Napoleon Pop

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am sã refer la tema ”Mediul de afaceri sufocantÒ. În aºteptarea deciziei de invitare a României la negocierile de aderare la NATO ºi în lumina pronosticurilor optimiste privind impactul acestei decizii asupra evoluþiei economice a þãrii, zilele acestea Ministerul I.M.M.-urilor ºi al cooperaþiei informeazã, pe baza unui studiu bine documentat, cã un agent economic care doreºte sã intre ºi sã opereze pe piaþa româneascã are nevoie de 490 de autorizaþii, avize ºi licenþe emise de 81 de instituþii, iar 133 din acestea se înnoiesc periodic.

Stupoarea este generalã, informaþia apãrând pe un fond de automulþumire, multe segmente ale vieþii politice, în special cele ale Puterii, privind defriºarea mediului de afaceri de obstacolele multiple ºi de birocraþia de nestãvilit pentru intrarea unui agent economic pe piaþã, ca sã nu mai vorbim de existenþa lui de zi cu zi.

Mai suntem asiguraþi cã studiul fãcut de ministerul în cauzã poate constitui un ghid pentru întreprinzãtori, în hãþiºul capcanelor aºezate în faþa liberei iniþiative, care sã nu ne ducã la o economie de piaþã funcþionalã, iar pentru a fi liniºtiþi în legislatura care ne-a mai rãmas procesul de simplificare legislativã este de lungã duratã, întrucât implicã un numãr impresionant de instituþii ale statului.

Câteva concluzii sunt evidente. Dacã mobilizarea noastrã legislativã va fi lentã în defriºarea mediului de

afaceri românesc, atunci termenul aderãrii noastre la Uniunea Europeanã, fixat ºi ca simplã posibilitate în 2007, pare foarte generos. Este evident cã am ratat formarea unei clase mijlocii, în cei 12 ani de tranziþie, întrucât aceasta nu apare ºi nu se consolideazã decât pe încrederea în succesul liberei iniþiative, or, aceastã iniþiativã este pânditã ca un posibil duºman social, dacã avem în vedere multitudinea de filtre puse în calea manifestãrii ei. Economia noastrã, care abia a început sã pâlpâie sub povara totalei lipse de disciplinã economicã ºi financiarã, tocmai din partea sectorului de stat, cel mai protejat de cãtre noi ºi asupra cãruia se revarsã un exces de grijã legislativã, rãmâne populatã cu puþini actori privaþi flexibili, dinamici ºi competitivi. Cu aceastã structurã de actori pe piaþã, nu trebuie sã ne mire lipsa de funcþionalitate a economiei ºi faptul cã P.I.B.-ul României poate creºte cu 5% pe an, acest lucru realizându-se mai mult prin mãsuri administrative ºi o alocare strictã clientelarã a puþinelor resurse ale unui buget mereu de austeritate ºi pe care-l caracterizãm ca atare cu o mândrie naþionalã nedisimulatã.

## Stimaþi colegi,

La ce am fãcut referire astãzi este balastul tuturor guvernãrilor tranziþiei, este tocmai praful aruncat în ochii întreprinzãtorilor de clasa politicã ºi aºezat dens pe libera iniþiativã, prea slãvit în vorbe ºi sufocat în fapte.

Dacã suntem uniþi în opþiunea euroatlanticã, trebuie sã fim solidari în asemenea responsabilitãþi ce ne revin ca parlamentari, cã fãrã o economie realã reprezentatã de un puternic sector privat, expresie a iniþiativei creatoare a celorlalþi cetãþeni curajoºi, care-ºi asumã riscurile de piaþã ºi care au primit, ºi prin votul lor în Parlament, orice promisiune a noastrã de mai bine pentru electorat este o speranþã deºartã.