Dumitru Badea

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ca membru al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, m-am documentat mai mult în ceea ce priveºte actul normativ supus dezbaterii astãzi.

Ca ºi în cazul demilitarizãrii poliþiei, noi nu înþelegem, practic, ce se doreºte prin ceea ce se propune astãzi. Am ajuns totuºi la concluzia cã este vorba despre o pasare a rãspunderii materiale. Bãnuim cã este vorba despre aceasta, pentru cã organizarea actualã ºi mãsurile luate Ñ mã refer la pompieri acum Ñ au condus la un grad ridicat de protecþie de foc a cetãþenilor, cu toate condiþiile, uneori, precare.

În timp ce rata incendiilor la 1.000 de locuitori este de 9,1 în Marea Britanie, 5,9 în Ucraina, 3,4 în Luxembourg, 3 în Germania ºi 2,2 în Austria, la noi este de 0,39.

La clãdiri, rata incendiilor este de 1,3 în Suedia, 1 în Olanda, 0,6 în Polonia, 0,13 în România.

Deºi pompierii militari reprezintã numai 16,34% din totalul pompierilor ºi numai 32,89% din numãrul autospecialelor, ei au asigurat intervenþia la 97% din situaþiile de urgenþã.

Acum revin la aceastã întrebare: ”Ce se doreºte?Ò, pentru cã am sã scot în evidenþã niºte aspecte care ar contrazice dorinþa legiuitorilor.

În primul rând, ce contribuþie va avea cetãþeanul la aceasta? Mã refer la contribuþia materialã, care costã 7.000 de miliarde, ceea ce înseamnã cã, pentru menþinerea gradului de siguranþã actual, contribuþia cetãþeanului creºte de 7 ori.

Se pierde avantajul instruirii anuale a unui numãr important de tineri în domeniul prevenirii ºi stingerii incendiilor, scade eficienþa sistemului operaþional ºi rapiditãþii concentrãrii forþelor de cooperare ºi a mijloacelor, pentru cã poliþia, jandarmii, poliþia de frontierã rãmân la Ministerul de Interne.

De altfel, eu am o situaþie privind structurile de pompieri ºi organismul central de coordonare în unele state europene. Din 19 state, numai Elveþia are subordonare în altã parte. În rest, sunt la Ministerul de Interne: Anglia, Bulgaria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franþa ºi altele.

Vreau sã vã informez cã, chiar în condiþiile actuale, 90% din tehnica de intervenþie este uzatã, au ajuns cadrele Ñ ºoferii, în special Ñ sã punã bani pentru a cumpãra piese auto.

Prin actul normativ care ni se prezintã, cheltuielile de personal rãmân la buget Ñ aceasta presupune pregãtire ºi alte cheltuieli Ñ, dar cheltuielile materiale, care sunt baza, trec la consiliile locale. Avem experienþa altor compartimente ale vieþii economice ºi sociale care au trecut la consiliile locale ºi ºtim în ce condiþii sunt suportate sau, mai bine-zis, nu sunt suportate acestea de la bugetul statului.

Eu vreau sã vã spun cã pentru anul 2000 sunt prevãzute 1.000 de miliarde lei, deºi trebuiau 2.000 de miliarde lei la cheltuieli materiale pentru aceastã armã. Vã dau un exemplu banal: le trebuiau 20.000 de bocanci, dar abia au procurat 4.000, dar nici pe aceºtia nu au reuºit sã-i achite, pentru cã nu au bani. Pentru instrucþie nu au nici un fel de materiale la ora actualã.