Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 decembrie 2000
procedural · adoptat
Nicolae Sersea
Aprobarea programului de lucru
Discurs
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Cum probabil ºtiþi, pe listele care au apãrut în presã a apãrut ºi numele meu. Vreau sã vã spun cã nu m-a chemat nimeni pânã azi, dar nici azi nu m-a chemat, ci m-am dus eu la Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii. Am documentul, pe care vi-l voi citi.
Înainte de a-l citi, vreau sã vã spun cã din 1975 pânã în 1996 am condus o schelã de foraj unde se executau lucrãri de cercetare geologicã ºi care avea un caracter cu totul ºi cu totul deosebit, fiindcã se puneau în evidenþã noile zãcãminte descoperite de þiþei ºi gaze. Deci cu caracter secret.
În acelaºi timp, în fiecare varã pânã în anul 1990 Ñ chiar ºi dupã Ñ veneau în practicã la schela pe care o conduceam studenþi, foarte mulþi strãini, pentru cã Institutul de Petrol ºi Gaze din Bucureºti ºi Ploieºti aveau foarte mulþi strãini.
Bineînþeles cã ofiþerul de securitate care rãspundea de ramura de petrol venea ºi mã atenþiona atunci când veneau strãini; ce se discutã, cine sã discute ºi dupã ce plecau Ñ respectiv ºi studenþi care erau în practicã Ñ trebuia sã prezint un raport dacã au fost contactaþi, ce s-a discutat ºi dacã s-au dat niºte date cu caracter secret care priveau activitatea de foraj.
Mai departe, în 1970Ñ1971 am lucrat în Algeria un an de zile ºi înainte de plecare, conform legii, þi se fãcea o instruire: ce sã faci acolo, sã vezi ce tehnologie au strãinii, cum se comportã; pentru cã erau foarte mulþi strãini, dacã vom fi contactaþi, sã fim atenþi de cine ºi ce întrebãri ni se pun.
La întoarcere trebuia sã prezint un raport cu ce s-a întâmplat în aceastã perioadã. Mai departe, am trimis foarte mulþi oameni în strãinãtate, peste 1.000, ºi eu trebuia sã semnez pentru fiecare. Era un fel de gir prin semnãtura pe care o dãdeam, în sensul care se referã la calitãþile moral-politice. Plus cã venea ofiþerul ºi împreunã cu el îi strângeam într-o salã unde li se fãcea instruirea, ca sã respecte legile din þara respectivã ºi dacã vor fi contactaþi de diverºi strãini cu care intrau în contact în Algeria, Irak, Iordania Ñ sau unde lucrau Ñ ce sã spunã. ªi erau obligaþi ca la întoarcere sã se prezinte la ofiþerul de securitate sã dea raportul. Dacã nu se prezentau, mã sunau pe mine ºi trebuia sã-i gãsesc prin serviciul de cadre ºi sã-i trimit.
Aceasta era, de fapt, colaborarea care a existat între ofiþerul de securitate ºi Securitate ºi subsemnatul sau alþi directori, colegi cu mine.
Acum vreau sã vã citesc documentul pe care l-am luat azi, înregistrat.
”Domnului Sersea Nicolae, fiul lui Aurelian ºi Filofteia, nãscut la data de 12 septembrie 1937 în Poseºti, Prahova, domiciliat în Str. Libertãþii bl. E5, ap. 7, Moineºti.
În baza verificãrilor datelor din arhivele Serviciului Român de Informaþii, S.I.E. ºi M.Ap.N. ºi audierii dumneavoastrã din data de 23 noiembrie 2000, Colegiul Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii ca poliþie politicã a stabilit cã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999 art. 5, colaborarea dumneavoastrã cu fosta Securitate nu poate fi interpretatã drept activitate de poliþie politicã. Preºedinte: doctor Gheorghe Oniºor.Ò