Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Vã propun sã începem.

Daþi-mi voie sã deschid ºedinþa Senatului de azi, 1 noiembrie. Conducerea va fi asiguratã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi domnul senator Aurel Panã.

Vã anunþ cã, din totalul de 140 Ñ ºi-au anunþat prezenþa, prin intermediul votului electronic, 140 Ñ 11 colegi sunt absenþi motivat.

Mai este un lucru pe care trebuie sã vi-l aduc la cunoºtinþã. Câþiva colegi de-ai noºtri mi-au cerut permisiunea, sunt în Ardeal, în Transilvania, astãzi fiind ”Ziua morþilorÒ în Transilvania.

Avem cvorumul de lucru.

Deci propunem sã intrãm în ordinea de zi.

Dacã asupra ordinii de zi dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu aveþi observaþii. Vã rog sã votaþi.

## **Domnul Vintilã Matei**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Imediat! Aveþi puþinã rãbdare! Aveþi puþinã rãbdare, domnule senator!

Dupã cum aþi observat, sãptãmâna viitoare, faþã de programul obiºnuit, care însemna: luni Ñ zi de plen, joi Ñ zi de plen, am introdus, în mod special, ziua de marþi, de dimineaþã ºi dupã-amiazã, zi de plen al Senatului.

Biroul permanent a hotãrât acest lucru, având în vedere cã avem, la ora actualã, peste 70 de rapoarte elaborate. Am dori sã le parcurgem pe toate în acest interval de timp, deci, pânã cel târziu joi, întrucât, dupã aceea, intrãm în procedura specialã de adoptare a bugetului de stat ºi a bugetului de asigurãri sociale de stat.

De asemenea, Biroul permanent vã propune o procedurã, legat de lista proiectelor de acte normative pe care le dezbatem, respectiv, ceea ce aveþi astãzi pe ordinea de zi ºi nu poate fi parcurs se adaugã automat la ordinea de zi de luni. Deci, prima zi de plen. Aºadar, dumneavoastrã trebuie sã fiþi pregãtiþi ca toate proiectele de acte normative care nu au trecut prin plenul Senatului, automat, se reporteazã la urmãtoarea ºedinþã, adãugându-se la ordinea de zi a ºedinþei respective. Ceea ce rãmâne de luni se reporteazã marþi, de marþi, joi.

Observaþi cã facem eforturi, împreunã cu dumneavoastrã, pentru a ajunge la zi cu proiectele de lege care se aflã în Senat ºi în Camera Deputaþilor, astfel încât, dupã aceea, sã putem avea un timp mai mare la dispoziþie pentru analizã ºi pentru dezbateri în plen.

Înainte de a intra propriu-zis în ordinea de zi, stimaþi colegi, vã propun, având în vedere cã am avut o discuþie în Biroul permanent, vã propun, la solicitarea Comisiei de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizatã Societatea Comercialã Balneoclimatericã Sovata, datoritã unor motive obiective, impuse în special de intrarea pe procedurã a bugetelor, ca termenul prevãzut la art. 4 din Hotãrârea nr. 31 din 1 octombrie 2001, termenul de depunere a raportului acestei comisii de anchetã, care era stabilit iniþial pentru 1 noiembrie, sã facem o decalare de termen, pânã în data de 17 decembrie. Dorim sã fie un raport de fond bun, pe care sã îl supunem dupã aceea dezbaterii în plen. Avem în vedere cã în urmãtoarele douã sãptãmâni vom intra, practic, în lucrãrile celor douã Camere cu privire la buget.

Înþeleg, domnule senator Vintilã Matei, cã nu mai aveþi...

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu** _(din salã):_

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog. Vã ascultãm, domnule senator.

Tot la capitolul ”Probleme organizatoriceÒ, domnule preºedinte.

## Vã mulþumesc.

Aº vrea mã folosesc de faptul cã dumneavoastrã conduceþi aceastã ºedinþã, pentru ca sã aflu ºi eu care sunt motivele pentru care Birourile permanente ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor nu au stabilit, deocamdatã, de la 18 mai, când au fost depuse rapoartele comisiilor comune privind analiza rapoartelor de la Societatea Românã de Radiodifuziune ºi Societatea Românã de Televiziune, de ce nu s-a programat ºi nu s-a desfãºurat ºedinþa comunã pentru analiza acestor rapoarte.

Mulþumesc.

## Stimate coleg,

Vã pot da un rãspuns: s-a analizat acest lucru în ºedinþa celor douã Birouri permanente reunite, ºi o ºtiþi foarte bine, s-a derulat pe parcursul unui interval de o jumãtate de zi. S-a stabilit în Biroul permanent, întrucât sunt ºi alte rapoarte, care se referã ºi la activitatea Bãncii Naþionale, a Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare, sã facem o ordine de zi completã, pentru a parcurge într-o zi toate problemele rãmase restante, în prima ºedinþã de plen a celor douã Camere. Intervenind bugetul, s-a stabilit ca imediat dupã adoptarea bugetului de stat ºi a bugetului de asigurãri sociale de stat sã facem o ºedinþã de plen în care inclusiv rapoartele cu Radiodifuziunea, Televiziunea ºi celelalte sã facã obiectul dezbaterii plenului celor douã Camere.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la punctul urmãtor, punctul 2: constituirea unor comisii de mediere, pentru a soluþiona o serie de texte în divergenþã.

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Seche Ion, Novolan Traian ºi Dinu Marin.

Vã mulþumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Norica NicolaiÉ

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România Ñ o propunere.

Propunem pe domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Dacã sunt obiecþii la aceastã comisie? Nu avem obiecþii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat comisia de mediere. A doua comisie de mediere, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinþarea unor instituþii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Dinu Marin, Novolan Traian ºi Seche Ion.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Senator Panã Viorel.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri ºi aceastã comisie de mediere a fost adoptatã de cãtre Senat.

O a treia comisie de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori: Opriº Octavian, Iorgovan Antonie ºi Predescu Ion.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Viorel Dumitrescu ºi Aron Belaºcu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Senator Petre Roman.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Vã mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat ºi aceastã comisie de mediere.

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2001 privind aprobarea preluãrii de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei a drepturilor ºi obligaþiilor de platã a cotizaþiei anuale ce decurg din calitatea României de membru al Organizaþiei Interguvernamentale pentru Transporturile Internaþionale Feroviare (O.T.I.F.), constituitã în conformitate cu prevederile Convenþiei cu privire la transporturile feroviare (C.O.T.I.F).

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist Ñ 4 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Bãdulescu Doru-Laurian, Novolan Traian, Dinu Marin ºi Seche Ion.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator Constantin Bîciu.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

L-aþi pus de serviciu, am impresia. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat ºi aceastã comisie de mediere.

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2001 prentru ratificarea Convenþiei nr. 163/1987 privind bunãstarea navigatorilor pe mare ºi în port, adoptatã la cea de a 74-a sesiune a Conferinþei generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, la Geneva la 8 octombrie 1987.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Dinu Marin, Seche Ion ºi Novolan Traian.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Dorel Constantin Onaca ºi Mircea Nedelcu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Senator Panã Viorel.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri, a fost adoptatã comisia de mediere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/2001 privind ratificarea Protocolului din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenþiei privind transporturile internaþionale feroviare (C.O.T.I.F.), semnatã la Berna la 9 mai 1980. (Protocol 1999), semnat la Vilnius la 3 iunie 1999.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Dinu Marin, Seche Ion ºi Novolan Traian.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Senator Panã Viorel.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Paul Pãcuraru... Vã mulþumesc foarte mult. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat ºi aceastã ultimã comisie de mediere.

Stimaþi colegi, trecem la punctul urmãtor, punctul 3: proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane.

Rog Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Ion Predescu.

Din partea Ministerului Justiþiei, vã rog sã luaþi loc. Domnul secretar de stat, vã ascultãm.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Traficul de persoane, în special cel ce priveºte femeile ºi copiii, reprezintã o atingere gravã a drepturilor omului, îndeosebi a demnitãþii umane ºi a integritãþii persoanei.

Traficul de fiinþe umane constituie, totodatã, un fenomen ale cãrui dimensiuni înregistreazã o creºtere alarmantã, cu profunde implicaþii de ordin social ºi economic.

Pentru prevenirea ºi combaterea unui asemenea fenomen se impun acþiuni eficace, concepute global, la nivel naþional ºi internaþional, care sã þinã seama de faptul cã traficul de fiinþe umane se efectueazã în scopul exploatãrii sexuale, al muncii forþate, al sclaviei ºi al altor forme de exploatare.

Proiectul de lege alãturat reprezintã o adaptare ºi o completare a legislaþiei interne, în raport cu prevederile Protocolului privind prevenirea, reprimarea ºi pedepsirea traficului de persoane, îndeosebi de femei ºi copii, adiþional Convenþiei O.N.U. împotriva criminalitãþii transnaþionale organizate.

Atât Protocolul, cât ºi Convenþia au fost semnate de România în decembrie 2001, la Palermo.

La întocmirea proiectului s-a þinut seama ºi de alte documente internaþionale în materie, cum sunt: Acþiunea comunã din 24 februarie 1997 privind combaterea traficului de fiinþe umane ºi exploatarea sexualã a copiilor, adoptatã de Consiliul Uniunii Europene, pe baza art. K-3, din Tratatul Uniunii Europene ºi Recomandãrile Consiliului Europei nr. R-2000/11 privind lupta împotriva traficului de fiinþe umane în scopul exploatãrii sexuale; nr. R-91/11 privind exploatarea sexualã, pornografia, prostituþia ºi traficul de copii ºi tineri; nr. 1325/1997 privind traficul de femei ºi prostituþia forþatã în statele membre ale Consiliului Europei; nr. 1099/1996 privind exploatarea sexualã a copiilor; nr. 1065/1987 privind traficul de copii ºi alte forme de exploatare a copilului.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va fi prezentat de domnul secretar Ion Predescu.

Vã ascultãm, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane nu este o noutate în legislaþia românã ºi nici pe plan internaþional. Am ascultat suita de acte internaþionale reprezentând convenþii ºi acorduri, prin care statele, fãrã excepþie, s-au obligat sã îºi solidarizeze ºi sã îºi ordoneze eforturile în combaterea acestui flagel modern.

Prin urmare, acest proiect de lege decurge din obligaþiile pe care ni le-am asumat, prin aderarea ºi ratificarea acordurilor ºi convenþiilor internaþionale, ºi vine sã transforme în reglementare internã, naþionalã, prevederile acestor acorduri, pe care le-am acceptat prin aderarea ºi confirmarea acestor acorduri internaþionale.

Capitolul II pune accent deosebit pe prevenirea acestor fenomene ºi aici sunt înscrise obligaþiile pentru majoritatea ministerelor: Externe, Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Administraþiei Publice, Educaþiei ºi Cercetãrii, Sãnãtãþii, Interne, Justiþiei, Parchetul General ºi alte numeroase organisme guvernamentale, inclusiv fundaþiile ºi societãþile, asociaþiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate asemenea preocupãri importante.

Legea se referã chiar la un plan naþional de acþiune în combaterea traficului de persoane.

Asemenea reglementãri, cum spuneam, se regãsesc aproape în toate statele. Toate statele ºi-au însuºit, transformând în drept intern, acordurile la care au aderat sau pe care le-au ratificat.

Legea, pentru a da eficacitate deosebitã prevederilor înscrise, a stabilit infracþiuni ºi pedepse ºi, ca sã le enunþ doar, cele mai mici pedepse sunt de la 3 la 12 ani; apoi seria infracþiunilor, de la 5 la 15 ani, iar cele care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei sunt pedepsite de la 15 la 25 de ani.

Unitã cu reglementãrile din dreptul intern privitor la circumstanþele agravante în materie se poate ajunge pânã la pedeapsa de 30 de ani închisoare.

Legea are dispoziþii speciale privitoare la confiscãri, la mãsuri de prevenire, la mãsuri privind substanþe ºi mijloace care sunt folosite ºi care reprezintã pericol în asemenea materie.

Cuprinde, de asemenea, prevederi speciale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Ioan Pop de Popa.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La cauzele care determinã apariþia acestui fenomen, aº adãuga transplantul de organe. Baroana Nicholson, în ziarul de astãzi, a declarat cã 500 de copii, din cei care au fost adoptaþi în strãinãtate, nu pot fi gãsiþi în evidenþele lor.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt?

## **Domnul Ion Predescu:**

Aici intervine reglementarea de cooperare internaþionalã ºi controlul acesteia.

## **Domnul Avram Filipaº**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Da, domnule senator, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Aº dori ºi eu sã subliniez importanþa proiectului de lege pe care îl adoptãm astãzi. Sunt întru totul de acord cu prezentarea cuprinzãtoare fãcutã de reprezentanþii Ministerului Justiþiei, precum ºi cu completãrile edificatoare ale domnului senator Ion Predescu.

Vreau sã vã spun cã, la redactarea acestui proiect, profesionalismul celor care au lucrat în Ministerul Justiþiei este desãvârºit, mai ales în ceea ce priveºte Ñ ºi aº vrea sã subliniez acest lucru Ñ modul în care se reflectã unele consecinþe ale traficului de persoane prevãzut în proiectul de lege ºi unele incriminãri existente deja în legislaþia penalã, care ºi ele se referã, într-un fel sau altul, direct sau indirect, la consecinþele acestui fenomen atât de regretabil al vieþii moderne.

Prin aceasta, vreau sã subliniez ºi eu importanþa acestui proiect, spun încã o datã, ºi modul, travaliul deosebit de profesional pe care l-au efectuat persoanele reprezentative din Ministerul Justiþiei, care l-au întocmit. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumim domnului senator Filipaº.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt, stimate colege ºi stimaþi colegi? Înþeleg cã nu mai sunt.

Deci comisia ne propune, prin raport, adoptarea proiectului de lege în forma venitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc, doamnelor ºi domnilor senatori.

Trecem la urmãtorul punct, punctul 4: proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale.

Deci vã ascultãm, domnule secretar de stat. O sintezã a proiectului de lege. **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale.

Prin prezentul proiect de lege se propune crearea unui sistem specializat de asigurare pentru accidentele de muncã ºi boli profesionale, urmãrindu-se astfel atât prevenirea accidentelor de muncã, cât ºi a bolilor profesionale, reabilitarea medicalã, profesionalã ºi socialã a victimelor accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale, cât ºi compensarea sub formã de indemnizaþii ºi alte ajutoare acordate victimelor accidentelor de muncã.

Utilitatea creãrii unui sistem de asigurãri pentru accidente de muncã ºi boli profesionale reiese din chiar principiile care stau la baza acestui proiect de lege, conform cãrora asigurarea este obligatorie pentru toþi cei care utilizeazã forþa de muncã angajatã cu contract individual de muncã: riscul profesional este asumat de toþi cei care beneficiazã de rezultatele muncii prestate; fondul de asigurare pentru accidentele de muncã ºi boli profesionale se constituie din contribuþiile diferenþiate în funcþie de risc, suportate de angajatori sau de cãtre persoanele fizice care încheie asigurarea potrivit prevederilor legii; creºterea rolului activitãþii de prevenire în vederea reducerii numãrului accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale; solidaritatea socialã, prin intermediul cãreia participanþii la sistemul de asigurare îºi asumã reciproc obligaþiile ºi beneficiazã de drepturile pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscului prevãzut de lege.

Efectuarea serviciilor ºi prestaþiilor propuse prin acest proiect de lege, precum ºi gestionarea ºi coordonarea întregii activitãþi legate de acestea se realizeazã prin Fondul naþional de asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, instituþie publicã de interes naþional, cu personalitate juridicã, în calitate de asigurator. Scopul acestui proiect este constituirea unui sistem mixt public ºi privat, coordonat de un organism public, în acest mod statul devenind garant al prestaþiilor ºi serviciilor convenite conform prezentului proiect de lege. Faþã de cele prezentate anterior, susþinem aprobarea proiectului de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, aºa cum a fost amendat în cadrul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã a Senatului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Constantin Bãlãlãu, preºedintele Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, prezintã raportul comisiei.

Vã rog.

Cu adresa L 144/18.05.2000, Comisia de muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu unele observaþii ºi propuneri de care comisia a þinut cont, ºi avize favorabile cu amendamente ale Comisiei de sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. S-au mai depus amendamente din partea subsemnatului, a domnului senator Ionel Alexandru.

Ca urmare a examinãrii proiectului de lege amintit împreunã cu reprezentanþi ai Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, comisia a hotãrât sã-l avizeze favorabil, spre a fi dezbãtut în plenul Senatului, cu amendamentele cuprinse în anexa 1. Precizez cã amendamentele respinse de comisie sunt prezentate în anexa 2 la raport.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, aveþi în faþã ºi amendamentele acceptate ºi cele respinse. Fac o precizare: multe din amendamentele care sunt respinse sunt respinse pe motivul cã ele se regãsesc în textul altor articole sau este vorba de o anumitã formulare, dar, sigur cã da, le vom parcurge, aºa cum prevede regulamentul.

Îmi permiteþi, domnule preºedinteÉ

Da, vã rog.

Toate amendamentele admise de comisie au fost discutate cu reprezentanþii Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi acceptate chiar de reprezentanþii ministerului.

Vã mulþumesc pentru aceastã precizare. Vroiam s-o fac ºi eu.

Deci, stimaþi colegi, conform prevederilor regulamentului, înþeleg cã aceste amendamente sunt puse de acord cu Executivul. Mã refer la amendamentele acceptate. Înainte de a intra, practic, în dezbaterile generale, rog colegii care au amendamente respinse sã se gândeascã în ce mãsurã le susþin sau nu. Dezbateri generale. Vã rog sã luaþi

cuvântul. Nu sunt dezbateri generale. Vã propun sã intrãm în analiza pe fond a acestui proiect de lege.

La art. 2É Mã refer, repet, la amendamentele care nu au fost acceptate de comisie. La art. 2 litera a) este un amendament. Dacã mai este susþinut? Respins? Înþeleg cã nu este. Deci mergem mai departe. La art. 3, de asemenea, la litera b), o formulare propusã, dar a fost respinsã pe motivul care s-a dat în raportul care-l aveþi. Dacã se mai susþine? Înþeleg cã nu se mai susþine.

La art. 18 ºi 19 colegii care au fãcut amendamente ºi n-au fost acceptate dacã susþin? Nu. În fapt, comisia propune eliminarea. Ea a fost acceptatã ºi de Executiv. De asemenea, în ceea ce priveºte definirea capitolului 5, s-a fãcut un amendament de reformulare ºi a fost respins de comisie. Deci nu se susþine.

La art. 22 a fost un amendament. Nu mai e susþinut. De asemenea, la art. 24Ñ25, nu. Vã mulþumesc foarte mult. Mã bucur sã constat cã s-a fãcut o analizã serioasã de comisie, cu foarte multe amendamente acceptate în ultimã instanþã de cãtre Executiv.

La art. 62, nu se mai susþine amendamentul. La art. 69, nu. Eu vi le anunþ, vã rog sã mã atenþionaþi dacã vreþi sã luaþi cuvântul.

La art. 75, nu. La art. 79, nu. La art. 80 litera a), nu. ªi litera e), de asemenea. La art. 83, nu. La art. 91, 92, 93 litera a).

- Deci, eu citesc amendamentele respinse. La art. 124?

Stimaþi colegi, suntem la art. 135. Înþeleg cã existã o propunere a Executivului pentru o formulare mai corectã, acceptatã ºi de cãtre comisie. Rog comisia sã prezinte amendamentul.

Vã ascultãm, domnul senator Bãlãlãu.

Da, este discutatã.

Doamna vicepreºedinte.

La art. 135. Prezenta lege intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2002, cu excepþia prevederilor referitoare la constituirea fondului iniþial de asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, care intrã în vigoare la data publicãrii în ”Monitorul OficialÒ. Îmi permiteþi sã fac o motivaþie, ºi anume: s-a eliminat din textul articolului urmãtoarea formulare Ñ ÇPrevederile referitoare la organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale intrã în vigoare la data publicãrii legii în ”Monitorul OficialÒ, deoarece sistemul nu va putea funcþiona corespunzãtor fãrã a acumula timp de un an fonduri care sã-i permitã efectuarea de plãþi atât pentru salarizarea personalului propriu, cât ºi pentru prestaþiile acordateÈ. La art. 136. Mã opresc aici.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu, nu! Art. 135.

Deci, stimaþi colegi. Este o formulare în ceea ce priveºte termenul. Aþi auzit motivaþia. Este legatã de necesitatea unei perioade pentru a acumula fondurile necesare punerii în aplicare a prevederilor legii. Este propunerea Guvernului. Dacã sunt observaþii? Dacã nu,

De asemenea, la art. 136 este, de asemenea, o intervenþie de reformulare fãcutã de Guvern, acceptatã de comisie.

Doamna vicepreºedinte, aveþi cuvântul.

Art. 136 alin. 1: ”În interval de 12 luni de la data adoptãrii statutului, fondul naþional preia de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale activitãþile corespunzãtoare funcþionãrii ºi organizãrii sistemului public de asigurare pentru accidentele de muncã ºi boli profesionaleÒ.

Alin. 2: ”Personalul care va fi preluat de fondul naþional ºi de fondurile teritoriale va fi transferat în interesul serviciului de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi unitãþile sale subordonateÒ.

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci observaþi o corelare cu articolul pe care l-am votat mai sus, cu termen de 12 luni.

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 7 abþineri, s-a adoptat ºi aceastã formulare nouã la art. 136 alin 1 ºi 2.

- La art. 137, vã ascultãm.

ÇFondul naþional se organizeazã ºi funcþioneazã în baza statutului aprobat prin hotãrârea Guvernului, emisã în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ.È

Alin. 2: ÇFondul naþional se constituie în interval de 12 luni de la data publicãrii prezentei legi în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ.È

Alin. 3: ”Pânã la constituirea fondului naþional, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, prin structurile proprii, va asigura logistic ºi organizatoric desfãºurarea activitãþilor necesare colectãrii contribuþiilor ºi gestionãrii fondului iniþialÒ.

Art. 4: ÇPentru perioada primelor 12 luni de la data publicãrii prezentei legi în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, contribuþiile se colecteazã de cãtre Casele judeþene de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale sau a municipiului Bucureºti, dupã caz, ºi se vireazã fondului naþionalÈ.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, dacã sunt observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 97 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 138, de asemenea, o reformulare pentru corelare cu celelalte articole.

ÇFondurile teritoriale se constituie dupã 12 luni de la data publicãrii prezentei legi în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒÈ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat ºi acest articol.

Mergem mai departe. Dacã mai sunt intervenþii legate de amendamentele respinse? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi,

Anunþându-vã cã este vorba despre o lege organicã,

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct Ñ proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor mãsuri de asigurare a fondurilor necesare furnizãrii energiei termice ºi a gazelor naturale pentru populaþie.

Vã rog, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Domnul secretar de stat Giurescu, vã ascultãm.

Vã mulþumesc.

Prezentul proiect de lege reglementeazã derularea fluxurilor financiare între producãtorii ºi consumatorii de energie termicã prin mãsuri de orientare directã cãtre producãtori a încasãrilor din consumul de energie termicã. În acest sens, agenþii economici producãtori de energie termicã ºi cei distribuitori de energie termicã ºi gaze naturale au obligaþia de a deschide conturi tip ”ESCROWÒ la o societate bancarã convenitã pânã la data de 1 octombrie 2001. În aceste conturi, beneficiarele de energie termicã vor vira sumele aferente energiei termice consumate, iar autoritãþile locale vor vira subvenþii pentru acoperirea diferenþelor de preþ ºi tarif pentru energia termicã livratã populaþiei, deci subvenþiile pentru acoperirea diferenþei de preþ ºi tarif pentru energia termicã livratã populaþiei.

Deoarece în prezent o mare parte a subvenþiilor de energie termicã se asigurã din bugetele locale, se impune crearea condiþiilor pentru diminuarea acestora prin fixarea de cãtre autoritãþile administraþiilor publice locale a unor preþuri mai mari decât preþul naþional de referinþã ºi majorarea în acelaºi timp a ajutoarelor bãneºti pentru categoriile defavorizate. De asemenea, se impune ca diferenþa dintre preþul local mai mare al gigacaloriei ºi preþul plãtit de populaþie sã fie subvenþionat astfel: 40% din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate cu aceastã destinaþie bugetelor locale, 60% din sumele bugetelor locale provenite din impozite, taxe ºi alte venituri fiscale, venituri nefiscale, cote ºi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, începând cu anul 2002. Procentele fiind de 45%, respectiv 55%. Ajutoare bãneºti pentru populaþie.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 162/1999 prevede acordarea unor ajutoare bãneºti familiilor cu venituri mici care utilizeazã sisteme centralizate pe bazã de energie termicã. Deoarece familiile care utilizeazã sistemele centralizate pe bazã de gaze naturale nu beneficiazã de ajutoare bãneºti, pentru a nu mai exista inechitate se propune acordarea temporarã a unor astfel de ajutoare din bugetele locale în perioada 1 noiembrieÑdecembrie 2001, astfel: 400.000 de lei pentru familiile al cãror venit mediu lunar pe membru de familie este de 900.000 de lei, 240.000 de lei pentru familiile al cãror venit mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 900.000 ºi 1.100.000, 120.000 lei pentru familiile al cãror venit mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1.100.000 ºi 1.400.000. De acest ajutor bãnesc vor beneficia peste 515.000 de familii, iar cheltuielile cu aceastã mãsurã de protecþie socialã vor fi de 143,6 miliarde lei lunar, adicã 284 miliarde de lei pentru cele douã luni ale sezonului rece.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci asupra legii va fi prezentat de domnul senator ValentinZolt‡n Pusk‡s.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit un raport favorabil cu amendamentele prezentate în anexã. Menþionez cã am primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, de la Comisia economicã ºi de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi amendamente de la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, care au fost discutate ºi au fost incluse în anexe la amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, comisia a fãcut, practic, amendamente la art. 1, 2 ºi 6. Întreb Executivul dacã este de acord cu aceste amendamente.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt. Nici alte intervenþii?

Stimaþi colegi, în condiþiile acestea,

Mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct: proiectul de Lege privind egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi. Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, pentru a prezenta raportul. Domnul senator FrundaÉ

Domnul secretar de stat Giurescu, vã ascultãm. Rog sinteza expunerii.

Vã mulþumesc.

Prin prezentul proiect de lege se reglementeazã categoriile de mãsuri necesare pentru promovarea egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi în vederea eliminãrii oricãrei forme de discriminare directã sau indirectã, dupã criteriu de sex, în toate sferele vieþii publice. În viziunea prezentului proiect de lege, egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi reprezintã luarea în considerare a capacitãþilor, nevoilor ºi aspiraþiilor diferite ale persoanelor de sex masculin ºi respectiv feminin ºi tratamentul egal al acestora.

Legea luatã în discuþie consacrã reglementãri speciale cu privire la egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi în domeniul muncii, în ceea ce priveºte accesul la educaþie, la sãnãtate, la culturã ºi la informare, precum ºi în ceea ce priveºte participarea în luarea deciziei. În acest sens, angajatorii au obligaþia de a asigura egalitatea de ºanse între angajaþi Ñ femei ºi bãrbaþi Ñ în cadrul relaþiilor de muncã de orice fel, inclusiv prin introducerea în regulamentele de organizare ºi funcþionare ºi în cele de ordine interioarã ale unitãþilor de dispoziþii pentru interzicerea discriminãrilor, în conformitate cu prevederile acestei legi.

De asemenea, este interzisã orice formã de discriminare dupã criteriu de sex în ceea ce priveºte accesul femeilor ºi bãrbaþilor la toate nivelurile de instruire, perfecþionare ºi formare profesionalã. Nu sunt considerate a fi cazuri de discriminare urmãtoarele ipoteze: mãsuri speciale prevãzute de lege pentru protecþia maternitãþii, naºterii ºi alãptãrii, mãsuri stimulative temporare pentru protecþia anumitor categorii de femei sau bãrbaþi, cerinþele de calificare pentru activitãþile în care particularitãþile de sex constituie un factor determinant datoritã specificului condiþiilor ºi modului de desfãºurare a activitãþilor respective. În acelaºi timp se reglementeazã ºi situaþia în care persoanele care se considerã discriminate dupã criteriu de sex pot sesiza instanþele de judecatã, în scopul înlãturãrii consecinþelor faptelor discriminatorii, prin acordarea unor despãgubiri materiale ºi/sau morale.

Conform acestui proiect de lege, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este autoritatea publicã responsabilã de aplicarea ºi controlul respectãrii reglementãrilor prezentei legi în domeniul sãu de activitate, precum ºi în ceea ce priveºte eliminarea dispoziþiilor din cuprinsul actelor normative ºi/sau administrative contrar egalitãþii de ºanse dintre femei ºi bãrbaþi, amendarea dispoziþiilor contrar egalitãþii de ºanse dintre femei ºi bãrbaþi din contractele colective de muncã, din contractele individuale de muncã, din regulamentele de ordine interioarã ale unitãþilor, precum ºi din statutele profesionale independente. La elaborarea acestui proiect de lege au fost luate în considerare ºi reglementãrile comunitare ºi internaþionale existente în materie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, întrebãri, luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt. Deci vreau sã trecem la votul raportului. Întreb Executivul dacã este de acord cu amendamentele propuse de comisie.

Da.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, avem raport comun: Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Dau cuvântul domnului preºedinte Gyšrgy Frunda pentru a prezenta raportul comun.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Proiectul de Lege privind egalitatea de ºanse dintre femei ºi bãrbaþi reglementeazã mãsurile de promovare a egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi, interzice discriminarea directã ºi indirectã dupã criteriul de sex în domeniul muncii, educaþiei, sãnãtãþii, culturii ºi informãrii, participãrii la decizie, instituie modalitãþile de rezolvare a sesizãrilor, reclamaþiilor ºi plângerilor privind discriminarea ºi desemneazã autoritãþile responsabile cu implementarea legii, în concordanþã atât cu documentele internaþionale semnate ºi ratificate de România, cât ºi cu prevederile comunitare în domeniu.

În concordanþã cu prevederile Directivei Consiliului Europei nr. 75/117 ºi 76/207 în ceea ce priveºte egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi, legea cuprinde definiþia unor termeni ca discriminare directã ºi, respectiv, indirectã, dupã criteriul de sex, mãsuri stimulative, munca de valoare egalã, discriminarea sub forma hãrþuirii sexuale, stabileºte obligaþia angajatorilor pentru asigurarea egalitãþii de ºanse între angajaþii femei ºi bãrbaþi, prevede respectarea demnitãþii ºi protejarea imaginii unei persoane în mass-media ºi în publicitate, desemneazã autoritãþile publice responsabile de aplicarea ºi controlul respectãrii prevederilor cuprinse în aceasta. Pentru faptele care încalcã prevederile cuprinse în textul legii sunt prevãzute amenzi contravenþionale, stabilind ºi reprezentanþii autoritãþilor publice care constatã faptele ce constituie contravenþie ºi aplicã amenzile corespunzãtoare. În urma dezbaterilor în prezenþa iniþiatorilor, comisiile sesizate, întrunite în ºedinþa din 3 octombrie, au hotãrât adoptarea cu unanimitate de voturi a unui raport favorabil la proiectul de Lege privind egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi, cu câteva amendamente.

Amendamentele adoptate de comisii sunt prevãzute în anexã, care fac parte integrantã din prezentul raport. Proiectul de lege a fost, de asemenea, avizat cu amendamente de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, amendamente pe care le-am avut în vedere ºi le-am acceptat. Toate amendamentele sunt

Deci, domnule preºedinte, asta înseamnã 100%.

Vã mulþumesc, domnule senator. Se cunoaºte cã aþi venit la tribunã, domnuleÉ

Proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 245/2000 privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcþionarilor publici.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Domnul Bãlãlãu, domnul Giurescu sunt aici.

Domnul secretar de stat Giurescu, aveþi cuvântul. Vã rog, o sintezã.

Vã mulþumesc.

Întrucât prezentul act normativ a fost abrogat prin art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcþionarilor publici ºi altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum ºi al personalului din organele autoritãþilor judecãtoreºti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 martie 2001, susþinem respingerea acestui proiect.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul Constantin Bãlãlãu, preºedintele Comisiei de muncã ºi protecþie socialã.

Da. Proiectul de lege are avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, respectiv de la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Comisia s-a întrunit, a dezbãtut ºi aprobat proiectul de lege pentru respingerea acestei ordonanþe ºi înainteazã plenului Senatului acest raport favorabil.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Stimaþi colegi, în aceste condiþii,

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi.

Domnul secretar de stat Giurescu, vã ascultãm.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în anul 2000, în scopul corelãrii salariilor controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi cu cele ale magistraþilor din cadrul Curþii de Conturi, stabilite potrivit art. 56 din Legea nr. 50/1996, modificate prin Ordonanþa Guvernului nr. 83/2000. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 stabileºte acelaºi sistem de salarizare pentru controlorii financiari cu cel aprobat pentru judecãtori ºi procurori, având ca finalitate menþinerea în continuare a corelaþiilor care au existat între veniturile salariale ale magistraþilor cu cele ale controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi.

Totodatã, prin intermediul acestei ordonanþe s-a renunþat la fondul de stimulare, constituit potrivit Legii nr. 50/1995, resursele financiare astfel disponibilizate devenind venit la bugetul de stat. Influenþele financiare au fost estimate la data elaborãrii ordonanþei de urgenþã a Guvernului la circa 12 miliarde lei lunar ºi au fost cuprinse în bugetul Curþii de Conturi prin Legea de rectificare a bugetului pe anul 2000. Faþã de cele menþionate mai sus, susþinem adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea...

## Mulþumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului preºedinte Constantin Bãlãlãu pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat proiectul de lege precizat ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Are avizele favorabile din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Consiliului Legislativ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri din import.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, deci, domnul senator Pusk‡s.

Domnul secretar de stat, vã ascultãm. Rog o sintezã.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã nr. 98/2001 are ca obiect scutirea de la plata taxelor vamale în limita unui contigent tarifar valoric de 1.500.000 de mãrci germane a unor bunuri din import achiziþionate de Regia Autonomã a Drumurilor Judeþene din Cluj-Napoca. Ordonanþa a fost valabilã pânã la data de 30 august 2001. Întrucât nu are amendamente propuse, vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea ordonanþei.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Pusk‡s, raportul Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci, vã rog.

Domnule preºedinte, Distins Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil pentru forma primitã de la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Legea face parte din categoria legilor organice. Nu avem amendamente la raport. În consecinþã,

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor achiziþionate în cadrul Proiectului ”Geothermie CãlimãneºtiÒ.

În anul 2000, între primarul oraºului Cãlimãneºti ºi ministrul federal al afacerilor externe al Austriei s-a încheiat o înþelegere, în sensul cã Austria acorda un împrumut nerambursabil de 14.600.000 ºilingi pentru realizarea proiectului ”Geothermie CãlimãneºtiÒ.

Condiþia impusã de statul federal, de Austria, la acordarea acestui împrumut a fost ca beneficiarul sã obþinã scutire de la plata drepturilor de import pentru bunurile care se vor aduce din afarã ºi vor fi folosite pentru realizarea proiectului.

Vã rog sã aprobaþi ordonanþa în forma prezentatã, aºa cum a fost aprobatã ºi de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule senator Pusk‡s, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit un raport favorabil ºi solicitã adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt luãri de cuvânt.

Stimaþi colegi, nefiind amendamente la raport,

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art. 152 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 74/2001 are ca obiect completarea art. 152 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001. Practic, se aduc textului modificat douã completãri.

În primul rând, se stabileºte faptul cã interdicþia viceprimarilor de a fi în acelaºi timp ºi consilieri locali se aplicã ºi la municipiul Bucureºti. Era o greºealã în lege, la art. 95, prin care se stipula, în mod expres, cã viceprimarii de la capitalã ºi de la sectoare sunt, în acelaºi timp, ºi consilieri locali, ceea ce pentru toatã þara era invers, în sensul cã cei care erau consilieri nu mai puteau îndeplini ºi funcþia de viceprimari.

A doua completare se referã la stabilirea numãrului de viceprimari atât la municipiul Bucureºti, cât ºi la sectoarele acestuia, în sensul cã acest numãr rãmâne acelaºi

pânã la viitoarele alegeri locale, adicã cel stabilit la alegerile din iunie 2000.

Vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea ordonanþei, aºa cum a fost primitã de la Guvern.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului va fi prezentat de domnul senator Hriþcu.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte,

În urma examinãrii, Comisia pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

În temeiul Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, acum douã sãptãmâni au fost aprobate de Senat douã ordonanþe, cea referitoare la evidenþa informatizatã a persoanei ºi cea referitoare la paºapoartele simple.

Acum prezentãm o a treia ordonanþã, care se înscrie în aceleaºi coordonate ale Programului de guvernare, ºi anume, de descentralizare ºi demilitarizare a unor activitãþi. Practic, este vorba de situaþiile de urgenþã ºi, prin ordonanþã, se prevãd, în principal, urmãtoarele chestiuni:

Ñ se înfiinþeazã un Inspectorat general pentru situaþii de urgenþã, organ de specialitate al administraþiei publice centrale, demilitarizat, aflat în subordinea Ministerului Administraþiei Publice;

Ñ la nivel local, se înfiinþeazã servicii publice comunitare în subordinea consiliilor judeþene, Consiliului general al municipiului Bucureºti, consiliilor locale orãºeneºti ºi comunale; Ñ serviciile publice comunitare se înfiinþeazã prin reorganizarea inspectoratelor judeþene de protecþie civilã ºi a grupurilor judeþene, de fapt, a brigãzilor de pompieri din structura Ministerului de Interne.

Comasarea, într-o singurã structurã, a forþelor specializate de protecþie civilã ºi pompieri va asigura creºterea capacitãþii consiliilor locale ºi judeþene la gestionarea eficientã a situaþiilor de crizã.

Cele douã comisii care au fost sesizate în fond au fãcut unele amendamente la ordonanþã, amendamente cu care noi suntem de acord.

În acest sens, vã rog sã fiþi de acord cu discutarea ºi aprobarea ordonanþei.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul comun al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului va fi prezentat de domnul senator Hriþcu.

## Domnule preºedinte,

Cele douã comisii, cu 16 voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere, avizeazã favorabil acest proiect de lege, cu propunerile de modificare a textului Guvernului prevãzute în anexa la raport.

Comisiile noastre supun dezbaterii plenului Senatului acest proiect de lege, cu rugãmintea de a fi adoptat, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã anunþ cã nu sunt amendamente respinse, iar amedamentele propuse în raport de cele douã comisii, dupã cum aþi vãzut, au fost acceptate ºi susþinute de cãtre reprezentantul Guvernului.

Vã rog, dezbateri generale.

Vã ascultãm, domnule senator Badea.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ca membru al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, m-am documentat mai mult în ceea ce priveºte actul normativ supus dezbaterii astãzi.

Ca ºi în cazul demilitarizãrii poliþiei, noi nu înþelegem, practic, ce se doreºte prin ceea ce se propune astãzi. Am ajuns totuºi la concluzia cã este vorba despre o pasare a rãspunderii materiale. Bãnuim cã este vorba despre aceasta, pentru cã organizarea actualã ºi mãsurile luate Ñ mã refer la pompieri acum Ñ au condus la un grad ridicat de protecþie de foc a cetãþenilor, cu toate condiþiile, uneori, precare.

În timp ce rata incendiilor la 1.000 de locuitori este de 9,1 în Marea Britanie, 5,9 în Ucraina, 3,4 în Luxembourg, 3 în Germania ºi 2,2 în Austria, la noi este de 0,39.

La clãdiri, rata incendiilor este de 1,3 în Suedia, 1 în Olanda, 0,6 în Polonia, 0,13 în România.

Deºi pompierii militari reprezintã numai 16,34% din totalul pompierilor ºi numai 32,89% din numãrul autospecialelor, ei au asigurat intervenþia la 97% din situaþiile de urgenþã.

Acum revin la aceastã întrebare: ”Ce se doreºte?Ò, pentru cã am sã scot în evidenþã niºte aspecte care ar contrazice dorinþa legiuitorilor.

În primul rând, ce contribuþie va avea cetãþeanul la aceasta? Mã refer la contribuþia materialã, care costã 7.000 de miliarde, ceea ce înseamnã cã, pentru menþinerea gradului de siguranþã actual, contribuþia cetãþeanului creºte de 7 ori.

Se pierde avantajul instruirii anuale a unui numãr important de tineri în domeniul prevenirii ºi stingerii incendiilor, scade eficienþa sistemului operaþional ºi rapiditãþii concentrãrii forþelor de cooperare ºi a mijloacelor, pentru cã poliþia, jandarmii, poliþia de frontierã rãmân la Ministerul de Interne.

De altfel, eu am o situaþie privind structurile de pompieri ºi organismul central de coordonare în unele state europene. Din 19 state, numai Elveþia are subordonare în altã parte. În rest, sunt la Ministerul de Interne: Anglia, Bulgaria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franþa ºi altele.

Vreau sã vã informez cã, chiar în condiþiile actuale, 90% din tehnica de intervenþie este uzatã, au ajuns cadrele Ñ ºoferii, în special Ñ sã punã bani pentru a cumpãra piese auto.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai sunt luãri de cuvânt?

Domnule secretar de stat, am rugãmintea sã daþi un rãspuns domnului Badea.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ceea ce priveºte faptul cã activitatea de pompieri, la ora actualã, la noi în þarã este una dintre cele mai eficiente din Europa, suntem întru totul de acord ºi noi afirmãm cu toatã responsabilitatea cã, o datã cu trecerea acestei activitãþi la autoritãþile administraþiei publice locale, aceastã activitate va deveni ºi mai eficientã, întrucât avem toate pregãtirile necesare pentru acest lucru.

Dacã în celelalte þãri din Europa, aºa cum a afirmat domnul senator, aceastã activitate se regãseºte la Ministerul de Interne, vreau, cu tot respectul, sã amintesc faptul cã în celelalte þãri din Europa, Ministerul de Interior sau Ministerul de Interne, spre deosebire de România, cuprinde ºi administraþia publicã localã. Deci, practic, aceastã activitate se regãseºte tot la autoritãþile administraþiei publice locale.

În al treilea rând, vreau sã amintesc faptul cã, în afara prevederilor din Programul de guvernare, program acceptat de Parlament, care prevede, în mod expres, demilitarizarea ºi constituirea acestor servicii publice sub autoritatea consiliilor locale ºi a consiliilor judeþene, a mai fost aprobatã de Parlament Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 291/2000 care, practic, a fost începutul acestei descentralizãri ºi al acestei demilitarizãri, ordonanþã care, repet, Parlamentul a aprobat-o, devenind Legea nr. 308/2001. Este o lege organicã ºi, ca atare, nu se poate pune problema cã, printr-o lege ordinarã, se modificã, la ora actualã, o lege organicã, întrucât, la ora actualã, practic, nu se face altceva, decât se stabileºte, amãnunþit, modul de organizare ºi de funcþionare a acestor servicii publice descentralizate privind situaþiile de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu este cazul de completãri. Deci s-au dat rãspunsuri...

Domnule senator Badea, înþeleg eu cã ar trebui, în timp, sã gândim sã trecem administraþia publicã dincolo ºi atunci ne-am aliniat.

Stimaþi colegi, mai sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

S-au fãcut o serie de amendamente. Nu avem amendamente respinse. În consecinþã,

Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor.

Domnul secretar Predescu, din partea comisiei. Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Legea nr. 32/1968 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor conþine reglementãri care sunt depãºite în raport cu Constituþia din 1991, cu legislaþia adoptatã dupã 1990 ºi cu noile realitãþi social-economice.

Perimarea reglementãrii-cadru a contravenþiilor a determinat o serie de modificãri aduse Legii nr. 32/1968, în condiþiile în care unele texte din lege au fost declarate neconstituþionale prin decizii ale Curþii Constituþionale, ori au fãcut obiectul recursului în interesul legii, admis de Curtea Supremã de Justiþie, în compunerea prevãzutã de lege, deci în secþii unite.

De aceea, se impune adoptarea unei noi reglementãricadru în materie, care sã prevadã mai clar competenþele autoritãþilor care pot stabili faptele ce constituie contravenþii, sancþiunile principale ºi complementare ce pot fi aplicate, persoanele împuternicite sã constate contravenþiile ºi sã aplice sancþiuni.

Ordonanþa Guvernului, care urmeazã sã fie aprobatã de dumneavoastrã, privind regimul juridic al contravenþiilor este structuratã pe ºase capitole.

Primul capitol, intitulat ”Dispoziþii generaleÒ, conþine reglementãri privind definirea contravenþiilor, actelor normative prin care se pot stabili contravenþiile, subiectele rãspunderii contravenþionale, sancþiunile principale ºi sancþiunile complementare ce pot fi aplicate, cauzele care înlãturã rãspunderea contravenþionalã, prescrierea aplicãrii ºi executãrii sancþiunii.

Spre deosebire de legislaþia anterioarã, în prezentul act normativ, rãspunderea persoanei juridice nu mai este privitã ca o excepþie. De asemenea, a fost prevãzutã în mod expres sancþiunea închisorii contravenþionale cu posibilitatea transformãrii acesteia în sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii, a fost lãrgitã sfera sancþiunilor complementare ºi au fost mai clar precizate cauzele care înlãturã rãspunderea contravenþionalã.

În Capitolul II Ñ ”Constatarea contravenþieiÒ Ñ au fost stabilite persoanele îndreptãþite sã constate contravenþiile ºi sã aplice sancþiunile, condiþiile de formã ºi de fond ale actului de constatare, precum ºi mijloacele procedurale prin care contravenientul se poate apãra în faþa unor eventuale abuzuri ale agentului constatator.

Domnule secretar de stat, vã rog, o sintezã. Colegii au proiectat de lege, cu toate capitolele. Dacã aveþi ceva deosebit de argumentat... Nu ne prezentaþi capitolele, cã le avem în mapã.

Vã ascultãm. Dacã este ceva deosebit...

Da, daÉ De fapt, sunt în finalul actului ºi nu rog decât pe doamnele ºi domnii senatoriÉ

Rugãmintea este Ñ eu am mai spus-o de multe ori Ñ sã nu reluãm expunerea de motive. Fiecare dintre noi are expunerea dumneavoastrã de motive în mapã, are proiectul de lege, cu toate capitolele. Dumneavoastrã veniþi ºi faceþi o sintezã, cu probleme care sã însemne argumente în plus.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã finalizaþi.

Am terminat, domnule preºedinte.

niem cã a fost bunã ºi cuprinzãtoare, dar, dupã intervenirea Constituþiei, unele dintre prevederile sale corespunzãtoare reglementãrii constituþionale de atunci au fost înlãturate din aplicaþiune fie de Curtea Constituþionalã, fie de instanþa supremã.

Prin Ordonanþa de abilitare, Guvernul a adoptat aceastã ordonanþã, iar proiectul de lege dezbãtut de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost amendat, dupã cum se constatã în amendamentele admise, la cele 12 puncte.

Considerãm necesarã, utilã, aceastã reglementare. Ea corespunde reglementãrii de principiu în materie privind tot ceea ce intereseazã constatarea, sancþionarea contravenþiilor, asigurarea exercitãrii drepturilor contravenienþilor ºi aduce ca noutate suita de mãsuri, sancþiuni complementare, aplicarea acestora în concurs ºi, tot ca noutate, modificãri la cãile de atac pentru asigurarea drepturilor ºi intereselor legitime ale cetãþenilor contravenienþi.

Aº dori sã fac o menþiune specialã la art. 5, domnule preºedinte, în cadrul prezentãrii raportului. Una dintre sancþiunile contravenþionale complementare este ºi cea prevãzutã la litera d) de la art. 5 Ñ blocarea contului bancar.

Aici, problema a fost tranºatã prin 3 voturi pentru, 3 contra. Între cele 3 pentru eliminare a fost ºi votul domnului coleg, vicepreºedinte al comisiei la acea datã, ºi, potrivit regulamentului, s-a apreciat ca fiind hotãrâtor.

În general, noi susþinem Ñ ºi eu susþin Ñ ca prevederea de la litera d) din art. 5 Ñ blocarea contului bancar, ca o sancþiune contravenþionalã complementarã Ñ sã rãmânã în text, pentru cã este o mãsurã de naturã a preveni, în modul cel mai eficient, printre celelalte, privind confiscarea ºi alte mãsuri ce se pot lua privind funcþionarea unitãþii, autorizaþia acesteia. Bunurile ce fac obiectul contravenþiilor provin din contravenþii, au servit la sãvârºirea contravenþiei etc. ºi aceastã mãsurã de sancþiune contravenþionalã complementarã este bine venitã, înscrisã pentru prima datã, dar este foarte bine venitã, de naturã în special a preveni comportamentul ilicit, contravenþional al celor interesaþi de a nu se lua o asemenea mãsurã.

Am înþeles, domnule senator.

Mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Domnul secretar Ion Predescu prezintã raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã ascultãm, domnule secretar.

Domnule preºedinte,

Reglementarea propusã prin proiectul de lege pe care îl dezbatem înlocuieºte pe cea veche din 1968, cuprinsã în Legea nr. 32/1968, care a fost bunã, trebuie sã subli-

În rest, susþinem raportul ºi vã rugãm sã acceptaþi amendamentele formulate de comisie, prezentate, scris, la anexa ”Amendamente admiseÒ. Unele sunt de fond, altele de redactare, dar am apreciat ºi au cãzut de acord ºi iniþiatorii cã acestea sunt necesare pentru mai buna reglementare.

Cât priveºte amendamentele respinse, sunt prevãzute în anexa 2 ºi, dacã vor fi susþinute, solicitãm plenului sã menþinã poziþia comisiei, ºi anume de a le respinge.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator a venit ºi cu o susþinere personalã a unui amendament prevãzut în raport, dar care a fost respins de comisie, deci o sã supunem la vot. Sigur, nu vreau eu sã comentez acum, cu blocarea conturilorÉ Asistãm în toatã þara la blocarea conturilor, blocarea activitãþilor, falimentarea societãþilorÉ De multe ori se face fãrã discernãmânt. Plus de asta, trebuie sã ai bani în cont. Dar nu asta este problemaÉ

Deci, stimaþi colegi, dezbateri generale, dacã suntÉ Nu sunt luãri de cuvânt.

Întreb reprezentantul Guvernului dacã este de acord cu amendamentele propuse de comisie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles punctul dumneavoastrã de vedere. Deci,

Deci s-a dat câºtig de cauzã comisiei.

În consecinþã, stimaþi colegi,

Cam mulþi negustori aiciÉ

Suntem de acord.

Mai puþin cu eliminareaÉ

Mai puþin art. 5É

Épãstrarea la art. 5 alin. 3 lit. d) Ñ blocarea contului bancar. Da?

Da.

Deci, mai puþin acest lucru. Bun!

Întreb colegii, pentru cã mai sunt 3 amendamente respinse, dacã îºi mai susþin aceste amendamente.

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu le mai susþin.

Deci, stimaþi colegi, comisia, prin vot, a propus ca, la art. 5 alin. 3 lit. d) sancþiunea contravenþionalã de blocare a contului bancar sã fie eliminatã. Avem de-a face cu o eliminare.

Eu susþin sã fie menþinutã, domnule preºedinte, sã nu fie eliminatã.

Poftim?

Eu am susþinut sã fie menþinutã, sã nu fie eliminatã.

Poftim?

Cam mulþiÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sã ºtiþi cã nu eÉ O sã venim ºi cu blocarea contului. Asta se poate face prin justiþie, oricum, dar numai printr-o hotãrâre judecãtoreascã.

Stimaþi colegi,

În consecinþã, vã

Trecem la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2000 privind majorarea participaþiei statului la capitalul social de la societãþile comerciale ”TRACTORULÑU.T.B.Ò S.A. Braºov, ”MATÒ Ñ S.A. Craiova, ”HARTÒ Ñ S.A. Miercurea-Ciuc ºi ”AROÒ Ñ S.A. Câmpulung-Muscel, precum ºi alocarea sumei de 200 de miliarde de lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Îmbunãtãþirilor Funciare.

Rog Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã pofteascã la prezidiu. Domnul senator Pusk‡s.

Domnule secretar Predilã, vã ascultãm. O sintezã, vã rog.

**Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Întrucât ordonanþa respectivã a fost abrogatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 89/2000, ca nemaiavând obiect de activitate, suntem de acord sã se voteze respingerea ei.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Pusk‡s prezintã raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 160/10.XI.2001

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit un raport favorabil pentru acest proiect de lege, fãrã amendamente, ºi propune adoptarea, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, neavând amendamente,

É Scuzaþi-mãÉ Stimaþi colegi, vã rog sã votaþiÉ

Cu 77 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, precum ºi de instalaþii pentru irigat din producþia internã.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã este la pupitru.

Domnul secretar de stat Predilã, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, întrucât nu mai are obiect de activitate, suntem de acord cu propunerea de respingere.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Apostolache, raportul comisiei.

Domnule preºedinte, comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2000 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2000 privind majorarea participaþiei statului la capitalul social de la societãþile comerciale ”TRACTORUL U.T.B.Ò Ñ S.A. Braºov, ”MATÒ Ñ S.A. Craiova, ”HARTÒ Ñ S.A.

Miercurea-Ciuc ºi ”AROÒ Ñ S.A. Câmpulung-Muscel, precum ºi alocarea sumei de 200 miliarde lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Îmbunãtãþirilor Funciare. Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Suntem de acord cu propunerea comisiei, întrucât nu au existat resursele ºi a rãmas fãrã efect.

## Vã mulþumesc.

Domnule secretar Pusk‡s, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune adoptarea proiectului de lege în forma venitã de la Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc.

## Dezbateri generale.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente. Se propune aprobarea acestui proiect de lege în forma venitã de la Camera Deputaþilor.

Vã rog foarte mult sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Proiectul Legii viei ºi vinului, în sistemul organizãrii comune a pieþei vitivinicole.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã este.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi o sintezã.

## Domnule preºedinte,

Deoarece Legea viei ºi vinului nr. 67/1997 nu mai corespundea, în totalitate, cerinþelor organizãrii comune a pieþei vitivinicole, având doar un caracter tehnic, a fost nevoie sã iniþiem acest proiect de Lege a viei ºi vinului, în sistemul organizãrii comune a acestei pieþe, care este armonizat, în totalitate, cu prevederile din acquis-ul comunitar.

În acest scop, în proiectul de lege supus dezbaterii, au fost introduse elemente noi, caracteristice pieþei vinului.

În primul rând, monitorizarea potenþialului de producþie viticolã, sub aspect cantitativ ºi, mai ales, calitativ; mecanisme de piaþã privind unele ajutoare de stat acordate producãtorilor; rolul organizaþiilor profesionale ºi interprofesionale ale producãtorilor ºi organismelor de filierã pe piaþa vitivinicolã.

Proiectul de lege supus dezbaterii a fost adoptat de comisiile de specialitate din Senat cu unele amendamente care s-au referit la modul de valorificare a vinului, rezultat în urma unui amestec între vin de hibrid direct ºi vin provenit din soiuri nobile, producerea vinului cu denumire de origine, controlat în condiþii de forþã majorã, care sunt admise se face în unitãþi specializate, sumele încasate de inspecþia de stat pentru controlul tehnic din amenzi ºi din prestãri servicii sã se verse direct în Fondul special ”Dezvoltarea agriculturii româneºtiÒ ºi sã fie constituit, potrivit prevederilor Legii nr. 268 din 2001, modul de organizare ºi funcþionare a Oficiului naþional al domeniilor de origine ºi vin se aprobã prin ordin al ministrului, iar sumele încasate de acest organism din amenzi ºi prestãri servicii sã fie destinate tot dezvoltãrii agriculturii româneºti în acel fond.

S-au mãrit amenzile contravenþionale, întrucât sunt încã abateri de la normele noastre, de la 8 milioane la 15 milioane, faþã de cât erau, 4Ñ8 milioane înainte, la 15 milioane faþã de 8 milioane, ºi la 30 milioane faþã de amenda de 15 milioane.

Prin hotãrâre de guvern s-a stabilit sã fie abilitate instituþiile care efectueazã recensãmântul patrimoniului viticol.

Întrucât ne-am însuºit amendamentele comisiei de specialitate, propunem sã fie votat cu amendamentele respective.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte Apostolache, rog raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare organizarea pieþei vitivinicole pe principii similare cu reglementãrile comunitare în domeniu. Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cu amendamente.

În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil la acest proiect de lege, cu amendamentele cuprinse în anexa 1 la raport.

În anexa 2 la raport, sunt cuprinse amendamentele respinse de comisie.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea raportului la proiectul Legii viei ºi vinului în sistemul organizãrii comune a pieþei vitivinicole.

Da. Vã mulþumesc foarte mult. Cu o singurã precizare, domnule Apostolache. Face parte din categoria legilor organice.

Organice. Vã rog sã mã iertaþi.

Aºa aþi scris ºi dumneavoastrã în raport.

Poate doar sã completez, stimaþi colegi. Acest proiect de lege a fost dezbãtut în comisia de specialitate timp de mai multe luni, cu o participare largã, inclusiv a specialiºtilor, a institutelor de cercetare, am dorit sã fie o lege bunã.

Sigur, vom vedea ºi dacã dumneavoastrã susþineþi aceastã lege organicã.

Dezbateri generale.

Vã ascultãm, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Stimate doamne senatori ºi domnilor senatori, Ca specialist în agriculturã ºi ca membru al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, consider cã aceastã Lege a viei ºi vinului este foarte bine venitã, la ora actualã, avându-se în vedere, hai sã-i spunem, în parantezã, catastrofa care s-a întâmplat dupã 1989 privind plantaþiile de vii ºi cele de pomi.

Dacã, în 1990, plantaþiile de vii în sectorul de stat erau de aproximativ 85.000 hectare, în C.A.P.-uri, de 86.000 hectare, la ora actualã, în 2001, suprafeþele de vii sunt de aproximativ 40.000 hectare.

Pot sã vã informez pe dumneavoastrã ºi colegii din Senat cã, în judeþul pe care-l reprezint, suprafaþa ocupatã de vii Ñ ºi nu spunem chiar de vii nobile, ci, în total, de vii Ñ de aproximativ, eu ºtiuÉ din 2.450 hectare au mai rãmas în jur de 800 hectare.

Reamintim Ñ ºi dumneavoastrã ºi specialiºtii, în general, ºtiu Ñ cã România a fost ºi înainte de 1989, un mare producãtor de vinuri Ñ ºi îndeosebi de vinuri de export Ñ fiind clasaþi în permanenþã pânã-n locul 7, deci, locul 5Ñ7, iar, la ora actualã, noi stãm cu vinurile ºi cu producþiile de extrase din vin, stãm în stocuri, neputând face exporturi.

De altfel, se afirmã de cãtre un mare profesor, acad. Cotea, de la Iaºi, cã vinul este un aliment. Vinul este un aliment, bãut raþional, ºi avem nevoie de el, atât noi în þarã, cât ºi în strãinãtate.

Câteva probleme pe care am vrut sã le aduc, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, în atenþia dumneavoastrã se referã la faptul cã se propune, în timp de 15 ani, ºi probabil cã dumneavoastrã, ca partid sau guvernanþi, nu veþi reuºi sã duceþi la îndeplinire aceastã lege, sã scoatem tot ceea ce înseamnã soiuri interzise sau acele soiuri hibride.

Aº vrea sã întreb pe stimaþii ºi distinºii colegi ºi pe domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor dacã de 2000 de ani încoace românul a bãut Ñ românul de rând, sã-i spunem, celãlalt mai stilat a bãut altfel de vinuri, chiar aduse din afarã Ñ bând aceste vinuri s-a ajuns la fenomenul ca un cetãþean sã fie mort din cauza astaÉ Pentru cã diectorul care a prezentat sau a susþinut acest proiect de lege, din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, a încercat sã ne explice nouã cã strugurele este toxic, cã vinul este toxic!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Sã nu se înþeleagã cã dispare zaibãrulÉ

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

ɺi Malaga de BotoºaniÉ

Vã rog, dacã sunt alte luãri de cuvânt? Domnule secretar de stat Predilã, vã rog sã daþi un rãspuns la problema ridicatã de domnul senator.

## Domnule preºedinte,

Considerentele care au stat la baza acestei mãsuri sunt determinate de faptul cã noi ne integrãm într-o structurã, cu o agriculturã ºi o horticulturã dezvoltate, cã vrem sã ne recâºtigãm piaþa vinurilor care, la ora actualã, am pierdut-o în mare mãsurã ºi, pentru cã aºa sunt în general oamenii, ºi nu numai în RomâniaÉ ne mai ocupãm ºi de a face vin din altceva decât din struguri.

Faptul cã s-au extins plantaþiile de vii hibride într-o mãsurã foarte mare, suntem foarte serios observaþi de organismele care diriguesc exportul de vinuri ºi avem probleme deosebite în a intra în pieþe care sunt foarte avantajoase pentru noi. Noi am lãsat o perioadã de 15 aniÉ în 15 ani de zile trebuie sã ne decidem dacã vrem sã avem struguri de calitate, vin de calitate, ca sã fie competitiv, pentru cã, aºa cum ºtim cu toþii, nu toþi strugurii hibrizi care se cultivã în România sunt buni de masã. Existã, la ora actualã, în unele þãri, creaþi hibrizi de mare productivitate, ºi nu ne interzice nimeni sã-i folosim, dar nu putem sã mai fim de acord cu diversitatea de hibrizi, ºi unii nici nu mai sunt hibrizi, sunt populaþii, aproape, cu care sã se vinã ºi sã stricãm calitatea vinu-

lui prin aºa-zisele cupajãri necontrolate, nemãsurate, ºi sã avem probleme deosebite.

Referitor la ”cu ce va contribui statul românÒ, domnul vicepreºedinte al comisiei ºtie cã sunt în curs de elaborare proiecte de înfiinþare a unor masive de vii în care statul român se va implica ºi le va susþine financiar, dar nu trebuie pusã problema de maniera asta, cã nimeni nu vrea sã priveze de vie hibridã pe cineva.

Deci, vorbim de hibrizi valoroºi, ºi nu vorbim de orice fel de butuc de viþã luat de oriunde ºi de care nu ºtie nimeni ce poartã pe el, cã unele sunt pline de niºte boli care nu mai sunt chiar specifice viei noastre.

ªi totuºi o perioadã de 15 aniÉ Intrãm ºi noi, în rândul lumii, domnilor, mai ales cã dumneavoastrã sunteþi de specialitate, ºi trebuie sã ajungem acolo.

Domnul preºedinte Apostolache.

## Domnule preºedinte,

Aº mai adãuga faptul cã aceste areale viticole, într-adevãr, sunt delimitate de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, dar, bineînþeles, dupã studiile întocmite de cercetare. Eu nu înþeleg de ce noi nu trebuie sã venim la ceea ce este ºi ceea ce era firesc cândva, respectiv acea zonare a producþiei agricole, a culturilor agricole, pentru cã nu ne putem permite sã ne ducem, în continuare, chiar ºi cu via, în zone în care aceasta nu are ce cãuta.

Deci, din acest punct de vedere, eu zic cã ºi domnul senator este lãmurit, ºi termenul de 15 ani pentru a înlocui aceºti hibrizi cu soiuri nobile, în zonele pretabile cultivãrii viþei de vie, mi se pare cã este un termen foarte firesc.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Eu aº adãugaÉ

Bine, domnul Codreanu Dumitru a ridicat aici niºte probleme ºi a primit niºte rãspunsuri. Este o perioadã de 15 ani în care, indiscutabil, vom face paºi, nu o sã trãim tot în sãrãcia asta de acuma, mai ales într-un domeniu atât de bogat cum îl are România.

Aº vrea sã mai precizez faptul cã, chiar în proiectul de lege se stipuleazã acordarea de prime din partea statului pentru defriºarea unor suprafeþe cu hibrizi.

Deci iatã cã intervin pârghii de stimulare sã se defriºeze ceea ce nu corespunde ºi sã se punã viþã nouã.

Stimaþi colegi, sunt ºi o serie de amendamente respinse. Este vorba de o serie de reformulãri. Dacã se mai susþin aceste amendamente? Nu se mai susþin.

Având în vedere toate cele spuse aici ºi faptul cã avem o lege bunã Ñ vom mai vedea peste 10Ñ15 ani Ñ eu vã propun sã fim de acord cu votarea acestei legiÉ Sigur, votul meu personal, al dumneavoastrã e al dumneavoastrã.

Deci,

Vã mulþumesc foarte mult.

Proiect de Lege pentru adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/1999 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea magistraþilor ºi a celorlalte categorii de personal din organele autoritãþii judecãtoreºti.

Vã rog, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, doamna vicepreºedinte, domnul preºedinte. Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/1999 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea magistraþilor ºi a celorlalte categorii de personal din organele autoritãþii judecãtoreºti.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 224/2000 pentru modificarea alin. 1Ñ3 ale art. 37 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993.

Rog Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnul senator Predescu, poftiþi.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Este aceeaºi chestiune care priveºte corelarea legilor privind salarizarea magistraþilor-asistenþi cu Legea Curþii Supreme privind gradele acestora.

Deci este o lege prin care se cautã sã se înlãture o situaþie care s-a creat ca urmare a apariþiei, în timp, a douã acte normative care reglementeazã acelaºi domeniu.

Legea Curþii Supreme de Justiþie reglementeazã statutul juridic al magistraþilor-asistenþi ºi stabileºte pentru aceºtia grade asimilate cu funcþiile de judecãtor la curþile de apel, precum ºi de preºedinþi de tribunale ºi curþi de apel. Aceastã asimilare are corespondent în prevederile legale care reglementeazã salarizarea.

Ca urmare a modificãrii sistemului de salarizare, s-a creat o decorelare între prevederile Legii Curþii Supreme referitoare la gradele magistraþilor-asistenþi ºi modul de salarizare a acestora.

Proiectul de lege cuprinde dispoziþii care cautã sã împace situaþia care s-a creat, deci sã o rezolve.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte Constantin Bãlãlãu prezintã raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Vã ascultãm.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 134/1999 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea magistraþilor ºi a celorlalte categorii de personal din organele autoritãþii judecãtoreºti ºi-a produs efectele, iar, ulterior, prin Ordonanþa Guvernului nr. 89 din 29 august 2000 a fost modificatã ºi completatã de Legea nr. 50/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti, motiv pentru care în ºedinþa din 9 octombrie 2001 comisia a dezbãtut ºi aprobat proiectul de lege mai sus enunþat, fãrã amendamente. Legea are caracter ordinar.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, întrebãri? Nu sunt. Stimaþi colegi, nu avem amendamente la raport. În consecinþã,

## Vã mulþumesc.

Domnule secretar Predescu Ion, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, vã rog.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este favorabil ºi fãprã amendamente, domnule preºedinte, aºa încât rog plenul Senatului sã-l accepte ca atare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, întrebãri? Nu sunt. Stimaþi colegi, nu avem amendamente. În consecinþã,

Proiectul de Lege privind asistenþa juridicã internaþionalã în materie penalã.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

Prin Legea nr. 236/1998, a fost ratificatã de cãtre România Convenþia Europeanã de asistenþã judiciarã în materie penalã, adoptatã la Strasbourg, în 1959, precum ºi Protocolul adiþional adoptat la Strasbourg în anul 1978.

Aceastã convenþie ºi protocolul ei conþin reguli din domeniul asistenþei judiciare penale care sunt comune tuturor statelor din Uniunea Europeanã ºi altor state. Vã rugãm sã adoptaþi acest proiect de lege care, în esenþã, cuprinde norme care sunt specifice celor douã acte normative cu caracter internaþional, pentru ca respectivele prevederi sã fie asimilate ºi în dreptul intern românesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnule secretar Predescu Ion, raportul comisiei.

Domnule preºedinte,

Pânã la un moment dat, statele încheiau convenþii reciproce de asistenþã juridicã. Constatând necesitatea acestor operaþiuni, acestor raporturi între state, practica a fost generalizatã în forma unor convenþii multiple. Aºa este actul normativ ºi protocolul acestuia din 1959, cu modificãrile din 1978 ºi 1998, aºa încât, din nevoi privind relaþiile internaþionale, statele au cãzut de acord asupra unor norme comune generale, care se regãsesc în toate legislaþiile interne.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de Lege privind asistenþa judiciarã internaþionalã în materie penalã, în forma în care a fost adoptat de Camera Deputaþilor, adicã fãrã modificãri.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Stimaþi colegi, este o lege tehnicã juridicã care se aliniazã la normele internaþionale. Nu avem amendamente. Vã atenþionez cã face parte din categoria legilor organice.

Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente. În consecinþã,

Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 51 din 7 iunie 1995 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial nr. 113 din 6 martie 2001.

Domnule senator Predescu, vã ascultãm.

Nu a venit iniþiatorul, domnule preºedinte.

Iniþiatorul este absentÉ senatorul Iuliu Pãcurariu nu este aiciÉ O sã reluãm altãdatã pe ordinea de ziÉ

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ Bancorex Ñ S.A. în vederea privatizãrii.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi doamna secretar de stat Manolescu. Vã rog.

Vedeþi, sunt ordonanþe pe care, efectiv, trebuie sã le parcurgem, conform procedurii, dar ºi-au epuizat de mult efectele, din aceastã cauzã trebuie sã ne miºcãm foarte repede ºi sã ajungem la zi.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm. Vã rog, foarte pe scurt.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Ordonanþa cuprinde reglementarea juridicã a unor aspecte care vizeazã autorizarea Autoritãþii de Valorificare a Activelor Bancare de a prelua activele bancare supuse valorificãrii, de fapt, acuma este Autoritatea de Valorificare Ñ deci, toate activele Bancorex-ului Ñ, ºi stabilirea plafonului acestora în limita sumei prevãzute de ordonanþã, evidenþierea tuturor operaþiunilor de preluare în contul datoriei publice ºi în bilanþul Bancorex, la data de 31 decembrie 1998, aºa cum era.

S-a prevãzut, de asemenea, o perioadã de predare a tuturor evidenþelor contabile ºi activitatea de continuare a recuperãrii activelor bancare neperformante ºi ce destinaþie vor avea sumele care se recupereazã din aceste încasãri.

Camera Deputaþilor a adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998, în data de 6 septembrie 2001, iar comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport comun favorabil.

Faþã de cele menþionate, Ministerul Finanþelor Publice susþine adoptarea.

Vã mulþumesc foarte mult.

Avem de-a face cu un raport comun al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Comisiei pentru privatizare.

Îl rog pe domnul vicepreºedinte Matei Vintilã sã prezinte acest raport.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ca urmare a dezbaterii acestui proiect de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru privatizare au hotãrât sã prezinte raport favorabil.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

V-am spus, aceastã lege ºi-a produs efectele. Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt. Avem de-a face cu o lege ordinarã.

Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998, privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ Bancorex Ñ S.A.

Vã rog, foarte pe scurt, doamna secretar de stat.

Da. Actul normativ ºi-a produs efectele. Camera Deputaþilor a adoptat-o în data de 6 septembrie 2001. Faþã de cele arãtate Ministerul Finanþelor Publice susþine proiectul de lege.

Vã mulþumesc. Domnul vicepreºedinte Matei Vintilã.

Ca urmare a dezbaterii acestui proiect de lege Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru privatizare au hotãrât sã prezinte raport favorabil.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, întrebãri? Nu sunt.

Nefiind amendamente,

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ Bancorex Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

Doamna secretar de stat, vã ascultãm.

Da, mulþumesc.

Actul normativ a creat cadrul legislativ privind fuziunea celor douã bãnci. Un prim proces de acest gen care a avut loc în þara noastrã. Având în vedere cã la aceastã datã s-au produs efectele, de asemenea, comisiile de specialitate au dat aviz favorabil, vã propun adoptarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Vintilã Matei.

Ca urmare a dezbaterii acestui proiect de lege Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru privatizare au hotãrât sã prezinte raport favorabil.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi, un nou proiect de lege care ºi-a produs efecte. Nu sunt amendamente.

Domnule preºedinte...

Da. Vã rog!

Având în vedere cã mai avem încã 4 proiecte de lege care se leagã de Bancorex ºi Banca Comercialã Românã Ñ e vorba de poziþiile 34, 37, 38 ºi 39 Ñ la fel, proiecte de lege care ºi-au produs efectele, v-aº propune, dacã sunteþi de acord, sã le luãm în dezbatere în continuare.

Trebuie sã cer aprobarea dumneavoastrã. De acord sã mergem în continuare cu aceste puncte?

De acord.

Bine. Deci la punctul 34, stimaþi colegi, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ Bancorex Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

Doamna secretar de stat, dacã aveþi de adãugat ceva?

Nu avem de adãugat. Susþinem adoptarea proiectului de lege.

Mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Matei Vintilã?

Cele douã comisii reunite au dat raport favorabil la proiectul de lege prezentat.

Deci, acelaºi subiect... Stimaþi colegi, dezbateri generale? Nu sunt. Nu sunt amendamente.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege în formula prezentatã de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 68 de voturi pentru 6 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Agricole Ñ S.A.

Doamna secretar de stat, vã ascultãm.

Poziþia 37.

Poziþia 35.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 160/10.XI.2001

Nu, poziþia 37. 37, 38, 39.

La punctul 37: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ Bancorex Ñ S.A. Ñ ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. Doamna secretar de stat?

Ministerul Finanþelor Publice este de acord.

La poziþia 37, aceeaºi problemã, legatã de Bancorex. Nu e vorba de Banca Agricolã.

Da. Cele douã comisii reunite au hotãrât sã prezinte raport favorabil.

Cu care este de acord Ñ vãd cã scrie aici Ñ inclusiv reprezentantul Guvernului.

Dezbateri generale? Observaþii? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Vã rog sã votaþi proiectul de lege în formula primitã de la Camera Deputaþilor.

Cu 75 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat ºi acest proiect de lege.

La poziþia 38 Ñ proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

La fel, cele douã comisii au hotãrât ºi au dat raport favorabil.

Guvernul a fost de acord, da?

Suntem de acord cu...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

Este aceeaºi problemã, este o suitã de ordonanþe pe care trebuie sã le rezolvãm o datã ºi o datã. Nu sunt amendamente.

Dezbateri generale?

Întrebãri? Observaþii? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

La fel, cele douã comisii reunite au hotãrât ºi au prezentat raport favorabil.

Guvernul, de acord?

**Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

Nu avem observaþii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, observaþii? Nu sunt.

Punctul 35 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Agricole Ñ S.A.

Cine prezintã punctul de vedere al Guvernului? Domnul secretar de stat Þiplica, vã ascultãm.

Prin aceastã ordonanþã de urgenþã A.V.A.B.-ul a fost autorizat sã preia de la Banca Agricolã titluri de participare la Fondul Naþional de Restructurare ”DunãreaÒ în valoare de 1.026,5 milioane. Pentru aceste active Banca Agricolã a primit titluri de stat.

Rãscumpãrarea titlurilor de stat s-a prevãzut sã se facã în douã rate egale începând cu data de 15 iulie 2000.

Ordonanþa de urgenþã nr. 120/1999 ºi-a produs efectele. În consecinþã, suntem de acord cu proiectul de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul vicepreºedinte Vintilã.

Avem raport pozitiv pentru Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 120/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Agricole Ñ S.A.

Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, dezbateri generale. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege în formula primitã de la Camera Deputaþilor.

Cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Punctul 36 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/1999 privind mãsuri pentru completarea ºi modificarea cadrului juridic referitor la regimul de administrare, restructurare financiarã ºi operaþionalã a Bãncii Agricole Ñ S.A. în vederea privatizãrii. De asemenea, o ordonanþã care ºi-a produs efectele.

Da, domnule preºedinte. Prin aceastã ordonanþã de urgenþã în vederea privatizãrii Bãncii Agricole a fost constituit un comitet de administraþie alcãtuit din trei persoane desemnate de Banca Naþionalã a României, precum ºi stabilirea atribuþiilor acestui comitet pe linia continuãrii procesului de restructurare a Bãncii Agricole.

Totodatã, prin aceastã ordonanþã de urgenþã, A.V.A.B.-ul a fost abilitat sã preia de la Banca Agricolã active neperformante în valoare de 2.700 miliarde lei. Întrucât ordonanþa de urgenþã ºi-a produs efectele noi suntem de acord cu proiectul de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci?

Raport favorabil.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Întrebãri? Nu sunt.

Stimaþi colegi, neavând amendamente,

Trecem la punctul 25, proiect de lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 270/2000 privind unele înlesniri acordate la plata obligaþiilor restante ale categoriilor defavorizate ale populaþiei cãtre asociaþiile de proprietari/locatari în perioada noiembrie 2000 Ñ martie 2001.

Deci se referã la sezonul rece care a trecut.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

## Mulþumesc.

Întrucât a expirat termenul de aplicabilitate a ordonanþei, suntem de acord cu respingerea. Termenul a fost pânã la 31 martie 2001.

Doamna vicepreºedinte ªelaru Rodica, din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, prezintã raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 270/2000 ºi, în cadrul dezbaterilor, comisia a constatat cã a expirat perioada pentru care a fost elaboratã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 270/2000, la 31 martie 2001, drept pentru care a aprobat proiectul de lege fãrã amendamente, cu majoritate de voturi, înregistrându-se douã abþineri. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Luãri de cuvânt?

Stimaþi colegi, nefiind amendamente la raport,

Trecem la punctul 26, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2001 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România ºi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 ºi la Bucureºti la 20 august 2001.

Vã rog, doamna secretar de stat.

## Vã mulþumesc.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 110/2001 s-a ratificat un acord de împrumut în valoare de 60 de milioane dolari, respectiv 71 milioane euro, utilizabili în perioada 2001Ñ2003 pentru cofinanþarea construirii a circa 6.500 de locuinþe sociale.

Împrumutul este acordat pe 15 ani, din care 5 ani de graþie. Împrumutatul va fi România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice. Subîmprumutat va fi Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, iar agenþia de implementare va fi Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe.

Având în vedere cã a fost primit avizul favorabil al comisiilor de specialitate, propunem plenului adoptarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Pusk‡s prezintã raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune adoptarea proiectului în forma trimisã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Nefiind amendamente,

Trecem la punctul 27, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2000 pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã rog.

Ordonanþa de urgenþã nr. 163/2000 prevede înlesniri la plata majorãrilor de întârziere corelate cu mãsuri pentru întãrirea disciplinei financiar fiscale. Înlesnirile la plata majorãrilor constau în amânarea la platã pânã la data de 15 decembrie 2000, scutirea la platã în situaþia în care debitele restante care le-au generat sunt achitate pânã la data de 31 octombrie 2000, precum ºi reducerea acestora cu 60%, respectiv cu 45%, în funcþie de termenul la care sunt stinse debitele reprezentând impozite, taxe ºi alte venituri.

Ordonanþa a fost adoptatã de Camera Deputaþilor în 10 septembrie, iar Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului a întocmit raport favorabil în forma adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor, motiv pentru care ºi Ministerul Finanþelor Publice susþine adoptarea legii de aprobare a ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci va fi prezentat de domnul senator Pusk‡s.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit un raport favorabil ºi propune adoptarea în forma trimisã de la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea ºi exercitarea activitãþii de consultanþã fiscalã.

Deci, tot o lege tehnicã.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

## Da. Vã mulþumesc.

Având în vedere actuala legislaþie fiscalã din România ºi preocuparea Confederaþiei Fiscale Europene de a fi creatã ºi în România o profesie de consultanþã fiscalã, a fost necesar sã se introducã ºi în þara noastrã noua profesie, în acest scop fiind adoptatã Ordonanþa privind activitatea de consultanþã fiscalã.

Prin aceastã ordonanþã s-a constituit cadrul juridic prin care se reglementeazã exercitarea independentã a calitãþii de consultant fiscal de cãtre persoane care vor dobândi aceastã calitate în urma promovãrii examenului ºi îndeplinirii condiþiilor privind conduita eticã, profesionalã, studiile ºi experienþa necesarã în domeniul fiscal.

Principalele competenþe ale consultantului vizeazã completarea declaraþiilor de impozite ºi taxe, consultanþã în probleme fiscale ºi de alte creanþe bugetare. Astfel, acest consultant devine reprezentantul intereselor contribuabilului, dar, concomitent, se îngrijeºte ca administraþia financiarã sã poatã percepe regulat, la termen ºi corect impozitele cuvenite, asigurând o mai bunã colectare a veniturilor statului.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului a întocmit raport favorabil, cu unele amendamente pe care Ministerul Finanþelor Publice ºi le însuºeºte, motiv pentru care propunem adoptarea în plen a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Pusk‡s, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil cu amendamente ºi propune plenului Senatului adoptarea legii cu amendamentele acceptate de cãtre comisie. Sunt ºi amendamente neacceptate.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvînt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, vã întreb dacã la amendamentele respinse sunt solicitãri de a fi susþinute. Deci, s-a renunþat. De fapt, e vorba de formulãri care, în mare parte, se regãsesc în amendamente.

