de la bugetul de stat.

Da, vã mulþumesc. Domnul preºedinte Oprea.

## Domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a luat în dezbatere acest proiect de lege ºi prezintã în faþa dumneavoastrã un raport favorabil, cu menþiunea cã acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor. Existã ºi avizul Consiliului Legislativ, care a fãcut unele observaþii de care iniþiatorul a þinut cont.

Comisia noastrã vã propune spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege în forma prezentatã.

Stimaþi colegi, vã rog, la dezbateri generale, dacã doreºte cineva sã ia cuvântul?

Nu doriþi dezbateri. Mulþumesc.

Titlul legii. Dacã sunt observaþii?

Vã rog sã votaþi.

70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Trecem la articolul unic, în formularea datã de Camera Deputaþilor.

ªi pentru acest proiect de lege raportul comisiei noastre este favorabil. Faþã de varianta votatã în Camera Deputaþilor în comisia noastrã apar câteva amendamente, dar nu de fond, care sã schimbe structura sau conþinutul acestei legi, deci, în consecinþã, vã propun sã-l adoptãm, cu amendamentele propuse de comisia noastrã.

## Da, vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii comisia a fãcut o propunere, o prezentare mai corectã a definirii grupei care se scuteºte de la plata taxei pe valoarea adãugatã.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi. Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat în formula propusã de comisie.

Articolul unic. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi, în formula propusã de comisie, bineînþeles.

Cu 76 de voturi pentru ºi un vot împotrivã, fãrã nici o abþinere, articolul unic a fost aprobat.

Urmãtoarea modificare care necesitã modificarea titlului ordonanþei în formularea propusã de comisie, vreau sã reþineþi cã este aceeaºi definire a produselor scutite de la T.V.A., într-o formulã mai bunã.

Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 1 din ordonanþã. S-au introdus douã modificãri de redactare, ºi nu de fond.

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi formula propusã de comisie.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, a fost adoptat.

Acestea au fost amendamentele.

- Acum proiectul de lege, în ansamblu.

- Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã propun, pentru cã nu avem încã iniþiatorii aici la urmãtoarele douã, sã luãm în dezbatere punctul 14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor,

precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989.

Numai o secundã, vã rog...

Din partea Comisiei juridice de numiri, disciplinã ºi imunitãþi?

Vã rog frumos, din partea Comisiei juridice...

Domnule preºedinte,

Aº vrea sã constataþi seriozitatea cu care Guvernul trateazã aceastã Camerã legiuitoare. Chiar ºi în condiþiile în care am vrut sã trecem peste cei care lipsesc astãzi de la ºedinþã, tot n-am putut sã continuãm lucrãrile plenului Senatului datoritã absenþei, ºi nu întâmplãtoare, ºi nu pentru prima datã, a reprezentanþilor Guvernului la ºedinþele Senatului, pentru a-ºi susþine proiectele de lege.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Din pãcate ºi a preºedinþilor comisiilor de specialitate de la noi.

Vã mulþumesc, închidem ºedinþa. Ne revedem luni, conform programului.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 12/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei