Ca urmare a Hotãrârii Camerei Deputaþilor s-a încuviinþat Comisiei pentru industrii ºi servicii sã porneascã o
anchetã cu privire la Societatea Naþionalã de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A., cu urmãtoarele probleme:
1. Modul de respectare a clauzelor contractului de vânzare de acþiuni ROMTELECOM cãtre O.T.E. Grecia;
2. Modul în care Fondul Proprietãþii de Stat se implicã în protejarea pãrþii române;
3. Legalitatea aplicãrii de cãtre ROMTELECOM a plãþii cãtre beneficiar a unei sume în avans;
4. Modul în care ROMTELECOM a respectat formula tarifarã stabilitã prin Hotãrârea Guvernului nr. 670/1998.
Comisia aprobatã de plenul Camerei a fost nominalizatã din urmãtorii deputaþi: Sassu Alexandru, P.D.; Piþigoi Barbu, P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist; Gheorghiof Titu-Niculae, P.N.L.; Moucha Romulus, P.D.S.R.; Bivolaru Ioan, P.D.S.R.; ªtefãnoiu Luca, P.R.M., ºi R‡duly R—bert, U.D.M.R.
În scopul desfãºurãrii anchetei, comisia a solicitat organelor abilitate ale statului ºi reprezentanþilor acestora, persoane fizice, materiale care sã conducã la o analizã concretã a problemelor expuse.
Aceste materiale se aflã în dosarul nr.1, anexat la raport, cu corespondenþa comisiei, al cãrei cuprins este prevãzut la început, ºi în dosarul nr.2, anexa 2, care cuprinde legislatura aferentã, ºi pot fi consultate la sediul comisiei.
O parte din membrii comisiei, din motive neidentificate, nu au contribuit activ la desfãºurarea acestei anchete.
Privatizarea ROMTELECOM s-a realizat în douã etape. În etapa I, drepturile acþionarului au fost exercitate de Ministerul Comunicaþiilor. S.N.T. ROMTELECOM Ñ S.A. a fost înfiinþatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 673/1997 prin reorganizarea fostei regii autonome ROMTELECOM. În faza iniþialã, ºi conform legislaþiei din acea perioadã, rolul de acþionar a fost exercitat de cãtre Ministerul Comunicaþiilor.
Ministerul Comunicaþiilor a organizat, în vara anului 1997, o licitaþie pentru asigurarea serviciilor de specialitate în procesul de privatizare, înaine de transformarea regiei în societate naþionalã. Licitaþia a fost câºtigatã de un consorþiu de firme coordonat de ”Goldman Sachs InternationalÒ. În august 1998, Ministerul Comunicaþiilor ºi ROMTELECOM au încheiat contract de consultanþã cu consorþiul respectiv.
Ministerul Comunicaþiilor ºi ”Goldman SachsÒ au stabilit strategia de privatizare a ROMTELECOM, care cuprindea, printre altele: vânzarea unui pachet de acþiuni cãtre un investitor strategic ºi majorarea capitalului social de cãtre acelaºi investitor strategic, astfel ca, în final, acesta sã deþinã 35% din pachetul total de acþiuni; acordarea cãtre investitorul strategic a dreptului de uzufruct asupra a 16% din pachetul de acþiuni, astfel încât acesta sã deþinã majoritatea de voturi în A.G.A., în adunãrile generale ale acþionarilor ordinare, ºi, implicit, controlul managementului firmei; criteriile care trebuie îndeplinite de partenerul strategic, experienþa în telecomunicaþii, cifra de afaceri de peste un miliard de dolari americani anual, peste un milion de abonaþi de telefonie fixã etc.
Aceastã strategie a fost pusã ulterior sub semnul întrebãrii de cãtre firme de consultanþã sau bãnci de investiþii specializate în tranzacþii de aceastã naturã Ñ ”Westdeutche LandesbankÒ din Germania; ”S.A. InternationalÒ, Statele Unite; ”CLALÒ, Israel; ”Ramko Rolland AssociatesÒ, Statele Unite etc.