Întrucât sunt o serie de amendamente propuse de comisie, dacã sunt observaþii asupra acestor amendamente? Nu sunt observaþii.

Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea ºi exercitarea activitãþii de consultanþã fiscalã, la care se vor adãuga, sigur, amendamentele din raportul comisiei.

Vã rog sã votaþi. Cu 81 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2001 privind conversia în acþiuni a unor sume datorate statului.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

Mulþumesc.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/2001 a fost abrogatã prin art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor mãsuri de asigurare a fondurilor necesare furnizãrii energiei termice ºi a gazelor naturale pentru populaþie.

În aceste condiþii Ministerul Finanþelor Publice este de acord cu raportul negativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci îl prezintã domnul senator Pusk‡s.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport negativ având în vedere considerentele spuse ºi de doamna secretar de stat, fapt pentru care solicitãm respingerea proiectului de lege.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire ºi depunere a declaraþiilor de impozite ºi taxe. Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa Guvernului vizeazã soluþionarea unor probleme tehnice ºi de fond privind procedura de declarare a veniturilor impozabile. În primul rând s-a urmãrit crearea bazei legale pentru efectuarea cheltuielilor cu transmiterea la domiciliul contribuabililor a formularelor de declarare a impozitelor ºi a taxelor, precum ºi crearea posibilitãþii de transmitere prin poºtã a declaraþiilor depuse de contribuabili pe cheltuiala suportatã de Ministerul Finanþelor Publice. Totodatã, s-a modificat sistemul de sancþiuni pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraþiei de impozite ºi taxe, în sensul limitãrii cuantumului penalitãþilor. Influenþa financiarã estimatã asupra bugetului de stat, ce rezultã din aplicarea prevederilor acestei ordonanþe, este de circa 15 miliarde lei pentru anul 2002. Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în data de 18 septembrie 2001.

Având în vedere raportul favorabil al comisiilor de specialitate în forma adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor, vã propunem adoptarea de cãtre plen a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este de respingere a proiectului de lege de aprobare a ordonanþei, da?

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Domnul senator Pusk‡s, vã ascultãm.

Da.

Este adevãrat cã avem avize favorabile de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, dacã sunt? Nu sunt.

Atunci rog reprezentantul ministerului sã spunã dacã este de acord cu respingerea.

Suntem de acord cu respingerea.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, în condiþiile acestea avem de-a face cu o propunere de respingere din partea comisiei, susþinutã ºi de Guvern. În consecinþã,

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi-a întocmit un raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc foarte mult. Întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, nefiind amendamente la raport, supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire ºi depunere a declaraþiilor de impozite ºi taxe în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/1999 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice.

Doamna secretar de stat Manolescu.

Da. Vã mulþumesc.

Ministerul Finanþelor Publice este de acord cu respingerea, având în vedere faptul cã prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 au fost abrogate de art. III din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice.

Vã mulþumesc. Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Domnul senator Pusk‡s.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil ºi propune adoptarea în forma trimisã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt. Nefiind amendamente,

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare ºi alte dispoziþii cu caracter financiar.

Doamna secretar de stat Manolescu, aveþi cuvântul.

## Da, vã mulþumesc.

Prin aplicarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001 s-a urmãrit aplicarea mãsurilor de reducere a creanþelor ºi plãþilor restante, a arieratelor ºi mãsurilor pe linia disciplinei salariale, inclusiv pentru agenþii economici care nu au obligativitatea aprobãrii bugetelor de venituri ºi cheltuieli prin hotãrâre de guvern. Aceastã ordonanþã de urgenþã a constituit unul dintre actele normative de bazã care au sprijinit aprobarea de cãtre Fondul Monetar Ñ deci aprobarea Acordului cu Fondul Monetar.

Camera Deputaþilor a adoptat ordonanþa în forma prezentatã pe data de 4 septembrie 2001, iar Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului a întocmit raport de adoptare cu unele amendamente de ordin juridic, generate de apariþia altor acte normative, cu care Ministerul Finanþelor Publice este de acord.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Pusk‡s, vã rog, prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit un raport favorabil cu amendamente ºi solicitã votarea de cãtre Senat a proiectului de lege cu amendamentele propuse de comisie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Deci, stimaþi colegi, amendamentele sunt de naturã juridicã, ca exprimare juridicã, pentru o mai bunã formulare.

În consecinþã,

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preþioase în România.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul secretar Predescu Ion. Vã rog sã luaþi loc.

Doamna secretar de stat Manolescu, rog sã prezentaþi sinteza.

Da. Prin reglementãrile stabilite s-a eliminat monopolul statului în ce priveºte deþinerea ºi circulaþia metalelor preþioase, redându-se astfel persoanelor fizice ºi juridice dreptul de a deþine ºi de a transmite liber, sub orice formã, metale preþioase, de la obiecte ºi bijuterii pânã la lingouri ºi colecþii numismatice din metale preþioase.

Se prevede, totodatã, înfiinþarea Oficiului Naþional de Marcare, organism independent, care va asigura certificarea calitãþii metalelor preþioase ºi controlul produselor de acest fel ce se comercializeazã în economie. Ordonanþa, de asemenea, stabileºte dreptul creat persoanelor fizice de a-ºi redobândi bunurile din metale preþioase preluate abuziv în baza legislaþiei existente înainte de 1989. Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport cu amendamente pe care Ministerul Finanþelor Publice le acceptã ºi propune adoptarea proiectului de lege de aprobare a ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va fi prezentat de domnul secretar Predescu Ion.

## Domnule preºedinte,

Are aproape un an de când a fost adoptatã aceastã Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 190/2000 Ñ 9 noiembrie. A comportat multe dezbateri, la mai multe termene, la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. La dezbaterile de la noi din comisie, în suita de ºedinþe, au participat reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, ai Bãncii Naþionale a României, Patronatului bijutierilor din România, Asociaþiei breslei bijutierilor ºi comercianþilor de metale preþioase ºi pietre preþioase, Ministerului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie. Am avut dezbateri împreunã cu toþi aceºtia ºi în plenul comisiei, ºi pe secþiuni, pentru a ajunge la forma finalã, aºa cum am prezentat-o în amendamentele Ñ destul de voluminoase Ñ pe care comisia le-a adoptat. Nu avem amendamente respinse, pentru cã amendamentele au fost acceptate de toþi reprezentanþii autoritãþilor ºi instituþiilor pe care le-am enumerat.

Obiectul de reglementare a fost extins de comisie la cererea unora dintre reprezentanþii autoritãþilor la care m-am referit. Proiectul de lege reglementeazã producþia, circulaþia, deþinerea metalelor, într-o formulã cuprinzãtoare. Nu numai a metalelor, dar ºi a pietrelor preþioase. O altã caracteristicã: proiectul de lege eliminã monopolul statului, pe care îl instituia reglementarea de pânã la acea datã Ñ Decretul nr. 244 din 1978 Ñ, ºi instituie drepturi ºi posibilitãþi pentru bãncile comerciale, facilitând pãtrunderea pe piaþã cu aceste activitãþi ºi a altor instituþii de profil în tranzacþii, investiþii în domeniul financiar, aºa cum sunt reglementãrile în Uniunea Europeanã.

Proiectul mai stabileºte cã operaþiile cu metale preþioase ºi aliaje de orice fel se pot desfãºura numai pe bazã de autorizaþie eliberatã de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului, emisã pe perioadã nedeterminatã sau determinatã, dupã caz.

În proiectul de lege în forma adoptatã se regãsesc competenþele autoritãþii naþionale în domeniu, procedura marcajului ºi a competenþei autoritãþilor care au asemenea drepturi ºi posibilitãþi.

Liberalizarea deþinerii circulaþiei metalelor ºi pietrelor preþioase este în concordanþã cu practica internaþionalã ºi reglementarea în domeniu. Aceastã reglementare este apreciatã de toþi cei care au contribuit efectiv la elaborarea noului proiect, în forma amendamentelor completatoare, ca un factor stimulator în acest domeniu, motive pentru care este destul de voluminos raportul nostru de amendamente, aþi observat, îl aveþi la dispoziþie, l-aþi studiat. Are ºi partea bunã de la început de a explica toþi termenii cu care opereazã reglementarea, pentru a nu exista nici un fel de echivoc pentru nimeni dintre acei care desfãºoarã activitãþi principale sau conexe, ori complementare în acest domeniu.

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Sincer, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri meritã felicitãri. A fost o perioadã îndelungatã de dezbateri asupra acestei legi ºi s-a reuºit prin aceste amendamente sã creãm o lege, dupã pãrerea mea, bunã.

Rog, dezbateri generale.

DomnuÕ senator Popa, vã ascultãm.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi.

Într-adevãr, este o lege importantã, fãrã de care sistemul riscã sã se blocheze datoritã unor lacune evidente în legislaþia actualã.

În primul rând, meritul acestei legi este sã alinieze legislaþia noastrã la legislaþia comunitarã. Relaþiile stabilite între þara noastrã ºi vestul Europei în acest domeniu sunt importante ºi fãrã aceastã reglementare nu se pot tranzacþiona ºi nu se poate face comerþ corect ºi conform unei reguli precise.

Vreau sã vã spun ºi faþã de ce a afirmat doamna reprezentantã a ministerului cã, într-adevãr, am lucrat ºi am fost în subcomisia care a lucrat în acest domeniu ºi am considerat necesarã înlocuirea Autoritãþii Naþionale de Marcare, care ar fi blocat efectiv activitateaÉ ar fi supracentralizat-o ºi ar fiÉ spun euÉ nu numaiÉ ar fi îngreunat efectiv comercializarea acestor bunuri, am înlocuit-o ºi ministerul a fost de acord, Patronatul a fost de acord, Guvernul a fost de acord, cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor care poate, trebuie sã asigure acest control în domeniu.

Credem cã legea este necesarã, este bunã ºi grupul nostru o va vota.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator Popa.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu mai sunt.

Stimaþi colegi,

Amendamentele propuse au fost acceptate de cãtre reprezentantul ministerului. Nu sunt amendamente respinse.

În consecinþã,

În consecinþã,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 283/2000 privind aprobarea majorãrii participãrii statului la capitalul social al Societãþii de Strategie pentru Piaþa de Gros Ñ S.R.L. Bucureºti.

Domnul secretar de stat Þiplica, vã ascultãm.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã subliniez de la început cã prin Ordonanþa Guvernului nr. 35/1994 fostul F.P.S. a fost autorizat sã înfiinþeze o societate de strategie în domeniul agroalimentar care sã acþioneze în numele statului ca acþionar la Societatea Comercialã Piaþa de Gros Ñ Bucureºti.

Societatea de strategie, ca unitate de stat, a avut drept scop urmãrirea derulãrii fondurilor pentru finanþarea Societãþii Comerciale Piaþa de Gros, precum ºi a urmãririi rambursãrii creditului extern, plata dobânzilor ºi a comisioanelor.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 283/2000 care face obiectul dezbaterii de astãzi, s-a aprobat majorarea capitalului social din fondurile F.P.S. cu suma de 300 milioane lei.

Doresc sã menþionez cã aceastã majorare s-a fãcut la data de 31 decembrie 2000. Ca urmare, ordonanþa de

urgenþã ºi-a produs efectele ºi suntem de acord cu proiectul de lege în forma prezentatã Senatului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Pusk‡s, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit un raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune adoptarea în forma trimisã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc. Dezbateri generale? Întrebãri?

Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente. În consecinþã, supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 283/2000 privind aprobarea majorãrii participãrii statului la capitalul social al Societãþii de Strategie pentru Piaþa de Gros în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României. Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc pentru participare ºi vã doresc succes în circumscripþiile electorale!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 160/10.XI.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei