Stenogramă plen

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia politicã se referã la Proiectul Legii bugetului de stat pentru 2003, care creeazã premise favorabile sistemului investiþional, mai ales la douã ministere, Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, care sunt, practic, cap de afiº în investiþiile ce se vor realiza în 2003.

Relansarea creºterii economice a devenit o prioritate a politicii macroeconomice a Guvernului Adrian Nãstase, pornindu-se de la importanþa sa, atât pentru asigurarea condiþiilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã, cât ºi pentru creºterea continuã a nivelului de trai. Rezultatele pozitive ale anului 2001 ºi premisele acestui an confirmã justeþea acestei orientãri, dar ºi consistenþa, realismul mãsurilor Guvernului de politicã economicã.

Creºterea economicã din anul 2001 situeazã România pe primul loc în cadrul CEFTA ºi pe locul al doilea între

cele 13 state candidate la aderarea la Uniunea Europeanã.

Pe baza rezultatelor economice, agenþiile internaþionale de rating au redus riscul de þarã pentru România, ceea ce a permis îmbunãtãþirea accesului pe pieþele externe de capital în condiþii mai avantajoase de dobândã. Creºterea economicã de 5,3% în anul 2001 ºi 4,4% în semestrul I 2002 sunt cu atât mai importante cu cât acestea au fost obþinute în condiþiile deteriorãrii mediului economic internaþional.

Politicile sectoriale specifice domeniului industriei ºi resurselor, al transporturilor ºi construcþiilor de locuinþe sunt cuprinse în strategiile de dezvoltare întocmite pe fiecare ramurã industrialã atât pentru 2003, cât ºi pentru perspectiva 2004 Ð 2006 ºi ele stabilesc, în funcþie de necesitãþile economiei naþionale, direcþiile în care vor evolua aceste douã mari ministere.

La elaborarea propunerilor de buget pe 2003 ºi perioada 2004 Ð 2006 s-a avut în vedere, în primul rând, sã se asigure condiþiile necesare înfãptuirii programului de guvernare în care relansarea creºterii economice constituie o prioritate.

La Ministerul Industriei ºi Resurselor, în 2003 ca ºi în 2002, accentul se pune pe dezvoltarea sectorului energetic, pe restructurarea sectorului extractiv, fondurile bugetare fiind foarte mari ºi reprezintã mai mult de jumãtate din bugetul anului 2003, din bugetul, bineînþeles, al Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Cele 12 programe prioritare ale ministerului asigurã atât creºterea economicã necesarã a anului 2003 planificatã, cât ºi crearea de noi locuri de muncã. În mod deosebit, aº evidenþia câteva programe, cum sunt susþinerea de la bugetul de stat a sectorului energetic, prin valorificarea rezervelor de combustibili minerali solizi, susþinerea de la buget a resurselor minerale, altele decât combustibilii minerali solizi, proiectul de închidere a minelor ºi atenuarea impactului social, programul geologic la nivel naþional, în perioada 2001 Ð 2003, creºterea producþiei de energie electricã ºi termicã în condiþii de eficienþã, programul nuclear, dezvoltarea sistemului energetic al surselor convenþionale. Sunt numai câteva din programele prioritare ale acestui minister.

În domeniul transporturilor se urmãreºte dezvoltarea infrastructurii ºi a sistemului naþional de transport, organizarea reþelelor naþionale pentru toate modurile de transport. Prioritãþile stabilite în buget, la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, au o mare întindere economicã, pornind cu ameliorarea condiþiilor de trai ºi construcþia de locuinþe, integrarea infrastructurii transporturilor în sistemul european de transport, modernizarea mijloacelor ºi echipamentelor de transport.

Cele 13 programe de dezvoltare în anul 2003 a acestui minister privesc toate ramurile ºi activitãþile acestui minister. M-aº referi la programul pentru activitatea de urbanisticã, cadastru ºi reglementãri în construcþii, programul de reabilitare a fondului locativ construit ºi existent, programul de construcþii sãli de sport, programul de construcþii de locuinþe, programul infrastructurii rutiere, a infrastructurii C.F.R., program pentru dezvoltarea aeronauticã ºi celelalte programe care sunt prioritare pentru acest minister, care-i vor crea posibilitatea, în 2003, a creºterii economice specifice. Construcþia de locuinþe, domeniu prioritar în anul 2003, se bazeazã pe sume bugetare, dar ºi pe credite externe, construirea locuinþelor pentru tineri, pensionari ºi alte categorii defavorizate în regim de închiriere vor fi finanþate din surse bugetare, dar ºi din credite externe constituite prin A.N.L.

Programul naþional de autostrãzi, reabilitarea drumurilor europene ºi naþionale pe tot cuprinsul þãrii este impresionant ºi se bazeazã atât pe surse bugetare, cât ºi pe credite externe. Din prezentarea programului rezultã 5.000 km de drumuri ce se vor reabilita, iar la capitolul autostrãzi reþinem: autostrada Nãdlac Ð Arad Ð Timiºoara; extinderea drumului Bucureºti Ð Giurgiu cu 4 benzi; variante de ocolire pe coridorul IV; centura de nord ºi sud a Municipiului Bucureºti; autostrada Bucureºti Ð Ploieºti Ð Braºov; cele douã poduri care sunt în program, podul peste Dunãre la Brãila ºi podul mixt rutier-feroviar la Calafat Ð Vidin.

Transporturile de calea feratã intrã în modernizare cu toatã infrastructura pe 11 reþele importante de trafic.

Transporturile navale pe Dunãre ºi Canal Dunãre Ð Marea Neagrã primesc investiþii importante ºi datoritã necesitãþii corelãrii cu pretenþiile Uniunii Europene în acest domeniu. Se continuã în 2003 marile investiþii din Portul Constanþa cu terminale de cereale, gaze lichefiate, petrol, containere.

Pentru 2003 ºi anii care urmeazã, domeniul transporturilor urmãreºte dezvoltarea infrastructurii ºi a sistemului naþional de transport care sã asigure afirmarea României ca placã turnantã a transporturilor continentale ºi intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est ºi Nord-Sud.

Relansarea activitãþii în domeniul construcþiei de locuinþe este un alt program prioritar regãsit în buget, dar ºi în afara acestei surse de finanþare.

La Ministerul Industriei ºi Resurselor, marile lucrãri de investiþii sunt structurate pe cele 12 programe prezentate, cu durata medie de timp pentru finalizare.

Programul energetic nuclear are prioritate ºi în 2003, fiind un an hotãrâtor pentru începerea montajului echipamentelor la Centrala Nuclearo-Electricã Grupul II, precum ºi pentru începerea finanþãrii externe ºi plata echipamentelor.

Sistemele hidroenergetice ºi navigaþie Porþile de Fier II primesc sume importante pentru modernizare.

De asemenea, 21 de sisteme ºi amenajãri hidroenergetice pe râuri interioare demonstreazã orientarea strategicã pentru finalizarea hidrocentralelor începute ºi neterminate, precum ºi continuarea amenajãrilor pe râurile interioare, lucrãri pãrãsite în 1989, a cãror finalizare se va face în anii 2006 Ð 2007, efortul...

Mai finalizaþi ºi dumneavoastrã, domnule deputat!

...efortul financiar fiind deosebit de mare. În exploatãrile miniere se continuã investiþiile pentru întreþinerea capacitãþilor de producþie la lignit ºi huilã.

Potenþialul celor douã ministere, sumele alocate de la buget ºi sursele externe de finanþare vor putea face posibilã realizarea obiectivelor generale prevãzute în buget,

respectiv o creºtere a producþiei industriale cu 6,5%, o creºtere a exportului de produse industriale cu 14,3%. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Cu rugãmintea sã mai fiþi atenþi ºi la ceas, dau cuvântul domnului Mircea Costache ºi va urma domnul Napoleon Pop.

Domnule preºedinte, Domnule secretar,

Stimaþi colegi,

”Antiromânismul programatic al internaþionaliºtilor Ð o constantã a bugetului de statÒ.

Multe dintre demersurile guvernanþilor frizeazã ridicolul, îmbiind pe cronicarii epocii la accente pamfletare, deºi de multe ori, însã, îþi îngheaþã zâmbetul pe buze, þi se taie cheful de a mai fi sarcastic. Sãritul peste limitele neadmise în nici o þarã a lumii a devenit, la toate guvernele postrevoluþionare, ºi la cel prezent, sportul preferat în materie de discriminare a majoritãþii.

Existã pretutindeni minoritãþi naþionale cãrora li se acordã dreptul de conservare a identitãþii ºi alte drepturi specifice, dar în România s-a trecut de mult de la drepturi fireºti la privilegii ºi chiar la alocãri bugetare care depãºesc cu mult contribuþia fiscalã ºi modul logic de utilizare a resurselor financiare la nivel naþional.

Pretutindeni cetãþenii de altã naþionalitate îºi vorbesc limba, îºi perpetueazã obiceiurile, portul, dar nicãieri în lume minoritãþilor nu li se alocã sume mult mai mari decât cetãþenilor majoritãþii. De altfel, în calitate de cetãþeni ai aceleiaºi patrii, toþi beneficiazã de aceleaºi legi ale pensiilor, ale ºomajului, ale persoanelor cu handicap, ale salarizãrii, ale societãþilor comerciale, ale creditului, ale sãnãtãþii, ale învãþãmântului, ale ordinii publice, deci de întreg cadrul legislativ ºi de resursele alocate prin buget. Banii colectaþi de la toþi membrii societãþii sunt alocaþi în folosul tuturor, potrivit obiectivelor prioritare imediate de perspectivã ale þãrii. Dar nu degeaba suntem noi taxaþi, de toþi raportorii organismelor internaþionale, drept aberanþi, pentru cã, iatã, facem alocãri bugetare suplimentare pentru cetãþenii aparþinând minoritãþilor naþionale, facem, cu alte cuvinte, exces de zel.

Nu demult, un parlamentar francez din Parlamentul european atrãgea atenþia cã puterea din România creeazã precedente periculoase pentru toate þãrile Europei, prin privilegiile fãrã precedent acordate minoritãþilor. Este posibil sã dezechilbrãm întregul continent cu excesul de zel în privinþa aºa-zisei discriminãri pozitive practicate faþã de minoritãþi? Din acest punct de vedere, bugetul pe 2003 nu face excepþie. Internaþionalismul ridicol ºi infatuat îºi închipuie din nou, cu mâþeasca-i fantazie, cã va fi aplaudat acordând 156 de miliarde pentru organizaþiile cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale ºi numai 15 miliarde românilor de pretutindeni. Mai mult, când am propus amendarea proiectului de buget cu suma simbolicã de 10 miliarde în plus pentru românii de pretutindeni, spre a ne apropia cumva de 10% acordat minoritãþilor, domnul secretar de stat Dan Jurcan n-a stat prea mult pe gânduri ºi a spus rãspicat: Nu! Penibilul a atins apogeul când acelaºi personaj sinistru din galeria lui Vasile Dâncu a spus, cu mare veselie, da propunerii domnilor Wittstock ºi Tokay de majorare a sumei de 156 de miliarde acordatã minoritãþilor cu 60 de miliarde.

Ticãloase vremi, ticãloºi slujitori ai binelui public românesc!

Cu _fair play_ -ul care mã caracterizeazã, închei spunând simplu ºi rãspicat: bravo Wittstock, bravo Tokay, ruºine Jurcan, ruºine Dâncu! Românii din Valea Timocului încã mai aºteaptã un ziar, un post de radio ºi niºte cãrþi pe care le-aþi promis demult.

Consider cã am calitatea moralã de a vorbi despre alocãri discriminatorii în domeniul culturii, întrucât mã numãr printre acei conducãtori de instituþii culturale din România care au desfiinþat cu mâna lor ansambluri folclorice prestigioase, coruri camerale de mare valoare care au colindat Europa ºi au fost mesagerul culturii ºi artei româneºti în Franþa, în Grecia, în Austria, în Germania, în Slovacia ºi unde vreþi, în Belgia, unde vreþi dumneavoastrã în aceastã lume civilizatã ºi unde am dus mesajul nostru de pace, mesajul nostru de profund umanism, de armonie cu toate naþiunile lumii, ºi pe care le-am desfiinþat. Costumele zac în rafturi, pentru cã nu existã surse, întrucât instituþiile culturale, unele dintre ele, în România, se autofinanþeazã. Cele ale minoritãþilor pot juca ceardaºul pe banii contribuabilului român!

Încã o datã, ruºine domnilor care alocaþi, în modul acesta, banii de la contribuabilul român!

## Mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma doamna Liana Naum.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am sã refer la tema ”Mediul de afaceri sufocantÒ. În aºteptarea deciziei de invitare a României la negocierile de aderare la NATO ºi în lumina pronosticurilor optimiste privind impactul acestei decizii asupra evoluþiei economice a þãrii, zilele acestea Ministerul I.M.M.-urilor ºi al cooperaþiei informeazã, pe baza unui studiu bine documentat, cã un agent economic care doreºte sã intre ºi sã opereze pe piaþa româneascã are nevoie de 490 de autorizaþii, avize ºi licenþe emise de 81 de instituþii, iar 133 din acestea se înnoiesc periodic.

Stupoarea este generalã, informaþia apãrând pe un fond de automulþumire, multe segmente ale vieþii politice, în special cele ale Puterii, privind defriºarea mediului de afaceri de obstacolele multiple ºi de birocraþia de nestãvilit pentru intrarea unui agent economic pe piaþã, ca sã nu mai vorbim de existenþa lui de zi cu zi.

Mai suntem asiguraþi cã studiul fãcut de ministerul în cauzã poate constitui un ghid pentru întreprinzãtori, în hãþiºul capcanelor aºezate în faþa liberei iniþiative, care sã nu ne ducã la o economie de piaþã funcþionalã, iar pentru a fi liniºtiþi în legislatura care ne-a mai rãmas procesul de simplificare legislativã este de lungã duratã, întrucât implicã un numãr impresionant de instituþii ale statului.

Câteva concluzii sunt evidente. Dacã mobilizarea noastrã legislativã va fi lentã în defriºarea mediului de

afaceri românesc, atunci termenul aderãrii noastre la Uniunea Europeanã, fixat ºi ca simplã posibilitate în 2007, pare foarte generos. Este evident cã am ratat formarea unei clase mijlocii, în cei 12 ani de tranziþie, întrucât aceasta nu apare ºi nu se consolideazã decât pe încrederea în succesul liberei iniþiative, or, aceastã iniþiativã este pânditã ca un posibil duºman social, dacã avem în vedere multitudinea de filtre puse în calea manifestãrii ei. Economia noastrã, care abia a început sã pâlpâie sub povara totalei lipse de disciplinã economicã ºi financiarã, tocmai din partea sectorului de stat, cel mai protejat de cãtre noi ºi asupra cãruia se revarsã un exces de grijã legislativã, rãmâne populatã cu puþini actori privaþi flexibili, dinamici ºi competitivi. Cu aceastã structurã de actori pe piaþã, nu trebuie sã ne mire lipsa de funcþionalitate a economiei ºi faptul cã P.I.B.-ul României poate creºte cu 5% pe an, acest lucru realizându-se mai mult prin mãsuri administrative ºi o alocare strictã clientelarã a puþinelor resurse ale unui buget mereu de austeritate ºi pe care-l caracterizãm ca atare cu o mândrie naþionalã nedisimulatã.

## Stimaþi colegi,

La ce am fãcut referire astãzi este balastul tuturor guvernãrilor tranziþiei, este tocmai praful aruncat în ochii întreprinzãtorilor de clasa politicã ºi aºezat dens pe libera iniþiativã, prea slãvit în vorbe ºi sufocat în fapte.

Dacã suntem uniþi în opþiunea euroatlanticã, trebuie sã fim solidari în asemenea responsabilitãþi ce ne revin ca parlamentari, cã fãrã o economie realã reprezentatã de un puternic sector privat, expresie a iniþiativei creatoare a celorlalþi cetãþeni curajoºi, care-ºi asumã riscurile de piaþã ºi care au primit, ºi prin votul lor în Parlament, orice promisiune a noastrã de mai bine pentru electorat este o speranþã deºartã.

Aº vrea sã vã spun cã, cu ocazia topului celor mai bune firme din þarã, într-o revistã a întreprinzãtorilor, este prezentatã agenda fiscalã pentru luna octombrie a.c. Întreprinzãtorii, în luna octombrie, au de plãtit 41 de taxe ºi trebuie sã depunã 13 deconturi de impunere, declaraþii lunare ºi trimestriale. Dacã înmulþim acest numãr de 50 de plãþi ºi de documente cu 12 luni, ne dãm seama cã cifra de 490 de obstacole identificate de ministerul în cauzã par încã foarte puþine.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul, în aceste condiþii, domnului Tiberiu Sbârcea ºi va urma domnul Paul Magheru.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Mesajul meu politic se va referi la bugetul pe anul 2003.

Spre dezamãgirea opoziþiei, este al doilea an consecutiv când, dupã cucerirea puterii, Partidul Social Democrat, prin Guvernul Adrian Nãstase, reuºeºte sã punã la dispoziþia Parlamentului proiectul de buget pe anul viitor în luna octombrie a anului în curs, aºa cum prevãd legile în vigoare. Sigur cã legea ce prevede aceastã obligaþie a Guvernului era în vigoare ºi atunci când la putere se aflau forþele politice de dreapta, dar ea, ca multe alte legi, a fost terfelitã în picioare de Guvernele Ciorbea, Vasile sau Isãrescu. Aceste guverne, prin indolenþa ºi nepãsarea faþã de interesele naþiunii, au prezentat proiecte de buget pe anul în curs la jumãtatea acelui an, astfel încât cifrele înscrise în buget nu mai prezentau nici un fel de credibilitate.

Aºadar, ce îi supãrã pe cei din opoziþie: faptul cã Guvernul Nãstase respectã legea sau cele cuprinse în proiectul de buget? Evident cã supãrarea cea mai mare rezidã din faptul cã cei ce nu au respectat niciodatã legea nu acceptã ideea cã alþii pot face acest lucru.

Cifrele înscrise în proiectul de buget pot fi comentate, dar nu în sensul în care unii analiºti bugetari din partidele de opoziþie încearcã sã le persifleze sau sã le interpreteze în funcþie de interesele lor. Sã fii parlamentar de ani de zile ºi sã nu ºtii cã nu poþi repartiza decât ce ai produs e o ruºine ºi acest aspect este descalificabil.

