Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 decembrie 2000
Senatul · MO 165/2000 · 2000-12-12
Aprobarea programului de lucru
Aprobarea ordinii de zi
In memoriam**Laurenþiu Ulici**
Probleme diverse (Liviu Maior, Gheorghe Dumitraºcu, Costicã Ciurtin, Corneliu Dorin Gavaliugov)
Declaraþii politice rostite de domnii senatori: Mircea Ionescu-Quintus, Mircea Ioan Popa, Nicolae Sersea, Nistor Bãdiceanu, Petru Caraman, Emil Tocaci, Gheorghe Pãvãlaºcu, Haralambie Cotarcea, Ioan Creþu, Marcian-David Bleahu
· procedural · adoptat
· procedural
· other
· other
· other
· other
107 de discursuri
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Domnilor senatori, vã invit în salã.
Domnilor senatori, vã rog sã-mi permiteþi sã deschid lucrãrile penultimei ºedinþe a Senatului din actuala legislaturã.
ªedinþa este condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari Ioan Ardelean ºi Mircea Popa.
Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la ora 19,30. Pe ordinea de zi avem declaraþii politice, program legislativ. Nu ºtiu dacã vor fi prezenþi reprezentanþii Executivului
pentru a ne mai spune câte ceva, dar vom vedea dacã vor fi prezenþi la dezbateri.
Daþi-mi voie sã vã anunþ cã din totalul de 142 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment un numãr de 114, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 4 domni senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, un coleg este plecat în delegaþie.
Cvorumul de ºedinþã este de 72 de senatori. În legãturã cu programul de lucru aveþi observaþii?
## **Domnul Emil Tocaci**
**:**
Sãptãmâna viitoare care e programul?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Am spus cã azi este penultima ºedinþã. Mâine vom relua ºedinþa la ora 10,00 pânã la ora 13,00. În legãturã cu programul de lucru, cu lucrãri în plen? Cu programul de lucru?
Vã rog. Cu ordinea de zi, de acord. Cu programul, doar cu lucrãri în plen.
## **Domnul Costicã Ciurtin**
**:**
ªi programul de sãptãmâna viitoare?
Domnule senator Ciurtin, am spus cã azi este penultima zi de lucru din actuala legislaturã. Mâine este ultima zi. Sãptãmâna viitoare, pe cale de consecinþã, înseamnã altceva.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi!
Cu 81 de voturi pentru ºi 7 abþineri, programul de lucru al Senatului a fost aprobat.
În legãturã cu ordinea de zi, a solicitat cuvântul domnul senator Liviu Maior.
Aveþi cuvântul, domnule senator!
Domnule preºedinte, am rugatÉ
Nu v-am oferit cuvântul, domnule senator. Am oferit cuvântul domnului senator Liviu Maior. Vã ofer cuvântul dupã aceea.
Pe ordinea de zi de astãziÉ aia este altceva, discutãm orice. Dar sã aprobãm ordinea de zi. Aveþi cuvântul, domnule senator!
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Am þinut sã iau cuvântul azi pentru a-mi exprima decepþia mea personalã ºi a grupului nostru în legãturã cu atitudinea Parlamentului României faþã de Ziua Naþionalã, 1 Decembrie 2000.
Este prima datã când Parlamentul României nu se întruneºte în obiºnuita ºedinþã solemnã în care sã aniverseze Ziua Naþionalã a României.
Regret profund cã acest moment a fost lãsat de-o parte prin atitudinea iresponsabilã a Camerei Deputaþilor.
Mulþumesc.
Stimaþi colegi, sã ne pronunþãm asupraÉ Pe ordinea de zi?
Domnule senator Dumitraºcu. Vã rog! Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.
## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**
Nu am ajuns încã la ordinea de zi, domnule preºedinte. Reiterez problema ridicatã aici de domnul Maior ºi spun urmãtorul lucru.
Dacã aceastã Camerã a Deputaþilor este altceva decât Parlamentul României nu are decât sã fie. Senatul nu-ºi poate permite sã treacã ziua de 1 Decembrie fãrã sã facã o ºedinþã cât de cât solemnã, deºi acest ”cât de câtÒ mã incrimineazã pentru viitorime.
Aºadar, eu consider cã neluarea în seamã a Zilei Naþionale a României de cãtre Parlamentul României, parcã, s-ar înscrie într-un program care, parcã, ar fi dictat de cineva care este antinaþional.
Eu spun cã vineri ar trebui sã fie o ºedinþã anume a Senatului României, indiferent ce se întâmplã.
## **Din salã**
**:**
Mâine! Mâine!
Da. Domnilor senatori, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra ordinii de zi, apoi vom discuta toate celelalte chestiuni.
Ordinea de zi de azi a Senatului este aprobatã cu 65 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 8 abþineri.
Vã pot rãspunde cã numai Senatul continuã lucrãrile
în aceastã sãptãmânã. Camera Deputaþilor nu lucreazã. Domnul senator Gherman a solicitat cuvântul. Vã rog, domnule senator!
Noi putem face. Mâine avem ºedinþã în plen, nu e problemã.
Imediat, v-am notat pe fiecare. Acum vã ofer cuvântul la ”DiverseÒ, la ”Probleme organizatoriceÒ, sã le zicem aºa.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
În intervalul dintre precedenta ºedinþã a Senatului ºi actuala s-a petrecut o tragedie de neimaginat. Unul din colegii noºtri, distinsul preºedinte al Uniunii Scriitorilor, Laurenþiu Ulici, a plecat dintre noi. Nu vreau sã interferez cu evocarea pe care o va face domnul Ghiþiu, colegul Domniei sale, ci vreau sã-mi exprim regretul ºi compasiunea pentru toþi cei dragi ai lui din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.
Suntem întristaþi de aceastã dispariþie prematurã a unui distins coleg, a preºedintelui Uniunii Scriitorilor din România.
Pentru cã vãd cã domnul coleg GhiþiuÉ
Desigur. Solicitarea ultimã vã rog sã o lãsaþi domnului Ghiþiu.
Era doar o poziþie pe care o avem din partea grupului ºi din partea noastrã, a tuturor, în legãturã cu aceastã dispariþie.
Domnule senator Paul Ghiþiu, aveþi cuvântul!
Îi mulþumesc domnului senator Gherman ºi tuturor colegilor Domniei sale.
Fãcusem solicitarea de a lua cuvântul pentru a ne aduce aminte de cel ce a fost Laurenþiu Ulici. Cuvinte nu ºtiu dacã am a spune acum, pentru cã l-aþi cunoscut cu toþii ºi din Senat, ºi din afara Senatului. Pierderea este mare pentru noi, pentru familie, pentru colegii de partid, pentru Senat, dar cred cã este cel puþin în egalã mãsurã pentru poporul român.
Îmi permit sã vã rog ca în amintirea celui ce a fost colegul ºi prietenul nostru Laurenþiu Ulici sã pãstrãm un moment de reculegere.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog, domnilor senatori.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Costicã Ciurtin.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
La ”DiverseÒ, aº dori sã repet întrebarea ceva mai pe larg. Mâine este ultima zi. Noi am primit niºte formulare prin care ni se cere sã predãm... de la birourile senatorialeÉ chestiuni de genul acesta.
Întrebarea suplimentarã faþã de ce îmi spuneaþi dumneavoastrã, cã mâine este ultima zi: dacã noi venim sãptãmâna viitoare sã facem lichidarea la Senat, pentru cei care nu au candidat sau cei care nu au ieºit ca parlamentari, avem dreptul sã venim la hotel sau nu? Sã ne spuneþi lucrul acesta.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Bag seamã cã dumneavoastrã doriþi o consultaþie.
Nu consultaþie. Dumneavoastrã aþi hotãrât în Birou. Nu. Domnule preºedinte, dumneavoastrã aþi hotãrât în Birou cã mâine este ultima ziÉ
Nu vã supãraþi. Scrie în Constituþie ce drepturi aveþi.
Asta aþi hotãrât. ªi atunci?
Sigur cã da. Nu vã supãraþi, am spus ”a ºedinþelor în plenÒ. Iar în Constituþie scrie foarte exact când înceteazã mandatul senatorilorÉ al Parlamentului.
Eu ºtiu când înceteazã, dar dacã dumneavoastrã nu ne mai primiþi în Senat, înseamnã cã nu ne mai primiþi nici dincolo.
Vã primim peste tot. Doar cã nu vã obligãm sã staþi în sala de ºedinþe, nu vom avea dezbateri în plen, ci doar dezbateri colegiale.
Deci ºedinþã pe comisii.
ªi mai mult decât atât, pânã la data validãrii noului Parlament, sigur cã veþi primi drepturile salariale în conformitate cu legea.
## **Domnul Costicã Ciurtin:**
Asta nu mã intereseazã atât de mult...
Pãi, nu, am observat cã vã interesa cazarea ºi bãnuiesc cã nu doreaþi sã plãtiþi cazarea ºi doreaþi sã ºtiþi dacã trebuie sã rãmâneþi la hotel.
Sigur cã da. Pentru cã trebuie sã vin sã predau ºi atunciÉ
Domnule senator, staþi la hotel la fel de liniºtit ca pânã acum ºi nu veþi avea probleme, altfel, cine ºtie? Domnul senator Gavaliugov Cornel.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, Doamnelor ºi domnilor invitaþi,
Intervenþia mea pe acest final de legislaturã în aceastã penultimã ºedinþã, aºa cum Biroul permanent al Senatului în ºedinþa de azi a decis ºi dumneavoastrã aþi confirmat, probabil, prin votÉ am înþeles cã doar ordinea de zi de aziÉ, este legatã de douã evenimente care, vrem, nu vrem, sunt ale României, care funcþioneazã dupã o Constituþie adoptatã în 1991 ºi pe care, în primul rând, este de datoria Camerelor Parlamentului sã o aniversãm. Este o datã din 8 decembrie ºi, de aceea, doresc sã supun atenþiei dumneavoastrã aceste douã evenimente.
Ca senator de Alba mã simt obligat sã insist pentru o ºedinþã pe care sã o dedicãm Zilei Naþionale a României la 1 Decembrie ºi, pe de altã parte, sã ne sfãtuim ºi în ce fel am putea în aceastã legislaturã a Senatului sã oferim un cadru firesc în care sã aducem în dezbatere, în discuþie, Constituþia României, pe care am adoptat-o în 1991, probabil la o datã în preajma zilei de 8 decembrie.
Îi consult pentru aceasta pe onoraþii membri ai Biroului permanent ºi pe dumneavoastrã, ca membri ai Senatului aflat încã în mandat constituþional.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Cele douã chestiuni ridicate de dumneavoastrã ºi de domnul senator Liviu Maior vor fi discutate în ºedinþa de Birou permanent de mâine ºi sunt convins cã se va decide.
Stimaþi colegi, trecem la primul punct înscris pe ordinea de zi: declaraþii politice. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, preºedintele Senatului, a solicitat cuvântul.
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege,
Stimaþi colegi, mulþi dintre dumneavostrã ºi prieteni, Vã cer permisiunea ca în locul unei declaraþii politice sã fac o declaraþie-mãrturisire în ceea ce priveºte situaþia mea ca om politic.
Am fost arestat începând cu anul 1952 pentru ”vina de a fi fost preºedintele tineretului naþional liberal din PrahovaÒ ºi mai târziu sub inculparea de ”activitãþi de subminare a regimuluiÒ.
Am fost deþinut politic în anii Õ52ÑÕ54 ºi Õ56ÑÕ57, timp în care am cunoscut lagãrele de exterminare de la canal ºi celulele Securitãþii.
De la eliberarea mea din 1957, timp de peste 30 de ani, pânã la Revoluþia din Decembrie Õ89, am fost permanent sub supravegherea ºi presiunea organelor de securitate ºi supus unui ºir neîntrerupt ºi infernal de interogatorii. Niciodatã, nici în perioada de detenþie, nici dupã, nu am rostit ºi nu am scris vreun cuvânt care sã aducã atingere vieþii, libertãþii ºi demnitãþii oamenilor pe care i-am cunoscut ºi de care eram întrebat.
Trebuie sã vã declar cã s-au fãcut repetate ºi sistematice încercãri, uneori trecând de limita suportabilitãþii, de a fi racolat nu ca simplu informator, ci ca agent acoperit al Securitãþii, cu misiuni de îndeplinit în strãinãtate unde aveam 3 veri primari, cunoscuþi ca ostili regimului comunist, oferte pe care le-am respins categoric.
Dumneavoastrã trebuie sã vã spun ceea ce nu am spus comisiei care m-a audiat. Una din aceste 3 persoane, o veriºoarã primarã, era fiica lui Constantin Stere, prietenã apropiatã cu doamna Monica Lovinescu Ñ cu activitate cunoscutã la ”Europa LiberãÒ.
Celãlalt era Ghiþã Ionescu, vãr primar, pãrinþii fraþi, directorul secþiei române din BBC.
Iar cel de al treilea era Ion C. Stere, bãiatul lui Constantin Stere, preºedintele Guvernului în exil al României, Comitetului Naþional din S.U.A. Vã închipuiþi cu cât interes am fost tot timpul solicitat sã ajung acolo, sã-i conving fie sã se mai potoleascã, fie sã vinã în þarã ºi multe alte lucruri.
Aºa cum v-am spus, am respins cu fermitate orice astfel de ofertã.
Vreau sã mulþumesc adversarilor politici Ñ adversarilor, ºi nu prietenilor politici! Ñ care au sãrit în apãrarea mea, spunând ceea ce eu nu ºtiam. ªi, mai ales, vreau sã vã mulþumesc dumneavoastrã cã aþi avut rãbdare sã mã ascultaþi.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule senator Gherman, mai solicitaþi cuvântul? Mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Mircea Ioan Popa.
## Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat auditoriu,
Iau acum cuvântul numai pentru a-mi exprima suprinderea hotãrârii C.N.S.A.S. de a mã cuprinde în lista colaboratorilor cu Securitatea. Am fost foarte surprins Ñ vã declar foarte, foarte sincer Ñ de aceastã atitudine, pentru cã în urma audierii de sãptãmâna trecutã nici nu puteam
sã-mi închipui cã va fi luat în considerare dosãrelul care mi-a fost gãsit acolo.
Declar cã am fost solicitat sã rãspund unor întrebãri puse de responsabilii Securitãþii cu Centrala de Construcþii Cãi Ferate în care lucram, eu fiind ºef de colectiv al unei amãrâte secþii de proiectare din aceastã centralã. Au fost trei sau patru solicitãri privind problemele din aceastã secþie ºi ale unor colegi care au fãcut niºte greºeli mai mult sau mai puþin reale ºi pe care i-am apãrat, nici unul dintre ei nesuferind consecinþe.
Declar cu toatã responsabilitatea ºi cu toate consecinþele prevãzute în legea privind accesul la dosare cã nu am colaborat cu Securitatea. Nu eu m-am dus la acest colonel al centralei sã declar anumite lucruri, ci am fost solicitat de acesta, repet, de douã-trei ori.
Eu am scris o declaraþie sãptãmâna trecutã, am transmis-o presei prin fax, dar nu a apãrut nimic nicãieri ºi de aceea îi rog pe reprezentanþii presei de aici sã preia aceastã declaraþie ºi, eventual, dacã considerã, sã o dea publicitãþii.
În ceea ce mã priveºte, am conºtiinþa foarte împãcatã, foarte curatã ºi pot sã rãspund oricând oricãror întrebãri puse în aceastã direcþie.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Nicolae Sersea.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Cum probabil ºtiþi, pe listele care au apãrut în presã a apãrut ºi numele meu. Vreau sã vã spun cã nu m-a chemat nimeni pânã azi, dar nici azi nu m-a chemat, ci m-am dus eu la Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii. Am documentul, pe care vi-l voi citi.
Înainte de a-l citi, vreau sã vã spun cã din 1975 pânã în 1996 am condus o schelã de foraj unde se executau lucrãri de cercetare geologicã ºi care avea un caracter cu totul ºi cu totul deosebit, fiindcã se puneau în evidenþã noile zãcãminte descoperite de þiþei ºi gaze. Deci cu caracter secret.
În acelaºi timp, în fiecare varã pânã în anul 1990 Ñ chiar ºi dupã Ñ veneau în practicã la schela pe care o conduceam studenþi, foarte mulþi strãini, pentru cã Institutul de Petrol ºi Gaze din Bucureºti ºi Ploieºti aveau foarte mulþi strãini.
Bineînþeles cã ofiþerul de securitate care rãspundea de ramura de petrol venea ºi mã atenþiona atunci când veneau strãini; ce se discutã, cine sã discute ºi dupã ce plecau Ñ respectiv ºi studenþi care erau în practicã Ñ trebuia sã prezint un raport dacã au fost contactaþi, ce s-a discutat ºi dacã s-au dat niºte date cu caracter secret care priveau activitatea de foraj.
Mai departe, în 1970Ñ1971 am lucrat în Algeria un an de zile ºi înainte de plecare, conform legii, þi se fãcea o instruire: ce sã faci acolo, sã vezi ce tehnologie au strãinii, cum se comportã; pentru cã erau foarte mulþi strãini, dacã vom fi contactaþi, sã fim atenþi de cine ºi ce întrebãri ni se pun.
La întoarcere trebuia sã prezint un raport cu ce s-a întâmplat în aceastã perioadã. Mai departe, am trimis foarte mulþi oameni în strãinãtate, peste 1.000, ºi eu trebuia sã semnez pentru fiecare. Era un fel de gir prin semnãtura pe care o dãdeam, în sensul care se referã la calitãþile moral-politice. Plus cã venea ofiþerul ºi împreunã cu el îi strângeam într-o salã unde li se fãcea instruirea, ca sã respecte legile din þara respectivã ºi dacã vor fi contactaþi de diverºi strãini cu care intrau în contact în Algeria, Irak, Iordania Ñ sau unde lucrau Ñ ce sã spunã. ªi erau obligaþi ca la întoarcere sã se prezinte la ofiþerul de securitate sã dea raportul. Dacã nu se prezentau, mã sunau pe mine ºi trebuia sã-i gãsesc prin serviciul de cadre ºi sã-i trimit.
Doru Iona Tãrãcilã
#21056## **Domnul Doru Iona Tãrãcilã:**
Ar fi avut obligaþia sã o publice în ”Monitorul OficialÒ. Asta este. Trebuie publicatã în ”Monitorul OficialÒ.
