Stenogramă plen

1. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor (Proiectul de Hotãrâre care se referã numai la modificarea art. 176 din regulament).

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ºi importurilor de produse strategice. (Procedurã de urgenþã.)

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/2000 pentru modificarea art. 40 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul importurilor ºi exporturilor de produse stratetice.

4. Raportul Comisiei pentru industrii ºi servicii referitor la ancheta cu privire la Societatea Naþionalã de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuãrii ºi finanþãrii activitãþilor de cercetare-dezvoltare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã aferente suportului tehnic naþional pentru domeniul de energeticã nuclearã din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, precum ºi pentru aprobarea finanþãrii activitãþilor specifice cooperãrii internaþionale în domeniul de energeticã nuclearã. (Procedurã de urgenþã.)

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernul nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997 la Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modifiatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. (Procedurã de urgenþã.)

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A.. (Procedurã de urgenþã.)

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comer Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. Ñ ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998, a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999.

19. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Asistenþilor Medicali din România. (Lege organicã.)

20. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerþului. (Lege organicã.) 22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerþului.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a 4-a Ñ Reþeaua de localitãþi. (Lege organicã.)

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie socialã pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societãþii Naþionale a Cþilor Ferate Române.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/1999 pentru modificarea alin. 4 al art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru þigarete, produse din tutun ºi bãuturi alcoolice.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã. (Procedurã de urgenþã.)

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import. (Procedurã de urgenþã.)

29. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/1999 privind exceptarea de la plata taxei pe valoarea adãugatã pentru importul de substanþe active necesare la fabricarea de îngrãºãminte chimice ºi produse fitosanitare. (Procedurã de urgenþã.) 30. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale. (Procedurã de urgenþã.)

31. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale. (Procedurã de urgenþã.)

32. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/1999 pentru completarea alin. (1) al art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale. (Procedurã de urgenþã.)

33. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/1999 pentru modificarea lit. c) a art. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 17/1998 privind instituirea unor taxe pentru prestaþii vamale. (Procedurã de urgenþã.)

34. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1999 privind autorizarea Fondului Proprietãþii de Stat de a acorda un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 50 miliarde lei Societãþii Comerciale COMTIM Ñ S.A. Timiºoara. (Procedurã de urgenþã.)

35. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/1999 privind unele mãsuri pentru susþinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societãþii Comerciale ”TractorulÒ UTB Ñ S.A. Braºov. (Procedurã de urgenþã.)

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1999 pentru modificarea alin. 3 al art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiarvalutare. (Procedurã de urgenþã.)

37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/1999 privind sistemul de monitorizare a cheltuielilor de personal din bugetul de stat pe anul 1999. (Procedurã de urgenþã.) 38. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/1999 privind modul de finanþare a cheltuielilor pentru întreþinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietatea publicã a statului ºi pentru trecerea la turma de bazã a cabalinelor necesare pentru împrospãtarea acesteia. (Procedurã de urgenþã.)

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/1999 pentru modificarea art. 17 lit. B s) din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã. (Procedurã de urgenþã.)

40. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor. (Procedurã de urgenþã.)

41. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/1999 pentru modificarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor, în perioada 1998Ñ2000. (Procedurã de urgenþã.)

42. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, precum ºi de instalaþii pentru irigat din producþia internã. (Se dezbate o datã cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999 Ñ conform cererii Comisiei raportoare ºi deciziei Biroului permanentului din 27 septembrie 1999.)

43. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, precum ºi de instalaþii pentru irigat din producþia internã. (Procedurã de urgenþã.); Se dezbate o datã cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 Ñ conform cererii Comisiei raportoare ºi deciziei Biroului permanent din 27 septembrie 1999.)

44. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zonã de interes naþional a unui ansamblu din perimetrul central al Municipiului Bucureºti, incluzând Noul Centru Civic ºi Centrul Istoric, ºi stabilirea condiþiilor de realizare a investiþiilor pentru ansamblul urbanistic din aceastã zonã. (Continuarea dezbaterilor.)

45. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

46. Propunerea legislativã privind reglementarea situaþiei juridice ºi a administrãrii patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (modificarea ºi completarea DecretuluiÑlege nr. 150/1990. (Procedurã de urgenþã.)

47. Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.

1. Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe IonescuЪiºeºtiÒ.

2. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaþilor discutã procedura de urmat.)

de lucru în perioada 9 Ñ 13 octombrie 2000

**Ñ ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ñ orele 14,00Ñ16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 16,00Ñ18,30 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 18,30Ñ19,30 Ñ Expunerea oralã a întrebãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la întrebãrile adresate membrilor Guvernului**

- **Ñ orele 19,30Ñ20,00 Ñ Prezentarea pe scurt de cãtre deputaþi a interpelãrilor adresate membrilor Guvernului**

## **Marþi, 10 octombrie 2000**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 8,30Ñ9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor**

**Ñ orele 9,20Ñ13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ñ ora 11,30 Vot final privind:**

- **¥ Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silvicultu-**

## _ªedinþa a început la ora 9,00._

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi, joi, 5 octombrie 2000, a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 211, 132 fiind absenþi. Din aceºtia, 13 participã la alte acþiuni parlamentare, ºi anume, 8 membri ai Guvernului ºi 5 în misiuni în strãinãtate.

Cvorumul de lucru de astãzi este de 172 minus 13, adicã 159.

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã.

Rog al doilea secretar de ºedinþã sã coboare de pe la grup, de pe unde s-o afla. Domnul deputat Gazi Gherasim.

O sã încep cu ordinea de zi pentru sãptãmâna viitoare, care a fost difuzatã în proiect.

Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

## Adoptatã.

Programul de lucru de sãptãmâna viitoare a fost difuzat în proiect. Fac precizarea cã a fost corelat cu programul aprobat al Senatului pentru sãptãmâna viitoare, care prevede activitãþi parlamentare în Bucureºti doar pânã miercuri, inclusiv. Programul prevede: luni, activitate normalã de zi de luni; marþi, plen al Camerei Deputaþilor pânã la ora 16,00, ºi de la 16,00 la 19,00, ºedinþe în comisiile permanente ale Camerei Ñ evident, pauza de prânz este prevãzutã în program Ñ iar miercuri este ºedinþã în plen a Camerei Deputaþilor, de la 8,30 pânã la 16,30, cu pauza de prânz, ºedinþa Biroului permanent al Camerei având loc în aceastã pauzã.

Practic, joi, vineri, sâmbãtã ºi duminicã, în perioada asta electoralã, vor fi activitãþi în teritoriu.

Dacã sunt observaþii la acest program? Nu sunt.

**rii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu ªiºeºtiÒ**

- **Ñ orele 14,00Ñ16,00 Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 16,00Ñ19,00 ACTIVITATEA ÎN COMISIILE PERMANENTE Avizarea unor proiecte de lege ºi propuneri legislative; documentare ºi soluþionarea unor probleme repartizate comisiilor**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 8,30Ñ13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ñ ora 13,00 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ñ orele 14,00Ñ16,30 Ñ Continuarea dezbaterilor în plen asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate.

Onoraþi colegi,

O sã intrãm în ordinea de zi, ºi anume, cu un proiect de Hotãrâre privind instituirea Comisiei parlamentare speciale pentru verificarea îndeplinirii de cãtre Ministerul de Interne a obligaþiilor legale privind întocmirea listelor electorale permanente ºi a cãrþilor de alegãtor, precum ºi distribuirea cãrþilor de alegãtor.

Aceastã comisie a fost discutatã ieri la Birourile reunite ale celor douã Camere, ºi, pentru o serie de detalii, dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar, care va prezenta ºi cele discutate acolo ºi proiectul de hotãrâre pe care l-au propus pentru aprobare Birourile permanente, ieri, celor douã Camere.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ministrul de interne a adresat Biroului permanent al Camerei Deputaþilor ºi Biroului permanent al Senatului o scrisoare prin care, în virtutea competenþelor legale ce i-au fost stabilite prin ordonanþele de modificare a Legii alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale, prin care Ministerului de Interne i s-a dat în competenþã întocmirea listelor electorale permanente, întocmirea cãrþilor de alegãtor ºi distribuirea acestora, pentru a asigura transparenþa în aceastã activitate ºi a înlãtura orice suspiciuni, a propus instituirea unei comisii parlamentare care sã supravegheze aceste activitãþi.

În urma discuþiilor care au fost purtate în cele douã Birouri, s-a ajuns la concluzia cã propunerea este corectã, ea a fost însuºitã de cãtre toþi membrii Birourilor permanente, ºi s-a decis sã se întocmeascã un proiect de hotãrâre prin care sã se instituie aceastã comisie.

S-a avut în vedere ca în componenþa comisiei sã intre câte un deputat ºi un senator din partea fiecãrui grup parlamentar ºi, totodatã, s-a instituit obligaþia pentru comi- sie ca ea sã sesizeze de îndatã Birourile permanente ale celor douã Camere în legãturã cu orice constatãri pe care le observã pe parcursul activitãþii sale.

Întrucât cele douã Camere nu s-au putut reuni astãzi ca sã discute aceastã hotãrâre, s-a apreciat cã nu se poate aºtepta pânã pe data de 18 octombrie, când a fost stabilitã ºedinþa comunã a celor douã Camere pentru a analiza, printre altele, ºi raportul premierului cu privire la starea naþiunii la zece luni de la guvernare, s-a decis ca hotãrârea sã fie dezbãtutã separat în fiecare Camerã, având acelaºi text, ºi sigur cã, fiind redactat în comun, probabil cã nu se vor face amendamente. Este o hotãrâre tehnicã, astfel încât proiectul sã fie adoptat atât la Camerã, cât ºi la Senat ºi sã intre în vigoare imediat dupã publicarea lui în ”Monitorul OficialÒ.

Va trebui ca, în cadrul dezbaterilor de astãzi, fiecare grup din Camera Deputaþilor sã-ºi desemneze un membru care sã intre în componenþa acestei comisii.

