Constanþa Popa

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este foarte mare cãldurã zilele acestea în þarã. Nu trebuie însã sã ne mire. Specialiºtii au avertizat de mai mult timp cã la nivel planetar principala schimbare, ca urmare a efectului de serã, va fi creºterea temperaturii aerului cu pânã la 10,4[o ] C. Aceastã creºtere a temperaturii o simþim ºi noi din plin în aceastã varã. În aer avem aproximativ 40[o ] C ºi aproximativ 60[o ] C la nivelul asfaltului. Nu s-ar fi ajuns în aceastã situaþie dacã ne-am fi reconsiderat atitudinea faþã de problemele de mediu: cetãþeni, parlamentari, Executiv, administraþie localã.

Parlamentul þãrii a ratificat atât recomandãrile Agendei 21 stabilitã la Conferinþa Naþiunilor Unite pentru mediu ºi dezvoltare durabilã, de la Rio de Janeiro, din 1992, cât ºi prevederile Convenþiei-cadru a Naþiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice de la Kyoto din 1997. Ce mãsuri s-au întrerpins însã ºi se întreprind la nivel executiv ºi al administraþiei publice locale?

În Bucureºti toþi primarii care au candidat la alegerile din 2000 au promis, printre alte atâtea lucruri, refacerea zonei verzi a capitalei prin plantarea chiar a milioane de arbori. S-a întreprins ceva? Nu numai cã nu s-au plantat copacii promiºi, dar este distrusã ºi zona verde existentã. Datoritã construcþiilor amplasate în locul zonelor verzi prin distrugerea acestora, unui bucureºtean îi mai revin astãzi doar 2,5 metri pãtraþi de zonã verde.

Sã ne mai mirãm cã aerul este irespirabil? Putem trãi cu iluzia cã dacã nu avem zone verzi, avem ºtranduri, fântâni arteziene ºi apã potabilã cu care sã se rãcoreascã cetãþenii.

La 3 milioane de locuitori însã Bucureºtiul are doar 3 ºtranduri autorizate, câteva fântâni arteziene, iar strãzile sunt stropite sporadic cu apã, ºi asta doar pe strãzile principale. Am putea crede cã situaþia este singularã ºi este vorba doar de oraºul Bucureºti, dar nu este aºa. 11% din râurile României sunt poluate, 7 milioane de hectare de teren agricol sunt degradate în fiecare an, riscând sã ajungem un adevãrat deºert, ºi 80% din deºeurile din România sunt depozitate necorespunzãtor, devenind pe aceastã cãldurã adevãrate focare de infecþie.

Se aºteaptã sã aparã victime printre cetãþeni pentru a se lua mãsuri?

Domnilor guvernanþi ºi din administraþia publicã localã,

Poluarea mediului este una din problemele care afecteazã atât pe sãraci, cât ºi pe bogaþi. Nu cunoaºte frontiere ºi acþioneazã fãrã discriminare. Este unul din motivele pentru care þãrile bogate încep sã investeascã în þãrile sãrace în programe legate de protecþia mediului. Cum au folosit aceste programe de pânã acum simþim din plin în aceastã varã canicularã. Vã mulþumesc.