## **Domnul Nicolae Sersea**
Doru Iona Tãrãcilã
#21244**:**
Asta nu poate fi publicatã.
Domnul senator Ioan Creþu, dacã este prezent. Domnul senator Nistor Bãdiceanu.
## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**
Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,
În primul rând, suntem dupã niºte alegeri ºi se cuvine sã-i felicitãm pe învingãtori, aºa este fair-play. Nu mai de mult... de 3 sãptãmâni am declarat tot de la acest microfon cã în situaþia în care Ð Domane fereºte! Ñ domnul Vadim va fi în turul 2 cu domnul Iliescu, îl voi vota pe domnul Iliescu. Totdeauna am fost om de cuvânt ºi vã asigur cã voi fi ºi de aceastã datã.
În al doilea rând, vã mãrturisesc cã pentru prima datã mi-e jenã, ca sã întrebuinþez un eufemism, cã sunt ardelean, vãzând harta cu rezultatele alegerilor din 26 noiembrie din Ardeal. Cuvântul ruºine este, într-adevãr, la locul potrivit, întrucât troneazã peste tot aºa-zisul candidat nr. 2 sau, mã rog, alternativa la preºedinþia României.
Niciodatã nu mi-am putut închipui cã vom ajunge într-o astfel de situaþie. Manipularea a fost într-adevãr din start. Motivarea tineretului, care a votat cum a votat, este perfidã. Îmi spuneau niºte tineri: ”Domnule, e singura soluþie de a impune þãrilor occidentale sã ne dea azil politic, avându-l preºedinte pe Vadim Tudor.Ò No comment.
În ceea ce priveºte opþiunea lor electoralã nu pot decât sã zic ce a spus Cristos de pe cruce: ”Iartã-le lor, Doamne, cã nu ºtiu ce au fãcut.Ò Vã mulþumesc.
Domnul senator Caraman.
## **Domnul Petru Caraman:**
Am douã declaraþii politice.
Prima: solicitarea unor sãteni din þinutul Herþei.
Ca urmare a unei plângeri a unor sãteni dintr-o comunã din partea þinutului Herþei, ce se aflã în România, ºi care au pãmânturile de partea cealaltã a frontierei, am propus un proiect de lege care se referea la atribuirea unor terenuri disponibile în contul celor ce le-au aparþinut ºi care se aflã în Ucraina. Astfel de terenuri existã, în general, fie de la moºierii care nu le-au mai revendicat, fie de la cei care au avut mai mult de 50 de hectare, fie din alte provenienþe.
Am fost de-a dreptul ºocat de reacþia negativã, chiar ostilã Ñ ºi pe care o consider lipsitã de patriotism, ca sã folosesc un eufemism Ñ a Comisiei juridice. Sã tratãm cu atâta dispreþ pe conaþionalii noºtri, victime ale rãpirii, în 1940, de cãtre sovietici, a unui teritoriu care pânã la acea datã a aparþinut României!
A doua declaraþie politicã, intitulatã ”Cum dezinformeazã domnul Costin Feneºan, directorul general al Arhivelor Naþionale, Senatul RomânieiÒ.
În urma interpelãrii noastre din 11 noiembrie 2000, cu privire la încãlcãrile Legii arhivelor de cãtre domniºoara Maricica Ifrim, directoarea Direcþiei Judeþene a Arhivelor Naþionale Iaºi, domnul Costin Feneºan a dat un rãspuns care dezinformeazã Senatul României ºi din care rezultã, totodatã, cã D.J.A.N. Iaºi se ocupã mai mult cu strângerea de informaþii despre cercetãtorii de la sala de studiu ºi instituþiile pe care le controleazã decât de activitatea proprie. Cine îi conferã dreptul directoarei Maricica Ifrim sã se intereseze ce se întâmplã cu licitaþiile firmelor care solicitã documentele de la arhive, ce ºi unde publicã cercetãtorii, ce fac petenþii cu rãspunsurile primite? A apãrut o nouã Securitate?
Din exemplul domnului Feneºan reiese cã nu s-au dat proiecte fostei cantine ”Tudor VladimirescuÒ, reprezentanþilor Societãþii Comerciale ”Habitat ProiectÒ Iaºi (continuatoarea ICPROM Iaºi), creatoarea proiectului, pentru motivul cã în presa localã ”au apãrut numeroase articole referitoare la modul cum au fost câºtigate licitaþiile pentru lucrãrile efectuateÒ.
Stimaþi colegi, nu fiþi nervoºi!
Din salã
#28255Foarte interesant!
## **Domnul Petru Caraman:**
... ”toate documentele cu termen de pãstrare permanent în mai multe comune, printre care ªipote, Ruginoasa ºi MirosloveºtiÒ.
La ªipote, cel acuzat nu a fost niciodatã, iar dacã cineva a semnat cumva cu numele lui, sã fie gãsit ºi tras la rãspundere, iar la Ruginoasa documentele cu termen de pãstrare permanent se aflã ºi în momentul de faþã pe rafturi. Înainte de a face aceste afirmaþii, de ce nu a avut curaj domnul Feneºan sã discute cu cei împricinaþi, cu toate cã aceºtia au cerut-o în mai multe rânduri? Pentru aceste calomnii, domnul Feneºan ar putea fi dat în judecatã, atât dumnealui, cât ºi cei care, eventual, au dezinformat.
Tot în rãspunsul la interpelare, deºi nimeni nu i-o ceruse, domnul Feneºan face afirmaþii incorecte despre toþi cei care au pãrãsit arhivele. La un moment dat, afirmã cã lucrãtorii care au plecat au inventariat ilegal arhive la instituþii Ñ la vremea respectivã însã activitatea era perfect legalã Ñ, dar nu se spune cã ºi cei rãmaºi au procedat la fel, ca, de exemplu, Iftimie Rodica, C.I. Gârneaþã, Felicia Ursu, Amarandei Adrian, protejaþii directoarei, care au primit salarii de merit pentru aceasta. Unii sunt daþi afarã, alþii iau salarii mai mari. Pentru unii mumã, iar pentru alþii ciumã! Dacã directorul general al
Arhivelor Naþionale induce în eroare Senatul României, nu trebuie sã ne mire de ce, de când au venit la conducerea Arhivelor domnul Feneºan ºi ºefa Corpului de control Adriana Mihai, de la Iaºi ...
Nu poate nimeni sã-l opreascã pe domnul Caraman!
... au plecat opt salariaþi, iar de la Bucureºti alte zeci. În ceea ce priveºte aprecierile elogioase aduse de personalitãþi ale elitei ieºene domniºoarei Ifrim, acestea nu existã decât în imaginaþia domnului Feneºan. Surprinzãtor pentru un istoric de talia dumnealui este faptul cã nu ºtie cã volumul XXIV al DRH ....
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog, domnule Caraman, numai puþin!
Stimaþi colegi, vã rog sã faceþi liniºte în salã...
Nu vã supãraþi... Nu vã supãraþi....
Din salã
#30441Scurtaþi-o, domnule, cã pleacã lumea!
Domnul senator Caraman are dreptul constituþional de a face declaraþie politicã.
Din salã
#30615Asta nu este declaraþie politicã.
De a face o declaraþie politicã, am precizat. Rugãmintea mea cãtre domnul senator Caraman este sã intre din acea chestiune conflictualã, localã, de la Arhivele Statului, ºi sã prezinte un punct de vedere politic.
Vã rog!
Din salã
#30926Luaþi-o de la început, domnule senator!
Nu, nu... Nu de la început! In nici un caz!
Referitor la corectitudinea ºi transparenþa concursurilor pentru ocuparea posturilor la D.J.A.N. Iaºi, este bine sã facem publice angajãrile în sistem clientelar ºi de apãrare reciprocã.
Femeia de serviciu este soþia ºoferului I.P.J. Iaºi. Arhivarul Marius Veriu este fiul ºefului Jandarmeriei Iaºi. Hãulicã Maria este soþia unui subofiþer I.P.J. Iaºi. Rotariu Noela este soþia procurorului care ancheteazã cazul fostului angajat Dãnuþ Doboº. Codreanu Adrian, pregãtit pentru facultate de domniºoara Ifrim, care a participat la concurs în luna octombrie 1999, a fost angajat în august 2000.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Emil Tocaci. Domnia sa era tare nemulþumit cã nu îi vine timpul mai repede.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Dupã zece ani ºi jumãtate, iatã-mã fãcând ºi ultima mea declaraþie politicã. Trebuia sã vinã un sfârºit. Nu are nici o importanþã, chiar dacã am pierdut, vã mãrturisesc cã plec cu fruntea sus ca atunci, în tinereþe, când pierdeam meciul, dar simþeam cã eu am jucat bine. Poate mã supraapreciez.
Ceea ce vreau sã spun se referã la alegerile care abia s-au încheiat ºi la comentariile care s-au fãcut în legãturã cu aceste alegeri.
S-a spus cã românii au votat sub presiunea sãrãciei. Da, în România este multã sãrãcie, dar convingerea mea este cã românii au votat mai mult revoltaþi nu atât pe sãrãcie, cât pe cauzele sãrãciei, iar una dintre principalele cauze este infracþionalitatea ºi modul în care ea nu a fost combãtutã.
Românii au dorit, doresc ºi este firesc ca ºi în viitor sã doreascã ca societatea sã-i apere de infractori. Doresc ca ei sã nu mai plãteascã bãncile devalizate, doresc ca statul sã nu mai ia de la contribuabili pentru a îmbogãþi escrocii. Doresc sã aibã certitudinea zilei de mâine ºi certitudinea vieþii ºi securitãþii personale.
Cei care trebuiau sã lupte împotriva infracþionalitãþii n-au fãcut-o. Poliþia a fãcut ce a putut, iar justiþia a fãcut ce a vrut.
Acum câteva zile, Preºedintele României Emil Constantinescu a fãcut o afirmaþie cu care eu nu sunt de acord. Domnia sa a spus: ”Puterea Preºedintelui se opreºte la uºa tribunaluluiÒ.
Este foarte adevãrat cã actul de justiþie trebuie sã fie fãcut fãrã a suferi influenþa politicului, este foarte adevãrat cã justiþia trebuie sã fie independentã, este foarte adevãrat cã orice ingerinþã în treburile justiþiei este vinovatã, poate fi chiar criminalã, dar, atunci când procuratura ºi justiþia sunt în disfuncþie, societatea trebuie sã gãseascã o soluþie.
Sã nu uitãm un lucru: Parlamentul, din patru în patru ani, este ales ºi atunci când o forþã politicã este inadecvatã, este sancþionatã de electorat. Cum s-a întâmplat ºi acum. Atunci când sancþiunea electoratului modificã structura Legislativului, se reflectã imediat fenomenul în Executiv Ñnu? ªi Executivul, prin urmare, derivã tot din voinþa naþionalã, dar justiþia, puterea judecãtoreascã nu este aleasã. Puterea judecãtoreascã existã fãrã aceastã sancþiune a electoratului. De aceea eu vã rog pe cei care rãmâneþi ºi pe cei care vor veni: acþionaþi în acest sens ºi, dacã nu existã altã soluþie, faceþi în aºa fel ca, asemenea altor þãri, ºi în România judecãtorii sã fie aleºi. Poate este o soluþie. Poate cã justiþia trebuie reformatã altfel. Poate cã dumneavoastrã veþi gãsi soluþii mai bune, dar un lucru este sigur: ceva trebuie fãcut. Ceva trebuie fãcut ca societatea româneascã, pe cãile legale ºi democrate, sã acþioneze pentru reducerea, pentru combaterea realã a infracþionalitãþii. Nu mai putem sã spunem: ”Nu avem ce face, puterea judecãtoreascã este independentã ºi deci noi nu avem ce face!Ò.
Din salã
#38644Trec peste graniþã!
## **Domnul Emil Tocaci:**
Sumele acestea trec masiv graniþa. Aceºti bani sunt puþini, într-o proporþie aproape neglijabilã, în bãncile româneºti. Toþi sunt în bãncile strãine. Nu putem produce ºi nu poate rãmâne ceea ce producem ca bun al naþiunii, dacã totul se furã. Cu asta trebuie început. Chiar dacã ar exista stângãcie în economie ºi în finanþe, chiar dacã ar exista disfuncþii în viaþa economicã, dacã nu ar fi aceastã imensã hoþie, nu am fi aºa cum suntem, la cotele de ultim rând în Europa, ºi este foarte dureros!
Eu nu mai pot sã fac nimic, este clar. Rãmâne ca dumneavoastrã sã puteþi face mai mult. Vã mulþumesc.
Din salã
#39326A fost un discurs funebru.
Vã mulþumesc, domnule senator! Îl invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu.
Vor mai fi alegeri ºi, cine ºtie, atunci...
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Voiam sã þin o declaraþie în legãturã cu unele acþiuni pe care le-am întreprins eu în Statele Unite ale Americii, dar, prin faptul cã am avut o discuþie cu domnul preºedinte al Senatului ºi, de data asta, a avut deosebita bunãvoinþã de a mã asculta cu cea mai mare atenþie, nu vreau sã fac o declaraþie politicã, doar vreau sã menþionez faptul cã am fost invitat, ca demnitar român, ca senator, de Congresul Americanilor de Origine Românã, de încã vreo 5Ð6 fundaþii, dupã aceea, de doi congresmeni americani cunoscuþi dumneavoastrã Ñ Christopher Smith ºi Rodney Frilinghaisen Ñ în calitate de senator ºi membru al Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, ca vicepreºedinte, ca membru al Grupului privind parteneriatul strategic România Ñ S.U.A. ºi de alte asociaþii.
Sunt un pic surprins, pentru cã organizatorii mi-au asigurat toatã deplasarea acolo, mai puþin transportul, ºi a fost sub demnitatea mea sã le cer sã-mi asigure ºi transportul. Nu s-a gãsit înþelegere nici când am fost invitat în Polonia, de cãtre o acþiune parlamentarã, ºi a trebuit sã-mi plãtesc eu deplasarea.
Aº vrea sã închei prin faptul cã o anumitã parte a presei m-a persiflat când am solicitat... Mie puteþi sã-mi spuneþi orice, dar cei de acolo, de peste ocean, unde au reuºit sã strângã rândurile în cel mai puternic stat al lumii, eu zic cã nu meritã.
În concluzie, zic cã am servit interesele Senatului ºi ale României ºi, dacã este cazul, voi þine ºi o conferinþã de presã.
Deci încã o datã mulþumesc domnului preºedinte pentru bunãvoinþa pe care mi-a acordat-o. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Se pare cã nu mai este nici un coleg înscris... Da, domnul Cotarcea Haralambie.
Vã rog domnule senator, aveþi cuvântul!
Domnule, de mine cam uitã toþiÉ
Domnule senator, nu v-aþi înscris aici, pe lista de la preºedinte.
Aveþi cuvântul, domnule consilier! Pardon, domnule senator!
O sã fie, într-adevãr, ultima declaraþie politicã din mileniul II ºi urmãtoarea o þin în mileniul III, sã vedem, la sfârºit sau la început.
Dupã o mie de ani tocmai?!
Pãi, nu ºtiu. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Personal, am anticipat demagogia privind politica naþionalã pe care o practicã Corneliu Vadim Tudor.
Eu l-am pãrãsit pe acest individ încoronat în fruntea Partidului România Mare, partid alcãtuit din foarte puþini oameni. În calitatea mea de preºedinte, fost preºedinte al organizaþiei judeþene, ºtiu cã în Caraº-Severin sunt sub 1.000 de oameni, ºi aceºti oameni amãrâþi ºi necãjiþi. Dar de votat l-au votat mulþi.
Am participat în campania electoralã din octombrieÑ noiembrie anul acesta în calitate de candidat independent. Am obþinut un mare numãr de voturi, dar, degeaba, insuficiente pentru a intra ºi eu în Camera Deputaþilor.
În 9 octombrie 2000, am declarat cã Vadim Tudor este o persoanã periculoasã pentru poporul român ºi societatea româneascã. El a atacat prin revistele sale personalitãþi politice fie din stânga, fie din dreapta, fie de la vârf, fie de jos, reprezentanþi ºi lideri sindicali, cadre de conducere din societãþi economice, atât din þarã, cât ºi din strãinãtate. Nu a scãpat nimeni. Asta a fãcut-o cu scopul ºi dorinþa de a ajunge la Cotroceni. Asta ºi-a dorit. Orice, numai la Cotroceni sã ajungã. A ajuns odatã la un miting, la care am participat ºi eu, ºi, când i-a ieºit Constantinescu în faþã, i-a dat un buchet de flori. Atunci, eu am crezut cã îl sfâºie.
Corneliu Vadim Tudor fiind înconjurat numai de persoane dubioase, fie cã se numesc torþionari, foºtii securiºti, care nu pãþesc nimicÉ OameniiÉ Ñ eu sunt dintr-un judeþ, din Caraº-Severin,É vã spun, stimaþi colegi, eram preºedintele Consiliului Judeþean al Sindicatelor, am fost lider de sindicat de uzinã ºi atunci când trimiteam oamenii în concediu de odihnã, prin sindicate, în strãinãtate, sau când alþii veneau la comisia din care fãceam parte ºi ziceam ”Daþi drumul la oameni în vizitãÒ, erau securiºti acoloÉ Ñ oamenii se duceau sã-ºi vadã ºi ei fraþii, surorileÉ Se duceau la Securitate ºi li se spunea: ”Mã, semneazã aici un angajament, o treabã din asta, cã îþi dau drumul! Altfel, nu-þi dau drumulÒ. Unii, sãracii, nici nu au ºtiut ce semneazã. O fi zis sã informeze ceva, ce se aude prin fabricã, în uzinã, dacã-l bârfeºte pe Ceauºescu sau pe alþii. Aceºti torþionari, securiºtii, ãºtia sunt pe listele Partidului România Mare. útia nu pãþesc nimic, dar pãþeºte un om din ãsta care a fost obligat sau înºelat cu o chestiune din asta, ca sã-ºi vadã mama sau tata din GermaniaÉ Sau, atunci când îi trimiteam în Portugalia sau în Spania, le spunea familiilor de muncitori sã semneze. Eu vã spun cã aceste chestiuni sunt reale. Poate cã unii au fost dornici sã dea declaraþii, dar vã spun ceea ce cunosc, vã spun cu sinceritate în faþa dumneavoastrã.
Da, dar dumneavoastrã aþi fost la sindicat, nu aþi fost în altã parte.
Poftiþi?
Dumneata ai fost la sindicat, nu în altã parte.
## **Domnul Haralambie Cotarcea:**
Pãi, da, la sindicate, la miºcarea sindicalã. ªi om care am fost de bazã acolo, cã de aceea am ajuns ºi preºedinte pe þarã la mineri. AºaÉ sã facãÉ, deci sã se modifice Legea electoralã, cu votul pe persoanã.
A doua chestiune: verificarea sau controlul medical, din punct de vedere psihic, al candidaþilor, pentru cã am asistat la Televiziunea Românã, când eram în campanie prin niºte comune, o chestiune jenantã. I-a oprit Televiziunea, sã opreascã programeleÉ Întreba lumea: ”Cine-i aduse, domnule, pe ãºtia aici? Ce se întâmplã?Ò.
Mã rog, votul l-a dat, cã v-am spus de ce l-a dat. L-a dat aºa, la întâmplare. ªi am eu o chestiune pe care vreau sãÉ poate o spun Senatului acum, cum gândesc eu. Cã sunt unii Ñ cu regret vã spun Ñ Ardealul Ñ ºi care sunteþi din Ardeal Ñ a dat voturile lui Vadim. Oamenii sãraci din Moldova, din Oltenia, din Muntenia au mers cu Iliescu, un om ponderat, un om care se gândeºte la toatã lumea. Cei din Ardeal ce-or fi zis? ”Hai sã-l votãm pe ãsta! Votându-l pe ãsta, sã ºtii cã ºi noi ne putem câºtiga autonomia, sã nu mai fimÉÒ
Cã, prin dictatura ãstuia, pãþim ca ºi sârbii. O sã avem în câteva luni de zile trupele aici, la noi în þarã, cu acest om în fruntea acestui stat.
O sugestie: validarea celor aleºi de noul Parlament sã se facã în spiritul Legii ”Ticu DumitrescuÒ. Cã pleacã de aici, cã din legea aia n-a mai rãmas nimic. útia au scãpat acum de sub controlul populaþiei, dar, venind aici sã fie validaþi de cãtre Parlament, ºi se ºtie cã a fost securist, torþionar, care a fãcut nu ºtiu ce, ãºtia n-ar trebui sã treacã în Parlamentul României.
Spuneam, ziua de 1 Decembrie aº dori sã nu fie folositã pentru a incita populaþia la urã ºi rãzbunare, cã am vãzut cã se fac referiri ºi apeluri la populaþie sã vinã la Alba Iulia, cã acolo vor þine discursuri, o sã fie discursuri incitante, o sã ne pomenim cu alte necazuri din acest punct de vedere.
Dacã se face, sã se facã în conformitate cu legea ºi cum s-a propus de cãtre mulþi colegi de aici.
Eu vã mulþumesc, stimaþi colegi ºi ziariºti, ºi sã ne întâlnim în mileniul, cum spuneam, III ºi atunci cu altã declaraþie politicã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Acum sã vedem dacã domnul senator Cotarcea are curaj ca declaraþia respectivã sã o multiplice.
Domnul senator, sã ºtiþi cã ceea ce aþi spus s-a înregistrat în Senat. Se va publica. Se duce la ”Monitorul OficialÒ.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Ioan Creþu.
## **Domnul Ioan Creþu:**
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Stimaþi colegi,
În urmã cu câþiva ani, în legislatura trecutã, regretatul coleg Ion Aurel Stoica ne citea de la aceastã tribunã un cod al deontologiei parlamentare, pe care l-am cam uitat.
Cu permisiunea dumneavoastrã, am sã vã citesc un poem norvegian pe care colegul ªerban, profesor de la Timiºoara, de la nutriþie ºi boli metabolice, l-a pus ca motto la cartea lui, ”DiabetulÒ.
”Învaþã de la ape sã ai statornic drum,/Învaþã de la flãcãri cã toate-s numai scrum,/Învaþã de la umbrã sã taci ºi sã veghezi,/Învaþã de la stâncã cum neclintit sã ºezi./Învaþã de la soare cum trebuie s-apui,/Învaþã de la piatrã cât trebuie sã spui,/Învaþã de la vântul ce-adie pe poteci,/Cum trebuie pe lume de liniºtit sã treci./Învaþã de la toate, cã toate sunt surori,/Sã treci frumos prin viaþã, cum poþi frumos sã mori./Învaþã de la vierme cã nimeni nu-i uitat,/Învaþã de la nufãr sã fii mereu curat./Învaþã de la flãcãri ce-avem de ars în noi,/Învaþã de la ape sã nu dai înapoi/Învaþã de la umbrã sã fii smerit ca ea./Învaþã de la stâncã sã-nduri furtuna grea,/Învaþã de la soare, ca vrerea sã-þi cunoºti,/Învaþã de la stele cã-n cer sunt multe oºti,/Învaþã de la greieri când singur eºti ºi cânþi./Învaþã de la lume sã nu te înspãimânþi./Învaþã de la vulturi când umerii þi-s grei/ªi du-te la furnicã sã vezi povara ei./Învaþã de la floare sã fii gingaº ca ea./Învaþã de la oaie sã ai blândeþea sa,/Învaþã de la pãsãri sã fii mereu în zbor,/Învaþã de la toate cã totu-i trecãtor./Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,/Sã-nveþi din tot ce piere,/Cum sã trãieºti în veci.Ò
Vã mulþumesc.
Vã rog sã multiplicaþi, pentru cã erau persoane în partea din spate a sãlii, în partea dreaptã, este adevãrat, care bãnuiesc cã auzeau pentru prima datã aceastã poezie, cã se bucurau foarte tare, ca sã poatã sã o citeascã în viitor.
Vã rog, domnule senator.
Domnul senator Marcian Bleahu.
## **Domnul Marcian-David Bleahu:**
Domnule preºedinte, Prea stimaþi colegi, Onoratã presã,
Nu aº fi vrut sã iau cuvântul astãzi, aici, deºi este ultima mea ocazie sã fiu la tribuna Senatului, dar am fost instigat de antevorbitori.
S-au fãcut disculpãri pe linie de Securitate, s-au fãcut mesaje de transmitere a unor sarcini.
Instigat de aceste lucruri îmi permit sã vã reþin câteva momente. M-am gândit cã nu este cazul, iarãºi, sã revin asupra chestiunii cu dosarele Securitãþii, pentru cã le-am mai fãcut o datã, aceste declaraþii, în primãvarã, când a fost vorba de alegerile pentru primarul general al Capitalei.
Dar, repet încã o datã, nu mã simt cu nimic vinovat. Am dat o declaraþie, cândva, în care am spus cã nu-mi voi trãda þara, ºi, dacã voi vedea cã cineva greºeºte, o sã spun acest lucru.
Am ºtiut multe cazuri, nu le-am spus, am fost director de institut ºi am dat undã verde la mulþi colegi despre care ºtiam cã nu se mai întorc, dar nu a putut sã mã acuze, nimeni, de nimic. Sunt cu sufletul curat, ºtiu cã nimeni nu a avut de suferit de pe urma mea.
Ce se aflã în dosar sunt niºte declaraþii, nesemnate de mine, ale unui colonel de securitate, care pretinde cã le-am fãcut eu.
Deci nu mã simt vinovat. Eu am fost, de fapt, o victimã, ceea ce comisia a ºi recunoscut. Începând din 1960, eu am fost urmãrit continuu. Cei mai buni ani ai mei, ca geolog, s-au irosit fãrã sã pot ieºi din þarã, ceea ce pentru un geolog e vital, sã cunoascã cãt mai mult în lume.
Sunt, fac parte, din pãcate, din generaþia de sacrificiu a acestei þãri.
Acesta este primul punct.
Al doilea punct este de altã naturã.
M-am întors alaltãieri de la o reuniune internaþionalã a ”verzilor europeniÒ de la Stockholm. ”Verzii europeniÒ este Internaþionala partidelor ecologiste din Europa. Acolo, am constatat, încã o datã, grija care se dã pentru protecþia mediului ºi pentru protecþia naturii. Erau acolo peste 12 parlamentari ”verziÒ în Parlamentul European din Uniunea Europeanã. Erau foarte mulþi parlamentari ”verziÒ din diferitele parlamente europene. Erau câþiva miniºtri din diferite þãri. ªi toþi ºi-au arãtat îngrijorarea, în general, pentru România. De ce? Pentru cã unul din punctele esenþiale ale congresului a fost lãrgirea Uniunii Europene spre Est. ªi toþi participanþii au trebuit sã arate care este situaþia. Eu, care fac parte din comitetul de conducere al acestei Uniuni Internaþionale, am prezentat situaþia din România, dar mi s-au adus reproºuri. Reproºuri pe care le ºtim.
## Stimaþi colegi,
În cadrul programului legislativ avem un proiect de hotãrâre, de modificare a Hotãrârii Senatului nr. 40, urmare a solicitãrii primite din partea Comisiei de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM.
Întrucât trebuia sã fie depus raportul, concluziile, mãsurile, soluþiile din partea acestei anchete, din partea Guvernului existã o solicitare potrivit cãreia sã fie aprobat ca termenul sã fie prelungit, termenul de depunere în Senat a acestui raport din partea Guvernului, cu 60 de zile. Pentru aceasta, sigur cã se impune ca noi sã modificãm Hotãrârea Senatului nr. 40 din 30 octombrie 2000.
Dacã doriþi sã vã pronunþaþi în legãturã cu aceastã solicitare venitã din partea Executivului.
Domnul senator ªerban Sãndulescu.
## Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Într-adevãr, poate cã termenul pe care l-am propus în Hotãrâre, ºi care a fost aprobat, a fost scurt, dar vreau sã vã spun cã problema este deosebit de gravã.
Am primit informaþii, din nou, despre lucruri care au fost fãcute exact la indigo sau mai bine zis se fac la ora actualã în Republica Macedonia, tot aºa, cu comisioane de 20Ð30 milioane de mãrci. La nivelul lor Ñ au patru, cinci sute de mii de telefoane, ºi în care este implicat primul-ministru ºi alþi miniºtri din Guvernul macedonean Ñ problema este deosebit de importantã.
Disearã am o emisiune la TVR 2, de la 20,30 la 22,00, în care voi veni cu aceste date pe care le am, zilele trecute le-am primit, ºi care sunt deosebit de importante.
Sincer vã spun, nu ºtiu ce sãÉ fiindcã problema ar trebui urgentatãÉ nu este posibilÉ când sunt amestecaþi cel puþin ºase miniºtri Ñ ºi încã, dupã cunoºtinþele mele, vreo 25Ð30 de alþi indivizi Ñ în aceastã afacere murdarã ºi care a dus, de exemplu, ºi la rezultatul alegerilor de acumÉ Fiindcã oamenii, românii nu sunt nici extremiºti, nici xenofobi, nu sunt nici antisemiþi, nu sunt asta, dar campania lui Vadim Tudor a avut succes datoritã faptului cã a zis cã luptã împotriva corupþiei ºi a hoþiilor care s-au fãcut la nivel guvernamental ºi la alte niveluri.
Deci, personal, nu ºtiu ce sã spun. Rãmâne ca dumneavoastrã sã hotãrâþi.
Eu aº zice cã ãsta este sistemul la români, sã tot lungim termenele. Mai bine sã cerem termene scurte ºi sã ne apucãm de treabã.
Da, mulþumim.
Dacã mai doreºte cineva sã se exprime. Domnul senator Gavaliugov.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi senatori, Domnilor ºi doamnelor invitaþi,
Domnul preºedinte al comisiei noastre de anchetã din Senat, domnul senator Sãndulescu, a fãcut câteva remarci, câteva argumente care, într-adevãr, ne trimit la o poziþie, probabil, pe care Domniile voastre, azi prezente aici, o veþi împãrtãºi, de a nu accepta o solicitare a Guvernului de prelungire a termenului, solicitat prin hotãrârea noastrã, a Senatului.
Eu vreau sã vã invit pe dumneavoastrãÉ, fãrã sã intru în argumentaþia pe care Guvernul a fãcut-o în sprijinul acestei solicitãri, decât de a oferi un tratament în simetrie cu rapiditatea cu care Guvernul, în momentul în care statutul ºi documentul de transfer al activelor, al celor 35% din activul ROMTELECOM, în patrimoniul noii societãþi create în Cipru, care urma sã gestioneze, sã conducã ROMTELECOM-ul, aceastã modificare a legislaþiei, a cadrului legal din România, s-a produs în 24 de ore.
Deci cu 24 de ore înainte de data semnãrii documentului, care stabilea transferul activului în patrimoniul societãþii greceºti OTEROM, s-a modificat, prin douã ordonanþe de guvern, cadrul legal din România.
Dacã acest lucru a fost posibil în România, în cadrul acestei legislaþii, în cadrul acestei Constituþii pe care o respectãm sau pe care o ignorãm, pãi atunci, domnilor senatori, nu pot altceva sã fac decât sã vã solicit, ca o poziþie simetricã, dar mult mai îngãduitoare, sã rãmânem cu limita stabilitã pentru acþiunea Guvernului în Hotãrârea Senatului, pe care Domniile voastre aþi adoptat-o în urmã cu trei sãptãmâni, dacã nu greºesc.
Deci solicit, în concluzie, respingerea solicitãrii Guvernului.
A expirat termenul, nu facem nimic. Domnul senator ªerban Sãndulescu.
Eu voiam sã mergem cu un argument. Vreau sã vã spun cã, în activitatea comisiei ºi în cererile repetate pe care le-am fãcut, nu ne-am bucurat de nici un sprijin din partea S.R.I.-ului.
S.R.I.-ul ar fi trebuit sã se implice imediat. În momentul în care am venit cu date, cu date care erau cât se poate de clare, nu a fãcut nimic. Din contrã, mi-a rãspuns dupã o lunã de zile.
S.R.I.-ul trebuia sã se apuce sã lucreze.
Eu zic cã nu e bine sã modificãm acest termen, ca sã se apuce sã lucreze sub presiune, chit cã vor depãºi termenulÉ
Pãi, termenul a expirat, domnule senatorÉ
Nu-i nimic, merg mai departe ºi o sã cearã noului Senat, sã vedem dacã îl prelungeºte noul Senat.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Staþi puþin! Trãiesc sentimentul cã dumneavoastrã, de fapt, doriþi sã chemãm, în cadrul Parlamentului viitor, reprezentanþii Executivului sã vinã sã dea socotealã, aºa cum a socotit Senatul. Dar acest lucru se va întâmpla dacã noi vom prelungi termenul, pentru cã altfel termenul
a expirat sau va expira peste douã zile, ºi faptul cã reprezentanþii Guvernului nu vor fi prezenþi va fi foarte bine.
Deci dumneavoastrã aþi muncit ºase luni de zileÉ în douã sãptãmâni nu se constituie noul GuvernÉ trebuie sã puneþi cel puþin 30 de zile sau 45É nu se poateÉ sigur É altfel, hotãrârea aceasta rãmâne fãrã nici o finalitateÉ ºi munca dumneavoastrã este fãrã finalitate.
Deci, dacã nu sunteþi de acord cu 60 de zile, sã prelungim cu 30 de zile, pentru cã aceastã obligaþie va reveni Guvernului viitor, pentru cã altfel, dacã expirã termenul, nu mai este nici o problemã.
Deci, stimaþi colegi, eu vã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru
## Domnule preºedinte,
Îmi pare rãu, ºi este de datoria dumneavoastrã ca, de pe poziþia de a prezida aceastã ºedinþã, sã cãutaþi o soluþie sã mediaþi totuºi un conflict cu legea sau cu hotãrârea pe care o stabilim noi, Senatul, dar pe care dumneavoastrãÉ ºi sunteþi un reputat jurist, ºi aici poate mai sunt ºi alþii care ar vrea sã sprijine cu cunoºtinþele lor juridice o abordare cât mai raþionalã în faþa situaþiei în care ne gãsim, dacã, într-adevãr, ignorarea pe care a produs-o Guvernul pânã acumaÉ
## Actualul GuvernÉ
É actualul GuvernÉ de a lua deciziile corespunzãtoare, în lumina raportului pe care noi l-am adoptat ºi a hotãrârii pe care am adoptat-o, ne obligã, practic, ca sã considerãm ignoranþa o soluþie care exonereazã de responsabilitate Guvernul ºi instituþiile pe care Guvernul, prin poziþia sa, este în drept sã le controleze. Deci eu aº dori totuºi sã ne gândimÉ sigur, ce aþi spus dumneavoastrãÉ
Haideþi cã e simplu sã gãsim soluþiiÉ este simplu sã o rezolvãmÉ
Dar nu ºtiu dacã, într-adevãr, trebuie trecutã aceastã sarcinã direct viitorului Guvern. Eu spun aiciÉ se profileazã niºte responsabilitãþi nominaleÉ asta este problemaÉ care þin de actualul Executiv.
Dacã dumneavoastrã credeþi Ñ É ca sã rãmânem doar la un transfer formal de responsabilitate faþã de viitorul Guvern, cu altã majoritate ºi cu altã reprezentare politicã Ñ sigur, nu ne rãmâne decât formal aceastã soluþie.
În momentul de faþã, nu îmi mai este mie clar. Pânã acum aþi criticat Executivul, cã ºase miniºtri nu ºi-au fãcutÉ, câþi oameni sunt implicaþi în privatizareÉ, ºi acum ne facem probleme cã viitorul Guvern s-ar putea sã scoatã adevãrul la luminã.
Pãi, chiar dacã nu vrem sau chiar dacã vrem, justiþia sau viitorul Guvern va putea sã o facã, chiar dacã nu sunt obligaþi.
Noi ceea ce putem sã facem, prin decizia politicã a Senatului, sã obligãm Guvernul care va fi peste 30 de zile, dacã va fi instalat, sã se prezinte, ºi are un punct de vedere, pentru cã aceastã anchetã o face Corpul de Control al Guvernului, nu o face GuvernulÉ Solicitarea vine de la Corpul de control, iar un ministru, fie din actualul Cabinet, dacã nu se va constitui noul Guvern, sau din viitorul Cabinet, sã prezinte raportul Corpului de control al primului-ministru. Asta trebuie fãcut.
Deci solicitarea noastrã, ºi Biroul permanent recomandã adoptarea acestui proiect de hotãrâre, este în sensul ca termenul sã fie prelungit cu 60 de zile.
Dacã nu doriþi 60 de zile, îl prelungim cu 30. Cum credeþi.
Dacã aveþi observaþii, în legãturã cu titlul hotãrârii?
Domnule preºedinte,
Deci, în numele comisiei, eu solicit, îmbrãþiºez, deci, dupã dezbaterea pe care am fãcut-o ºi argumentele pe care le-am schimbat, solicit ca sã fim de acord cu propunerea Biroului permanent. ªiÉ continuaþi prezentareaÉ
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Deci titlul hotãrârii: Hotãrâre privitoare la prelungirea termenului de efectuare a controlului tematic privind privatizarea ROMTELECOM, prevãzut în Hotãrârea Senatului nr. 40 din 30 octombrie 2000.
Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt, ca modalitate de vot, întrucât sistemul este defect, eu vã propun ridicare de mâini.
## **Din salã**
**:**
É cu mare majoritateÉ
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, vã mulþumesc.
Cine este contra? Nici un vot.
Se abþine cineva? Nu.
Mulþumesc.
La art. 1. Senatul aprobã prelungirea cu 60 de zile a controlului prevãzut la art. 9É
## **Domnul Emil Tocaci**
**:**
Mai bine sã fie 90 de zile, ca sã prindã în februarie sesiuneaÉ
Nu vã supãraþi, viitorul Parlament bãnuiesc cã va avea atâta înþelepciune încât sã nu înceapã cu concediulÉ Credeþi cã luna ianuarieÉ
Constituþia spune cã în ianuarie nu lucreazã ParlamentulÉ
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Nu, nuÉ
Tot Constituþia spune cã Parlamentul poate sã-ºi stabileascã sesiuni extraordinare. ªi fiþi convinºi cã viitorul Parlament în luna ianuarie va începe, cã, practic, atunci se va instala cu o sesiune pe toatã luna. Nici nu se poate altfel. Ne facem de minune.
Deci, repet, art. 1. Senatul aprobã prelungirea cu 60 de zile a controlului prevãzut la art. 9 din hotãrârea Senatului.
Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin ridicare de mânã.
Mulþumesc.
Este cineva contra?
Se abþine cineva?
Deci unanimitate.
”Art. 2. Ñ Concluziile acestei anchete a Guvernului ºi a Ministerului Public, mãsurile ºi soluþiile de rezolvare a problemelor ridicate vor fi prezentate Senatului în termen de 90 de zile de la publicarea Hotãrârii Senatului nr. 40/2000.Ò Prelungirea este doar cu 60, pentru cã au trecut deja cele 30 de zile.
Dacã sunt observaþii?
Nu sunt observaþii.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului pe care vi l-am prezentat.
Vã mulþumesc.
Alte observaþii legate de proiectul de hotãrâre?
Dacã nu sunt,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#66844Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 165/12.XII.2000 conþine 12 pagini.**
Preþul 5.748 lei
Nu am semnat niciodatã vreun act de colaborare cu Securitatea ºi, evident, ceea ce este absolut umilitor pentru mine, aºa cum s-a spus, dar nu mi s-a arãtat vreun act în acest sens, nu am fost retribuit sau recompensat pentru activitãþi desfãºurate în interesul poliþiei politice.
Atunci când am dat declaraþia Ñ la 22 noiembrie Ñ când am aflat decizia Colegiului Consiliului de a mã fi aºezat pe lista colaboratorilor Securitãþii, declar cu toatã fermitatea cã aºa-zisele note-probe nu-mi aparþin. Nu sunt scrise ºi semnate de mine, motiv pentru care am solicitat aprobarea unei expertize grafoscopice care, evident, nu a fost încuviinþatã, pentru cã se întârzia darea publicitãþii acestei note, cu evidente sensuri electorale.
Spre surprinderea ºi regretul meu, înainte de efectuarea acestei probe esenþiale, s-a luat o decizie pe care am contestat-o în condiþiile legii.
Am fost ºi rãmân un susþinãtor convins al necesitãþii înfiinþãrii Colegiului Consiliului. Cunoaºteþi modul în care m-am comportat ºi cum am votat. Sunt autorul preambulului Legii nr. 187/1999, dar regret profund cã aceastã instituþie naþionalã a fost pusã în situaþia sã lucreze sub presiunea timpului ºi în detrimentul aflãrii adevãrului. În final, doresc sã vã amintesc cã în virtutea funcþiilor pe care le-am îndeplinit în ultimii 10 ani Ñ am fost ministru al justiþiei ºi aproape timp de un an preºedintele dumneavoastrã Ñ aº fi putut sã fac sã disparã orice urmã de incriminare, dar conºtiinþa deplinei mele nevinovãþii m-a scutit de orice demers în acest sens.
Dar iatã cã braþul lung al Securitãþii încearcã sã mã loveascã ºi acum!
Vreau sã mulþumesc miilor de alegãtori prahoveni care, ºtiind despre aceastã imputare care mi se aduce, otrãviþi fiind de propaganda contracandidaþilor mei, m-au votat ºi au avut încredere în mine.
Aceasta era, de fapt, colaborarea care a existat între ofiþerul de securitate ºi Securitate ºi subsemnatul sau alþi directori, colegi cu mine.
Acum vreau sã vã citesc documentul pe care l-am luat azi, înregistrat.
”Domnului Sersea Nicolae, fiul lui Aurelian ºi Filofteia, nãscut la data de 12 septembrie 1937 în Poseºti, Prahova, domiciliat în Str. Libertãþii bl. E5, ap. 7, Moineºti.
În baza verificãrilor datelor din arhivele Serviciului Român de Informaþii, S.I.E. ºi M.Ap.N. ºi audierii dumneavoastrã din data de 23 noiembrie 2000, Colegiul Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii ca poliþie politicã a stabilit cã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999 art. 5, colaborarea dumneavoastrã cu fosta Securitate nu poate fi interpretatã drept activitate de poliþie politicã. Preºedinte: doctor Gheorghe Oniºor.Ò
Vã mulþumesc.
De asemenea, ºtiind cã acesul la documente, conform legii, este liber dupã 30 de ani, cu anumite excepþii, pretinde ca cercetãtorii, arhitecþii ºi profesorii universitari, având un acces limitat la proiecte, sã fie obligaþi ”sã-ºi asume rãspunderea de a nu folosi informaþiile decât în scopuri ºtiinþifice sau culturale, de a nu solicita copii dupã autorizaþii de construcþii sau acte de proprietate aflate în dosareÒ, documente ce servesc la reconstituirea dreptului de proprietate. Aºadar, o metodã a unei instituþii a statului de a sabota recuperarea proprietãþilor.
Un lucru grav este acela cã Arhivele Naþionale, ca organ de control, nu cunosc organizarea internã a instituþiilor, lucru care le aduce grave prejudicii.
Astfel, deºi Oficiul Patrimoniului Cultural Naþional Iaºi (O.P.C.N.) funcþioneazã ca o secþie a Complexului Naþional Muzeal Moldova, ºefa oficiului, fãcând parte din Consiliul de administraþie al acestei instituþii, nu i s-a permis acesteia accesul la dosare, deoarece conducerea Arhivelor pretinde, în mod eronat, cã O.P.C.N. ar fi secþie în cadrul Inspectoratului de Culturã Iaºi ºi deci solicitãrile ar fi trebuit sã fie fãcute prin intermediul acestuia din urmã.
În rãspunsul domnului Feneºan se spune cã documentele au fost date ”cu discernãmânt la sala de studiu adevãraþilor cercetãtoriÒ. Nu ºtiu ce înþelege domnul Feneºan prin expresia ”cu discernãmântÒ. Adicã, dupã bunul plac al conducerii? Cât priveºte aºa-ziºii ”adevãraþi cecetãtoriÒ, cei mai mulþi dintre ei nu au scris nici mãcar un articol într-un ziar local.
Îl informãm pe domnul director cã Mircea Ciubotaru, citat de dumnealui, a fãcut cercetare pentru monografia comunei Horleºti în timpul fostului director, care a fost cercetat pe aceastã temã, fiind acuzat cã împreunã cu domnul Ciubotaru ar fi fãcut aceastã cercetare pentru obþinerea unor foloase necuvenite, ºi nu pentru ºtiinþã. Acum, monografia este trecutã nejustificat la acþiunile pozitive ale domniºoarei Ifrim. Când a greºit domnul Feneºan? Când a ordonat anchetarea fostului director sau acum, când laudã aceastã activitate?
Referitor la domnul Bãdicel, despre care se laudã cã i-a permis cercetarea unui dosar, de ce nu spune cã acesta a cerut ºi alte zeci de dosare, care i-au fost refuzate?
Tot în rãspunsul domnului Feneºan se spune cã documentele Episcopiei Catolice ar fi într-o stare de conservare bunã, lucru ce nu corespunde realitãþii. Se face referire la documentele restaurate, dar nu de domniºoara Ifrim, ci de conducerile anterioare. De ce nu se spune nimic de faptul cã, în urma ploilor din aceastã varã, zeci de metri de dosare din perioada 1832Ð1860 au fost udate ºi parþial deteriorate?
La evidenþa documentelor Episcopiei a lucrat în anii 1997Ð1998 ºi domnul Silviu Vãcaru, care nu a raportat fals executarea acestei operaþiuni, cum susþine domnul Feneºan, dându-i-se ºi o sancþiune disciplinarã. Întreaga muncã a acestuia, care poate fi vãzutã oricând în cele câteva broºuri apãrute la Episcopia Catolicã, a fost anulatã de cãtre inspectoarea Adriana Mihai, în raportul ei de control, sub motivul cã ”nu-i stilul luiÒ.
O gravã acuzã pe care domnul Feneºan o aduce domnului Dãnuþ Doboº, un fost angajat, este aceea cã ar fi lucrat contra cost arhive ºi ar fi distrus...
Ce se întâmplã dacã într-o þarã oarecare ”AÒ Ñ nu zic cã este România, e o chestiune chiar teoreticã, dacã vreþi Ñ, dacã într-o þarã oarecare ”AÒ justiþia devine mafiotã ºi mafia, pur ºi simplu, controleazã justiþia? În þara ”AÒ, repet, nu România. Poate fi ºi România, dar abordez teoretic chestiunea.
Ei bine, atunci societatea este neputincioasã. Atunci, pentru a respecta acest principiu democratic ºi frumos, de altfel, rãmânem cu braþele încruciºate? ªi dacã o facem, atunci apare consecinþa logicã: pânã la urmã, cineva tot trebuie sã facã dreptate. ªi, dacã nu o face
prin justiþie, o face prin violenþã, pentru cã nu este posibil sã suporte populaþia, la infinit, lipsa oricãrei dreptãþi.
Reþineþi acest lucru ºi, în interesul þãrii ºi al democraþiei, abordaþi ºi rezolvaþi problema pe o cale democraticã. Nu sunt eu chemat, nefiind jurist, sã gãsesc cea mai bunã soluþie, dar, cu siguranþã, o soluþie trebuie sã existe.
ªi cã nu se doreºte nici de cãtre o mare parte a clasei politice, dar nici de cãtre o mare parte a presei nu se doreºte o autenticã rezolvare a problemei, vã voi furniza, pentru a susþine aceastã afirmaþie, un exemplu simplu, dupã care mã voi retrage de la acest microfon.
În ultimele luni s-a mediatizat puternic violenþa în familie. S-au arãtat pe ecranele televizoarelor copii maltrataþi oribil, femei distruse, pur ºi simplu, fizic. Pãrea cã mijloacele de mediatizare, cã radioul, televiziunea ºi ziarele sunt profund ºi justificat revoltate de ceea ce se vedea, de ceea ce se ºtia, dar aceste mijloace, care protestau prin mediatizare, nu au scos un cuvânt despre faptul cã în Senatul României a fost o iniþiativã legislativã care a trecut prin Senat, prin Camerã, ºi a ajuns sã fie promulgatã, o lege elaboratã de trei senatori, ºi anume: doamna Rodica Stãnoiu, domnul Ion Vasile ºi eu, pe care cu multã greutate am impus-o Ñ ºi vã va putea spune mult mai mult în aceastã ordine de idei doamna Rodica Stãnoiu, pe care o solicit chiar în acest sens.
Ei bine, dupã lupte de doi de zile, am reuºit s-o impunem, ea existã, este publicatã, iar mijloacele de informare nu vor sã ia notã de acest lucru. Nu vor! Nu cã nu ºtiu, nu vor! Pentru cã de la acest microfon eu am anunþat de câteva ori aceastã realitate.
Îmi spune chiar acum o orã domna Rodica Stãnoiu cã nici poliþia nu ºtie, nici justiþia nu ºtie. Mijloacele de informare tac. Nu se doreºte sã se ia notã de acest lucru. De ce? Pentru cã nu se doreºte, realmente, combaterea criminalitãþii, nu se doreºte combaterea violenþei în familie, se doreºte existenþa ºi mediatizarea ei, se doreºte spectacolul, ºi nu combaterea.
Îmi pare foarte rãu, doamnelor ºi domnilor din presã, dar nu numai clasa politicã este vinovatã. Clasa politicã are, incontestabil, culpele ei, slãbiciunile ei ºi sper ca, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepãrtat, sã nu mai am dreptul sã spun acest lucru, sã avem o clasã politicã autenticã, dar presa are, de asemenea, marile ei pãcate. Aºa încât, va trebui sã fie introduse anumite mãsuri administrative pentru ca aceastã lege sã fie cunoscutã, pentru ca aceastã lege sã fie aplicatã, pentru cã dumneavoastrã, cei din presã, refuzaþi informarea în aceastã ordine de idei.
Nu vã temeþi! Va mai fi violenþã ºi veþi avea ce sã scrieþi în aceastã ordine de idei. Nu trebuie sã vã temeþi cã pierdeþi anumite materiale de senzaþie.
Închei rugându-vã pe cei care rãmâneþi ºi pe cei care vor veni ca, printre multe alte probleme, sã þineþi seama de faptul cã degeaba avem finanþiºti buni, degeaba vom avea economiºti buni, degeaba se vor lua mãsuri de redresare a industriei ºi agriculturii, dacã infracþionalitatea nu se reduce, tot ceea ce se produce dispare. Dispare în buzunarele infractorilor ºi, bineînþeles, într-o asociere nefastã cu corupþii care nu vor sã lupte ºi doar se fac cã luptã împotriva corupþiei.
ªi v-am spus aºaÉ deci doresc caÉ Deci are aºa: pe lângã aceºti securiºti, are ºi afaceriºti certaþi cu legea, având dosare în curs de judecatã. De asemenea, nu mai vorbesc de linguºitorii ºi fripturiºtii din jurul lui. Au mai apãrut ºi lãutari ºi muzicanþi. Vadim Tudor a zis în ºedinþã comunã, când colegul meu din Caraº-Severin, Frunzãverde, a intrat în Guvern, în bãtaie de joc: ”Introduserãm ºi folclorul în GuvernÒ. L-a atacat ºi pe bãiatul acela din Caraº-Severin. Dar el acum cu lãutarii lui, cu Dolãnescu ºi cu ãºtia, care suntÉ Ãºtia pe care i-a pus pe listã ce sunt? Astea sunt listele lui Corneliu Vadim Tudor, care reprezintã, încã o datã, interesele, voinþele ºi dorinþele poporului român? Pe ãºtia a dorit poporul sã-i trimitã în Parlamentul þãrii?
De aceea, vin cu urmãtoarea rugãminte în faþa dumneavoastrã, a celor care rãmâneþi în Senatul României, sã fac ºi eu trei propuneri. Sã se modifice Legea electoralã ºi votul sã fie pe persoanã, dacã nu uninominal, pentru cã nici dracul nu a votat acum persoane, nu au ºtiut cine sunt pe liste. Ar face ºi educaþie populaþiei, ca atunci când ia buletinul de vot sã ºtie cine îl reprezintã. Ce e ãsta: lãutar, securist, fost activist, cum am fost euÉ? Cã trebuie sã recunosc, trebuie sã fim cinstiþi. AºaÉ ”Bã, îl pun ºi îl votezÒÉ Dacã nu vom face treaba aceastaÉ
În primul rând, cu poluarea de la Baia Mare, cu nerespectarea legilor ecologice ºi aºa mai departe.
Ei bine, ceea ce voiam eu sã transmit este urmãtorul lucru. Viitorul Parlament nu mai are nici un ecologist. Nici unul dintre partidele ecologiste nu a intrat în Parlament. Este regretabil pentru cã, se pare, totuºi, Ñ ºi nu o spun numai eu, au spus-o capete luminate Ñ secolul urmãtor va fi ecologist sau nu va fi deloc.
Trebuie gãsitã o soluþie urgentã ca sã se poatã deºtepta conºtiinþa ecologicã în rândul parlamentarilor, în primul rând, ºi, mãrturisesc aceasta, nu am reuºit sã vã insuflu dumneavoastrã, stimaþi colegi, pentru cã în momentul în care am vrut sã înfiinþez o comisie de dezvoltare durabilã mi s-a râs în nas ºi aþi spus cã asta este iarãºi o comisie ”de bãtut apa în piuãÒ.
Este pãcat cã acest Senat nu a înþeles mesajul atunci. Sper, cel puþin, cã cei care vor fi dintre dumneavoastrã în viitor sau cei care vor veni vor avea o altã percepþie asupra acuitãþii problemelor ecologice ºi, mai cu seamã, faptul cum se pun ele în Uniunea Europeanã.
Unul dintre dosarele de bazã ale aderãrii noastre este dosarul de mediu.
Sper, în ciuda faptului cã nu va mai fi nici un ecologist în Parlamentul viitor, nici în Camerã, nici în Senat, cã se vor gãsi totuºi înþelepþi sã înþeleagã aceastã necesitate.
Eu îmi iau rãmas bun de la dumneavoastrã cu bucuria de a fi fost cu dumneavoastrã timp de patru ani în Senat. Am încercat sã fiu un soldat credincios ºi cine
m-a urmãrit ºtie cã am fost totdeauna la datorie, cã nu am lipsit niciodatã, nu am luat cuvântul de multe ori, deºi aveam de spus, tocmai ca sã nu bat apa în piuã ºi sã las ca, prin timpul pe care-l avem, sã rezolvãm cât mai multe lucruri.
Eu mãrturisesc cã m-am simþit bine în mijlocul dumneavoastrã. Am fost onorat sã fiu în mijlocul dumneavoastrã. Eu vã mulþumesc, ºi celor care rãmân aici le urez sãnãtate ºi spor la muncã, iar celor care vor veni, sã facã, poate, mai mult decât am încercat ºi, mai cu seamã, am reuºit sã facem noi.
Vã mulþumesc.