Acestea au arãtat cã au fost excluse, de fapt, din procesul de privatizare marile bãnci de investiþii care ar fi putut încheia consorþii cu firme de specialitate ºi înfiinþarea unei companii zonale de telecomunicaþii privatizate, distinct, ar fi oferit avantaje etc.
Strategia de privatizare ºi criteriile de participare au fost fãcute publice într-o conferinþã de presã þinutã de domnul ministru Pantiº, nu a existat o publicitate propriuzisã.
”Goldman SachsÒ a întocmit o listã de 27 de companii care îndeplineau condiþiile respective, aceste companii au fost contactate individual, uneori telefonic, pentru testarea interesului de participare la privatizarea ROMTELECOM. Nu a existat o documentaþie propriu-zisã, scrisori, rãspunsuri etc. privind contractele respective.
ªase firme: ”Deutsche-TelekomÒ, Gemania, ”France TelecomÒ, Franþa, K.P.N. Olanda, O.T.E Grecia, S.B.C. Ñ S.V.A. ºi S.T.E.T., Italia, ºi-au manifestat interesul ºi au consultat o documentaþie de prezentare ºi au primit alte informaþii la sediul ROMTELECOM.
O serie de condiþii restrictive ulterioare, renunþarea la alte investiþii în domeniul telecomunicaþiilor în România au determinat ”France TelecomÒ sã se retragã din competiþie. S-a retras, de asemenea, ”Deutsche-TelekomÒ care intenþiona sã formeze un consorþiu cu ”France TelecomÒ.
În data de 11 mai 1998, au fost depuse la sediul firmei ”Goldman SachsÒ din Londra Ñ de ce acolo ºi nu la Bucureºti? Ñ oferte preliminare neangajante din partea a douã consorþii formate din firmele S.T.E.T. Ñ Italia, K.P.N. Ñ Olanda, respectiv, O.T.E. Ñ Grecia ºi S.B.C. Ñ Statele Unite.
În data de 3 iunie 1998, pachetul de acþiuni ale ROMTELECOM a fost transferat de la Ministerul Comunicaþiilor la F.P.S. ºi acum începe etapa a doua de privatizare.
Analizele efectuate au condus la concluzia cã acþiunile realizate de Ministerul Comunicaþiilor nu au respectat integral cadrul legal în vigoare, ºi anume Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997. Astfel, nu fuseserã aprobate de cãtre Guvern condiþiile de negociere pentru privatizarea ROMTELECOM; nu fusese realizatã publicitatea; nu fuseserã realizate raportul de evaluare ºi dosarul de prezentare; nu fusese numitã comisia de negociere.
Obiectivele imediate ale F.P.S. au fost: respectarea prevederilor Legii privatizãrii; respectarea termenelor din programul de guvernare din acel moment; asigurarea în mãsura maxim posibilã a continuitãþii procesului realizat în prima etapã, conform orientãrilor primite de la Guvern.
Principalele acþiuni realizate pentru a intra în cadrul legal au fost: s-a propus, ºi Guvernul a aprobat, mandatul F.P.S. privind condiþiile de negociere pentru privatizarea ROMTELECOM; a fost realizatã publicitatea, prin anunþuri în presa internã Ñ ”AdevãrulÒ, internaþionalã Ñ ”Financial TimesÒ ºi pe Internet; au fost realizate raportul de evaluare ºi dosarul de prezentare; a fost numitã comisia de negociere, în care au fost incluºi ºi reprezentanþi ai Ministerului Comunicaþiilor.
Nu s-au mai înregistrat alte oferte. Pe parcurs, firmele S.B.C. Ñ Statele Unite, ºi K.P.N. Ñ Olanda s-au retras din consorþiile menþionate anterior, justificând acest lucru prin reorientarea strategicã a investiþiilor la nivel mondial. Au rãmas în competiþie O.T.E. Ñ Grecia ºi S.T.E.T. Ñ Italia.
Au avut loc negocieri cu reprezentanþii celor douã firme. Guvernul a remis mai multe acte normative privind
telecomunicaþiile referitoare la tarife, licenþe etc. ºi asupra acestora se va reveni.
Comitetul de coordonare a privatizãrii ROMTELECOM Ñ condus de primul-ministru, din care mai fãceau parte ministru de stat, ministrul justiþiei; ministru de stat, ministrul apãrãrii; ministrul comunicaþiilor; preºedintele Consiliului de adminstraþie al F.P.S.; preºedintele Consiliului de administraþie al ROMTELECOM Ñ a aprobat forma finalã a documentelor tranzacþiei, care au fost transmise pe 13 sepembrie 1998 firmelor O.T.E. ºi S.T.E.T., în vederea depunerii ofertelor finale.
S-a primit o singurã ofertã, din partea firmei O.T.E. Ñ Grecia, care a fost declaratã câºtigãtoare. Contractul s-a semnat pe 12 noiembrie 1998. Plata de 675 de milioane dolari americani s-a fãcut pe 30 decembrie 1998, astfel: 337,5 milioane dolari cãtre F.P.S., plata acþiunilor cumpãrate, ºi 337,5 dolari americani cãtre ROMTELECOM, majorare de capital.
ªi acum, vom încerca sã prezentãm, pe scurt, punctele care au fãcut obiectul anchetei.
Pe baza rãspunsurilor primite ºi a audierilor efectuate de comisie, s-au abordat în continuare cele patru puncte care au fãcut obiectul anchetei.
1. Modul de respectare a clauzelor contractului de vânzare de acþiuni ROMTELECOM cãtre O.T.E. Ñ Grecia.
Materialele primite la comisie de la F.P.S., A.N.C.I. ºi ROMTELECOM sunt afirmative, arãtând cã planul propus, bugetul companiei ºi obligaþiile companiei, inclusiv cele înscrise în licenþã, au fost realizate. Datele actualizate la 31 decembrie 1999 pentru primul semestru al anului 2000, comunicate de ROMTELECOM ºi confirmate de F.P.S., în legãturã cu respectarea contractului de privatizare, ºi de A.N.C.I. privind obligaþiile prevãzute în licenþa Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ROMTELECOM, sunt: dezvoltarea reþelei de linii noi: planificat Ñ 300.000, realizat Ñ 347.280. Investiþii: planificat Ñ 545 de milioane dolari, realizat Ñ 552 de milioane dolari. Dezvoltarea liniilor de reþele înlocuite: 100.000 planificate, 173.190, realizate. Telefonie publicã aparate: 33.000 planificate, 36.661 realizate. Teledensitatea în linii/100 de locuitori: 18,3% planificat, 19,66% realizat. Digitalizarea: 49% planificat, 49,46% realizat.
Interconectarea ROMTELECOM cu alþi operatori, care se face pe baza acordurilor de interconectare, s-a realizat: cu MOBILROM Ñ S.A. pe 5 august 1997; cu MOBIFON Ñ S.A. pe 6 august 1997, cu TELEMOBIL Ñ S.A. pe 8 august 1997 ºi cu COSMOROM la 1 iunie 2000.
Situaþia prezentatã de ROMTELECOM pentru anul 2000 este urmãtoarea: dezvoltarea reþelei ca numãr de linii noi. Deci linii noi, obligaþie pe anul 2000 Ð 300.000; realizat 45.922. Linii înlocuite, obligaþie pe anul 2000, realizat 24.201. Total linii, 400.000, realizat 70.123.
Vreau sã precizez cã cifrele prevãzute ca obligaþie se raporteazã la întregul an 2000, iar cifrele enunþate ca realizãri se raporteazã la finele semestrului I. Deci urmeazã ca pânã la sfârºitul anului sã se realizeze cifra planificatã.
Extinderea posturilor telefonice în localitãþi cu peste 1.000 de locuitori, total localitãþi 3.685, au fost realizate la posturi cu minimum douã locuri de telefonie 1.642, cu un singur post 153, urmând sã fie realizate pânã la finele anului încã 1.890 de posturi.
Calitatea exprimatã în funcþie de numãrul de deranjamente ºi rata de finalizare a apelurilor; au fost realizate în felul urmãtor: deranjamente la 100 de linii telefonice pe zi, obligaþie pe anul 2000 Ð 0,17, realizat pe semestrul I. 2000 Ð 0,102. Rata de finalizare a apelurilor internaþionale, 55% obligaþie, realizat pânã la finele semestrului I. 2000, 54,7%, ºi rata de finalizare a apelurilor naþionale 60%.
ROMTELECOM este în curs de implementare a unui sistem care va mãsura acest indicator în centrale digitale.
Investiþiile planificate în anul 2000 sunt de 499 milioane de dolari, din care pânã la 30 iunie s-au realizat 239,1 milioane de dolari, cifrã care nu include cele 20 de milioane de dolari americani, reprezentând echipamente ce se aflau la acea datã în vamã.
Datele transmise de ROMTELECOM corespund cu cele prevãzute în minuta încheiatã de comitetul de urmãrire a acordului de servicii tehnice.
Ca urmare a datelor transmise ºi confirmate de F.P.S .ºi A.N.C.I., ROMTELECOM a îndeplinit clauzele contractuale, cu excepþia numãrului de telefoane publice în localitãþi cu peste 1000 de locuitori, unde aratã cã s-ar putea sã aparã întârzieri datoritã licenþei radio, pe care trebuie sã o obþinã de la A.N.C.I. Aceastã întârziere este confirmatã indirect de A.N.C.I., o adresã aflatã la dosar.
Investiþiile efectuate de ROMTELECOM sunt fãcute ºi în alte domenii pe care nu le atacãm, nefiind..., nefãcând parte din obiectul anchetei noastre, fiind vorba de telefonia mobilã.
Punctul 2. Modul în care Fondul Proprietãþii de Stat se implicã în protejarea pãrþii române.
La aceastã întrebare s-au primit materiale de la F.P.S., de la domnul deputat Pantiº Sorin, ca reprezentant la vremea aceea a Ministerului Comunicaþiilor, de la Consiliul Concurenþei, Oficiul Concurenþei.
Materiale înaintate de F.P.S. aratã cã aceastã instituþie se implicã în managementul ROMTELECOM, în conformitate cu prevederile legislaþiei ºi ale contractului de privatizare.
Astfel, F.P.S. acþioneazã prin Consiliul de administraþie, în care deþine preºedinþia ºi dreptul de veto în adunãrile extraordinare, ºi prin reprezentanþii sãi în Adunarea generalã a acþionarilor.
F.P.S. participã ca membru în comitetul de urmãrire a acordului de servicii tehnice ºi în comitetul de urmãrire a acordului acþionarilor, colaborând cu ROMTELECOM.
Ca exemplu de implicare a F.P.S.-ului în protejarea pãrþii române, se aratã cã F.P.S. a cerut ROMTELECOM-ului, la ºedinþa din 20 decembrie 1999, practicarea unor tarife cât mai reduse, în special faþã de abonaþii casnici, ºi implicarea mai substanþialã a specialiºtilor români.
ROMTELECOM ºi-a propus ca în acest an sã mãreascã tariful cu 25% faþã de 97,3% anul trecut, iar pe trimestrul I ºi pânã în trimestrul IV 2000 ROMTELECOM-ul nu are în vedere nici o nouã mãrire de tarif.
F.P.S. nu a oferit subcomisiei un exemplu de verificare directã a ROMTELECOM-ului, deºi acest lucru este menþionat ca mod de verificare a realizãrii investiþiilor. Ar fi fost necesar ca acesta sã efectueze verificãri pe teren pentru confirmarea datelor furnizate de ROMTELECOM privind îndeplinirea sarcinilor contractuale. Subcomisia a acceptat aceastã explicaþie, bazându-se ºi pe minutele încheiate în ºedinþele comitetului de urmãrirea a acordului
de servicii tehnice ºi ale comitetului de urmãrire a acordului acþionarilor.
La problema implicãrii în protejarea pãrþii române ar trebui sã rãspundã ºi alte instituþii ale statului abilitate. Astfel, A.N.C.I. are responsabilitatea verificãrii licenþei. Nerespectarea prevederilor acesteia poate duce la retragerea ei. De asemenea, A.N.C.I. are atribuþii de control pe care i le conferã Legea telecomunicaþiilor nr. 74/1996, cu referire la protecþia utilizatorilor.
În legãturã cu preþurile ºi tarifele practicate de cãtre ROMTELECOM, Oficiul Concurenþei semneazã atât Ordonanþa de urgenþã nr. 7/1998 care menþine controlul Oficiului Concurenþei, cât ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 25/1998 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 7 privind preþurile ºi tarifele produselor ºi serviciilor care se executã sau se presteazã în þarã, în cadrul activitãþilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei, care exclude controlul Oficiului Concurenþei asupra tarifelor practicate de ROMTELECOM. Asupra acestei chestiuni vom reveni în detaliu mai departe.
Punctul 3 se referã la legalitatea aplicãrii de cãtre ROMTELECOM a plãþii cãtre beneficiar a unei sume în avans.
Baza legalã potrivit cãreia ROMTELECOM percepe de la abonat un avans de decontare, reprezentând valoarea unui abonament lunar, o constituie prevederile art. 4 din ”Condiþiile generale pentru furnizarea serviciului telefonicÒ, aprobate prin ordinul ministrului comunicaþiilor nr. 122 din 21 mai 1998 ºi publicat în ”Monitorul OficialÒ din 23 Ð 25 iunie 1998.
Aspectul abuziv, prin prisma consumatorului, al perceperii acestui avans, a fãcut obiectul discuþiilor între Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor ºi Agenþia Naþionalã pentru Comunicaþii ºi Informaticã, care va avea în vedere acest lucru la revizuirea contractului-cadru pentru furnizarea serviciului telefonic, fãrã a se preciza o datã.
Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor menþioneazã Ð ºi noi considerãm oportun Ð cã adoptarea legii clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, aflatã în dezbaterea Parlamentului, va fi utilã pentru rezolvarea reclamaþiilor consumatorilor care îºi manifestã nemulþumirea faþã de dezechilibrul existent între obligaþiile ºi drepturile ROMTELECOM-ului.
Apreciem cã ºi ca urmare a discuþiilor pe aceastã temã, avute cu subcomisia noastrã, de la data de 1 aprilie 2000 ROMTELECOM nu a mai perceput plata în avans, la persoanele fizice, a abonamentelor lunare, iar pentru persoanele juridice nu se mai încaseazã un abonament în plus, iar pe facturã se cere numai garanþia pentru ceea ce se depãºeºte la media traficului pe ultimele trei luni. Dar existã o discriminare între agenþii de stat ºi cei privaþi, în sensul garanþiei percepute, 30% faþã de 100%.
Punctul 4. Modul în care ROMTELECOM a respectat formula tarifarã stabilitã prin Hotãrârea Guvernului nr. 670 pe 1998.
Baza legalã pentru practicarea de cãtre ROMTELECOM a tarifelor actuale o constituie Legea telecomunicaþiilor nr. 74/1996, Hotãrârea Guvernului nr. 338/1998 pentru aprobarea mandatului F.P.S. privind condiþiile de negociere pentru privatizarea ROMTELECOM-ului, Ordonanþa de urgenþã nr. 7 privind preþurile ºi tarifele
produselor ºi serviciilor care se executã sau se presteazã în cadrul activitãþilor cu caracter de monopol natural, Ordonanþa de urgenþã pentru modificarea Ordonanþei nr. 7 privind preþurile ºi tarifele amintite, Hotãrârea Guvernului nr. 670 privind modul de stabilire ºi de ajustare a tarifelor practicate de S.N.T. ROMTELECOM, Hotãrârea Guvernului nr. 729 pentru modificarea ºi completarea mandatului F.P.S. privind condiþiile de negociere pentru privatizarea ROMTELECOM, proiectul Hotãrârii Guvernului pentru modificarea, completarea ºi abrogarea unor dispoziþii din Hotãrârea Guvernului nr. 670.
În Legea nr. 74 se prevede cã tarifele percepute de titularii de licenþã pentru serviciile de telecomunicaþii de bazã se aprobã de autoritatea de reglementare, cu avizul autoritãþii guvernamentale cu atribuþii în domeniu.
Ordonanþa Guvernului nr. 7 menþine controlul Oficiului Concurenþei.
Prin Hotãrârea Guvernului nr. 670 se stabileºte formula de calcul a preþului pe impulsul telefonic, iar Ordonanþa nr. 25 anuleazã ºi exclude controlul Oficiului Concurenþei asupra preþului.
În formula tarifarã prevãzutã de Hotãrârea Guvernului nr. 670 este prevãzutã ºi o creºtere suplimentarã anualã exprimatã în procente, stabilindu-se, printr-o altã hotãrâre de Guvern, procentul suplimentar de creºtere anualã de 5% .
Faþã de cele mai sus arãtate, rãmâne de rãspuns de ce Oficiul Concurenþei renunþã la poziþia pe care o avea în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 7, prin semnarea celeilalte, nr. 25, prin care nu mai are control asupra tarifelor ºi de ce nu a obþinut câºtig de cauzã în afara unor scrisori rãmase fãrã rãspuns ºi sã justifice atitudinea privind menþinerea acesteia.
Oficiul Concurenþei propune un proiect de hotãrâre de Guvern în luna iunie 1999 pentru modificarea Hotãrârii de Guvern 670/1998 în sensul modificãrii formulei, prin luarea în calcul a unui singur parametru de ajustare, care se aflã în dezbaterea Guvernului din martie anul acesta.
Referitor la o eventualã modificare a Hotãrârii Guvernului nr. 670 amintite, poziþia exprimatã de ROMTELECOM la ºedinþa subcomisiei este cã s-ar impune rediscutarea contractului de privatizare ºi modificarea acesteia. ROMTELECOM ar prefera ca tariful sã se calculeze în dolari, ca în telefonia mobilã, sau formula tarifarã sã reflecte ponderea investiþiilor care se fac în dolari ºi ponderea plãþii salariilor care se efectueazã în lei. Pânã acum la calculul tarifelor nu s-a luat în calcul decât cursul de schimb ºi nu s-a apelat deloc la coeficientul de ajustare ”XÒ. În raport se dã un tabel cu evoluþia preþurilor, evoluþia tarifelor, pe zone, pe perioade de an, pe þarã ºi internaþional.
În ceea ce priveºte evoluþia tarifelor în lei, se menþioneazã cã în contract se prevede explicit faptul cã tarifele se vor majora cu respectarea actelor prevãzute ºi redate de raportul nostru în anexa 2.
Rãspunsul Oficiului Concurenþei concluzioneazã, în legãturã cu subiectul respectiv, cã în perioada 1 ianuarie 1999 Ð 1 iulie 1999 principalele tarife telefonice de bazã interne, abonamentul ºi impulsul, au crescut cu indici de 117,71% ºi 89,82%, creºteri cu mult mai mari decât oricare dintre parametri, respectiv indicele preþului de consum, care s-a cifrat la 43,32, ºi evoluþia cursului de schimb leu Ð dolar, care a fost de 83,19%.
În situaþia în care în formula aprobatã prin Hotãrârea Guvenului nr. 670 s-ar fi avut în vedere doar un parametru de ajustare, creºterea serviciilor telefonice de bazã ar fi fost mult mai micã.
Câteva concluzii la cele spuse mai înainte. Strategia de privatizare a Societãþii Naþionale a ROMTELECOM a fost fãcutã iniþial de cãtre Ministerul Comunicaþiilor ºi reluatã ulterior de cãtre F.P.S., cu care prilej au fost eliminate unele carenþe ºi omisiuni ale procedurilor legale ºi cu luarea în considerare a situaþiei existente pe piaþa financiarã la acea datã.
Ca urmare a licitaþiilor þinute, dintre toate firmele care iniþial ºi-au manifestat dorinþa de cumpãrare a ROMTELECOM-ului rãmâne câºtigãtoare firma greceascã O.T.E., care la 12 noiembrie 1998 semneazã contractul de cumpãrare, urmând sã plãteascã suma de 675 milioane dolari. Aºa cum am spus mai înainte, plata s-a fãcut la data de 30 decembrie în modul urmãtor: jumãtate din suma anunþatã mai sus a fost plata acþiunilor cumpãrate, cealaltã jumãtate reprezentând majorarea de capital.
Prin vânzare a fost acordat cumpãrãtorului, investitor strategic, 35% din pachetul total de acþiuni, dreptul de uzufruct asupra a 16% din pachetul de acþiuni, astfel încât acesta sã deþinã majoritatea de voturi în A.G.A., în adunãrile ordinare, implicit controlul managementului firmei.
Din datele puse la dispoziþia comisiei, referitoare la obiectivul anchetei, rezultã cã:
1. O.T.E. a respectat clauzele contractuale ºi obligaþiile prevãzute în licenþa Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ROMTELECOM în domeniile investiþiilor, al dezvoltãrii reþelei cu linii ºi posturi telefonice noi sau înlocuite, realizând o teledensitate de linii pe 100 de locuitori de 19,66%, faþã de o planificare de 18,3%, ºi o digitalizare de 49,46%, faþã de 49% planificat. Au fost realizate acordurile de interconectare, ”MobilromÒ, ”MobilfonÒ, ”TelemobilÒ, ”CosmoromÒ. De asemenea, s-au fãcut progrese în creºterea calitãþii serviciilor prestate, exprimate în deranjamente, ºi rata de finalizare a apelurilor, obligaþie pe anul 2000, 55%, realizat 54,7% pe semestrul I 2000.
În baza datelor primite de la F.P.S. ºi A.N.C.I. rezultã cã ROMTELECOM a îndeplinit clauzele contractuale în domeniul investiþiilor, cu excepþia numãrului de telefoane publice în localitãþi cu peste 1000 de locuitori, unde pot apãrea neîmpliniri din cauza licenþelor radio, pe care A.N.C.I. întârzie sã le punã la dispoziþie.
2. Din analiza rapoartelor primite la subcomisia noastrã, atât din partea F.P.S., cât ºi din aceea a ROMTELECOM, rezultã cã vânzãtorul, partea românã, a urmãrit în limitele contractului dintre F.P.S. ºi O.T.E. realizarea intereselor sale în derularea acestuia.
Informaþiile obþinute din alte surse sunt confirmate de rapoartele comitetului de urmãrire a acordului de servicii tehnice ºi ale comitetului de urmãrire a acordului acþionarilor, anexate la prezenta.
3. Cu privire la perceperea unui avans spre decontare s-a constatat cã ROMTELECOM, pe lângã tariful de instalare, solicitã persoanelor fizice plata a douã abonamente lunare, dintre care unul reprezintã un abonament constituit ca avans spre decontare, pentru care nu se plãteºte dobândã. Pentru persoanele juridice ROMTELECOM solicitã lunar un avans spre decontare, constituirea avansului spre decontare se face la valoare totalã a primei facturi emise, acesta nefiind purtãtor de dobândã.
Ulterior, cuantumul avansului spre decontare pentru persoanele juridice reprezintã media sumelor facturate în ultimele trei luni anterioare, luni pentru care acesta se calculeazã cum am spus. La baza acestor plãþi se aflã Ordinul ministrului comunicaþiilor nr. 122 din 21 mai 1998.
Apreciem ca fiind un rezultat al discuþiilor avute cu reprezentanþii ROMTELECOM faptul cã acesta nu mai percepe de la data de 1 aprilie plata abonamentului constituit ca avans spre decontare, la persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice se percepe un abonament la care se adaugã garanþia calculatã ca medie a sumelor facturate pe ultimele trei luni.
4. Prin contractul de privatizare O.T.E. se obligã sã respecte actele normative aprobate de Guvernul României cu privire la evoluþia tarifelor plãtite pentru convorbiri telefonice.
Precizãm cã în contractul încheiat cu F.P.S. ºi O.T.E. este prevãzutã eliminarea subvenþiilor încruciºate ºi o evoluþie preconizatã a tarifelor de la 0,029 dolari pe minut în 1999, pânã la 0,004 dolari pe minut în 2003.
De asemenea, în contractul de privatizare se indicã modul de calcul al tarifelor, pe baza aplicãrii unei formule convenite cu Guvernul României ºi acceptate de Oficiul Concurenþei, unde se specificã scoaterea de sub controlul acestuia a preþurilor practicate pentru convorbiri telefonice, control prevãzut anterior.
Formula de calcul a preþului impulsului telefonic conþine doi parametri ce pot fi luaþi în calcul: evoluþia raportului leu Ð dolar ºi indicele de ratã a inflaþiei, determinate pe baza indicelui preþului de consum. Alegerea unuia sau altuia din cei doi parametri este lãsatã la latitudinea ROMTELECOM-ului.
Faþã de observaþiile Oficiului Concurenþei referitoare la menþinerea unui singur parametru din cei doi, din formula sus amintitã, O.T.E. obiecteazã, referindu-se la clauzele contractului, ºi insistã sã se pãstreze structura formulei de calcul a preþului impulsului telefonic, ameninþând cu desfacerea contractului încheiat cu F.P.S. ºi pretenþii penalizatoare prevãzute prin contractul de vânzarecumpãrare. Precizãm cã O.T.E. nu exclude, totuºi, negocieri pe acest domeniu ºi cã în anul 2000 ROMTELECOM a mãrit tarifele la convorbirile telefonice în luna aprilie cu 17% ºi în iulie cu 8%. Astfel, prin existenþa unei legislaþii controversate s-a permis o creºtere necontrolatã a tarifelor pentru telefonia fixã. Deºi baza de calcul, Hotãrârea Guvernului nr. 670, face parte din contractul de privatizare, ea poate fi modificatã prin negociere cu partenerul grec, acesta exprimând disponibilitatea pentru acest lucru. Apreciem cã este necesar sã existe o singurã autoritate de reglementare, supraveghere, autorizare ºi control, dupã modelul folosit de Uniunea Europeanã.
Împãrþirea rãspunderilor în domeniu, între A.N.C.I., Inspectoratul General de Control al Calitãþii, Oficiul Concurenþei ºi Consiliul Concurenþei, a permis ca politica preþurilor sã nu fie fundamentatã pe costurile de utilizare pentru serviciile prestate.
Se recomandã ca A.N.C.I. sã devinã singura autoritate în domeniu, cu atribuþii ºi rãspunderi precizate în legislaþie, care sã exercite un real control, independent politic, asupra operatorilor existenþi pe piaþa comunicaþiilor.
A.N.C.I. trebuie sã aplice o politicã coerentã a preþurilor. De asemenea, A.N.C.I. trebuie sã poatã urmãri întrun proces transparent atât îndeplinirea sarcinilor
contractuale, cât ºi pregãtirea pentru liberalizarea totalã a serviciilor de telecomunicaþii de la sfârºitul anului 2002, cu vânzarea pachetului majoritar ROMTELECOM sau alte privatizãri în domeniu.