Sã comentãm puþin cifrele proiectului de buget. Proiectul pe anul 2003 a fost construit pe baza evoluþiei prognozate a principalului indicator macroeconomic, ºi anume creºterea economicã cu 5,2%, indicele preþului de consum 14%, faþã de decembrie 2001, rata ºomajului 8,9 procente, precum ºi a obiectivelor politice, fiscale ºi bugetare. Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 30,1% din P.I.B., cheltuielile de 30,7% din P.I.B., iar deficitul la 2,65% din P.I.B. Aceastã construcþie bugetarã promoveazã un buget orientat cãtre susþinerea proiectului de integrare europeanã ºi îmbunãtãþirea condiþiilor sociale prin sprijinirea politicilor din domeniul protecþiei sociale, sãnãtãþii, educaþiei, mediului, apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale.

Foarte interesant este faptul cã proiectul de buget reorienteazã întreaga gestiune publicã cãtre domeniul performanþei prin extinderea metodei de finanþare pe bazã de programe. Astfel, pentru anul viitor, ordonatorii principali de credite au elaborat deja peste 190 de programe direcþionate cãtre toate domeniile de activitate, urmãrinduse asigurarea cu eficienþã a fondurilor publice. Aceste fonduri publice au fost orientate cu precãdere cãtre: protecþia socialã Ð 10,1%, învãþãmânt Ð 4%, sãnãtate Ð 3,8%, agriculturã Ð 3,3%, gospodãrirea apelor ºi protecþia mediului Ð 0,2% din P.I.B.

În domeniul apãrãrii naþionale, principalele acþiuni vizeazã realizarea obiectivelor de parteneriat, îndeplinirea angajamentelor asumate în România la NATO privind operaþionalizarea comandamentelor marilor unitãþi din cadrul forþelor terestre, aeriene ºi navale stabile, precum ºi atingerea nivelului de instruire convenit cu NATO. Importante sume de la bugetul de stat pentru 2003 sunt propuse a se aloca ºi pentru asigurarea finanþãrii programelor iniþiate ºi finanþate de cãtre Uniunea Europeanã prin PHARE, ISPA ºi SAPARD în valoare de 9.300 miliarde lei, reprezentând 0,5% din P.I.B.

În ceea ce priveºte bugetele locale, cotele defalcate din impozitul pe venit, aflate la dispoziþia consiliului judeþean, respectiv la Consiliul general al municipiului Bucureºti pentru echilibrarea bugetelor comunelor, a oraºelor, a municipiilor ºi judeþelor ºi respectiv pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor ºi municipiului Bucureºti au fost suplimentate cu un procent. Aºa cum este dimensionat, este absolut sigur cã nu pot exista

derapaje în execuþia bugetului spre nemulþumirea celor care nu îl vor vota.

Mai facem menþiunea cã deºi bugetul României a fost discutat ºi cu reprezentanþii F.M.I., deciziile sunt ale noastre, ale românilor.

În analiza efectuatã am folosit cifre relative tocmai pentru a demonstra faptul cã Guvernul Nãstase este interesat în dezvoltarea tuturor sectoarelor economice ºi nu numai. Dacã P.I.B.-ul ar fi mai mare ºi cifrele în valoare absolutã ar fi fost mai mari. Sã sperãm cã aºa va fi anul viitor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Paul Magheru; va urma domnul Puiu Haºotti.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº vrea sã încep întâi cu un sentiment, cu o observaþie. Când þara este cum este, când þara, ca sã parafrazez un proverb, arde, din pãcate, unii colegi ”piaptãnãÒ înainte de vreme bugetul ºi se mãnâncã din timpul intervenþiilor cu adevãrat justificate.

Mi-am intitulat declaraþia mea politicã de astãzi, pentru circumstanþele pe care le voi prezenta mai jos, ”Scuipat ºi pumni pe obrajii românilorÒ.

În noaptea de 19 spre 20 octombrie 2002, cu o periodicitate de 2-3 luni, sediul filialei Partidului România Mare ºi Biroul parlamentar al deputatului P.R.M. Paul Magheru a fost din nou þinta unei rãfuieli naþionaliste maghiare.

Tânãrul Mudura çrp‡d Zsolt, elev în clasa a XI-a seral la Liceul, exclusiv maghiar, _Ady Endre_ din Oradea, dupã ce a spurcat cu flegmã sticla proaspãt curãþatã, a spart cu o piatrã sau cu pumnul geamul masiv al filialei P.R.M. Bihor ºi al Cabinetului parlamentar din aceeaºi incintã. Noi am atras atenþia de mai multe ori, chiar de la tribuna Parlamentului, asupra formelor inadmisibile de manifestare a iredentismului maghiar în oraºul de pe malurile Criºului Repede, care aduc gravã atingere instituþiilor politice româneºti, istoriei ºi simbolurilor naþionale. Incidentul a avut loc exact la douã sãptãmâni dupã vizita preºedintelui Ferenz Madl în þara noastrã ºi în oraºul Oradea. Ne-ar fi fãcut plãcere sã credem cã prima vizitã a unui preºedinte maghiar de dupã 1990 s-a fãcut de dorul ºi de dragul nostru, dacã nu ar fi sosit ca sã inaugureze în Transilvania filiale noi ale Universitãþii _Sapientia_ din Târgu Mureº ºi Universitatea Creºtinã _Partium_ din Oradea, exclusiv maghiare, ultima cu nume din vechea administraþie a Ungariei Mari, Partium. Oaspetele maghiar a venit cu o tolbã bogatã de medalii ºi forinþi pentru instituþii înfiinþate pe criterii etnice, separatiste. Organele noastre de evaluare academicã valideazã orice într-o veselie de ceardaº, nume de universitãþi, facultãþi, specializãri, secþii, cu încãlcarea legislaþiei învãtãmântului.

Din acest an, Universitatea de stat din Oradea, dând dovadã de un tratament modern, european al culturilor minoritare a integrat în structura ei specializãri în limba maghiarã. Rãsplata? Scuipat ºi pumni în obraz! Sperãm cã se va aprecia totuºi cum se cuvine ºi se va respecta caracterul generos multicultural al universitãþilor din Oradea. Deºi nu este de prisos sã repetãm ceea ce ºtie toatã lumea: ungurii ºtiu sã cãlãreascã bine, când cu austriecii, când cu C.D., când cu P.S.D.-ul. Protocolul sã trãiascã! Sã trãiascã în aceste condiþii pe care vi le prezentãm acum.

Dacã avem în vedere împrejurãrile în care au avut loc atacurile împotriva P.R.M., faptul cã toþi provocatorii sunt elevi sau absolvenþi al Liceului maghiar _Ady Endre_ , ne face sã credem cã în Oradea s-a cuibãrit ºi a fost inaugurat un foarte periculos spirit educativ antiromânesc, revizionist ºi revanºard. Ce educaþie, cine ºi dupã ce manuale de istorie învaþã elevii acestui liceu dacã dupã chefuri, petreceri, aniversãri comit acte de huliganism ºi profanãri ale instituþiilor ºi însemnelor româneºti. În Oradea existã un muzeu _Ady Endre_ care a dat numele liceului maghiar ºi românii îl întreþin cu veneraþia datoratã unui valoros scriitor ºi prieten apropiat al lui Octavian Goga.

Organizaþia P.R.M. Bihor a cerut ºi va continua sã cearã reîncadrarea acestor fapte, taxate drept contravenþii, acolo unde le este locul: la infracþiuni penale de ultraj contra bunelor moravuri, insulte ºi calomnii. Ca profesor deplâng inocenþa, naivitatea ºi prostia acestor copii care sunt folosiþi ca instrumente ale urii ºi intoleranþei între etnii. Ca deputat P.R.M. mi-am propus ºi sunt îndreptãþit sã cred cã am reuºit sã impun un model, cu adevãrat european, de convieþuire interetnicã, interculturalã ºi interconfesionalã. Consecvent politicii sale reale de respect al tuturor drepturilor naþionalitãþilor, dar ºi de apãrare a identitãþii ºi demnitãþii naþionale, P.R.M. condamnã cu fermitate orice manifestare de ºovinism ºi exclusivism naþional cultivat de unele vârfuri ale iredentismului, revizionismului ºi revanºismului maghiar.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Puiu Haºotti; va urma domnul Becsek Garda Dezideriu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Înainte de a citi declaraþia care va dura 3 minute, aºa cum este regulamentar, vreau sã subliniez, sã învederez aici cã probabil aparatul tehnic a fãcut o greºealã pentru doi dintre distinºii noºtri colegi, probabil i-a anunþat cã astãzi sunt dezbaterile generale la buget, or, lucrurile nu stau în felul acesta: astãzi sunt declaraþii politice. ªi acum, permiteþi-mi sã o citesc pe a mea, care se intituleazã ”De ce þi-e fricã, de aia nu scapiÒ.

Bãtrânii ºtiu cã, în general, de ce þi-e fricã nu scapi, numai cã una din principalele caracteristici ale guvernãrii P.S.D. este pierderea din ce în ce mai evidentã a oricãrei legãturi cu realitatea României ºi cu cetãþenii acestei þãri.

Din pãcate, sondajele fabricate neobosit de primul curtean Vasile Dâncu, intrat în pielea liderului providenþial, adulat de o armatã de baroni locali sau naþionali, Adrian Nãstase nu mai poate coborî la realitãþile României.

Experienþa bãtrânilor este pentru muritorii de rând. Simþind nevoia recunoaºterii internaþionale, Adrian Nãstase a adus la Bucureºti câþiva lideri ai social-democraþiei europene, prilej de a mai rosti câteva cugetãri menite sã fie întoarse pe toate pãrþile de toþi românii, minunaþi de înþelepciunea premierului lor.

Adrian Nãstase plânge din nou soarta partidului sãu, condamnat, chipurile, sã guverneze singur România, condamnat, chipurile, sã ducã singur povara salvãrii acestei þãri din dezastrul provocat de ceilalþi. Fin analist politic, Adrian Nãstase înþelege importanþa Partidului Naþional Liberal pe scena politicã ºi este îngrijorat cã, vezi Doamne, liberalii nu reuºesc încã sã se constituie în alternativa de dreapta. Nu vreau sã spun cine a murit de drum lung ºi cine de grija altuia. Se ridicã însã, domnule prim-ministru, un mare semn de întrebare. De ce, în condiþiile în care caracatiþa roºie P.S.D.-istã sugrumã treptat întreaga administraþie, moºiile baronilor socialdemocraþi se întind ca o patã pe harta þãrii, iar funcþionarii guvernamentali ºi întreg partidul strâng de zor milioane de dolari pentru ei ºi pentru P.S.D., simþiþi tot mai mult nevoia alegerilor anticipate?

Vã este teamã, domnule prim-ministru, cã veþi pierde ºefia partidului dumneavoastrã? Vã este teamã cã vorbele goale vor pãli în cele din urmã în faþa sãrãciei, a frigului ºi a dovezilor de corupþie ce ies tot mai mult la suprafaþã? De ce vã este teamã nu veþi scãpa, domnule Nãstase!

Partidul Naþional Liberal pe care îl doriþi, chipurile, drept succesor al P.S.D. la guvernare, în parantezã fie spus, Dumnezeu i-a dat cuvânt omului pentru a-ºi ascunde gândurile, vã va demonstra cã românii au alternativã. Existã alternativã la corupþie, sãrãcie ºi minciunã.

Convocaþi alegeri anticipate, domnule Nãstase, dacã puteþi obþine aprobarea Preºedintelui, tot în parantezã spun, dacã vor fi alegeri anticipate, domnul Preºedinte Ion Iliescu vrea ca în 2004 sã fie simplu pensionar, asta vrea probabil domnul prim-ministru, aprobarea Preºedintelui ºi a partidului dumneavoastrã. Dacã o veþi obþine, veþi avea prilejul sã vã treziþi din somnul provocat de ºoaptele linguºitoare ale lui Dâncu ºi Mihãilescu. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Becsek Garda Dezideriu; va urma domnul Ion Bozgã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Hoþia ºi ilegalitãþile în pãdurile României sunt susþinute de aceleaºi persoane care ar trebui sã aibã grijã de fondul forestier al acestei þãri, mai concret, de ocoalele silvice de stat aparþinând Regiei Naþionale a Pãdurilor. Cazul cel mai concret este situaþia pãdurii Als—erd› din Lãzarea, judeþul Harghita.

În luna noiembrie a anului 2000, la Lãzarea s-a înfiinþat Asociaþia Proprietarilor de Pãduri Als—erd›, asociaþie care nu a fost înregistratã în termen legal ca persoanã juridicã. Existenþa ei a rãmas la o fazã declarativã a membrilor constituenþi. Cu toate acestea, pe baza unor acte de punere în valoare întocmite de cãtre Ocolul silvic Gheorgheni pentru proprietarii de pãdure persoane fizice, conform inventarelor masei lemnoase puse în valoare, marcat de personal silvic autorizat în prestaþie, se exploateazã cantitãþi de material lemnos nepus în valoare, nemarcat care, pe urmã, se transportã pe baza foilor de transport de însoþire eliberate de Ocolul silvic Gheorgheni.

Rezultatul acestor exploatãri este un trup de pãdure decimat, distrus. Sunt defriºate chiar ºi acele suprafeþe ai cãror proprietari nu au procedat la exploatarea materialului lemnos, pãdurile acestora fiind tãiate de mafioþii din Remetea ºi Gheorgheni, susþinuþi atât de cãtre unii reprezentanþi ai Poliþiei, de cãtre organele abilitate ale statului, sã nu mai vorbim despre reprezentanþii ocoalelor silvice aparþinând Direcþiei silvice Harghita.

Cu toate acestea, se încearcã muºamalizarea cazului de cãtre Inspectoratul judeþean de poliþie Harghita, protejând pe adevãraþii vinovaþi pentru defriºarea acestui trup de pãdure, iar tehnicienii inspectoratului teritorial de regim silvic ºi cinegetic Harghita sunt împiedicaþi cu ocazia controalelor întreprinse în zonã atât de cãtre reprezentanþii ocoalelor silvice de stat cât ºi de cãtre organele abilitate ale statului.

În acest caz, nu numai paznicii trebuiesc pedepsiþi, ci ºi acele persoane care au tãiat efectiv aceastã pãdure cu ºtirea organelor de control, pentru cã pierderea a 24 de blocuri de foi de transport nu este întâmplãtoare, însã se refuzã ºi în prezent cercetarea corectã a acestui caz. Mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ion Bozgã; va urma domnul ªtefan Baban.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Permiteþi-mi sã transmit un mesaj politic. Sâmbãtã 12 octombrie 2002 au avut loc în Bucureºti lucrãrile Consiliului naþional al Partidului Social Democrat. Cu aceastã ocazie au fost prezentate o serie de materiale vizând printre altele o analizã a celor 600 de zile de guvernare, precum ºi un program social pe perioada 2000-2003. În acest program, ca de altfel în toate hotãrârile ºi acþiunile sale, Guvernul României a aplicat principiul de bazã al politicii sociale ca factor productiv, pornind de la ideea cã cea mai mare parte a cheltuielilor sociale destinate educaþiei ºi sãnãtãþii înseamnã investiþii în resurse umane cu efecte economice pozitive.

Programul social pe perioada 2001-2004 cuprinde cheltuieli sociale care respectã atât angajamentele luate prin programul de guvernare cât ºi principiile directoare ale politicii sociale europene care au ca obiectiv principal consolidarea coeziunii sociale.

Guvernul României înþelege sã mobilizeze resurse suplimentare pentru cheltuieli sociale, dimensionate raþional ºi în concordanþã cu necesitatea atingerii þintelor macroeconomice propuse în programul de guvernare 2002-2004 ºi în acordurile încheiate cu instituþiile financiare internaþionale.

În condiþiile tranziþiei, când resursele financiare sunt drastic limitate, politica socialã promovatã de Guvern urmãreºte asigurarea unui nivel corespunzãtor de pro-

tecþie socialã, servicii sociale cât mai accesibile întregii populaþii. Familiile cu venituri mici ºi sub medie vor beneficia în aceastã iarnã de ajutoare pentru plata facturilor la întreþinere ºi cãldurã, intenþia Guvernului fiind de a limita tendinþa manifestatã de îndatorare exageratã a familiilor sãrace. Copiii, mai ales cei din familiile sãrace, vor beneficia nu numai de majorarea alocaþiei de stat, ci ºi de rechizite gratuite ºi de un program prin care elevii din clasele I-IV vor primi zilnic un pahar de lapte ºi un corn, continuând programul de dotare cu microbuze a ºcolilor în care urmeazã cursuri copiii care domiciliazã la distanþe mai mari de ºcoalã.

Va continua procesul de recorelare ºi de indexare a pensiilor la nivelul maxim posibil în acest moment, urmând ca anul viitor sã consolidãm acest proces. În acelaºi timp, considerãm cã este necesar un ajutor suplimentar pentru persoanele retrase din activitate dupã mai multe decenii de muncã prin crearea altor posibilitãþi de îmbunãtãþire a calitãþii vieþii. Astfel, se va asigura extinderea magazinelor tip ”EconomatÒ, precum ºi fondurile necesare pentru acordarea medicamentelor în regim gratuit ºi compensat.

Totodatã, dacã bunãstarea activã înseamnã bunãstare prin muncã, este necesarã revalorizarea muncii, începând cu cel mai mic salariu care va avea în România o creºtere semnificativã începând cu 1 ianuarie 2003.

În anul 2002, seceta a afectat sever culturile agricole din mai multe judeþe. În aceastã situaþie dificilã, pentru numeroºi agricultori, Guvernul a decis acordarea unor importante ajutoare pentru înfiinþarea culturilor agricole din mai multe judeþe.

Printre obiectivele cele mai importante ale Programului social de guvernare pe perioada 2002-2003 amintim: corelarea permanentã a politicilor economice cu cele sociale în vederea realizãrii unor progrese armonizate cu prevederile agendei pentru politica socialã adoptate de Consiliul European pentru Reuniunea din decembrie 2002 de la Nisa.

O protecþie socialã corespunzãtoare în special pentru tineri ºi pentru categoriile sociale vulnerabile ºi defavorizate, ameliorarea condiþiilor de viaþã ºi de muncã ale populaþiei, asigurarea populaþiei cu energie electricã, termicã ºi gaze, precum ºi cu produse agroalimentare în perioade de toamnã-iarnã, realizarea locuinþelor sociale, stoparea acþiunilor de evacuare a cetãþenilor din apartamente datoritã restanþelor la plata întreþinerii, creditarea în sistem colectiv a domeniului locativ, ameliorarea stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi promovarea unor mãsuri sociale în domeniul învãþãmântului, îmbunãtãþirea condiþiilor care sã permitã un nivel ridicat ºi durabil al ocupãrii forþei de muncã, promovarea ºi susþinerea programelor de solidaritate socialã, magazine ”EconomatÒ, sprijinirea producãtorilor agricoli º.a.m.d.

Guvernul este preocupat ca politica socialã ce o promoveazã sã fie durabilã ºi viabilã, sã nu transfere costuri exagerate cãtre generaþiile urmãtoare ºi sã nu punã în dificultate realizarea reformei economice, atât de greu obþinute.

Obiectivele programului social sunt îndrãzneþe, rãspund acestor cerinþe ºi reprezintã esenþa doctrinei sociale democrate care stã la baza activitãþii desfãºurate de Guvernul Adrian Nãstase, ca reprezentant al Partidului Social Democrat. Cunoscând seriozitatea celor ce compun Guvernul, suntem convinºi cã toate obiectivele propuse în acest program, precum ºi celelalte vor fi îndeplinite ºi vor conduce la îmbunãtãþirea nivelului de trai al românilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat ªtefan Baban; se pregãteºte domnul Eugen Nicolaescu.

Domnule preºedinte,

anunþatã cu mare zgomot, se pare cã va avea aceeaºi soartã cu cele mai sus enunþate.

În aceste condiþii, nu cred cã ar mai trebui sã mai mire pe nimeni faptul cã suntem criticaþi de toate organismele financiare internaþionale despre privatizarea care are loc în România, dacã, din start, cei care ºi-au propus realizarea ei prin programul de guvernare sunt primii care pun tot felul de piedici în desfãºurarea acestui proces. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolaescu; va urma domnul Bercãroiu Victor.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

ÒMarea privatizare în RomâniaÒ. Atât de greu se desparte statul român de marile companii eficiente sau ineficiente, cele mai multe dintre ele, cã te gândeºti cã ar fi una dintre cele mai haine mame care îºi abandoneazã pruncii pe unde poate; nici sã-i þinã prea mult în braþe nu are curaj, îi este teamã cã o sã rãmânã veºnic cu ei ºi nu o sã-i mai înfieze nimeni, dar nici sã-i dea imediat nu se îndurã, pentru cã poate sã-i mai foloseascã. Cât de mult trebuie sã plãteascã cel care înfiazã este greu de spus, deºi statul român ar trebui sã-i plãteascã pãrintelui adoptiv pentru cã are curajul nebun de a se încumeta sã-i creascã ºi sã-i pãstoreascã. Tot calculând avantajele ºi dezavantajele, punând în balanþã preþul ºi seriozitatea noilor achiziþii alãturi de frustrãrile despãrþirii, statul român ajunge sã se uite dupã investitori, care, plictisiþi de atâta aºteptare ºi nehotãrâre îºi cautã de lucru în altã parte. Trist este cã pentru cã a mai pierdut o afacere, care poate s-ar fi dovedit profitabilã pentru toatã þara, dar fericit cã a reuºit sã mai fie o perioadã mare proprietar. Pentru nici o amânare a privatizãrii nu s-au fãcut atâtea manevre atât de spectaculoase ca în cazul Bãncii Comerciale Române, banca prin care statul îºi finanþa în ultimii ani întreprinderile cu probleme sensibile. Era cât pe ce sã capete statutul de instituþie privatã. A oprit-o spectaculoasa retragere a consultantului financiar, apoi s-a mai tras de timp ºi cu anunþul de privatizare, iar ca totul sã fie complet i-a trebuit ceva timp ºi celui mai hotãrât investitor sã se decidã cã este mai bine sã se retragã din competiþia privatizãrii.

În toate aceste etape, Guvernul nu a luat nici o mãsurã drasticã, nici mãcar atunci când potenþialul investitor a hotãrât sã se retragã chiar în ultima zi când trebuia sã facã o ofertã serioasã ºi fermã, ceea ce a provocat o crizã în desfãºurarea acestui proces de privatizare. Gurile rele spun cã pentru retragerea sa la timp, potenþialului investitor i se va face un cadou frumos; câºtigarea licitaþiei pentru servicii de consultanþã în cazul PETROM. ºi cum de obicei cam tot ce au spus gurile rele s-a adeverit, aºteptãm cu interes ºi privatizarea S.N.P.-ului. Toate acestea au dus la amânarea privatizãrii B.C.R.-ului, urmând ca toatã procedura sã se reia la o datã stabilitã de Guvern ºi F.M.I.

Fenomenul amânãrii privatizãrii a atins ºi ROMTELECOM-ul, operatorul de telefonie fixã, încã monopolist pe piaþa autohtonã pânã în anul 2003, urmãrindu-se obþinerea pe ultima sutã de metri a unor comisioane importante, ultimele din aceastã privatizare, precum ºi sectorul de distribuþie a energiei electrice, care privatizare,

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Prezenta declaraþie este o scrisoare deschisã adresatã primului-ministru care, în repetate rânduri, nu a rãspuns solicitãrilor P.N.L. privind regimul proprietãþii private în România.

V-am întrebat de mai multe ori, domnule Adrian Nãstase, de ce se trece în proprietatea statului ºi în bugetul centralizat o serie de activitãþi precum: Registrul Comerþului, Casa Naþionalã de Sãnãtate, CENTROCOOP ºi UCECOM. Pânã în prezent s-au emis ordonanþele de urgenþã pentru primele douã activitãþi ºi cea de a treia se aflã pe masa de lucru a Guvernului.

În calitate de preºedinte P.S.D. ºi prim-ministru nu aþi rãspuns ºi aþi preferat sã tãceþi ºi sã faceþi, dispreþuind Opoziþia, iar când aþi avut ceva bunãvoinþã, aþi aruncat totul pe disfuncþionalitãþi existente în sistem, fãrã sã vã puneþi problema sã le corectaþi, aþi preferat sã etatizaþi activitãþile respective ºi v-aþi vãzut mai departe liniºtit de treabã. Am propus de fiecare datã ca aceste probleme, care sunt ale societãþii româneºti ºi nu ale P.S.D.-ului, sã fie dezbãtute ºi sã li se gãseascã soluþiile cele mai potrivite în loc sã se confiºte fondurile private ale comercianþilor sau ale cetãþenilor.

De fiecare datã am solicitat sã se argumenteze situaþia de urgenþã pentru a nu mai fi terfelitã Constituþia ºi pentru a se respecta regulile democratice elementare, inclusiv a rolului Parlamentului care a ajuns un decor pentru exterior. Reiterez cererea expresã, domnule primministru, sã rãspundeþi asupra raþiunilor sau intereselor politice care au stat la baza acþiunilor de pânã acum ºi asupra a ceea ce se are de gând cu proprietatea cooperatistã.

Este ultima datã când vã mai scriu, iar în cazul în care veþi proceda în acelaºi mod, voi transmite întregul documentar pe care-l am organismelor europene, ambasadelor þãrilor membre ale Uniunii Europene pentru a se cunoaºte lipsa de democraþie din România, unicul criteriu de care acest Guvern se mai agaþã ºi pe care-l mai invocãm.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul Bercãroiu Victor; va urma domnul Nicolae Vasilescu.

Mulþumesc domnule preºedinte.

Distinºi colegi,

Vã voi vorbi astãzi despre un element vital al vieþii, apa, care a reprezentat pentru foarte multã lume o problemã-cheie.

În programul de guvernare, ca ºi în programul judeþului Prahova ºi în programele locale ale unui numãr de peste 58 de localitãþi, figureazã la loc de cinste asigurarea apei, punându-se în practicã proiectul ambiþios al judeþului ca în 2004 toate localitãþile sã fie racordate la reþele de apã potabilã.

Sâmbãta trecutã, 26.X.2002, s-a inaugurat la Breaza unul din aceste proiecte, proiect de mare anvergurã care costã aproximativ 50 miliarde lei. Aceste costuri s-au realizat printr-o colaborare a localitãþii Breaza cu Guvernul danez care a acordat, în cadrul programului sãu de finanþare a unor proiecte pentru România, peste 800.000 de dolari, la care s-au adãugat, dupã alegerile din 2000, 7 miliarde din rezerva bugetarã a Guvernului ºi aceeaºi sumã prin parteneriatul pe care Consiliul judeþean Prahova îl are cu Consiliul local Breaza. Fãcând o parantezã, trebuie sã vã prezint importanþa acestei iniþiative a Consiliului judeþean Prahova care are parteneriate cu toate consiliile locale care au promovat lucrãri de anvergurã în infrastructurã, parcuri industriale etc.

Alimentarea cu apã a oraºului Breaza din sursa Paltinu a fost o necesitate ºi o dorinþã încã din anii Õ90, când localitatea a cunoscut o intensã mobilare arhitecturalã care a solicitat o infrastructurã apropiatã de cerinþele unei localitãþi civilizate.

Cei care s-au perindat la conducerea judeþului ºi a oraºului au cunoscut situaþia, au consemnat-o, au promis oamenilor rezolvarea, dar nu s-a fãcut nimic. Dacã în anii Õ98-2000 s-ar fi alocat localitãþii 7 miliarde lei, lucrarea s-ar fi terminat de mult. Ce s-a lucrat pânã în alegerile din 2000 a fost numai datoritã parteneriatului oraºului cu Ministerul Mediului din Danemarca, de aceea putem consemna ca adevãratã dare de începere în forþã a lucrãrii perioada post-alegeri 2000.

Lucrarea la care mã refer are o lungime de 18 km, constând în tuburi cu diametrul de 400 ºi 500 de milimetri, din care 3 km conductã papsin, 5 km conductã oþel, restul fiind conductã refolositã. Pe traseul acesteia s-au construit 21 de cãmine de vizitare ºi evacuare, iar presiunea apei este asiguratã prin douã staþii de pompare în care sunt montate 5 pompe _Grunfos_ , echipament danez de ultimã orã, cu o instalaþie de automatizare prin computer, ceea ce asigurã o performanþã a consumului de apã ºi care, în final, va duce ºi la o reducere de costuri.

Alimentarea cu apã a oraºului Breaza a fost gânditã ºi ca o sursã de aprovizionare cu apã a localitãþilor învecinate, am numit astfel comuna Adunaþi, Poiana Câmpina, Proviþa de Sus ºi Proviþa de Jos. În acest fel, un numãr de peste 20.000 de locuitori vor beneficia de utilitãþi moderne. O datã cu punerea în funcþiune a alimentãrii cu apã s-a trecut ºi la aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2001 trecându-se la contorizarea întregului consum, crearea unui dispecerat permenent al utilizatorului de apã, mãsuri care alãturi de altele vor duce ºi la evitarea pierderilor din reþele, deoarece acestei bogãþii naturale, apa, trebuie sã-i acordãm mai multã atenþie.

Stimaþi colegi,

Am prezentat aceastã situaþie pentru a vã demonstra cã acolo unde existã voinþã politicã, indiferent de problemele birocratice, financiare sau cele de naturã subiectivã, care, din pãcate, nu lipsesc, se pot realiza lucruri care vor dãinui peste ani ºi care vor spune, din punctul de vedere al unora sau altora, despre ineficienþa programului Guvernului, ºi care, prezentând alternative la guvernare a uitat sã spunã cã în timpul guvernãrii lor nici în episodul prezentat mai sus nu au fãcut nimic.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Vasilescu ºi va urma domnul deputat Olteanu Ioan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Premierul Adrian Nãstase a vorbit de necesitatea reorganizãrii administrativ-teritoriale a României. Nici o problemã. Însã nu se pierde nici un moment pentru a-ºi întãri ºi poate a-ºi duce la perfecþionare protocolul cu U.D.M.R. Regionalizarea despre care se vorbeºte, despre care Guvernul tot trâmbiþeazã, are drept þintã câºtigarea autonomiei financiare pentru cele 8 regiuni de dezvoltare în care a fost divizatã arbitrar ºi administrativ þara. Secretarul general al Guvernului, ªerban Mihãilescu, a explicat cã: ”...pe termen lung se va putea ajunge în România la regiuni complet autonome care ar putea însemna ºi miniparlamente...Ò, texte apãrute, de altfel, în toatã presa românescã.

Pe de altã parte, domnul Cozmâncã îl contrazice ºi spune cã se precizeazã ca ”o regionalizare cerutã imperativ de Uniunea EuropeanãÒ. Nimic mai fals! Niciodatã Uniunea Europeanã nu ne-a cerut imperativ aºa ceva. Mai ales cã nici nu este sigur cã în 2007 ni se va permite sã aderãm la Uniunea Europeanã, dupã gafele pe care le facem, sau mai bine-zis, pe care le face Guvernul. Amintim actualilor guvernanþi cã problema regionalizãrii României nu constituie o noutate pentru români. La începutul anilor Õ50, conducerea comunistã din acea vreme a renunþat la organizarea administrativ-teritorialã a þãrii pe judeþe ºi dupã modelul sovietic a trecut la organizarea pe regiuni, raioane ºi comune. Aceastã organizare administrativ-teritorialã a durat pânã în primãvara anului 1968. Din capul locului trebuie menþionat faptul cã aceastã nouã împãrþire administrativ-teritorialã s-a dovedit a fi clar defavorabilã dezvoltãrii þãrii noastre prin existenþa unui mare aparat administrativ greoi, birocrat ºi ineficient în rezolvarea problemelor pe care le ridicã comunitatea.

De asemenea, aceastã formã administrativ-teritorialã a dus la mãrirea prãpastiei economice între localitãþi, între zone întinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia ºi chiar Muntenia care au fost victimele acestei reorganizãri administrativ-teritoriale. Printre regiunile nou constituite a apãrut ºi Regiunea Autonomã Maghiarã, în componenþa cãreia intrau actualele judeþe Harghita, Covasna ºi Mureº. În cadrul acestei regiuni, aparatul administrativ ºi de partid la toate nivelele era format în exclusivitate din etnici maghiari, se vorbea ºi se învãþa numai în limba maghiarã, cu excepþia oraºelor Mureº, Sfântu Gheorghe, Sighiºoara ºi Miercurea-Ciuc, unde locuiau ºi mulþi cetãþeni de etnie românã. De urmãrile nefaste ale acestei împãrþiri administrativ-teritoriale ºi-au dat seama înºiºi comuniºtii, cei care o promovaserã, ºi în primãvara anului 1968 s-a trecut din nou la organizarea administrativ-teritorialã pe judeþe.

Ideea enunþatã de Guvern potrivit cãreia regionalizarea va duce la ºtergerea diferenþelor dintre unele localitãþi ºi zone este cel puþin ilarã. Dimpotrivã, experienþa perioadei menþionate mai sus ne îndreptãþeºte sã afirmãm cã diferenþele dintre acestea se vor mãri ducând la adevãrate prãpãstii. Ideea Guvernului se suprapune însã perfect peste intenþia exprimatã în Memorandumul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România care propune transformarea României în stat regional. Memorandumul propune înfiinþarea unor consilii ºi parlamente regionale care ar funcþiona în oraºele reºedinþã ale marilor regiuni.

La Cluj, în 1992, reprezentanþii maghiarimii de peste hotare declarau cã în viitor se va face totul pentru fructificarea corespunzãtoare a oportunitãþilor oferite de colaborarea dintre autoguvernãrile locale ºi regionale din Ungaria ºi organismele proprii locale ºi regionale din România.

Declaraþia de la Cluj este valabilã ºi în prezent. În cei 10 ani care au trecut, U.D.M.R. a luptat în mod consecvent pentru realizarea acesteia obþinând rezultate importante, având drept obiectiv independenþa maghiarimii din Ardeal, indiferent dacã este vorba despre universitate maghiarã, privatizãri la nivel naþional, ridicarea limbii maghiare la rang de limbã oficialã în administraþia publicã localã, în teritoriile locuite de maghiari sau despre retrocedarea pãmânturilor ºi pãdurilor. ”Toatã activitatea noastrã a fost orientatã în aºa fel încât sã dãm în mâna maghiarimii din Ardeal mijloace pentru a putea dispune singuri de propria-i soartãÒ, a declarat Mark— BŽla, preºedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. U.D.M.R. promoveazã tot mai mult în eter principiile autoguvernãrii ºi autodeterminãrii ca acþiuni premergãtoare ale procesului de federalizare a României. Schiþa cronologicã a activitãþii U.D.M.R. 1989-2002 evidenþiazã pentru orice om normal, fãrã putinþã de tãgadã, cã U.D.M.R. este o organizaþie cu faþadã democraticã, dar cu duble standarde, cu dublu comportament ºi intenþie.

Dupã expresia lui John Stewart Mill, ”întotdeauna mai rãmâne ceva de spusÒ, UDMR practicând politica paºilor mãrunþi, parcã ne-ar spune ”de-a pururi, întotdeauna mai existã ceva de luat ºi de obþinutÒ.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Olteanu Ioan; apoi va urma domnul Emil Rus.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã se caleazã astãzi pe tocmai evidenta tendinþã a partidului de guvernãmânt de a pedesiza întreaga þarã, de a atrage, de a coopta toþi reprezentanþii autoritãþilor publice locale ºi judeþene care sunt membri ai altor formaþiuni politice, cu o tendinþã evidentã de a deveni un partid stat, un partid unic.

Ratificatã de România prin Legea nr. 199/1997, Carta Europeanã a Autonomiei Locale face astãzi parte din dreptul intern românesc, principiile pe care le consacrã, democratice, de altfel, fiind însuºite ºi aplicate la noi de cãtre actuala guvernare într-un mod original. Graþie acestor principii, dupã aproape 2 ani de guvernare pesedistã, votul exprimat de electorat în 2000 are acum o cu totul altã configuraþie politicã, partidul de guvernãmânt controlând practic întreaga administraþie publicã localã.

Recurgând la promisiuni demagogice, la presiuni politice, la blocajul financiar al localitãþilor, redutabile arme ale ºantajului pesedist, primarii ºi consilierii locali sau judeþeni ai altor partide, aleºi în anul 2000 au fost racolaþi de cãtre partidul de guvernãmânt, îngroºând rândurile clientelei sale politice, transformându-l dintr-un partid creºtin democrat într-un partid de transfugi cu tendinþa evidentã de a deveni un partid stat.

Este limpede pentru toatã lumea cã rândurile partidului de guvernãmânt se îngroaºã de pe o zi pe alta, nu datoritã ideologiei sale, aºa-zisã social-democratã, ci a politizãrii forþate a administraþiei locale, demers extrem de periculos pentru întreaga democraþie româneascã silitã sã asiste la transformarea acesteia în dictatura pesedistã prin punerea semnului egalitãþii între autoritãþile locale ºi partidul de guvernãmânt.

Un ultim succes în acest sens al Guvernului Nãstase este cooptarea în rândurile Partidului Social Democrat a preºedintelui Consiliului judeþean Bistriþa-Nãsãud, Gheorghe Marinescu, membru marcant al Partidului Democrat, urmat probabil de exodul unor primari ai Partidului Democrat.

La ultima video conferinþã, premierul Adrian Nãstase a afirmat cã o datã cu înregimentarea preºedintelui Consiliului judeþean Bistriþa-Nãsãud în rândurile P.S.D.ului, Guvernul va acorda o atenþie specialã judeþului, marginalizat în perioada 2000-2002, prin definitivarea unei strategii locale de dezvoltare ºi schimbarea opticii Executivului faþã de judeþ, mai ales în privinþa alocãrilor bugetare.

În felul acesta, premierul confundã bugetul naþional cu propria-i puºculiþã sau cu puºculiþa pesedistã, din care scoate bani numai pentru a-ºi satisface clientela ºi interesele de partid.

Aceastã metodã de tratare diferenþiatã a zonelor þãrii este de sorginte africanã ºi duce la tratarea acesteia ca pe o feudã în care vechilii partidului de guvernãmânt îºi satisfac plãcerile ºi interesele în detrimentul poporului.

Vã întrebãm, domnule prim-ministru: pânã la acest gest al unui preºedinte de consiliu judeþean, ce fel de atenþie guvernamentalã aþi acordat cetãþenilor din BistriþaNãsãud ºi de ce tocmai acum ºi în aceste condiþii? Sunteþi dumneavoastrã în mãsurã sã sancþionaþi opþiunile electoratului ºi sã-l pedepsiþi prin nealocarea de fonduri bugetare pentru votul acordat în anul 2000?

## Domnule Adrian Nãstase,

Sunteþi primul ministru al unui Guvern care ar trebui sã guverneze peste întreaga þarã, acordând aceeaºi atenþie tuturor cetãþenilor sãi, chiar dacã aceºtia sunt sau nu simpatizanþi ori membri ai partidului dumneavoastrã. Aceastã migraþie politicã spre partidul de guvernãmânt ar trebui sã vã îngrijoreze, în primul rând pe dumneavoastrã, deoarece metodele folosite sunt de naturã sã afecteze încrederea cetãþeanului în instituþiile locale politizate la cele mai înalte cote ºi poate compromite orice program democratic de reformã.

Partidul Democrat se delimiteazã ºi condamnã în mod ferm aceste practici extrem de pãguboase pentru sistemul democraþiei pe care doriþi sã-l construim ºi cere tuturor forþelor politice democrate, în primul rând cele parlamentare, sã-ºi uneascã forþele pentru a împiedica aceastã boalã a puterii de guvernãmânt de a se extinde la nivelul întregii þãri.

În acelaºi timp, facem apel la opinia publicã, la societatea civilã care trebuie sã reacþioneze ºi sã împiedice ºi ea tendinþele de hegemonie ale partidului de guvernãmânt, de transformare a acestuia într-un partid stat, într-un partid unic.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Emil Rus. Va urma domnul ªtefan Pãºcuþ.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În declaraþia mea foarte scurtã, de altfel, de astãzi, vreau sã felicit întreaga social-democraþie româneascã în frunte cu preºedintele ei, domnul prim-ministru Adrian Nãstase, pentru ”victoriile mãreþeÒ în procesul de pesedizare pe întregul cuprins al patriei noastre, România pesedistã, proces profund ºi la toate nivelurile socialeconomice, administrative ºi cultural-artistice, fapt fãrã precedent atât în democraþia româneascã interbelicã, cât ºi democraþia de tranziþie de dupã Revoluþie sau lovitura de stat din decembrie 1989.

Astãzi peste tot conducãtorii de instituþii ºi unitãþi administrative sunt membri ai partidului de la putere, garanþia victoriei în alegerile care vor fi anticipate sau neanticipate. La toate acestea se adaugã ºi contribuþiile bãneºti masive pentru susþinerea partidului stat P.S.D. în alianþã cu U.D.M.R. Ultima victorie de rãsunet s-a petrecut recent în þara Bistriþei ºi Nãsãudului, prin care preºedintele consiliului judeþean, profesorul Gheorghe Marinescu, a trecut din Partidul Democrat în rândurile P.S.D. ºi a lansat promisiunea ”pupãzã peste colacÒ tocmai în Cabinetul primului-ministru cã vor mai trece încã 20 de primari cu toþi consilierii la un loc ºi astfel ” se va reaºeza judeþul Bistriþa-Nãsãud în graþiile BucureºtiuluiÒ. A mai rãmas un amãrât de director al taberelor ºcolare, pe nume Jula Liviu, care trebuie ºi el înlocuit cu un pesedist cu vechi state de platã în P.U.N.R. ºi P.D.S.R., fost prefect ºi subprefect, iar acum fiind ºi cumnatul inspectorului general al judeþului Bistriþa-Nãsãud, nu poate ºi nu trebuie sã rãmânã fãrã colegi.

Trãiascã lupta pesedistã!

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat ªtefan Pãºcuþ ºi, ultimul înscris, domnul deputat Nicolae Leonãchescu.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea este în acelaºi ton cu declaraþia domnului deputat Rus ºi a domnului deputat Oltean, cei care au vorbit înaintea mea, ºi se intituleazã: ”Opriþi caracatiþa!Ò.

În numãrul de luni, 28 octombrie 2002, al ziarului _Adevãrul_ am citit un articol care dezbate un fenomen foarte grav al vieþii politice româneºti Ð pesedizarea. ”P.S.D. a pus stãpânire pe RomâniaÒ Ð aºa se intituleazã acest articol care se referã la ”succesele notabileÒ ale P.S.D. în a racola primari ºi viceprimari, preºedinþi ºi vicepreºedinþi de consilii judeþene. Iatã ºi câteva cifre. În judeþul Hunedoara s-au racolat 33 de primari, în judeþul Suceava Ð 38, în judeþul Teleorman Ð 38, în judeþul Prahova Ð 27. Lista este mult mai mare, nu este nici un judeþ unde P.S.D. sã nu fi racolat mãcar câþiva primari.

Dar oare aceºti primari au trecut la P.S.D. din convingeri politice sau din constrângeri politice? Aceºti primari au trecut la P.S.D. pentru cã le este drag de acest partid sau le este fricã de acest partid? Dar pesedizarea este un fenomen mult mai amplu, el nu se petrece numai la nivelul primãriilor sau consiliilor judeþene, ci se referã ºi la învãþãmânt, de exemplu, unde se doreºte înfiinþarea unei organizaþii P.S.D. a profesorilor, se petrece ºi la nivelul conducerilor diferitelor instituþii unde directorii au fost schimbaþi numai pentru cã nu sunt membri ai P.S.D., sau refuzã sã devinã membri ai acestui partid. Caracatiþa P.S.D. s-a extins ºi în sport, cu predilecþie în fotbal, unde marcanþi membri ai P.S.D. fac parte din consiliile de conducere sau chiar sunt patroni de echipe de fotbal. Însuºi primul-ministru Adrian Nãstase a devenit un obiºnuit al cantonamenului echipei naþionale a României. Dar de ce ne mirãm atât? Dacã ºi gazonul pe care va juca echipa naþionalã de fotbal a României va fi tot membru P.S.D. Iatã deci cã pericolul cel mare care îl pândeºte pe sãrmanul român nu mai este doar foamea ºi mizeria, nu mai sunt doar bolile pentru care nu are bani sã-ºi cumpere medicamente, nu mai este doar iarna care bate la uºile apartamentelor debranºate de la reþeaua de termoficare. Pericolul cel mare este ºi partidul unic, ”Guvernul ºpagã, caracatiþa P.S.D.Ò.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Ultimul vorbitor, domnul profesor Nicolae Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

Locatarii a trei blocuri naþionalizate din Bucureºti, strada Cobãlcescu nr. 41, sectorul 1, sunt victimele unor interminabile procese de retrocedare care au început acum 4 ani.

Foºtii chiriaºi din cele 20 de apartamente au cumpãrat, în baza Legii nr. 112/1995, locuinþele în care stau ºi pe care le-au întreþinut ºi dotat decenii în ºir. Contractele de vânzare-cumpãrare le-au fost recunoscute ºi prin Legea nr. 10/2001 ca fiind valabile ºi inatacabile. În 1998 au apãrut douã moºtenitoare care au declanºat prin avocatul lor o adevãratã teroare printre locatarii res- pectivi. O mare parte din procese au fost suspendate pentru cã reclamantele n-au prezentat actele de proprietate. Blocurile au fost ipotecate, iar ipoteca nu a fost achitatã.

În alte procese, reclamantele au pierdut la Judecãtoria sectorului 1 în baza Legii nr. 10/2001 care le dã dreptul la despãgubiri în echivalent. În acest sens, au depus dosarul necesar la Primãria Capitalei.

Procesele însã continuã. Locatarii nu se mai judecã acum cu reclamantele, ci încearcã sã lupte cu mafia caselor, activ sprijinitã de lucrãtorii din sistemul aºa-zisei justiþii române. La apel, hotãrârile instanþelor de bazã sunt anulate.

La Tribunalul Bucureºti, Legea nr. 112/1995 ºi Legea nr. 10/2001, în mod obiºnuit, nu mai sunt respectate. Sub firma independenþei de a hotãrî se dau verdicte contradictorii ºi se anuleazã hotãrârile instanþelor de bazã. Exemplu: în dosarul 2267/2001, Judecãtoria Sectorului 1 recunoaºte valabilitatea contractului de vânzare-cumpãrare nr. 314/112, semnat la 12 februarie 1997 cu S.C. _Romvial_ S.A. La apel, dosarul 183/2002, Tribunalul Bucureºti a admis apelul, nerecunoscând prevederile Legii nr. 10/2001! Aºa s-a întâmplat ºi în dosarul nr. 3233/2001 judecat la acelaºi tribunal unde Legea nr. 10/2001 este aplicatã _ad libitum_ .

Suntem în faþa unei tragedii pe care mafia caselor o scrie cu tenacitate. Oamenii sunt disperaþi, neputând sã lupte cu umbrele rãului ºi ale urii. Ei au cumpãrat apartamentele în mod legal, la oferta statului, ºi, iatã, dupã ce li s-au luat banii, fãrã a fi despãgubiþi, cei în drept acum sunt ameninþaþi cu o naþionalizare ineditã.

Dezastrul social de acum o jumãtate de secol, numit naþionalizare, este urmat acum de un alt dezastru. Urmeazã seria fatalã de drame, pentru cã mulþi dintre locatari sunt bãtrâni, bolnavi ºi neputincioºi ºi din aceastã situaþie-limitã numai renunþarea la viaþã le mai rãmâne. Acum li se ia dreptul la casa pe care au cumpãrat-o din economiile lor, aºa cum li s-a luat altora acum o jumãtate de secol. Bieþii foºti chiriaºi sunt victimele unei politici dirijate, tip F.N.I., ºi sub privirile impasibile ale Guvernului vor fi aruncaþi în stradã. Pânã atunci, îºi bat joc de ei avocaþii ºi instanþele, iar mafia caselor prosperã.

Sã nu ne mire dacã peste ani, la adresa de mai sus vor fi numai birouri de avocaturã care îºi clãdesc prosperitate pe vieþile nevinovaþilor!

De aici, de la aceastã înaltã tribunã, ne întrebãm: Legile nr. 112/1995 ºi nr. 10/2001 au fost elaborate spre a înºela, încã o datã, oamenii? Justiþia noastrã ignorã aceste legi? ªi dacã da, dupã care legi împarte aºa-zisa dreptate? ªi de ce mai plãtim un minister al justiþiei menit sã vegheze la respectarea legilor?

În faþa apariþiei unui sistem judiciar care s-a desprins de poporul român ºi pe care îl chinuie, ce soluþii de reformã a adoptat Guvernul?

Vremea promisiunilor a trecut. Aºteptãm faptele ºi noi ºi cei care ne-au ales!

Vã mulþumesc.

Mai este o declaraþie a domnului Brudaºca. Vã rog sã o daþi la stenogramã.

De curând, Guvernul a decis organizarea, la 10 noiembrie a.c., de alegeri pentru funcþiile de consilieri locali ºi primari în mai multe judeþe în care, prin lege, au luat fiinþã noi comune. Aceste alegeri vor avea loc ºi în judeþul Cluj, unde, urmare a iniþiativei mele legislative, ca deputat al P.R.M., s-a reînfiinþat comuna Negreni, desprinsã din fosta comunã Ciucea. Aºadar, cei circa 3.600 de cetãþeni cu drept de vot vor opta pentru doi noi primari, iar la Negreni ºi pentru cei 11 membri ai viitorului consiliu local.

Partidele politice ºi-au depus listele de candidaþi la birourile electorale comunale ºi la Judecãtoria Huedin. Liderii filialelor judeþene ºi locale au organizat întâlniri cu alegãtorii în cadrul cãrora ºi-au prezentat candidaþii ºi oferta electoralã. Aparent, lucrurile se desfãºoarã normal ºi firesc. Doar aparent. Pentru cã, la fel ca ºi cu alte prilejuri, P.S.D. a recurs nu numai la obiºnuitul ºantaj, ci ºi la ameninþãri directe. De circa 2 sãptãmâni asupra celor douã comune s-a revãrsat un adevãrat corn al abundenþei. Din surse ascunse consilierilor judeþeni ºi neaprobate de aceºtia, Consiliul judeþean Cluj a alocat sute de milioane de lei cu care încearcã sã se facã reparaþii ale unor drumuri de interes comunal. De asemenea, prin Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã ºi alte servicii descentralizate se fac promisiuni de asigurare de noi locuri de muncã. În plus, deºi ajutoarele prevãzute de Legea venitului minim garantat n-au fost achitate de mai bine de 5 luni, de circa o sãptãmânã la Ciucea ºi Negreni au reînceput plãþile. De la anunþarea datei alegerilor, cele douã comune sunt vizitate aproape zilnic de directorii ºi ceilalþi factori de decizie de la nivelul judeþului care, subit, ºi-au amintit cã, totuºi, ºi aici oamenii au probleme ce trebuie rezolvate, dupã ce, de mai bine de 2 ani, n-au catadicsit sã le acorde un minim de atenþie.

Tacticile folosite de P.S.D. sunt neschimbate. În ciuda evidenþei incapacitãþii acestui partid de a gestiona treburile þãrii ºi ale fiecãrei localitãþi în parte, se încearcã acum, cu poleieli de bâlci, sã se ascundã incompetenþa, indiferenþa ºi marile fraude ºi sã se determine electoratul sã opteze, totuºi, pentru candidaþii sãi. Pentru a fi mai convingãtori, liderii locali ai P.S.D. nu se jeneazã sã profereze ameninþãri, sã recurgã la presiuni ºi ºantaje. Cu alte cuvinte, atmosfera stalinisto-comunistã de la alegerile din 1946 se poate întâlni din nou în localitãþile unde sunt programate alegeri. P.S.D. este decis sã câºtige cu orice preþ, chiar dacã pentru asta va recurge la arsenalul ºi metodele specifice regimurilor totalitare.

Duminicã, 27 octombrie a.c., au avut loc întâlniri ale conducerii filialei Cluj a P.S.D. cu electoratul din cele douã comune. În cadrul acestora, Liviu Medrea, un extremist ºovin ºi antisemit migrat în rândurile P.S.D. ºi devenit lider al filialei judeþene, a ameninþat electoratul fãrã jenã, ca de atâtea alte ori, cã dacã nu va fi ales candidatul lor, cel care va deveni primar va fi boicotat, iar comuna nu va primi nici un fel de fonduri din bugetul judeþean. Acest vagabond politic sfideazã, prin declaraþiile ºi ameninþãrile sale, însãºi esenþa democraþiei ºi a statului de drept. El urmãreºte sã introducã groaza ºi teama în sânul electoratului, încãlcându-i acestuia un drept constituþional: dreptul de a alege liber, fãrã teama de consecinþe ºi fãrã a fi supus la ºantaj ºi presiuni de orice fel. Domnilor Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase, oferiþi poporului român democraþia bâtei! Cum veþi convinge lumea civilizatã cã România îndeplineºte condiþiile pentru integrarea europeanã ºi euroatlanticã când în þarã pot fi întâlnite frecvent asemenea situaþii ce caracterizeazã regimurile totalitare?

Mã adresez cu acest prilej ºi reprezentanþelor diplomatice ale þãrilor membre NATO ºi Uniunii Europeane ºi le cer sã nu mai închidã ochii în faþa acestor dovezi ale restauraþiei regimului totalitar ºi sã nu abandoneze poporul român în ghearele adepþilor politici ai gardului de sârmã ºi ai bâtei. Tãcerea sau indiferenþa dumneavoastrã, domnilor ambasadori, este un semn cã nu doriþi sã ajutaþi cu adevãrat poporul român sã scape de stafiile trecutului ºi de ororile lor. Partidul România Mare vã cheamã sã vedeþi cine sunt adevãraþii duºmani ai poporului român ºi ai aspiraþiilor sale spre democraþie, civilizaþie ºi progres.

În final aº dori sã mai subliniez un aspect. La adunãrile electorale din Ciucea ºi Negreni, liderii judeþeni ai P.S.D. au refuzat orice dialog cu participanþii. Ei ºi-au debitat declaraþiile ºi ameninþãrile, dar au respins discuþiile sau observaþiile celor prezenþi. Ca o compensare, au oferit un spectacol susþinut de membrii Ansamblului ”MãrþiºorulÒ al Casei de Culturã a Studenþilor. Tot la fel ca înaintaºii lor, P.S.D.-iºtii clujeni au transformat o instituþie de culturã, subvenþionatã de la bugetul de stat, nu din buzunarul personal, într-o ignobilã unealtã a propagandei lor de partid. Nu a fost suficient cã au numit de curând în fruntea acestei instituþii prestigioase un poli-

truc notoriu, care are tot atâtea legãturi cu arta ºi cultura cât Muntele Vãldeasa cu planeta Marte. Au dat semnalul clar: tot ce se plãteºte de la buget, deci din buzunarele contribuabililor, trebuie sã rãspundã ferm la comanda politicã a P.S.D. Oare de ce a fost nevoie de Revoluþia din Decembrie 1989 ºi de ce au trebuit sã moarã atâþia oameni, dacã s-a ajuns exact acolo de unde am plecat?!

Partidul România Mare atrage atenþia opiniei publice ºi întregii clase politice româneºti asupra acestor situaþii intolerabile, cere sã le condamne cu toatã tãria ºi sã acþioneze, pânã nu e prea târziu, pentru a evita restauraþia partidului unic totalitar, pentru a salva statul de drept ºi democraþia aflate într-un real ºi grav pericol. În cazul cã nu veþi þine cont de acest semnal de alarmã, viitoarele alegeri electorale din 2004 vor fi, în plus, ºi sub semnul marilor fraude, iar multe partide vor deveni o simplã amintire istoricã. Partidul domnului Ion Iliescu nu tolereazã opoziþia, ca orice demn urmaº al celor care, în 1946, au scos România, timp de o jumãtate de secol, din rândul democraþiilor europene.

Vã mulþumesc.

Cu aceasta ºedinþa noastrã consacratã declaraþiilor politice s-a încheiat. Vã urez succes în activitatea de la comisii! O zi bunã!

ª _edinþa s-a încheiat la ora 9,45._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 151/3.XI.2002 conþine 16 pagini.**

Preþul 14.864 lei