Deci, la Camera Deputaþilor, cunoaºteþi cã sunt cele opt grupuri. Ar urma ca fiecare grup sã-ºi desemneze reprezentantul, iar apoi comisia sã-ºi desfãºoare activitatea pe baza unui regulament propriu. Vã mulþumesc.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

## Onoraþi colegi,

Deci acestea sunt discuþiile care au avut loc ºi hotãrârea pe care o propune cele douã Birouri permanente spre aprobare celor douã Camere. Textul a fost ºi el proplus ieri, s-au fãcut câteva amendamente la Birourile reunite de ieri dimineaþã, aºa cã o sã trecem la adoptarea acestei hotãrâri, însã pânã la adoptarea ei aº dori ca Grupurile P.N.Þ.C.D., U.S.D.-P.D., P.U.N.R. ºi Grupul minoritãþilor sã ne comunice numele deputaþilor respectivi, reprezentanþi ai acestor grupuri, care vor fi membri ai acestei comisii. Au propus pânã acum doar Grupurile P.D.S.R., P.N.L., U.D.M.R. ºi P.R.M.

O sã rog, pânã la terminarea dezbaterii, ca celelalte grupuri sã ne transmitã membrii pentru aceste grupuri. Onoraþi colegi,

Vom începe cu titlul hotãrârii: ”Hotãrâre privind instituirea Comisiei parlamentare speciale pentru verificarea îndeplinirii de cãtre Ministerul de Interne a obligaþiilor legale privind întocmirea listelor electorale permanente ºi a cãrþilor de alegãtor, precum ºi distribuirea cãrþilor de alegãtorÒ.

Fac precizarea cã aceastã comisie este fãcutã la cererea domnului ministru Dudu Ionescu.

Titlul hotãrârii. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptat.

Art. 1. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat.

Art. 2. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptat, fãrã nici un vot împotrivã, fãrã nici o abþinere.

Art. 3. Intervenþii. Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptat în unanimitate. Art. 4. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 5. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

V-aº supune spre aprobare textul intergral, dar mai avem anexa aceasta cu propunerile grupurilor. Grupul P.D.S.R. l-a propus pe domnul deputat Ovidiu Cameliu Petrescu; Grupul P.N.Þ.C.D. nu a propus pe nimeni ºi aº dori sã ni se comunice numele de la Grupul P.N.Þ.C.D. Aveþi un lider de grup, pe cineva? Deci, informarea trebuiau s-o facã membrii dumneavoastrã din Biroul permanent. Eu nu ºtiu cum nu a ajuns.

**:**

Noi o sã-i sesizãm ºi o sã venim cu propunerile.

Da, dar trebuie fãcutã astãzi treaba asta, cã n-are nici un rost comisia aceasta sã înceapã sã activeze peste nu ºtiu cât timp.

Da. Vã rog, într-o orã, este ora 9,00. Pânã în ora 10,00, o sã vã rog sã rezolvaþi aceastã problemã.

Grupul U.S.D.-P.D. O sã vã rog, domnule Popescu, sã daþi telefon la grup ºi sã ni se comunice numele deputatului pentru comisie.

De la Grupul P.N.L. a fost propus domnul deputat Carol-Emil Kovacs; de la Grupul U.D.M.R., domnul deputat Vaida Francisc-Atila; de la Grupul P.R.M., domnul deputat Dumitru Bãlãeþ; de la Grupul P.U.N.R., vã rog sã luaþi legãtura cu liderul de grup, cu preºedintele dumneavoastrã, ºi pânã la ora 10,00 sã-mi comunicaþi numele deputatului dumneavoastrã în aceastã comisie. Da? Da.

De la minoritãþi... vã rog sã daþi, tot aºa, telefon la Grupul minoritãþilor, sã vorbiþi cu liderul grupului ºi sã încercãm sã rezolvãm aceastã chestiune pânã la ora 10,00.

Deci, restanþieri: P.N.Þ.C.D., U.S.D.-P.D., P.U.N.R. ºi minoritãþi.

Vã supun spre aprobare hotãrârea, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Este adoptatã în unanimitate. Urmeazã ca grupurile menþionate sã-ºi desemneze candidaþii în aceastã comisie.

Trecem la o altã comisie, ºi anume, raportul Comisiei pentru industrii ºi servicii referitor la ancheta cu privire la Societatea Naþionalã de Telecomunicaþii ROMTELECOM.

Aºa cum ºtiþi, aceastã comisie a însãrcinat o subcomisie ºi aceastã subcomisie a fãcut un raport ºi un proiect de hotãrâre legate de ROMTELECOM ºi de privatizarea acestei societãþi.

Din partea subcomisiei, cine doreºte sã ia cuvântul? Domnul deputat Barbu Piþigoi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ca urmare a Hotãrârii Camerei Deputaþilor s-a încuviinþat Comisiei pentru industrii ºi servicii sã porneascã o anchetã cu privire la Societatea Naþionalã de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A., cu urmãtoarele probleme:

1. Modul de respectare a clauzelor contractului de vânzare de acþiuni ROMTELECOM cãtre O.T.E. Grecia;

2. Modul în care Fondul Proprietãþii de Stat se implicã în protejarea pãrþii române;

3. Legalitatea aplicãrii de cãtre ROMTELECOM a plãþii cãtre beneficiar a unei sume în avans;

4. Modul în care ROMTELECOM a respectat formula tarifarã stabilitã prin Hotãrârea Guvernului nr. 670/1998.

Comisia aprobatã de plenul Camerei a fost nominalizatã din urmãtorii deputaþi: Sassu Alexandru, P.D.; Piþigoi Barbu, P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist; Gheorghiof Titu-Niculae, P.N.L.; Moucha Romulus, P.D.S.R.; Bivolaru Ioan, P.D.S.R.; ªtefãnoiu Luca, P.R.M., ºi R‡duly R—bert, U.D.M.R.

În scopul desfãºurãrii anchetei, comisia a solicitat organelor abilitate ale statului ºi reprezentanþilor acestora, persoane fizice, materiale care sã conducã la o analizã concretã a problemelor expuse.

Aceste materiale se aflã în dosarul nr.1, anexat la raport, cu corespondenþa comisiei, al cãrei cuprins este prevãzut la început, ºi în dosarul nr.2, anexa 2, care cuprinde legislatura aferentã, ºi pot fi consultate la sediul comisiei.

O parte din membrii comisiei, din motive neidentificate, nu au contribuit activ la desfãºurarea acestei anchete.

Privatizarea ROMTELECOM s-a realizat în douã etape. În etapa I, drepturile acþionarului au fost exercitate de Ministerul Comunicaþiilor. S.N.T. ROMTELECOM Ñ S.A. a fost înfiinþatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 673/1997 prin reorganizarea fostei regii autonome ROMTELECOM. În faza iniþialã, ºi conform legislaþiei din acea perioadã, rolul de acþionar a fost exercitat de cãtre Ministerul Comunicaþiilor.

Ministerul Comunicaþiilor a organizat, în vara anului 1997, o licitaþie pentru asigurarea serviciilor de specialitate în procesul de privatizare, înaine de transformarea regiei în societate naþionalã. Licitaþia a fost câºtigatã de un consorþiu de firme coordonat de ”Goldman Sachs InternationalÒ. În august 1998, Ministerul Comunicaþiilor ºi ROMTELECOM au încheiat contract de consultanþã cu consorþiul respectiv.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor? Fac precizarea cã existã o serie de colegi care au avut opinii separate.

Doamna deputat Hildegard Puwak. O întrebare. Vã rog. La microfon? Poftim? Dupã care domnul deputat Moucha.

Aveþi cuvântul, doamna deputat Puwak. O secundã numai...

Rog Grupul P.U.N.R. sã-ºi desemneze membrul în Comisia parlamentarã specialã pentru cãrþile de alegãtor ºi listele electorale.

Vã rog sã verificaþi ºi sã îmi transmiteþi numele, sã pot sã anunþ lista tuturor, în plen.

Am transmis!

Mã scuzaþi, doamnã, aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã întrebãri. În raportul comisiei, în partea de concluzii, se face urmãtoarea afirmaþie: ”Astfel, prin existenþa unei legislaþii controversate s-a permis o creºtere necontrolatã a tarifelor pentru telefonia fixãÒ. Leg aceastã afirmaþie de ceea ce este menþionat în anexa 3, în partea finalã, în care subcomisia care a analizat aceastã problemã, a privatizãrii ROMTELECOMului, a solicitat, la sfârºitul anului 1999, justificarea sumei de 150 de miliarde lei, obþinuþi de ROMTELECOM de la clienþii sãi prin majorarea preþurilor percepute abonatului, prin aplicarea formulei tarifare aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 670 din 1998. Nu am gãsit în prezentarea fãcutã de domnul preºedinte Piþigoi aceastã justificare. Existã sau nu existã o justificare la acest moment?

A doua întrebare se referã la afirmaþia din aceeaºi anexã nr. 3 care este legatã de un drept, pe care Consiliul de administraþie îl are, în legãturã cu crearea unor locuri de muncã în Grecia ºi de transferuri de bunuri cãtre aceastã þarã, pentru care Consiliul de administraþie are mandat sã controleze numai sume peste un anumit plafon.

Tot aceastã anexã face ºi o trimitere la disponibilizarea personalului în cadrul ROMTELECOM, în finalul acestei anexe.

Întrebãrile: câte locuri de muncã se creeazã sau sunt prevãzute a se crea în România ca urmare a acestei privatizãri, în condiþiile în care dotarea este aºa cum este, ºi, în al doilea rând, la cât se ridicã acest plafon despre care se face vorbire în aceastã anexã 3.

Vã mulþumesc.

Eu nu ºtiu cine trebuie sã vã rãspundã. Deocamdatã îi dau cuvântul domnului deputat Moucha, care este unul dintre membrii acestei subcomisii, care a avut o opinie separatã.

Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În calitate de membru al acestei comisii am avut o opinie separatã pe care doresc sã v-o prezint foarte pe scurt ºi în plus sã fac, desigur, ºi niºte comentarii.

În prima parte a opiniei separate am subliniat faptul cã nu pun problema privatizãrii, ca act în sine, sub semnul întrebãrii, în cazul în care o privatizare este transparentã, o privatizare este în folosul ambelor pãrþi, este, dacã vreþi, o privatizare corectã.

Pun, însã, problema ºi voi dezvolta imediat aceastã temã asupra modului în care organele abilitate ale statului au pregãtit aceastã privatizare. ªi din cele 4 puncte pe care le-a avut comisia noastrã de anchetã, aº dori sã vã reþin atenþia cu acela al aplicãrii tarifelor telefonice, deoarece este un punct cu impact economic ºi, într-un fel, social asupra unui foarte mare numãr de utilizatori.

Amintesc, în acest sens, o serie de acþiuni care au avut loc înaintea privatizãrii ºi care eu personal consider cã pot fi puse sub semnul întrebãrii, din punct de vedere al pãstrãrii intereselor cetãþeanului român, cetãþean român ca persoanã fizicã sau cetãþean român ca persoanã juridicã.

Voi sublinia cã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 7 din 30 martie 1998 s-a stabilit cã tarifele telefonice sunt supuse controlului Oficiului Concurenþei. ªase luni mai târziu, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 25 din 30 septembrie, se scot tarifele de sub controlul Oficiului Concurenþei, iar în aceeaºi zi, printr-o Hotãrâre de Guvern, nr. 670, se stabileºte cã îºi poate ajusta singur tarifele ºi se stabilesc ca variabile în formula de calcul fie dolarul, raportul leu Ð dolar, fie rata inflaþiei.

O lunã ºi jumãtate mai târziu, printr-o altã Hotãrâre de Guvern, aceea nr. 793 din 12 noiembrie, se stabileºte cã parametrul variabil ”XÒ definit în formulã este de plus 5%.

Doresc sã subliniez faptul cã în foarte multe þãri europene se folosesc asemenea formule dar, în nici una din ele, acest ”XÒ nu este cu plus, ci este cu minus, 3%, 5%.

Toate aceste acte, toate aceste acþiuni, dacã vreþi, se regãsesc într-o prevedere contractualã care spune cã modificarea formulei de cãtre orice alt Guvern, ulterior semnãrii contractului de privatizare, poate duce la penalizãri, egale, practic, cu suma care a fost plãtitã de cãtre partener, plãtite de cãtre statul român.

Domnul deputat R—bert R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Permiteþi-mi sã iau cuvântul, doamnelor ºi domnilor, în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., grup parlamentar pe care l-am reprezentat în aceastã comisie de anchetã a Camerei Deputaþilor.

În baza hotãrârii prin care Comisia noastrã pentru industrii ºi servicii a fost mandatatã pentru pornirea acestei anchete am încercat sã elucidãm patru aspecte cu privire la activitatea Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A. Pe de o parte, modul de respectare a clauzelor contractului de vânzare de acþiuni ROMTELECOM cãtre O.T.E. Ñ Grecia; pe de altã parte, modul în care Fondul Proprietãþii de Stat se implicã în protejarea pãrþii române; în al treilea rând, legalitatea aplicãrii de cãtre ROMTELECOM a plãþii, de cãtre beneficiari, a unei sume în avans; în al patrulea rând, ºi ultimul, modul în care ROMTELECOM a respectat formula tarifarã stabilitã prin Hotãrârea de Guvern nr. 670/1998.

De la bun început, vreau sã precizez un lucru care mie mi se pare fundamental. Din pãcate, ancheta comisiei noastre s-a referit doar la situaþia telecomunicaþiilor din România, la situaþia Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A. N-am reuºit ca prin acest raport sã avem o privire ºi în exterior, spre Europa. Nu o privire, sã spun aºa, subiectivã, ci o privire care sã ne permitã sã punem lângã situaþia pe care am constatat-o vizavi de ROMTELECOM ºi de serviciile de telecomunicaþii un paralelism cu situaþia europeanã, cel puþin în anumite momente, puncte fundamentale, cum ar fi, de exemplu, formula tarifarã. Noi vorbim, ºi vorbim în cunoºtinþã de cauzã, despre faptul cã, într-adevãr, formula tarifarã în foarte multe þãri din Europa este diferitã. Nu un pic diferitã, ci este fundamental diferitã faþã de formula tarifarã de la noi, din România. Dar, de aici, putem sã pornim discuþii interminabile asupra situaþiei diferite în care se aflã sau s-a aflat în momentul privatizãrii infrastructura de telecomunicaþii din România ºi cea în care se aflã infrastructura de telecomunicaþii în þãrile europene.

În altã ordine de idei, privind modul în care ROMTELECOM a respectat formula tarifarã stabilitã de Guvern, am putut constata cã dânºii au respectat aceastã formulã tarifarã. Mai mult, au fost, putem sã spunem, la un moment dat, chiar de bunã-credinþã, pentru cã modalitatea în care hotãrârea de Guvern respectivã stabileºte posibilitatea, pentru dumnealor, de a opta pentru o limitare sau alta a creºterii tarifului pentru prestaþiile de telecomunicaþii le creeazã posibilitatea ca, întotdeauna, sã aleagã, din douã limitãri, pe cea maximã. Dânºii s-au rezumat la a alege întotdeauna o singurã cale, o singurã limitã, indiferent dacã cealaltã a fost mai mare sau mai micã.

Cine mai are opinii separate sau doreºte sã ia cuvântul, din partea grupurilor? Domnul deputat Leonãchescu. Aveþi cuvântul, din partea Grupul parlamentar al P.R.M.

Dar, înainte sã vã dau cuvântul, sã închid formal o chestiune. Grupurile parlamentare din Camera Deputaþilor au propus pentru comisia parlamentarã specialã, pe care am aprobat-o anterior, o serie de deputaþi. Am sã repet toatã lista: Grupul parlamentar al P.D.S.R. Ð pe domnul deputat Ovidiu Cameliu Petrescu; Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. Ð pe domnul deputat Gavril Dejeu; Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D. Ð pe domnul deputat Liviu Negoiþã; Grupul parlamentar al P.N.L. Ð pe domnul deputat Carol-Emil Kovacs; Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ð pe domnul deputat Vaida Francisc-Atila; Grupul parlamentar al P.R.M. Ð pe domnul deputat Dumitru Bãlãeþ; Grupul parlamentar al P.U.N.R. Ð pe domnul deputat Nicolae Ionescu ºi Grupul parlamentar al minoritãþilor

naþionale Ð pe domnul deputat Iosif Paneº. Deci, cu aceasta, primul punct de pe ordinea de zi Ð Comisia specialã pentru listele de alegãtor ºi cãrþile de alegãtor, partea Camerei Deputaþilor, este încheiatã.

Mã scuzaþi cã v-am întrerupt, aveþi cuvântul, domnule deputat Leonãchescu!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

Am ascultat atent materialul prezentat de comisie ºi mi-am pus de la bun început întrebarea dacã fondul problemei a primit un rãspuns bun sau nu, prin operaþia în sine, precum ºi prin raport. Iatã, spre exemplu, problema fundamentalã pe care ar fi trebuit sã o soluþionãm este aceasta: era nevoie de o privatizare într-un domeniu atât de important pentru þarã cum este informaþia? Trebuia ca structura ºi toate sistemele care o deservesc, ºi care se referã la informaþie, sã intre pe o filierã particularã, dacã vreþi, de stat Ð O.T.E.? Trebuia sã dãm noi din mânã informaþia privind toate sistemele þãrii ºi toate fluxurile din þarã în exterior? Este aceasta o privatizare?

Punctul nostru de vedere este cã în domeniul informaþiei Ð frontul de luptã numãrul unu în lumea modernã Ñ statul trebuia sã rãmânã operantul numãrul unu, cã nu se impunea o privatizare totalã în acest domeniu. Va trebui sã gândim în perspectiva viitorului dacã dãm informaþia pe mâna oricui sau nu.

Bun, s-a fãcut operaþia, care nu seamãnã a privatizare, ci a cedare cãtre o firmã de stat, din alt stat, ºi efectele nu au întârziat sã se vadã. Vechiul sistem avea un aparat administrativ redus: un director, câþiva subdirectori; acum avem peste 60 de directori, dintre care peste 30 sunt strãini ºi primesc salarii de zeci de mii de dolari pe lunã! O umflare extraordinarã a sectorului managerial, evident, care, în majoritate, nu mai este în mâna þãrii... pe care o susþine contribuabilul român!

Au apãrut în provincie sedii luxoase ale ROMTELECOM-ului, splendide sedii în marmurã albã ºi neagrã, pe o sãrãcie generalã. Aceastã manifestare sunã ca o sfidare! Am putea spune cã este sfidarea mileniului urmãtor, dar în România sãrãcitã de astãzi a-þi permite aºa ceva înseamnã sã condamni marea masã la o sãrãcie ºi mai profundã!

De altfel, asta s-a vãzut cã se regãseºte ºi în nivelul tarifelor, când, pentru prima datã, au apãrut tarife în avans. Omul plãteºte, înainte, o sumã pentru servicii pe care s-ar putea sã nu le primeascã... Nu este, se pare, cel puþin la secþiunea de astãzi a analizei, ceea ce ne-am dorit!

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Cine mai doreºte sã ia cuvântul? Domnule deputat Bivolaru, aþi avut o opinie separatã, luaþi cuvântul?

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Mi-am exprimat-o în scris.

Aþi prezentat-o dumneavoastrã? ªtiu cã era semnatã de dumneavoastrã, amândoi.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare dacã mai sunt intervenþii? Nu.

Fac precizarea cã ºi domnul deputat Titu Gheorghiof are o opinie separatã, dânsul, însã, nu este aici, ca sã ºi-o susþinã.

Am urmãtoarea rugãminte, au fost douã întrebãri pe care le-a pus doamna deputat Puwak, o sã-l rog pe preºedintele acestei subcomisii, mandatate de Comisia pentru industrii ºi servicii, sã rãspundã.

N-am înþeles întrebarea.

## N-aþi fost atenþi!

Doamnã, vã rog sã repetaþi întrebãrile, ca sã poatã dânºii sã vã rãspundã! Cu toate cã, din câte am înþeles eu, altcineva ar fi trebuit sã vã rãspundã, dar aceasta este altã problemã...

Poate îmi rãspunde reprezentantul F.P.S.-ului?

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Mã surprinde cum preºedintele unei asemenea comisii, care a lucrat mai multe luni, nu înþelege aceste întrebãri, care sunt foarte simple... Pot sã le rãstãlmãcesc pentru dumneavoastrã, domnule preºedinte, în urmãtoarea manierã.

Dacã pentru actualul acþionar majoritar se prevede posibilitatea creãrii de locuri de muncã în Grecia ºi transfer de bunuri din România cãtre Grecia, vã rog sã-mi explicaþi dacã, urmare acestei privatizãri, în România se creeazã locuri de muncã. Pentru cã în aceastã anexã se fac referiri la disponibilizãri ale personalului din ROMTE-

LECOM. Ceea ce nu pot înþelege este cum într-o altã þarã se creeazã locuri de muncã ºi în þara care a privatizat ºi a sperat ca aceastã privatizare sã fie eficientã, se disponibilizeazã personal? Acum este clar? Da. Vã mulþumesc.

A doua întrebare este legatã de afirmaþiile care s-au fãcut în concluziile din raport ºi care spun, dumneavoastrã spuneþi ºi v-aþi asumat în calitate de preºedinte, aceastã concluzie: ”Existenþa unei legislaþii controversate, care a permis o creºtere necontrolatã a tarifelor pentru telefonia fixãÒ. Am înþeles cã din aceastã creºtere necontrolatã ROMTELECOM ºi-a însuºit o sumã de 150 de miliarde de lei! Existã o justificare pentru aceastã sumã ce s-a fãcut sau, pur ºi simplu, intrã în aceeaºi categorie de transfer din România în Grecia, în baza nu ºtiu cãror înþelegeri contractuale sau personale, sau particulare între, mã rog, cei care gestioneazã astãzi ROMTELECOM-ul?

Deci acestea au fost întrebãrile mele, legate de crearea locurilor de muncã ºi de plafonul peste care consiliul de administraþie are mandat sã aprobe acest transfer de bunuri. Pentru cã s-ar putea ca managerul general sã dispunã în totalitate de acest drept de a aproba transfer de bunuri din România cãtre Grecia.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Vã mulþumesc. Înainte sã vã dea rãspunsul domnul deputat Piþigoi, o sã rog, dacã e un reprezentant de la F.P.S. aici, sã vã dea dânsul rãspunsul.

O sã vã rog sã poftiþi la microfon, sã vã prezentaþi pentru stenogramã: nume, prenume, funcþie în instituþie. Vã rog, poftiþi la microfon! ªi sã rãspundeþi acestor întrebãri pe care le-a pus doamna deputat Hildegard Puwak!

Dupã care o sã-i dau cuvântul domnului deputat Piþigoi. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Vasile Ruginã Ñ** _consilier al preºedintelui Consiliului de administraþie al Fondului Proprietãþii de Stat:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor, domnilor deputaþi,

Vasile Ruginã este numele meu, sunt consilier al preºedintelui Consiliului de administraþie al Fondului Proprietãþii de Stat. Voi încerca sã rãspund întrebãrilor puse de doamna deputat Puwak, încercând sã-mi depãºesc emoþiile inerente prezenþei mele, în premierã, în faþa dumneavoastrã.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Când aþi semnat contractul, nu aþi avut emoþii?

Mai sunt ºi alte întrebãri?

Alte întrebãri, deocamdatã, nu sunt. Rãspundeþi numai întrebãrilor care s-au pus! În Parlament nu se discutã direct cu sala, deci, cine doreºte sã punã o întrebare, cere cuvântul, o pune de la microfon, dupã care persoana abilitatã rãspunde, în cazul în care, procedural, acest lucru este posibil.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Vasile Ruginã:**

## Mulþumesc.

Referitor la acel punct din anexa nr. 3 la raport, privind crearea de locuri de muncã în Grecia prin privatizarea ROMTELECOM, ceea ce aº vrea sã spun, în primul rând, este faptul cã în contractul de privatizare nu se fac referiri, de nici o culoare, la crearea de locuri de muncã în Grecia... ºi nici în România. Se fac referiri calitative privind eforturile de creºtere a nivelului tehnic al ROMTELECOM ºi de introducere a automatizãrilor, de creºtere a gradului de digitalizare. ªi în ROMTELECOM, ca peste tot în lume, de regulã, creºterea automatizãrilor are drept efect o anumitã reducere a personalului angajat. În acest context, au avut loc, evident, unele discuþii între managerii ROMTELECOM ºi reprezentanþii sindicatelor din ROMTELECOM, care au arãtat cã, în contextul situaþiei existente pe piaþa forþei de muncã în România, disponibilizãrile de salariaþi ROMTELECOM pot avea niºte efecte extrem, extrem de negative pentru soarta unor salariaþi care au muncit, de foarte multe ori, în ROMTELECOM o viaþã, ºi-au dedicat întreaga lor forþã de muncã, de multe ori cu pasiune, acestei societãþi. În acest context, a fost abordatã Ð repet, între managerii ROMTELECOM, pe de o parte, ºi reprezentanþii sindicatelor, pe de altã parte Ð posibilitatea ca, în mãsura în care este posibil, parþial cel puþin, unii reprezentanþi disponibilizaþi... sau O.T.E., partenerii greci de la conducerea ROMTELECOM, sã faciliteze unele angajãri ale persoanelor disponibilizate în Grecia. A contribuit foarte mult la aceastã solicitare din partea sindicatelor faptul cã în deceniile trecute, dar relativ apropiate, foarte mulþi dintre actualii salariaþi ai ROMTELECOM au lucrat efectiv Ð deci în anii Õ70, chiar începutul anilor Õ80 Ð în Grecia, ca angajaþi ai acestei companii, în mod oficial, în mod legal. De aici a apãrut ºi solicitarea dumnealor: ”Noi deja am lucrat în Õ70, deci cunoaºtem cumva sistemul grecesc ºi, dacã existã posibilitatea, am putea lucra acoloÒ.

Deci în acest context s-au purtat discuþiile, ºi nu în contextul cã ROMTELECOM-ul va crea locuri de muncã în Grecia. Deci rog ca în acest sens sã fie interpretatã acea frazã din anexa 3.

**:**

ªtie cineva din F.P.S. chestiunea aceasta?

## **Domnul Vasile Ruginã:**

În F.P.S. existã, sunt la birou, dar nu le-am adus la mine; n-am ºtiut cã se vor pune astfel de întrebãri.

Ceea ce pot sã vã spun este cã, tocmai pentru a preîntâmpina ºi pentru a avea un control, F.P.S.-ul având reprezentanþi în Consiliul de administraþie, contractele de peste 20 de milioane de dolari se aprobã în Consiliul de administraþie.

**Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan**

**:** 15 milioane unde?

Nivelul de 15 milioane se aprobã la nivelul consiliului director al companiei, din consiliul director fãcând parte directorul general, pe de o parte, ºi cei 8 directori executivi, pe de altã parte; între 10 ºi 20 de milioane.

În ceea ce priveºte cea de-a doua întrebare: justificarea sumei de 150 de miliarde de lei obþinuþi de ROMTELECOM de la clienþii sãi, vã rog sã mã credeþi cã nu mi-e foarte clar la ce se referã întrebarea. Este vorba de justificarea încasãrii sumei de 150 de miliarde de lei sau este vorba de justificarea modului în care au fost cheltuite aceste 150 de miliarde de lei?

Dacã este vorba de justificarea modului în care au fost încasate cele 150 de miliarde de lei, trebuie spus urmãtorul lucru: cele 150 de miliarde de lei au fost încasate pe baza unor tarife care au fost aprobate, care sunt legiferate prin niºte hotãrâri de Guvern.

În faþa dumneavoastrã, acum, sunt eu, care trebuie sã dau rãspunsuri din partea Fondului Proprietãþii de Stat. Preºedintele Consiliului de administraþie al Fondului Proprietãþii de Stat a semnat contractul de privatizare al ROMTELECOM pe data de 12 noiembrie 1998 ºi, pe de altã parte, iarãºi, trebuie spus faptul cã în acest moment F.P.S.-ul reprezintã statul în calitate de acþionar.

Trebuie însã la fel de clar spus cã Ñ ºi în aceastã privinþã m-am bucurat sã aud unele opinii în acest sens Ñ faptul cã privatizarea ROMTELECOM ºi desfãºurarea activitãþii sale, inclusiv în ceea ce priveºte tarifele, se face în conformitate cu o anumitã legislaþie care nu a fost iniþiatã, la care F.P.S.-ul nu a avut nici cea mai micã contribuþie. Toate hotãrârile de Guvern, ordonanþele de urgenþã care au fost trecute în raportul comisiei ºi la care au fost fãcute referiri, pentru noi au constituit un dat, un act normativ-legislativ pe care a trebuit sã-l respectãm. F.P.S.-ul nu are drept de iniþiativã legislativã, nu avizeazã. Ele nu au fost iniþiate de cãtre noi, ele nu au fost vizate de cãtre noi, dar trebuie spus în acelaºi timp cã privatizarea ROMTELECOM-ului s-a fãcut pe baza legislaþiei existente, inclusiv a acelor ani.

În acest context, F.P.S.-ul vã roagã pe dumneavoastrã, în calitate de Parlament, celelalte organe abilitate sã emitã acte normative, sã ne sprijine prin acte normative. O astfel de propunere este fãcutã în particular ºi în notã Ñ ca prin actele legislative, prin actele normative sã ne sprijine în exercitarea drepturilor noastre de acþionar ºi, în particular, sã ne sprijine în apãrarea intereselor statului român.

Da, vã mulþumesc. Domnul deputat Sorin Pantiº.

## **Domnul Sorin Pantiº:**

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº vrea sã aduc câteva precizãri în primul rând rãspunzând întrebãrilor doamnei deputat Puwak.

În perioada 1997 Ð 1998 în ROMTELECOM s-au disponibilizat 6000 de persoane, urmare a unei înþelegeri, urmare a unui protocol chiar între mine ºi sindicatul din ROMTELECOM. Aceastã disponibilizare s-a fãcut, dupã cum aþi putut sã vedeþi, fãrã sã existe nici cea mai micã problemã socialã în ROMTELECOM.

Aceastã disponibilizare a fost un proces normal ºi este un proces care trebuie sã continue, pentru cã în acest moment, din punct de vedere al raporturilor între numãrul de linii pe salariaþi în România ºi numãrul de linii pe salariaþi la alþi operatori, discrepanþele sunt foarte mari. Dacã acum existã 70 Ð 72 de linii telefonice la un angajat în ROMTELECOM, în mod normal trebuie sã se ajungã la 150 Ð 250 de linii pe angajat. De ce? În primul rând, pentru cã 30% din forþa de muncã în ROMTELECOM este în zona ruralã, pentru a se asigura serviciul 24 de ore din 24 în zona ruralã. Pentru acest lucru este nevoie de 5 salariaþi. În momentul în care se automatizeazã, în momentul în care se digitalizeazã reþeaua în zona ruralã, va exista maximum un salariat în fiecare comunã. În consecinþã, acest proces este un proces normal.

Acest proces de disponibilizare a salariaþilor din ROMTELECOM a fost foarte accentuat în perioada Õ97 Ð Õ98, repet, la înþelegere cu sindicatele din ROMTELECOM. ªi am fãcut acest lucru tocmai pentru ca, dupã privatizare, sã nu existe aceste probleme sociale de disponibilizãri masive. ªi acest proces de disponibilizare a continuat tot ca o înþelegere între Consiliul de administraþie, inclusiv A.N.C.I., ºi sindicatele din ROMTELECOM.

Acea problemã cu angajãrile în Grecia a venit urmare unor discuþii declanºate de cãtre sindicatele din ROMTE-

LECOM, ei ºtiind cã în Grecia mai existã încã, dar foarte puþine, centrale de tip Pentaconta, centrale care, dupã cum arãta ºi domnul director puþin mai devreme, unele dintre ele au fost chiar instalate de cãtre specialiºti români ºi sã se poatã miºca, eventual, o parte foarte micã din personalul disponibilizat, ºi acolo ºi mie mi se pare chiar o realizare deosebitã în acest contract, urmare ºi a ceea ce sindicatele au susþinut.

**:**

Cine a fãcut formula?

Formula este o formulã pe care a fãcut-o Ministerul Comunicaþiilor, dar nu este nãscocitã de Ministerul Comunicaþiilor; este o formulã internaþionalã privind stabilirea tarifelor, o formulã care permite ca pânã în anul 2003 sã se ajungã la 3,5 Ð 4 cenþi pe minut în local în perioada de trafic maxim. Este un tarif obligatoriu, pentru cã fãrã acest tarif se va continua subvenþionarea localului din internaþional. În acest moment, tarifele în convorbirile internaþionale sunt cu 30 Ð 40% mai mari decât normal, tocmai pentru cã aceste tarife subvenþioneazã tarifele în local.

Ceea ce am fãcut în primul rând, ºi a fost un pas foarte mare, a fost redefinirea localului. Amintiþi-vã cã în 1997 local însemna o localitate. În acest moment local înseamnã un judeþ ºi a fost realmente un pas foarte mare.

Privitor la cele 150 de miliarde, este vorba de un litigiu pe care Oficiul Concurenþei l-a declanºat fãrã nici un motiv, fãrã nici o bazã juridicã, pur ºi simplu doar ca sã facã un pic de vâlvã legatã de preþuri ºi tarife.

Tarifele în ROMTELECOM înainte de privatizare erau stabilite de cãtre ministerul ºi de cãtre ministrul comunicaþiilor cu avizul Oficiului Concurenþei.

Am avut momente când am cerut avizul Oficiului Concurenþei, ºi acest aviz nu a venit. Dar, repet, este vorba exact ca în cazul comisiilor parlamentare, este vorba de un aviz, nu este vorba de aprobarea Oficiului Concurenþei.

În condiþiile în care nu am primit aviz, sau chiar dacã am fi primit un aviz negativ, eu vã spun deschis cã acele tarife trebuiau aprobate. Eu le-am aprobat ºi eu le-am introdus, pentru cã avizul Oficiului Concurenþei este doar consultativ, nu este o aprobare. ªi fãrã aceste modificãri de tarife investiþii în ROMTELECOM nu se puteau face decât, aºa cum se fac în alte companii naþionale, pe seama bugetului de stat. ªi acesta este un fenomen care, dupã pãrerea mea, nu trebuie sã mai continue, pentru cã investiþiile, dacã se fac într-o companie naþionalã, trebuie sã se facã pe baza tarifelor stabilite ºi luând bani de la cei care utilizeazã acel serviciu, nu sã facem investiþii sau sã afectãm bugetul de stat pentru a permite dezvoltarea unei companii naþionale; sã plãteascã 23 de milioane pentru ca o companie naþionalã sã aibã sau sã nu aibã petrol la dispoziþie ºi aºa mai departe.

Doamna deputat Puwak.

Mulþumesc celor care s-au strãduit sã-mi rãspundã la aceste întrebãri. Regret faptul cã domnul consilier al preºedintelui Consiliului de administraþie al Fondului Proprietãþii de Stat a venit nepregãtit ºi, sincer sã vã spun, domnule Pantiº, nu am recunoscut calitatea în care mi-aþi rãspuns Ð ca fost ministru al telecomunicaþiilor, care apãrã interesele instituþiei sau eventual alte interese, sau în calitate de deputat trimis în Parlamentul României sã apere interesele cetãþenilor? Pentru cã faptul cã aceastã sumã de 150 de miliarde de lei nu poate fi justificatã, este un furt din buzunarul cetãþenilor abonaþi la aceastã companie. Aceasta este problema.

Practic, aceºti bani trebuie sã se întoarcã la cetãþenii care i-au plãtit în mod nejustificat. Nu avem nimic împotriva investiþiilor din tarife corecte, dar chiar dumneavoastrã aþi recunoscut cã aceastã sumã s-a strâns în condiþii de aplicare incorectã a unei legislaþii poate nu foarte concretã.

Deci observaþia principalã pe care o fac este cã ROMTELECOM a furat cetãþenilor României 150 de miliarde de lei ºi vã rog s-o treceþi în contul managementului la care aþi contribuit ºi dumneavoastrã în ministerul care a revenit partidului dumneavoastrã.

Domnul deputat Pantiº.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vreau sã precizez cã am venit la aceastã tribunã în primul rând în calitate de deputat ºi în al doilea rând în calitate de fost ministru al comunicaþiilor ºi persoanã autorizatã, zic eu, sã dea câteva rãspunsuri.

Doamna Puwak, aceste 150 de miliarde sunt perfect justificate, sunt impecabil justificate, restul sunt doar speculaþii fãcute pentru a afecta interesele unei companii naþionale.

S-au fãcut aceste speculaþii de cãtre o instituþie care nici mãcar nu a avut interesul sã interpreteze legea aºa cum trebuie. A intentat niºte procese ROMTELECOM-ului, procese care s-au soldat fãrã discuþie cu un eºec din

partea Oficiului Concurenþei, pentru cã ei nu aveau bazã legislativã.

Aceste 150 de miliarde nu au fost încasate nejustificat de la cetãþenii României. ªi vreau sã precizez acest lucru pentru cã este foarte-foarte important: aceste 150 de miliarde au fost încasate pe baza unor tarife legal aprobate, corect aplicate ºi impecabil evidenþiate contabil.

## **Domnul Andrei-Ioan-Chiliman:**

Bun.

Domnul deputat Stan. Vorbiþi din partea Grupului P.D.S.R.?

**Domnul Vasile Stan**

**:**

Da.

ÉPentru cã Grupul P.D.S.R. nu avut pânã acum nici un vorbitor.

Aveþi cuvântul!

Eu personal nu contest demonstraþiile domnului Pantiº, dar dânsul doreºte sã ne alinieze, vorbind de cenþi, la tarifele internaþionale. Nici cu aceastã treabã nu am nimic împotrivã, dar trebuie sã þinem cont cã lefurile noastre nu sunt aliniate la lefurile internaþionale. Aceasta este problema.

Dacã ne uitãm cu puþin în urmã, presa a vorbit cã din toate creºterile de tarife cea mai mare creºtere a fost la telefoane. Dupã aceasta urma petrolul ºi se justificã faptul cã peste tot în occident costã un dolar litrul de benzinã. Este adevãrat, dar care sunt lefurile în Germania ºi în Franþa? La noi nu costã un dolar; costã mai puþin.

Trebuie sã avem în vedere, domnule Pantiº, cu respectul pe care vi-l port, cã telefonul la ora actualã a devenit un lux. Nu scapi, nevorbind la telefon, fãrã minimum 200 de mii de lei pe lunã, în condiþiile în care, la 1 ianuarie 2000 pensia medie era 761 de mii de lei, iar la þarã aceastã pensie medie era, la 1 ianuarie 2000, probabil cã acum este mai mare, 161 de mii de lei. Aceasta este problema.

Dumneavoastrã v-aþi enervat cã doamna Puwak v-a amintit de cele 150 de miliarde. Or fi, n-or fi justificate, dar problema de bazã asta este: telefonul este un lux ºi despre asta trebuie sã vorbim astãzi.

Vã mulþumesc.

Eu aº dori sã depãºim momentul acestui dialog. Este un drept la replicã pe care îl cere domnul deputat Pantiº, dupã care eu zic sã trecem la pãrerea comisiei ºi sã trecem mai departe la hotãrâre.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu vreau în nici un caz sã transform aceastã discuþie într-o polemicã, însã în acelaºi timp, mie mi se pare corect din partea mea, fair-play faþã de un sistem pe care l-am condus ºi la care þin foarte mult, sã precizez câteva lucruri, pentru a nu se arunca anatema asupra unor oameni sau asupra unei companii naþionale, anatemã pe care nu o meritã.

Voi preciza un singur lucru, domnule deputat: costurile în ROMTELECOM, pentru a face investiþii, sunt mai mari decât costurile în afara României ºi vã voi spune de ce: în primul rând, echipamentele sunt o bunã parte importate, mai au ºi taxe vamale, dar nu discutãm acest amãnunt; singurul element al costurilor unde în aparenþã se face o economie este forþa de muncã, aveþi dreptate, dar, faþã de operatori cum sunt ”Deutsche-TelekomÒ sau ”British TelecomÒ sau K.P.N. din Olanda, sau ”TelecomÒ Italia, în ROMTELECOM sunt de 4 pânã la 7 ori mai mulþi salariaþi pe numãrul de linii ºi de aici ies costurile acestea mari.

Aveþi dreptate, salariile sunt mici. Telefonul poate cã a devenit un lux, dar nu a devenit un lux din cauza tarifelor, ci a devenit un lux din cauza sãrãcirii populaþiei. Acesta este adevãrul.

Se pot practica în ROMTELECOM ºi tarife mai mici, dar diferenþele pentru a putea face investiþiile obligatorii în aceastã þarã, pentru a asigura serviciul universal telefonic ºi a asigura accesul la un telefon al cetãþenilor ar însemna sã se suporte din bugetul statului. Nu existã alte alternative.

Se pot fixa tarife mici, restul suportate de la buget, sau tarife corecte care sã acopere costurile ºi atunci dezvoltarea companiei naþionale se va face fãrã a afecta 23 de milioane de cetãþeni.

Evident cã ancheta noastrã s-a rezumat la cele patru puncte pe care plenul Camerei Deputaþilor le-a solicitat sã fie analizate de cãtre aceastã comisie. Problematica în materie însã este destul de complexã ºi ea poate fi dezvoltatã în continuare.

Noi sperãm cã în cele expuse în cadrul raportului ºi ca urmare a discuþiilor purtate aici s-a fãcut o oarecare luminã în domeniu ºi, pentru acest motiv, aº ruga, domnule preºedinte, dacã pot da citire unei hotãrâri.

Hotãrârea a fost distribuitã ºi o voi supune spre aprobare punct cu punct.

Bun. Atunci, vã mulþumesc.

Vã voi chema la microfon pentru susþinere sau intervenþii, dacã doriþi. Vã mulþumesc.

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ð Hunedoara (din salã)_ **:**

Doresc sã iau cuvântul.

Din partea Grupului P.D.S.R. a vorbit domnul deputat Stan.

## Bun.

În momentul de faþã, domnul deputat Piþigoi, din partea comisiei. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Barbu Piþigoi:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº vrea întâi sã fac o precizare pentru doamna deputat Puwak, cãreia îi purtãm o stimã ºi o consideraþie deosebitã.

Neînþelegerea noastrã a fost datã de neclaritatea microfonului, nu de claritatea întrebãrii care a fost expusã clar, dupã aceea, de dumneavoastrã. Deci sub forma aceasta vã rog sã luaþi opinia noastrã.

În ceea ce priveºte rãspunsurile care au fost date la întrebãrile dumneavoastrã, bãnuiesc cã ele au fost destul de clar exprimate de cãtre colegii noºtri. De altfel, vreau sã vã spun cã aceste rãspunsuri au fost date ºi în cadrul comisiei, numai cã nu le-am detaliat, având în vedere spaþiul de care ne prevalãm aici.

Evident, lucrurile sunt de natura aceasta pe care am discutat-o. Situaþia investiþiilor în telefonia româneascã solicitã sume de bani importante, desigur. Aparatajele care trebuie schimbate sunt scumpe ºi valorile sunt mari, productivitatea în domeniu... ni s-a spus aici, numãrul de linii sau numãrul de salariaþi pe liniile telefonice sau numerele de linii pe salariaþi ºi pe abonaþi trebuie scãzute, de aici necesitatea unor disponibilizãri ºi, evident, disponibilizãrile au fost fãcute cu niºte sume de bani pe care ROMTELECOM-ul le-a dat de maniera în care, aºa cum a prezentat aici domnul ministru Pantiº, nu a creat dificultãþi în momentul disponibilizãrilor.

## **Domnul Gheorghe Ana**

**:**

Am dreptul, conform regulamentului nostru, sã-mi exprim opinia!

Vã dau cuvântul, domnule deputat Ana, însã am rugãmintea sã ne oprim cu dreptul la replicã aici, ca sã nu prelungim inutil discuþiile. Cred cã hotãrârea ce s-a scris în raport conþine cam toate lucrurile care sunt necesare pentru înþelegerea lucrurilor care s-au întâmplat la aceastã privatizare.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Nu interveneam dacã distinsul delegat al F.P.S.-ului nu readucea în discuþie un concept pe care aceastã instituþie îl tot vehiculeazã, ºi mai ales prin intermediul preºedintelui sãu, domnul Sârbu.

Aceastã instituþie, observaþi dumneavoastrã, vrea sã aparã ca o fatã mare, ca o mireasã inocentã care nu face altceva decât sã execute, sã execute ceea ce, eventual, Parlamentul a elaborat sub forma unor legi imperfecte, sau chiar Guvernul, prin hotãrârile sale, a lãsat anumite porþi mai puþin clare.

Dar, vreau sã-i amintesc dânsului ºi, prin dânsul, inclusiv preºedintelui F.P.S., cã ultimul, preºedintele F.P.S., face parte din Guvern. Guvernul României are drept de iniþiativã legislativã. Nu poate sã vinã dânsul în faþa Parlamentului, în faþa noastrã ºi sã spunã cã este lipsit de iniþiativã legislativã ºi ne roagã pe noi sã-l ajutãm, sã-l sprijinim, se clatinã sau nu se clatinã, mã rog, în elaborarea unor reglementãri.

Preºedintele acestei instituþii, cãruia unii din colegii noºtri i-au solicitat sã-ºi termine mandatul, aºa cum era firesc, are drept de iniþiativã ºi aº ruga, cel puþin în spiritul loialitãþii faþã de reglementãrile României, în vigoare, sã nu mai facã asemenea declaraþii cu care sã abureascã, pur ºi simplu, atât presa, cât ºi, mai ales, ignoranþii.

Totdeauna s-a ascuns dupã aceastã lipsã de iniþiativã legislativã atunci când a fost vorba sã acopere neregulile pe care dânsul spunea cã le ºtie mult mai mari ºi mult mai bine decât le-ar cunoaºte vreo comisie de specialitate din Parlamentul României.

A doua chestiune, domnule preºedinte, stimaþi colegi, priveºte în primul rând ROMTELECOM-ul, dar priveºte ºi alte autoritãþi de reglementare, apãrute ca ciupercile în România.

Este impus abonatului sã plãteascã un avans. Avansul acesta nu reprezintã altceva decât o sumã de bani, depusã de cetãþeanul român într-un depozit, într-un depozit la ROMTELECOM, pe care ROMTELECOM ar trebui, în mod normal, în mod logic, sã o bonifice, aºa cum se bonificã orice sumã depozitatã, cu o ratã care sã acopere cel puþin deprecierea monedei prin inflaþie.

Lucrul acesta nu l-a fãcut, nu-l face ºi, mai ales, dupã modelul ROMTELECOM, vedeþi dumneavoastrã cã a început sã practice avansul ºi Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei Electrice, cu abonamentul, cã dacã nu ai abonament la energia electricã n- ai ce cãuta în calitate de consumator ºi aºa mai departe.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Da. Vã mulþumesc.

Trebuie sã fac totuºi o precizare: din câte ºtiu eu, noi am aprobat ultima datã când a fost învestit Guvernul o anumitã structurã a Guvernului ºi nu þin minte ca preºedintele F.P.S.-ului sã facã parte din Guvern sau sã fi fãcut parte din Guvern.

## **Domnul Gheorghe Ana**

**:**

Participã!

Faptul cã participã este altceva, dar nu este membru al Guvernului. Participã ca invitat pe acolo Ð asta-i altceva.

Deci, onoraþi colegi, cu aceasta trecem la hotãrâre ºi exista un proiect fãcut de comisie al acestei hotãrâri, care, însã, nu corespundea întru totul tehnicii legislative.

S-a distribuit un proiect de hotãrâre care este fãcut dupã regulile artei ºi pe acesta, distribuit, o sã lucrãm. Dacã sunt intervenþii la titlul hotãrârii? Nu sunt.

- Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptat.

Deci cu o abþinere ºi nici un vot împotrivã, s-a adoptat titlul hotãrârii.

A existat vreun vot împotrivã? Poftim.

Deci, cu douã abþineri... secretarii de ºedinþã m-au

- anunþat cã este numai una singurã. Deci cu douã

- abþineri, nici un vot împotrivã, s-a adoptat titlul hotãrârii.

- Intervenþii la art. 1. Sunt? Nu sunt.

- Voturi pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Sunt 3 abþineri. Adoptat.

Articolul 2. Intervenþii? Da.

Domnule deputat Ionescu, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art. 2 se pare cã n-are nici un rost sã spunem: ”recomandã GuvernuluiÒ, ci ”solicitãÒ... Deci: ”Camera Deputaþilor solicitã Guvernului ca prin autoritãþile publice competente în domeniul analizat de comisie...Ò ºi, în final, sã stabilim ºi data pânã când se rezolvã aceastã problemã. Aºa, o lãsãm la infinit, probabil cã vine Guvernul din 2004-2008... Deci probabil s-ar putea sã fie U.D.M.R., nu se ºtie...

Deci eu propun ca aceastã problemã sã se rezolve pânã la data de 1 noiembrie 2000.

Pânã la data de...?

Pânã la data de 1 noiembrie 2000. Sã stabilim atunci... împreunã.

Domnul deputat Dejeu.

Distinsul nostru coleg a adus în discuþie o problemã extrem de importantã privind relaþiile dintre Parlament, respectiv dintre Legislativ ºi Executiv. Mai zilele trecute, cu prilejul discutãrii altor proiecte legislative, eram tentat sã iau cuvântul pe aceastã problemã, pentru cã ºi acolo era actualã discutarea acestei chestiuni.

Separaþia puterilor în stat trebuie sã prindã viaþã dacã vrem sã urmãm o evoluþie autentic democraticã în România. ªi întrebarea care se pune aici, la lumina dispoziþiilor constituþionale, este: pânã unde poate merge dispoziþia Legislativului faþã de Executiv? În privinþa puterii judecãtoreºti, lucrurile au început sã prindã contur, în sensul cã zilele trecute s-a renunþat ca Parlamentul sã dea dispoziþii Parchetului, sã cearã, sã oblige Parchetul, ca autoritate judecãtoreascã.

Vãd însã cã se menþine în continuare, fãrã opreliºti, ideea cã Parlamentul poate dispune Guvernului.

Parlamentul nu poate dispune Guvernului. Vã rog sã citiþi cu atenþie articolul din Constituþie care reglementeazã raporturile dintre Parlament ºi Guvern: Parlamentul poate cere în cadrul rolului ºi atribuþiei de control a activitãþii Guvernului, poate cere Guvernului sã prezinte date, informaþii ºi alte elemente cu ajutorul cãrora sã judece activitatea Guvernului, dar Parlamentul nu poate obliga Guvernul, pentru cã, dacã Parlamentul obligã Guvernul la anumite prestaþii sau activitãþi, înseamnã cã cel puþin pe jumãtate impietãm independenþa puterilor în stat.

De aceea, revenind ºi pentru a nu mai lungi vorba, ideea de recomandare este singura posibilã, pentru cã Parlamentul nu poate obliga Guvernul sã facã ceva decât prin lege. Nu se poate altminteri. ªi atunci termenul de recomandare este potrivit, iar termenul de solicitare sau cerere, sau obligare este neavenit.

Domnul deputat Petrescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu sunt un vorbitor de profesie, în sensul cã nu apelez tot timpul la acest microfon, însã foarte frecvent ni se vorbeºte despre separarea puterilor în stat, ceea ce, într-adevãr este un lucru normal ºi democratic, dar interpretat în sensul cã aceste puteri sunt un fel de cetãþi, care nu comunicã aproape nimic între ele, care nu pot sã se influenþeze unele pe altele, care, dacã s-ar putea, în viziunea unora, nici mãcar n-ar trebui sã discute ceva cu privire la atribuþiunile celeilalte puteri. Aºa ceva este total greºit, pentru cã puterea în stat emanã de la poporul care învesteºte aceste puteri cu niºte atribuþiuni. Deci sursa puterii este voinþa poporului. Ele au, toate aceste puteri, ceva comun. Ele nu existã aºa, aprioric, sau au apãrut printr-o minune pe pãmânt.

Parlamentul voteazã niºte legi ºi, deci, impune ºi puterii judecãtoreºti o anumitã atitudine, nu? Prin lege, categoric. Dar asta înseamnã deja faptul cã se impune de cãtre o putere a statului altei puteri, nu? Dacã este sã mergem pe raþiunea dumneavoastrã...

celelalte puteri au un nivel mai scãzut de forþã în raport cu Parlamentul.

Este un lucru care este foarte clar, un Guvern poate fi înlãturat oricând de voinþa politicã a Parlamentului. În câteva momente, o moþiune de cenzurã aprobatã ºi Guvernul, deci puterea executivã, nu mai funcþioneazã în forma ºi cu programul respectiv.

Deci aceasta dovedeºte cã, totuºi, Parlamentul are niºte drepturi mult, mult mai mari decât se încearcã aici sã fie prezentate.

Este adevãrat însã cã nici eu nu sunt încântat de formularea aceea din art. 2 din alt motiv. Parlamentul, dacã nu s-ar afla acum într-o fazã finalã a legislaturii, ar trebui sã fie cel care are dreptul de iniþiativã ºi ar trebui sã facã ordine în acest domeniu, adicã ar trebui sã elaboreze legile care, într-adevãr, sã reglementeze clar ºi logic situaþia din domeniul comunicaþiilor.

Acum, de fapt, încercarea aceasta de a transmite Guvernului, care ºi el este pe ultima sutã de metri, sã facã ordine, este mai mult o chestiune care nu va avea nici o eficienþã practicã ºi nu cred cã se va materializa în nimic, dar am vrut sã iau cuvântul numai ºi numai pentru a spune cã acea formulã, ”recomandãÒ, este într-adevãr mult prea slabã ºi cã nu vãd de ce, aºa cum ºi domnul Dejeu a pronunþat aici, de la microfon, la un moment dat cuvântul ”cere GuvernuluiÒ mi se pare o formulã mult mai rezonabilã ºi mai corectã, pentru cã Parlamentul, care este cel care þine în viaþã acest Guvern ºi-l menþine la putere, poate sã cearã ceva Guvernului.

Domnul deputat Leonãchescu, dupã care domnul deputat R‡duly.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

## **Domnul Gavril Dejeu**

**:**

Prin lege!

Prin lege, de acord cu dumneavoastrã, dar asta dovedeºte cã existã o putere supremã în stat ºi aceasta este Parlamentul, care este învestit de puterea poporului. Deci, acesta este un lucru foarte clar.

Pe de altã parte, este adevãrat cã Executivul este învestit sã desfãºoare transpunerea în viaþã a unor politici, sã conducã þara Ð este puterea executivã. Dar de ce nu ne gândim cã dreptul Parlamentului de a controla Executivul nu se limiteazã la niºte întrebãri, la niºte interpelãri, la niºte solicitãri de informaþii.

Nici un Guvern din lumea asta, din orice þarã vreþi dumneavoastrã s-o luaþi, din orice þarã democraticã, nu se menþine în funcþie dacã nu existã o susþinere din partea majoritãþii parlamentare din Parlament.

Deci, de ce sã nu spunem cã datoritã acestui fapt, aºa cum scrie ºi în Constituþia României: ”Parlamentul este puterea supremã în statÒ, celelalte puteri, foarte importante ºi care au într-adevãr autonomia lor, ei bine,

Discuþia pe tema abordatã de ultimii doi vorbitori este foarte atractivã ºi-mi permiteþi sã-mi expun ºi eu un punct de vedere pe aceastã temã.

Unii vãd puterile în stat sub forma unei piramide, unele subordonate altora, ºi alþii, alþi gânditori, alþi colegi de-ai noºtri vãd aceste puteri în stat complet independente, la polul opus, fãrã relaþii de subordonare, de colaborare între ele.

Este evident cã soluþia optimã este pe undeva pe la mijloc.

Se pune însã problema de ce-i zicem Executivului Executiv? Ale cãrui norme le executã? Ale cãrui dispoziþii legice le aplicã? Ale cãrui decizii, mai generale, le aplicã?

ªi avem ºi un exemplu concret: ce am obþinut din puterea judecãtoreascã astãzi, faþã de care chiar domnul ministru Valeriu Stoica a zis la un moment dat cã încearcã sã devinã o instituþie care s-a separat complet de poporul român, complet independentã.

Eu sunt cutremurat de faptul cã, spre exemplu, Procuratura n-are raporturi de subordonare faþã de cineva.

## Domnule deputat,

Am urmãtoarea rugãminte: sã ne întoarcem la textul acestui art. 2, care se referã la termenul ”recomandãÒ sau ”solicitãÒ, pentru cã, altminteri, ieºim din cadrul dezbaterii de astãzi ºi intrãm într-o dezbatere teoreticã despre Constituþie, unde sunt foarte multe lucruri de spus ºi cred cã nu este cazul. Sã ne întoarcem aici, la termenul ”recomandãÒ sau ”solicitãÒ, care s-a propus, ºi pe urmã sã vedem care este..., iar despre Constituþie o sã discutãm când o s-o corectãm, mai încolo.

## Domnule preºedinte,

N-am uitat obiectul discuþiei, voiam sã continuu argumentaþia începutã de domnul deputat Petrescu ºi care mi se pare ilustrativã pentru acceptarea unui termen sau a celuilalt. Mã refeream la limita extremã la care puterea judecãtoreascã poate sã devinã stat în stat.

Or, evident cã spuneam, adevãrurile sunt la mijloc, va trebui ca funcþia de normare a Parlamentului sã fie acceptatã de toþi, inclusiv de Executiv, care pune în practicã programul politic al majoritãþii parlamentare, altfel nu mai are nici o normã, atomizarea este perfectã ºi poate cã duºmanii României asta ºi doresc sã obþinã.

În ceea ce priveºte propunerea fãcutã Ð ”recomandareÒ, ”solicitareÒ, ”cerereÒ, ”obligaþieÒ Ð, evident cã este vorba de un ºir de termeni care, semantic, au grad diferit, dinspre ”fac ce vreauÒ spre ”obligaþie absolutãÒ.

”RecomandareaÒ înseamnã mult prea puþin faþã de ceea ce noi dorim sã obþinem prin aceastã hotãrâre a Parlamentului. Termenul de ”solicitareÒ este foarte elegant. Urmeazã propunerea domnului Dejeu, de ”cereÒ, ca în final ”sã obligeÒ, punct pe care nici eu nu-l accept.

Deci este foarte elegantã propunerea ca în loc de ”recomandareÒ, care nu înseamnã o obligativitate, nu înseamnã nimic, practic nici responsabilitate, sã adoptãm cuvântul ”solicitãÒ.

Domnul deputat R‡duly.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

În primul rând, permiteþi-mi sã mulþumesc de la microfonul Camerei Deputaþilor domnului preºedinte, pentru cã a readus discuþia, de la o discuþie de doctrinã constituþionalã, la, într-adevãr, proiectul de hotãrâre pe care ar trebui sã-l discutãm astãzi.

În primul rând, aº vrea sã vã spun cã, nu mai departe de joi, în ºedinþa comunã, art. 2, care se referã la obligaþiile Guvernului, ale Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare, ale Bãncii Naþionale ºi aºa mai departe în a derula ancheta care a început-o comisia F.N.I. a Parlamentului, are text imperativ. Deci nu este cu ”recomandareÒ, nu este nici altfel, deci are text imperativ. Hotãrârea respectivã nu ”recomandãÒ Parchetului, de exemplu, sã continue ancheta, ci obligã Parchetul, printrun text imperativ, sã continue aceastã anchetã.

Drept urmare, în opinia mea ºi în opinia biroului comisiei de anchetã, este acceptabil ºi sprijinim ºi noi înlocu-

irea, schimbarea cuvântului ”recomandãÒ cu cuvântul ”solicitãÒ.

În ceea ce priveºte partea a doua a propunerii care a venit din partea colegului nostru, nu putem sã fim de acord cu stabilirea acestui termen.

Motivaþia este cât se poate de simplã: ºi comisia de anchetã ºi Comisia de industrie ºi servicii, înainte, în cursul investigaþiei, au încercat ca sã fie imparþiale din punct de vedere politic... sau cât mai imparþiale din punct de vedere politic ºi sã desfãºoare aceastã anchetã doar din punct de vedere profesional, respectiv economic ºi juridic.

În opinia noastrã, a veni acum cu acest termen de 1 noiembrie, care a fost propus, nu este altceva decât a se politiza, acum, la final, aceastã problemã, aceastã anchetã. Pentru cã la fel de bine ºtie ºi cel care a propus termenul, cum trebuie sã ºtim noi toþi, cã este imposibil ca într-un termen atât de scurt, mai puþin de o lunã, sã rezolvãm toate aspectele legate de actele normative cu privire la domeniul telecomunicaþiilor, nu numai telecomunicaþiile fixe, ci ºi cele mobile. Este imposibil. Nemaivorbind de faptul, ºi mã mirã acest lucru, pentru cã a fost propus din partea opoziþiei, cã aceste acte normative nu se opresc doar la legislaþia secundarã sau terþiarã, ci ele au incidenþã inclusiv asupra legislaþiei primare, adicã asupra Legii telecomunicaþiilor ºi a altor legi care reglementeazã în mod direct acest domeniu.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã fac câteva consideraþii în legãturã cu problemele care au fost ridicate pânã în acest moment.

Dumneavoastrã cunoaºteþi cã una dintre formele de control parlamentar este cea cu privire la instituirea comisiilor de anchetã. În momentul în care se instituie comisiile de anchetã în cadrul controlului parlamentar, o sã observaþi cã în art. 110 din Constituþie se spune foarte clar: ”Guvernul ºi celelalte organe ale administraþiei... sunt obligate...Ò, deci, dintr-o datã...

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din salã):_

La ce sunt obligate?

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Sunt obligate sã prezinte informaþii ºi documente. Domnule Dejeu, îmi pare foarte rãu cã sunteþi jurist... A prezenta... în cadrul documentelor intrã ºi proiectele de legi, intrã ºi rapoarte ºi dãri de seamã, probabil cã nu vã este suficient...

Vã rog sã nu mã întrerupeþi, probabil cã nu vã este clarã aceastã instituþie cu privire la controlul parlamentar.

Vã rog frumos, nu purtaþi discuþii.

Cât priveºte termenul care a fost inserat în art. 2: ”recomandã GuvernuluiÒ, explicaþia este una singurã: s-a spus ”recomandãÒ, pentru cã nivelul actelor care ar urma sã reglementeze materiile respective este diferit. S-ar putea ca unele probleme sã fie de domeniul hotãrârilor de Guvern, altele s-ar putea sã fie de nivelul ordinelor pe care autoritãþile publice competente în domeniu, în baza legii, sã le dea. ªi s-a utilizat aceastã formulã.

Sigur cã pentru a înlãtura orice neînþelegere cu privire la aceastã instituþie ºi la aceastã terminologie se poate utiliza: ”Camera Deputaþilor solicitã Guvernului...Ò

În partea finalã, ca sã fim tot în cadrul textului constituþional, în loc sã spunem ”sã facã propuneriÒ Ð ”sã prezinte propuneriÒ.

Deci pentru a se corela cele douã pãrþi ale textului, pe de o parte ”solicitãÒ, pe de altã parte ”sã prezinte propuneriÒ.

În legãturã cu termenul pânã la care sã fie prezentate aceste propuneri, dumneavoastrã ºtiþi cã în actele normative nu se pot utiliza formule de felul acesta: ”de îndatãÒ, ”în cel mai scurt timp posibilÒ. Lucrurile trebuie sã fie foarte bine delimitate în timp, iar aceastã delimitare în timp nu se poate face decât prin indicarea unei date pânã la care sã fie prezentate propunerile respective.

ªi, ca totuºi sã fim rezonabili, þinând seama de activitatea care ar urma sã se desfãºoare pentru a se prezenta aceste propuneri, eu sugerez ca termenul sã fie 15 noiembrie 2000.

Da. Comisia. S-au fãcut mai multe propuneri. O sã încerc sã le sintetizez. Prima este înlocuirea cuvântului ”recomandãÒ cu ”solicitãÒ, a doua este ca, în loc ”sã facã propuneriÒ, sã fie ”sã prezinte propuneriÒ, ºi a treia este legatã de termen, unde s-a propus un termen foarte scurt, ºi domnul Gaspar a propus un termen cu 15 zile mai lung, 15 noiembrie.

Deci comisia, dacã sunteþi de acord cu înlocuirea cuvântului ”recomandãÒ cu ”solicitãÒ.

Vã rog, poftiþi la microfon.

Domnul deputat Piþigoi.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru cuvântul acordat.

## Stimaþi colegi,

S-au purtat discuþii pe aceastã temã, s-au fãcut comentarii cu trimiteri la Constituþie, la principii de drept.

Nouã ni se pare cã exprimarea ”recomandãÒ este foarte bine venitã ºi o susþinem ca atare.

În ceea ce priveºte termenul, considerãm cã nu se poate pune problema aici a unui termen, aºa cum a fost el enunþat de cei care au luat cuvântul, deoarece în cauzã sunt probleme complexe care, iatã, de pildã, pot duce la unele legãturi în conformitate cu prevederile, de exemplu, cu contractul cu O.T.E.

Iatã, dintr-o datã, trebuie sã intrãm într-o relaþie externã, în care, dacã noi modificãm, sã zicem, Hotãrârea Guvernului nr. 670/1998, partea greacã a ºi semnalat acest lucru, cã reziliazã contractul ºi cere clauze penalizatorii.

Pe mine mã surprinde ºi în cadrul discuþiilor s-a semnalat aici cã Oficiul Concurenþei, care a sesizat aceastã treabã, este în totalã neconcordanþã cu el însuºi, pentru cã toatã incoerenþa pãrþii legislative aparþine acestui oficiu, care o datã semneazã Ordonanþa de urgenþã nr. 7/1998, în care îºi impune punctul de vedere, ca sã controleze tarifele, dupã aceea vine cu Ordonanþa de urgenþã nr. 25, prin care renunþã la aceastã prerogativã, dupã care iar vine ºi cere aceastã prerogativã. Deci este o totalã incoerenþã ºi nehotãrâre în activitatea acestui oficiu.

Cu alte cuvinte, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, termenul de 15 noiembrie este un termen ireal ºi nerealizabil. Noi propunem 15 martie anul 2001.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman :**

Domnule deputat Piþigoi, dacã sunteþi amabil...

Deci a acceptat comisia înlocuirea cuvântului ”recomandãÒ cu ”solicitãÒ.

Întreb comisia dacã acceptã ºi înlocuirea sintagmei ”sã facã propuneriÒ cu ”sã prezinte propuneriÒ. De acord?

Da.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman :**

Deci mai rãmâne chestiunea cu termenul, cu introducerea acestui termen de...; sunt douã termene, trei termene care s-au propus.

Termenul de 30 octombrie. Întreb dacã vã menþineþi aceastã propunere? Domnule Ionescu, vã menþineþi ...?

## **Domnul Gheorghe Ionescu**

**:**

Renunþ la 30 octombrie.

Renunþaþi.

Sunt încã douã propuneri, 15 noiembrie ºi 15 martie, pentru termen.

Comisia a propus 15 martie, dupã ce fusese propus 15 noiembrie.

Eu vã voi supune spre aprobare, onoraþi colegi, ºi vã rog sã fiþi atenþi, termenul de 15 noiembrie, fãcut primul. Voturi pentru?

Majoritate covârºitoare!

Am rugãmintea sã þineþi mâinile sus, ca sã putem numãra corect. Da? Vã rog mult.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/17.X.2000

Vedeþi care sunt împotrivã! Nu avem cvorum!

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman :**

Onoraþi colegi, sunt 55 de voturi pentru. Este evident cã este mai puþin de jumãtate, dar secretarii de ºedinþã m-au rugat sã verificãm cvorumul prin vot.

Deci voturi împotrivã?

Vã rog, numãrãm ºi voturile împotrivã. 24 de voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Este evident cã, în acest moment, ne aflã sub cvorum.

Este prea târziu pentru ca sã mai facem un apel nominal.

Cu regret vã spun cã trebuie sã aplic alin. 3 al art. 128.

Vom continua dezbaterea marþi ca prim punct al ordinii de zi, pentru ca sã nu fie discuþii privind locul ºi data când se continuã aceastã dezbatere.

Rugãmintea mea e ca liderii de grupuri sã dispunã cele necesare pentru a asigura prezenþa la lucrãri a colegilor.

Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,

ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135/17.X.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei