Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Începem secvenþa destinatã intervenþiilor.

Are cuvântul domnul ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Moisoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Guvern nou, metode vechi! Un vechi proverb românesc spune cã bunele obiceiuri se pãstreazã, iar noi, românii, indiferent de starea socialã ºi opþiunea politicã, din spirit patriotic, facem tot posibilul sã-l respectãm.

De la instaurarea tinerei democraþii, cu toate instituþiile ºi organismele caracteristice, toate guvernele postdecembriste au folosit aceleaºi metode politice, indiferent de doctrina ºi orientarea pe care le promovau.

Care sunt acestea? Metoda ordonanþelor ºi ordonanþelor de urgenþã în detrimentul legilor ºi al instituþiei abilitate cu aprobarea lor, Parlamentul României.

Este un adevãrat curaj sã încerci sã desluºeºti un temei legal în hãþiºul de modificãri, completãri, abrogãri etc., pe bazã de ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã, al unei hotãrâri de guvern, sau chiar al unei legi care reglementeazã un sector privat sau prioritar de activitate.

Rãposata Ordonanþã de Guvern nr. 3/1992 privind T.V.A.-ul a doborât toate recordurile, fiind modificatã numai pânã la aprobarea prin lege, prin ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã, chiar din primul an de aplicare. Sã ne mai mirãm atunci cã reeºalonãrile ºi/sau scutirile de la plata T.V.A. au constituit întotdeauna un punct de plecare în fenomenul de evaziune fiscalã? Cred cã nu.

Din pãcate, acest exemplu nu este unic. Cine are rãbdarea sã consulte o agendã legislativã pierde destul timp cu modificãrile, completãrile ºi abrogãrile de rigoare. Dintr-o statisticã privind actele emise de Guvernul României, indiferent de culoarea politicã, în perioada 1992-2002, reiese foarte clar cã anii 1998-2001 au deþinut ponderea în ceea ce priveºte emiterea ordonanþelor ºi ordonanþelor de urgenþã.

La o primã vedere, un neavizat ar crede cã în acea perioadã Parlamentul României n-a existat sau cã a fost într-o continuã vacanþã, lucru pe care-l ºtim toþi cã este neadevãrat.

Sã ne mai mire atunci cã atât investitorii strãini, cât ºi cei autohtoni au o mare reþinere în ceea ce priveºte respectarea legislaþiei româneºti, pentru cã niciodatã nu ºtiu dupã ce or fi verificat? Dupã legea propriu-zisã sau dupã noianul de ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã.

Rezultatul este vizibil cu ochiul liber. Ponderea investiþiilor strãine în totalul investiþiilor din România este cea mai scãzutã din Europa de sud-est, iar investitorii autohtoni trebuie sã aleagã între a deveni falimentari sau a practica evaziunea fiscalã.

Pe vremea când actuala putere era în opoziþie critica vehement aceastã stare de lucruri ºi aceste modalitãþi de acþiune. O datã însã ajunsã la conducere, nu s-a schimbat nimic în acest domeniu. Pe ce ne bazãm când susþinem aceste afirmaþii? Pe aceeaºi statisticã care aratã cã în 2001 Guvernul a emis 88 de ordonanþe de guvern ºi 195 de ordonanþe de urgenþã. Nici anul 2002 nu face rabat de la acest stil de lucru, astfel cã în primele 6 luni au fost emise 32 de ordonanþe ºi 55 de ordonanþe de urgenþã.

Nici acum, când Parlamentul este controlat de aleºii puterii, aceastã instituþie nu existã.

Având în vedere cã vacanþa parlamentarã se apropie, cred cã Guvernul României nu face nici un rabat de la promovarea ordonanþelor ºi ordonanþelor de urgenþã, conform dreptului abilitat de Parlament. Acum existã.

Poate, totuºi, acest rãgaz îi va face pe guvernanþi sã înþeleagã cã în aceastã instituþie nu se vine numai pentru asumarea rãspunderii ºi acordarea votului de încredere sau pentru obþinerea dreptului de a emite ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã pe perioade nelimitate. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Gheorghe Firczak.

Motto: ”Virtus nobilitat homines, sapientia ditatÒ, adicã virtutea înnobileazã oamenii, înþelepciunea îi îmbogãþeºte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Probabil din cauza cãldurii excesive astã-noapte am visat o poveste pe care aº dori sã o cred poveste, de nu ar fi adevãratã.

A fost odatã ca niciodatãÉ

A fost în Târgu Mureº un Trust de Construcþii (TCM), care în 1990 s-a divizat în mai multe societãþi, una dintre ele fiind Compania de Construcþii S.C. Holding S.A. Târgu Mureº, care a fost înzestratã cu un capital social de 3.374.940 mii lei, adicã: 3.374.940 acþiuni nominative de 1000 lei/acþiune, format dintr-o serie de active ca: hotel cu 88 locuri; cantinã restaurant cu douã sãli: Ð una de 150 de locuri, alta de 200 de locuri; depozite imense; o popicãrie veche; o crescãtorie de porci cu punct de sacrificare autorizat; 4 blocuri de nefamiliºti în Târgu Mureº; douã centrale termice; o cabanã în zona de agrement a municipiului; un laborator de încercãri de materiale de construcþii amenajat dupã ultimele cerinþe; o piscinã aptã pentru concursuri; un imobil cu douã niveluri pentru cabinete medicale; o salã de sport mare, parchetatã; o clãdire Ð arhivã pe douã niveluri; un complex sportiv cu mai multe sãli de sport mari ºi mici; o popicãrie modernã; o vilã la Sovata cu 6 camere, plus un apartament; douã blocuri de nefamiliºti, tot la Sovata; peste 25.000 m[2] în centrul municipiului Târgu Mureº, al comunei suburbane Sângeorgiu de Mureº ºi al oraºului Sovata, în care statul român deþine 61,7379%.

Nu se putea ca o asemenea avere sã nu-l atragã pe Fãt-Frumos Ð U.D.M.R., care, prin reprezentantul sãu, Tšršk ºi echipa sa de la A.P.A.P.S. Braºov, sã nu încerce sã o însuºeascã, dupã cum de altfel a încercat ºi a reuºit ºi cu staþiunea Sovata.

De aceea, deºi societatea a încheiat anul 2001 cu un profit de numai 300 milioane lei, dar totuºi, un profit, A.P.A.P.S. sucursala Braºov o scoate la vânzare prin licitaþie cu strigare, anunþatã cu surle ºi trâmbiþe, adicã în

ziare în 16 mai a.c., cu termen de licitare la 17 iunie 2002, ora 11,oo.

ªi ofertele au început sã curgã ºi s-au înscris 5 solicitanþi la Bucureºti, 7 la Braºov, ba unul Ð ”Duo Comercial LimityÒ Ð a venit de peste mãri ºi þãri tocmai din Statele Unite ale Americii, oferind 3 milioane de verziºori, adicã : 1 milion de dolari pentru cumpãrare ºi alte 2 milioane de dolari pentru investiþii!

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Firczak. Va urma domnul deputat Mircea Ifrim.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Uniunea Culturalã a Rutenilor este o organizaþie a unei minoritãþi naþionale care considerã cã membrii sãi, în calitate de cetãþeni ai României, au datoria sã participe nemijlocit la viaþa publicã a þãrii.

Sunt o serie de subiecte majore care necesitã exprimarea prin democraþie participativã a unui numãr cât mai mare de cetãþeni.

Un astfel de subiect îl reprezintã revizuirea Constituþiei, adoptatã în ºedinþa Adunãrii Constituante din 21 noiembrie 1991, intratã în vigoare în urma aprobãrii prin Referendumul naþional din 8 decembrie 1991.

Acest moment a fost hotãrâtor, benefic pentru destinul României, al cetãþenilor ei, în efortul de consolidare a democraþiei în þara noastrã. Noua Constituþie a creat un cadru necesar pentru afirmarea României pe plan internaþional, dar ºi pentru manifestarea pluralismului de idei ºi opþiuni în societatea româneascã.

S-ar impune, atunci, o întrebare fireascã: de ce trebuie revizuitã Constituþia? Rãspunsurile sunt multiple: o societate, oricare ar fi ea, este în permanentã schimbare, iar legile, chiar ºi cea fundamentalã, trebuie adaptate realitãþilor noi, ivite în decursul timpului. Apoi, sistemul democratic, prin înseºi structurile sale, necesitã o perpetuã ameliorare a formelor de exprimare, în aºa fel încât valenþele sale fundamentale sã nu suporte degradãri ce ar determina chiar dispariþia sa.

Un al treilea argument, dar nu cel din urmã ca importanþã, îl reprezintã dorinþa noastrã, a tuturor cetãþenilor României, de integrare în structurile euroatlantice, deziderat care necesitã o serie de modificãri care sã punã în concordanþã Legea noastrã fundamentalã cu normele generale afirmate de organismele internaþionale. Dar aceste modificãri trebuie fãcute cu discernãmânt, pentru a fi benefice, nu cumva sã anuleze principii sau prevederi care sunt deja un câºtig.

În consecinþã, noi, Uniunea Culturalã a Rutenilor, propunem revizuirea pe baza unor principii fundamentale, care au stat de fapt ºi la baza redactãrii ºi adoptãrii Constituþiei României.

1. Proprietatea privatã trebuie garantatã, ºi nu doar ocrotitã.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim. Va urma domnul deputat Iuliu Vida.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezenta declaraþie politicã se adreseazã Guvernului, primului-ministru ºi va face ºi obiectul unei scrisori deschise adresate ºefului statului.

Dorim sã atragem atenþia asupra gravitãþii stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi asupra unor elemente care pot sã ducã la o degringoladã ºi mai mare a acestei stãri de sãnãtate.

Aº dori doar sã spun câteva cuvinte, exemplificând cele afirmate.

Ñ mortalitatea infantilã se cifreazã la 18,40ä, în timp ce þãrile europene au acest indicator între 4Ð6,80ä;

Ñ decesele materne 0,340ä nou-nãscuþi vii, în timp ce în þãrile europene între 0,03-0,080ä;

Ñ decesele prin boli ale aparatului circulator 710,6 la suta de mii de locuitori, în timp ce în Europa indicatorul este cuprins între 70-190;

Ñ mortalitatea este de 190,8 la suta de mii de locuitori, în timp ce în Europa este cuprinsã între 120Ð140 la suta de mii de locuitori;

Ñ tuberculoza este de 115,3 la suta de mii de locuitori, situându-ne pe ultimul loc în Europa;

Ñ sifilisul este în creºtere cu 56 la suta de mii de locuitori;

Ñ cazurile de H.I.V./S.I.D.A. la copii sunt în numãr de 6.445, reprezentând jumãtate din numãrul copiilor bolnavi de S.I.D.A. din Europa; Ñ durata medie a vieþii este de 66,3 ani la bãrbaþi ºi 73,8 la femei, în Europa indicatorul situându-se între 76 ºi 85 ani.

Faþã de þãrile candidate la aderare în Uniunea Europeanã, România se gãseºte pe ultimul loc la indicatori precum mortalitatea prin boli cardiovasculare, accidente cerebrale vasculare, cancere, accidente ºi traumatisme, conform evaluãrii Biroului Regional al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii pentru Europa.

În ce priveºte fondurile alocate pentru sãnãtate în anii 2001 ºi 2002 menþionãm urmãtoarele:

În anul 2001 s-au alocat pentru sãnãtate 42.409 mii miliarde lei, din care 41.434 reprezintã venituri colectate la fondul de asigurãri sociale de sãnãtate de la populaþie ºi deci un ban privat, iar 8.204 mii miliarde venituri de la bugetul de stat, astfel încât fondurile de la populaþie reprezintã 80,7% din buget, iar fondurile de la stat 19,3%.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Iuliu Vida. Va urma domnul Ioan Sonea.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urmã cu o sãptãmânã, deputatul P.R.M. Damian Brudaºca a ºocat Camera Deputaþilor cu niºte acuzaþii absurde care, dacã ar conþine un minim de adevãr, ar fi de o gravitate deosebitã.

Domnia sa a afirmat cã Guvernul Adrian Nãstase ºi personal primul-ministru al României duc o politicã incompetentã, inconºtientã, de sacrificare sistematicã a interesului naþional ºi a liniºtii populaþiei prin concesii fãcute ungurilor, concesii care miros a trãdare de þarã.

Autorul de declaraþie emite o serie de aprecieri într-un ton suburban la adresa primului-ministru, concluzionând cã faptele acestuia sunt grave, de neiertat ºi afirmã cã ºeful Executivului ar acþiona împotriva unitãþii ºi integritãþii statale a României.

În declaraþia politicã, deputatul Brudaºca face afirmaþii jignitoare ºi pline de urã la adresa cetãþenilor români de naþionalitate maghiarã, afirmaþii care întrunesc elementele constitutive ale infracþiunii de propagandã naþionalistºovinã, prevãzutã ºi pedepsitã de art. 317 din Codul penal.

Acest deputat confuz a gãsit de cuviinþã sã nu se limiteze numai la atacurile împotriva Executivului, ci s-a nãpustit ºi asupra mea, cu atacuri furibunde, hilare ºi mincinoase.

Vã asigur, domnule deputat, cã U.D.M.R.-ul are potenþialul politic ºi capacitatea organizatoricã necesare sã respingã aceste atacuri murdare ºi nefondate ºi sã asigure susþinerea totalã a parlamentarilor sãi.

În final, declaraþia politicã a deputatului de Cluj conþine o afirmaþie de o gravitate imensã. A afirmat, textual, urmãtoarele: ”de pe acum sunt pregãtite locurile în care, în curând, vor fi pedepsiþi cei care cred cã pot abuza la nesfârºit de omenia ºi toleranþa românilorÒ.

Aceastã afirmaþie, cuplatã cu cele fãcute recent de senatorul P.R.M. Mihail Lupoi în judeþul Sãlaj, trebuie sã tragã un serios semnal de alarmã instituþiilor abilitate ale statului de drept, instituþii pe care, cu aceastã ocazie, le invit la modul cel mai serios sã iniþieze o anchetã în ceea ce priveºte eventualul atentat la siguranþa naþionalã, prin diferite structuri ilegale tutelate de cãtre P.R.M.

Îl invit pe domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Costache Mircea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Pe diferite canale ne-au parvenit informaþii neliniºtitoare cu privire la acþiunile concertate, iniþiate ºi coordonate de Guvern, vizând destabilizarea actualei structuri cooperatiste.

Nu este suficient cã în cadrul Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie o parte a personalului trudeºte din greu la elaborarea unor proiecte de ordonanþe de urgenþã care sfideazã Constituþia ºi bunul simþ economic, în timp ce proiecte de legi atent elaborate, precum cea a cooperaþiei meºteºugãreºti, se pierd pe circuitul legislativ, sunt cheltuiþi inutil banii contribuabililor pentru rezultate iluzorii, fiind angrenate în aceste acþiuni importante resurse umane ºi materiale, organe de control financiar, forþe politicieneºti ºi aparþinând structurilor specializate în muncã informativã, în timp ce, la nivelul judeþelor, unii prefecþi mai zeloºi au trecut deja la implementarea mãsurilor abuzive, de naþionalizare a unor spaþii din patrimoniul cooperatist.

Este de notorietate faptul cã miºcarea cooperatistã are rãdãcini istorice adânci în România, ceea ce nu a convenit regimului comunist ºi nu convine nici astãzi anumitor persoane, ale cãror interese sunt legate în primul rând de patrimoniul cooperatist.

În evoluþia sa, cooperaþia a trecut de la forme simple de asociere în mici ateliere meºteºugãreºti, la organizãri de tip modern, în majoritatea judeþelor þãrii gãsindu-se platforme industriale, complexe de producþie ºi prestãri de servicii pentru populaþie, obiective create însã în exclusivitate din aportul micilor meºteºugari ºi din fondurile proprii ale cooperativelor.

Sã ne reamintim cã, de-a lungul timpului, cooperaþia meºteºugãreascã a fost profund marcatã de o serie de grave prejudicii generate de intervenþiile abuzive ale statului, care au constituit adevãrate frâne în dezvoltarea ei: naþionalizarea în întregime a puternicului sector de construcþii, precum ºi a celui de munci manuale ºi expediþie în anii Õ52-Õ54; preluarea în întregime de cãtre stat în anii Õ59-Õ62 prin patru hotãrâri ale Consiliului de Miniºtri cu caracter secret a circa 160 dintre cele mai puternice organizaþii cooperatiste ºi a 1.500 de secþii de producþie ºi unitãþi de prestãri de servicii, împreunã cu un personal

Da. Vã mulþumesc ºi eu.

Înainte de a-i da cuvântul domnului Mircea Costache, vreau sã vã reþin atenþia cã într-o jumãtate de orã au fost doar 6 intervenþii. În ritmul acesta, doar 12 din cei 23 vor putea sã-ºi prezinte declaraþia. Deci, mai multã concentrare în prezentarea declaraþiilor politice, vã rog.

Domnul Mircea Costache ºi va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Mulþumesc mult, domnule preºedinte. Mã voi conforma. De regulã respect timpul care mi-a fost acordat.

Vreau sã mã refer astãzi la vara toridã cu care se confruntã þara ºi la absenþa totalã sau la discreþia, dacã vreþi s-o denumim aºa, mai delicat, ministrului agriculturii, dar ºi a întregului Guvern al României, din actul de guvernare a treburilor publice din þarã.

Aº fi început cu versurile lui Nicolae Labiº: ”Seceta a ucis orice boare de vânt,/ Soarele s-a topit ºi a curs pe pãmânt./ A rãmas cerul fierbinte ºi gol,/ Ciuturile scot din fântânã nãmolÒÉ Iar, pe alocuri, nici nãmol.

Ai crede cã gospodarii fondului funciar al României, ai celei mai mari averi pe care ne-a lãsat-o DumnezeuÉ Este binecunoscut cã fondul nostru funciar, dupã experþi FAO, poate sã hrãneascã 80 de milioane de locuitoriÉ Or este vizibil pentru oricine cã agricultura româneascã aproape cã nu mai existã, nici cea de subzistenþã, datoritã condiþiilor agrometeorologice vitrege, nu mai existãm nici pe piaþa internã, darãmite acolo unde încã ne mai aºteaptã foºtii noºtri parteneri de schimburi comerciale.

Pe alocuri, actualul Guvern mai mimeazã aºa-zisa activitate a unor ministere. Ministrul turismului mai are încã hotelurile de pe vremea regimului odios ºi, acolo, este ceva miºcare. Pe la Ministerul Privatizãrii mai sunt, încã, nevalorificate resurse tot din regimul de tristã amintire, pentru unii, de duioasã amintire, pentru alþii. Mai este ceva activitate pe acolo, pe unde ºi un ºef de cabinet încaseazã la lichidare 120 de milioane de lei, în timp ce poporul bombardat mediatic, dezinformat întotdeauna, ºtie cã parlamentarii au salarii uriaºe, cã au limuzine de lux. În ceea ce mã priveºte, nici una, nici alta nu e valabilã ºi nu numai pe mine, ci ºi pe mulþi dintre cei de faþã. Cui serveºte uriaºa minciunã, grosolana dezinformare, bombardamentul mediatic al populaþiei României, adusã în stare de perplexitate în faþa unor realitãþi dramatice este lesne de înþeles, pentru cã unii, într-adevãr, au cumulat averi uriaºe în aceastã perioadã.

Dacã unele ministere se mai miºcã, dacã unii mai mimeazã ceva, ministrul Ilie Sârbu, mã întorc ºi zic: ”Care va sã zicã cã nu existãÒ, pentru cã, în condiþiile în care þara se confruntã cu o secetã devastatoare care a pârjolit recolta de grâu, de orz, de cereale, în general, dar care continuã sã distrugã ºi culturile de porumb, de floarea-soarelui, de sfeclã, de tot ce se mai aflã pe ogoarele chinuite, stropite cu sudoare ºi sânge ale acestei þãri, nu se vede demersul Ministerului Agriculturii.

## Da. Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman ºi se va pregãti domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Furturile, ilegalitãþile, infracþiunile petrecute în pãdurile din judeþul Harghita, botezate de cãtre angajaþii personalului silvic, nu cunoaºte margini. Un exemplu concret îl reprezintã cazul de la Borsec din 30 aprilie 2002, orele 5,30, când maºina condusã de ºoferul Laºtum Dumitru, domiciliat în comuna Cornul Luncii, judeþul Suceava, a fost prins în flagrant de cãtre reprezentanþii comisiei de cenzori a composesoratului Ditrãu cu ajutorul poliþiei din Borsec, reprezentatã prin cãpitan Panaite Vasile.

S-a aflat cã ºoferul maºinii a transportat masa lemnoasã furatã pentru angajatul Ocolului Silvic Borsec, Blaga Florin, care se pare cã pe numele mamei sale are ºi un gater. Deci, infracþiunea a avut loc în luna aprilie. Nici la sfârºitul lunii iunie nu se încearcã pedepsirea infractorilor. Aceastã atitudine prin care nu se intervine pentru stoparea corupþiei se încurajeazã infracþiunile.

Astfel, tot în oraºul Borsec, la data de 6 iunie, în jurul orei 17 a fost surprinsã autoremorca forestierã, condusã de Holercã Viorel, transportând masã lemnoasã pentru Expolemn S.R.L., însã foaia de însoþire era întocmitã pentru ziua de 7 iunie, în loc de 6 iunie, iar în zona de exploatare ”groapa rotundãÒ s-a fãcut un adevãrat jaf. Deci s-a depus plângere la Prefectura judeþului Harghita, la Poliþia oraºului Borsec. Nimeni nu a luat nici o mãsurã. Hoþia cea mai gravã se petrece însã la Remetea în pãdurea Alsšerdo. Pentru a înþelege situaþia criticã aº citit câteva pasaje din scrisoarea unui simplu cetãþean din Lãzarea-Pegarfa: ”Avem probleme în rezolvarea cãrora sunteþi singurul în mãsurã sã ne ajutaþi, pentru cã am apelat la toate forurile locale ºi judeþene. Peste tot ni s-au cerut dovezi, iar dovezile erau ascunse de lucrãtorii Ocolului Silvic Gheorghieni. S-a distrus proprietatea noastrã de niºte oameni fãrã de lege care acþioneazã cu un întreg arsenal de oameni ºi maºini, cu susþinerea organelor competente, care ar trebui sã apere legea. Toate forurile locale închid ochii asupra acestor fapte ilegale. Oare, cât va dura aceastã nedreptate?! Dacã acest caz ar ajunge în faþa justiþiei, ar fi muºamalizat, pentru cã hoþii care ne-au defriºat pãdurile sunt oameni cu influenþã. Domnule Becsek, hoþia este doveditã, însã reprezentantul Ministerului Agriculturii din judeþul Harghita, care, cu ocazia inspecþiilor silvice, ºi-a fãcut datoria, a fost ameninþat de cãtre organele de poliþie ºi de organele abilitate ale statului ºi se continuã acoperirea principalilor mafioþi rãspunzãtori pentru distrugerea pãdurilor harghiteneÒ.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Damian Brudaºca. Va urma domnul deputat Vlad Hogea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

De mai multã vreme, numeroºi consilieri locali, viceprimari ºi primari din judeþul Cluj semnaleazã presiunile la care sunt supuºi, în principal, de cãtre vicepreºedintele Liviu Medrea pentru a pãrãsi formaþiunile politice din care fac parte ºi a se înscrie în P.S.D. Acþiunea vicepreºedintelui Medrea dedicatã acestui scop include ºi distribuirea de fonduri de la bugetul consiliului judeþean în mod arbitrar ºi clientelar, ca ºi cum banii respectivi ar fi exclusiv din bugetul partidului de guvernãmânt.

În ciuda palidelor negãri, vicepreºedintele Medrea a trecut inclusiv la ameninþãri, atât cu prilejul alegerilor de primari în municipiul Câmpia Turzii, cât ºi la adunarea electoralã desfãºuratã în 16 iunie a.c. în localitatea Frata, judeþul Cluj. Cu acest prilej, Liviu Medrea, secretar general al P.S.D. Cluj, a spus clar ºi rãspicat: ”Dacã nu-l votaþi pe candidatul nostru, judeþul Cluj se va termina la tabla de intrare în Frata ºi nu veþi primi nici un ban pentru administrarea comuneiÒ.

Constatând cã nu se iau nici un fel de mãsuri împotriva abuzurilor pe care le face, conducerea consiliului judeþean Cluj a folosit banul public în interesul propagandei ºi al partidului de guvernãmânt.

Astfel, deoarece la Frata au avut loc anul acesta alegeri electorale, Consiliul judeþean Cluj, tot la iniþiativa lui Liviu Medrea, cu o generozitate subitã ºi suspectã, a oferit elevilor, numai în acest an, premii în valoare de peste 30 de milioane de lei. Din verificãrile fãcute rezultã cã pentru nici o altã ºcoalã din judeþ, Consiliul judeþean Cluj nu a oferit premii la sfârºitul acestui an ºcolar.

În calitate de deputat de Cluj, vã cer, domnule primministru, sã explicaþi în ce temei legal conducerea consiliului judeþean Cluj foloseºte banii publici pentru propaganda P.S.D. ºi de ce, spre a-ºi dovedi buna-credinþã ºi a nu dezavantaja celelalte ºcoli din judeþ, nu au fost oferite de cãtre acelaºi consiliu judeþean premii tuturor elevilor merituoºi de pe raza judeþului nostru.

În acelaºi timp, vã cer, domnule prim-ministru, sã dispuneþi corpului dumneavoastrã de control verificarea activitãþii infracþionale a lui Liviu Medrea, autor al cvasifalimentãrii Regiei Autonome a Domeniului Public din Cluj-Napoca, iar ca vicepreºedinte al consiliului judeþean, autor a numeroase fapte de naturã penalã ºi abuz în serviciu prin modul în care înþelege sã foloseascã banul public în interes clientelar ºi de partid.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Se pregãteºte domnul Ioan Miclea.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aº fi dorit din tot sufletul sã închei pe un ton optimist seria de discursuri parlamentare din actuala sesiune, dar se pare cã nu este posibil.

P.S.D. face ce face ºi revine în atenþia noastrã prin greºelile grave pe care le comite. Sãptãmâna trecutã atrãgeam atenþia asupra practicilor ilegale ale organelor P.S.D. Iaºi, concretizate în ameninþarea ºi manipularea electoratului din comuna Rediu, unde pe 23 iunie a avut loc primul tur al alegerilor de primar.

Mobilizând ca în vremurile de tristã amintire tot aparatul de partid ºi de stat din comunã, poliþie, preoþi, cadre didactice, funcþionari publici etc., prefectul judeþului a reuºit sã demonstreze o datã în plus cã între regimul Iliescu-Nãstase ºi dictatura pe care actualii guvernanþi se laudã cã au rãsturnat-o în 1989 nu e nici o diferenþã fundamentalã în ceea ce priveºte oprimarea gândirii, cu observaþia cã înainte se trãia mai bine, iar viitorul biologic al naþiunii nu era pus în pericol.

La alegerile din comuna ieºeanã, menþionatã anterior, bãtrânii, bolnavii ºi handicapaþii au fost cãraþi la vot din toate cãtunele ºi uliþele mãrginaºe ºi, bineînþeles, îndoctrinaþi pe traseu, cu maºinile de teren ale prefecturii IS-7BIC, IS-09-SPJ, IS-13-CON, IS-01RJW, IS-01-YGJ ºi IS-01-JZK.

Operaþiunea aceasta imoralã ºi abuzivã a fost coordonatã personal la faþa locului de inspectorul ºcolar judeþean Mihai Dumitriu, sub privirile binevoitoare ale prefectului Corneliu Rusu Banu ºi ale vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Iaºi, Mihai Gabriel Popescu.

Dacã adãugãm ºi faptul cã alimentarea la reþeaua electricã ºi la centrala telefonicã a secþiilor de vot era întreruptã sistematic din orã în orã, avem o imagine concludentã a grosolãniei, primitivismului ºi tupeului cu care s-a acþionat. Îl întrebãm, mai mult retoric, desigur, pe domnul ministru Octav Cozmâncã dacã are cunoºtinþã de aceste aspecte ºi ce mãsuri concrete intenþioneazã sã ia pentru sancþionarea vinovaþilor ºi prevenirea repetãrii unor asemenea evenimente de neconceput într-o democraþie adevãratã? P.S.D. îºi duce la îndeplinire, cu o meticulozitate diabolicã, planul de creare în România a unui sistem politic ºchiop, cu un partid unic, totalitar la putere ºi cu o opoziþie redusã la tãcere în Parlament ºi în administraþia publicã localã, ca urmare a folosirii unor metode staliniste de intimidare. Ruºine celor care cred cã România poate fi condusã cu biciul! Mai devreme decât cred ei se vor confrunta direct ºi inevitabil cu aspra judecatã a istoriei!

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul Ioan Miclea ºi va urma domnul Nicolae Enescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã se referã la neajunsurile Ministerului Administraþiei Publice, respectiv la mãsurile pe care înþelege domnul Octav Cosmâncã sã le ia vizavi de criza de la Cluj, în legãturã cu dizolvarea Consiliului local.

Regret nespus de mult cã trebuie sã revin asupra interpelãrii mele anterioare prin care vã întrebam despre modul cum înþelege Guvernul sã gestioneze criza de la Cluj-Napoca privitoare la dizolvarea de drept a Consiliului local.

Sunt obligat sã revin, deoarece rãspunsul pe care l-am primit din partea dumneavoastrã este absolut în contradicþie cu faptele, dar, mai ales, cu legea.

Deoarece sunteþi total pe lângã Legea nr. 215/2001, voi reda cîteva aberaþii din rãspunsul dumneavoastrã.

1. Afirmaþi cã modul în care interpreteazã Guvernul anumite fapte ºi le încadreazã în textele de lege este un atribut exclusiv al acestuia. Prin aceasta dovediþi, domnule ministru, cã Guvernul dumneavoastrã este abuziv ºi incompetent. Interpretarea ºi aplicarea legii se fac în spiritul ºi litera ei, aºa cum prevede un principiu de drept, deci, nu este un ”atribut exclusiv al GuvernuluiÒ.

2. Rãspunsul pe care mi l-aþi dat dovedeºte faptul cã interpretaþi legea dupã ureche sau cum vã dicteazã interesul momentului. Iatã, afirmaþi cã nu primarul, ci Consiliul local este autoritatea competentã sã stabileascã dacã unui consilier i-a încetat mandatul. Dumneavoastrã, în acest caz, scãpaþi din vedere esenþialul: cazul prezentat de mine este reglementat în Legea nr. 215/2001 de art. 58 pct. (2) care stipuleazã cã ”...Situaþiile prevãzute la alin. (1) se comunicã de cãtre primar, viceprimar sau, în absenþa acestora, de secretar prefectului...”.

În acelaºi alineat al rãspunsului dumneavoastrã, mergeþi cu aberaþiile mai departe, afirmând cã nici mãcar instanþa de judecatã nu are o asemenea competenþã. Chiar aºa, d-le ministru? Tot pe lângã lege, sau daþi o interpretare voluntaristã a acesteia. Iatã ce spune alin. (3) din acelaºi articol: ”Ordinul prefectului, prin care s-a luat act de dizolvarea Consiliului local, poate fi atacat de consilierii interesaþi la instanþa de contencios administrativ...Ò

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Enescu ºi va urma doamna deputat Constanþa Popa.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã: ”Campania electoralã a P.D.S.R.-ului este prematurã ºi primejdioasãÒ ºi se referã la rezultatele întâlnirilor mele cu cetãþenii din judeþul Sibiu.

Problemele cu care mã confrunt de fiecare datã când mã întâlnesc cu cetãþenii din judeþul Sibiu sunt legate de necazurile lor zilnice datorate modului strâmb ºi defectuos al guvernãrii actuale, cât ºi de presiunile pe care le exercitã mai marii comunelor ºi satelor asupra oamenilor în marea acþiune de pesederizare a electoratului. Nu o datã, oamenii mi-au relatat cã dacã intrã într-un partid de opoziþie, respectiv, Partidul România Mare, sunt pur ºi simplu terorizaþi cu ameninþãri zilnice, plecând de la refuzul de a le da lemne de foc sau de a le elibera adeverinþele necesare, pânã la un ºantaj odios cu desfacerea contractului de muncã sau chiar cu restructurarea postului de care depinde, în ultimã instanþã, supravieþuirea lor ºi a familiilor lor. Aleºii lor, primarii în care au crezut ºi de care sunt în prezent mai mult decât dezamãgiþi, nu respectã Legile nr. 18/1991 ºi nr. 1/2000 privind vechile amplasamente, nepunând în posesie pe cei îndreptãþiþi, anulând titlurile de proprietate, nu au decenþa necesarã de a-i asculta, le vorbesc pe un ton incalificabil ºi nu puþine sunt ocaziile când, pur ºi simplu, îi dau afarã din primãrii. Problemele primarului nu sunt legate de lipsa punctelor sanitare, a posturilor telefonice, de nepietruirea drumurilor de care se plâng locuitorii satelor, de neecologizarea rampelor de gunoi, adevãrate bombe ecologice cu impact puternic asupra agriculturii, pomiculturii, a producþiei de lapte din satele arondate comunelor pe care domnesc în deplin dispreþ ºi aroganþã. Nu. Ei sunt preocupaþi de a mãri activul partidului din care fac parte, prin presiuni ce merg ºi asupra tineretului, întrerupându-le activitãþile lor din cãminele culturale ºi discoteci, intimidându-i prin prezenþa organelor de represalii, mascaþi cu cagule.

Consilierii judeþeni care ar trebui sã fie interesaþi, la rândul lor, în rezolvarea problemelor cu care se confruntã, primarii din localitãþile judeþului îºi alocã bani publici pe criterii politice, având grijã sã satisfacã clientela P.D.S.R.-ului.

Vã mulþumesc.

O invit pe doamna Constanþa Popa ºi va urma domnul Emil Criºan.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este foarte mare cãldurã zilele acestea în þarã. Nu trebuie însã sã ne mire. Specialiºtii au avertizat de mai mult timp cã la nivel planetar principala schimbare, ca urmare a efectului de serã, va fi creºterea temperaturii aerului cu pânã la 10,4[o ] C. Aceastã creºtere a temperaturii o simþim ºi noi din plin în aceastã varã. În aer avem aproximativ 40[o ] C ºi aproximativ 60[o ] C la nivelul asfaltului. Nu s-ar fi ajuns în aceastã situaþie dacã ne-am fi reconsiderat atitudinea faþã de problemele de mediu: cetãþeni, parlamentari, Executiv, administraþie localã.

Parlamentul þãrii a ratificat atât recomandãrile Agendei 21 stabilitã la Conferinþa Naþiunilor Unite pentru mediu ºi dezvoltare durabilã, de la Rio de Janeiro, din 1992, cât ºi prevederile Convenþiei-cadru a Naþiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice de la Kyoto din 1997. Ce mãsuri s-au întrerpins însã ºi se întreprind la nivel executiv ºi al administraþiei publice locale?

În Bucureºti toþi primarii care au candidat la alegerile din 2000 au promis, printre alte atâtea lucruri, refacerea zonei verzi a capitalei prin plantarea chiar a milioane de arbori. S-a întreprins ceva? Nu numai cã nu s-au plantat copacii promiºi, dar este distrusã ºi zona verde existentã. Datoritã construcþiilor amplasate în locul zonelor verzi prin distrugerea acestora, unui bucureºtean îi mai revin astãzi doar 2,5 metri pãtraþi de zonã verde.

Sã ne mai mirãm cã aerul este irespirabil? Putem trãi cu iluzia cã dacã nu avem zone verzi, avem ºtranduri, fântâni arteziene ºi apã potabilã cu care sã se rãcoreascã cetãþenii.

La 3 milioane de locuitori însã Bucureºtiul are doar 3 ºtranduri autorizate, câteva fântâni arteziene, iar strãzile sunt stropite sporadic cu apã, ºi asta doar pe strãzile principale. Am putea crede cã situaþia este singularã ºi este vorba doar de oraºul Bucureºti, dar nu este aºa. 11% din râurile României sunt poluate, 7 milioane de hectare de teren agricol sunt degradate în fiecare an, riscând sã ajungem un adevãrat deºert, ºi 80% din deºeurile din România sunt depozitate necorespunzãtor, devenind pe aceastã cãldurã adevãrate focare de infecþie.

Se aºteaptã sã aparã victime printre cetãþeni pentru a se lua mãsuri?

Domnilor guvernanþi ºi din administraþia publicã localã,

Mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Emil Criºan ºi va urma domnul deputat Emil Rãdulescu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”Cugir, 1989, revoluþie ºi crimãÒ. Numesc declaraþia mea politicã de astãzi astfel deoarece ziua de 21 decembrie 1989 a adus în oraºul Cugir din judeþul Alba, pe lângã libertatea de acþiune ºi exprimare, concepte specifice noii democraþii care se instala în România la acea datã, ºi ororile unor crime.

Studenta în drept, Pop Ioana Valentina, din Cugir, acum în vârstã de 20 de ani, avea pe atunci doar 7 aniºori, iar evenimentele din decembrie 1989 aveau sã-i lase marcatã pentru tot restul vieþii amintirea macabrã a despãrþirii de ce avea mai drag pe lume un copil: tatãl sãu.

În data de 21 decembrie 1989, muncitorii de la Secþia sculãrie a I.M. Cugir au ieºit în stradã scandând lozinci anticeauºiste ºi de adeziune la revendicãrile demonstranþilor de la Timiºoara. Pânã în jurul orelor 16, au manifestat pe strãzi relativ paºnic, dupã care, lãsându-se întunericul, li s-au alãturat mai mulþi huligani aflaþi în stare de ebrietate, care au început sã devasteze magazine, de unde s-au sustras bãuturi alcoolice ºi alimente.

În jurul orelor 17, un grup numeros de elemente turbulente au pornit spre sediul Miliþiei orãºeneºti îndemnaþi de voci care spuneau: ”Mergem la miliþie sã eliberãm arestaþiiÒ. Deºi cadrele de miliþie au precizat cã în arest nu existã nici o persoanã, unele elemente turbulente au început sã arunce cu pietre ºi sticle incendiare, au tãiat legãturile telefonice ºi au dat foc clãdirii ºi maºinilor care se aflau parcate în apropiere.

Încercãrile de dialog au fost de prisos, acþiunile de distrugere amplificându-se, fapt pentru care asediaþii, dupã ce incendiul a cuprins etajul întâi, au tras focuri de avertisment, dupã care au început sã sarã de la diferite etaje pentru a se salva. În aceste condiþii, au sãrit din clãdire, cu îmbrãcãmintea cuprinsã de flãcãri, cãpitanul Pop Valentin, comandant al unitãþii, ºi subofiþerul Staicu Ilie.

A fost, conform celor menþionate în cartea ”Pledoarie pentru istorieÒ a profesorului Glofimir Alexandrescu, o nefericire pentru ei ºi pentru ceea ce avea sã urmeze, întinând pentru totdeauna imaginea unui oraº altminteri cunoscut pentru cetãþenii sãi muncitori ºi paºnici.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deptuat Emil Rãdulescu. Va urma domnul Miticã Bãlãeþ.

Onorat auditoriu,

Guvernul continuã sã demonstreze cã nu pierde nici o ocazie pentru a împovãra buzunarele cetãþeanului de rând prin adoptarea unor mãsuri aberante ºi, în acelaºi timp, originale în ceea ce priveºte fiscalitatea.

Scandalul iscat o datã cu aplicarea taxei pe valoarea adãugatã la taxa de drum aruncã în curtea Guvernului încã o bilã neagrã vizavi de modul în care specialiºtii finanþelor au înþeles sã mai smulgã niºte bani pentru acoperirea gãurilor bugetare.

Sub umbrela protectoare a armonizãrii sistemului legislativ fiscal cu acquisul comunitar, ministerul domnului Tãnãsescu nu a ratat ocazia sã profite de impozitarea taxei de drum, ajungându-se în final la un model care ne face mici în Europa, dubla impozitare pentru unul ºi acelaºi produs sau serviciu.

Noua lege a T.V.A. i-a luat prin surprindere pe agricultori care, potrivit unei ordonanþe de urgenþã, tocmai au fost scutiþi de plata taxei de drum. Deocamdatã, nu se ºtie dacã aceºtia urmeazã sã plãteascã T.V.A., pentru o taxã care apoi le este returnatã. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Petre Daea, declarã, teoretic, cã dacã taxa de drum nu se plãteºte n-ar trebui plãtit nici T.V.A. Numai cã agricultorii achitã taxa de drum, aceasta urmând sã le fie returnatã de cãtre Ministerul Transporturilor în baza bonurilor valorice.

La ora actualã, nici Ministerul Finanþelor, nici S.N.P. Petrom nu ºtiu cum va fi plãtitã taxa pe valoarea adãugatã pentru motorina destinatã agriculturii.

Prins pe picior greºit, ministrul finanþelor paseazã problema în curtea Ministerului Transporturilor, care a inclus taxe de drum în preþul carburanþilor. Potrivit oficialilor de la finanþe, Uniunea Europeanã a fãcut recomandarea impozitãrii duble. În plus, introducerea taxei de drum în baza de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, prevãzutã în noua lege a T.V.A. a fost decisã pentru ca legislaþia românã sã fie în conformitate cu acquis-ul comunitar. Specialiºtii din finanþe explicã aceastã modificare prin faptul cã România a deschis, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã, capitolul 10 ”Impozitarea, adaptarea Directivei a 6-a a Consiliului European referitoare la T.V.A.Ò.

Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul Miticã Bãlãeþ ºi va urma domniºoara Lia Olguþa-Vasilescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Apariþia Legii bibliotecilor nr. 334/2002 ar fi trebuit sã fie un prilej de adâncã bucurie pentru mine, ca iniþiator, pentru membrii comisiilor de culturã ale Parlamentului, care au lucrat foarte mult la elaborarea acestei legi, precum ºi pentru miile de bibliotecari ai þãrii, care o aºteaptã de multã vreme.

Dimpotrivã, apariþia Legii bibliotecilor se dovedeºte a fi însoþitã Ñ cel puþin, pentru mine Ñ de un adânc sentiment de amãrãciune. Cu numai trei zile înainte de publicarea ei în ”Monitorul OficialÒ, Guvernul domnului Adrian Nãstase a dat o hotãrâre de guvern (nr. 578 din 13 Ñ zi nefastã! Ñ iunie 2002), prin care noul local al Bibliotecii Naþionale, construit anume în acest sens, dupã norme internaþionale de biblioteconomie, se preconizeazã a deveni sediu al Guvernului.

Aceastã hotãrâre abuzivã sfideazã Legea bibliotecilor, care, prin art. 72 alin. 1, prevede în mod expres cã ”schimbarea destinaþiei imobilelor în care funcþioneazã biblioteci se poate face numai în cazul asigurãrii unor sedii care respectã standardele optime de funcþionare conform prezentei legi.Ò

Hotãrârea de guvern citatã mai sus pune în pericol chiar aplicarea Legii bibliotecilor, care are ca pivot central însãºi ideea de Bibliotecã Naþionalã ºi funcþiile acesteia în cadrul informaþional al bibliotecilor. Or, fãrã un local modern de bibliotecã, conceput dupã normele internaþionale actuale, aceste funcþii nu pot fi îndeplinite. Cele peste 13 milioane de volume ale Bibliotecii Naþionale zac astãzi în cele mai grele condiþii. ªi asta, datoritã comoditãþii de gândire a membrilor Guvernului, în special cei din Ministerul Culturii, datoritã cãrora nu s-a finalizat încã aceastã construcþie ca local de bibliotecã.

ªi, cu toate vicisitudinile ºi inerþiile, cu toate furturile ºi deturnãrile de fonduri acordate de Parlament construcþiei Bibliotecii Naþionale, noua construcþie a Bibliotecii Naþionale este finalizatã în proporþie de peste 50%,

depozitele sunt aproape terminate, aºteptând doar sã se punã rafturile ºi sã se aducã în ele milioanele de cãrþi ale bibliotecii. Peste un milion sunt deja aduse, urmând sã se scoatã afarã datoritã sus-menþionatei hotãrâri guvernamentale.

Aceastã hotãrâre este cu totul abuzivã. Ea încalcã 3 legi deodatã: Legea bibliotecilor, Legea bugetului de stat pe 2002, în care, prin Anexa 3/28, Bibliotecii Naþionale i se prevede suma de 70 de miliarde de lei, sumã suficientã pentru darea parþialã în folosinþã a bibliotecii, precum ºi programul de guvernare pe 2002-2004, al domnului Adrian Nãstase, care, la Capitolul 6, punctul 3, ”Renaºterea culturii naþionaleÒ prevede ”construirea ºi organizarea Bibliotecii Naþionale a RomânieiÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Distinºi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi un scurt intermezzo. Se aflã în vizitã în România o delegaþie oficialã a Conferinþei politice consultative a poporului chinez, condusã de domnul Cen Gin-Hoa, vicepreºedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepreºedinte al Conferinþei Politice Consultative ºi preºedinte al Consiliului Economic ºi Social.

Sã-i adresãm ”Bun venit!Ò ºi un salut cãlduros din partea poporului român!

O invitãm pe domniºoara Lia-Olguþa Vasilescu pentru o declaraþie politicã.

## Stimaþi colegi,

Anul trecut, subsemnata, împreunã cu doamnele deputate Mihaela Ionescu ºi Mitzura Arghezi, am iniþiat un proiect de Lege privind acordarea tichetelor de masã pentru elevii proveniþi din familiile defavorizate, al cãror venit nu depãºeºte salariul minim pe economie.

În expunerea de motive precizam urmãtoarele : ”La ora actualã, în România, hrana costã de 500 de ori mai mult decât în 1990. În acelaºi timp, puterea de cumpãrare a populaþiei a scãzut, 40% dintre locuitorii þãrii noastre trãind la limita sãrãciei. În aceste condiþii, ºi alimentaþia copiilor este deficitarã calitativ ºi cantitativ. Cum alocaþia pentru copii nu poate asigura hrana unui minor pentru mai mult de cinci zile, 11% dintre elevi merg la ºcoalã flãmânzi, iar 20% au parte doar de o masã pe zi. Ca urmare, sunt foarte multe cazuri de abandon ºcolar, iar analfabetismul se extinde.Ò

Prin proiectul nostru de lege intenþionam sã creãm cadrul prin care acestor copii sãraci sã li se acorde bonuri de masã ºi sã li se asigure zilnic un minimum de hranã constând în produse lactate, de panificaþie ºi proteine de origine animalã.

Inutil sã precizez cã aceastã iniþiativã a fost respinsã, invocându-se motivul cã ar fi trebuit sã cerem modificarea Legii tichetelor de masã, ºi nu sã formulãm un proiect nou.

De asemenea, ni s-a servit argumentul cã nu existã fonduri pentru achiziþionarea unor frigidere pentru fiecare ºcoalã în care sã fie depozitate produsele lactate. La vremea respectivã am respins acuzele puerile ale parlamentarilor P.S.D., care probabil nu ºtiuau cã Legea tichetelor de masã se referea doar la salariaþi ºi cã bieþii copii nu puteau fi strecuraþi printre articolele ei.

Iatã însã cã, dupã un an, cel care susþine necesitatea unei astfel de iniþiative este chiar premierul României ºi, printre altele, liderul partidului de guvernãmânt. Acesta a afirmat în urmã cu câteva zile cã, începând cu anul ºcolar 2002-2003, fiecare elev din învãþãmântul primar ºi gimnazial din România va primi gratuit câte un corn ºi un pahar cu lapte în fiecare zi. ”Aceeaºi Mãrie, dar cu altã pãlãrieÒ, a P.S.D.-ului, evident.

Ultimul vorbitor, domnul secretar Leonãchescu.

## Onorat auditoriu,

La alegerile locale din ziua de 23 iunie 2002, care s-au desfãºurat în 13 localitãþi pentru desemnarea primarilor, prezentarea la vot a alegãtorilor a fost catastrofalã. În general, absenteismul este de circa 50% ºi acest test electoral evidenþiazã valoarea activitãþii clasei politice româneºti.

Indiferenþa alegãtorului este forma de manifestare a unei democraþii bolnave. Omul simplu nu mai are nici un fel de încredere în actul de conducere profesat de organele administraþiei publice locale ºi centrale. Cei care mai vin la vot sunt rudele candidaþilor ºi cei plãtiþi, într-un fel sau altul, sã voteze, în fond, o anumitã clientelã politicã.

În toatã aceastã perioadã, ceva nu a mers, ceva nu este în ordine dacã, dupã atâþia ani de zbucium ºi promisiuni, nimic nu se leagã! Ne-am dorit scurtarea tranziþiei prin reforme autentice, dar ea s-a lungit nepermis de mult din cauza guvernãrilor deficitare care au susþinut reforme de faþadã, simple operaþii cosmetice, care n-au afectat decât prin efecte colaterale procesele de sistem.

Trebuie sã înþelegem cã actul de guvernare trebuie sã fie o transpunere în practicã a trei idei fundamentale, vectori politici: descãtuºarea forþelor creatoare ale poporului; promovarea interesului naþional; proiecþia în eternitate.

Sã nu ne facem iluzii cã lucrurile s-ar fi putut derula altfel sau cã se vor putea schimba rapid în viitorul apropiat!

Procesele au inerþia lor, iar mentalitãþile se schimbã greu ºi numai prin schimbarea generaþiilor, adicã lent!

Activitãþile, metodele, dar, mai ales, mentalitãþile de tip comunist impuse cu forþa de cãtre trupele ruseºti de ocupaþie n-au dispãrut brusc. Ne izbim de ele zilnic, sub forme discrete, abil ascunse, fac parte din inventarul clasei politice care exercitã puterea.

Datoritã imposibilitãþii de a radiografia corect realitãþile, guvernanþii pun diagnosticul greºit ºi dau soluþii care genereazã, constant ºi la nivel generalizat, eºecul. Nimeni nu vrea reformã autenticã, pentru cã aceasta cere a se rezolva cu prioritate problema incompatibilitãþilor.

În acest domeniu, am moºtenit o zestre nenorocitã care produce efecte întârziate. Prefecþii erau ºi secretarii comitetelor judeþene ale Partidului Comunist Român ºi deputaþi în Marea Adunare Naþionalã. Directorii din întreprinderi figurau în fel de fel de organe de conducere ºi comitete de acþiune. Mulþi profesori universitari erau activiºti de partid ºi informatori ai serviciilor de securitate etc.

Mulþumesc, stimaþi colegi.

Aº ruga toþi colegii sã pofteascã în salã pentru a putea începe ºedinþa destinatã dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Stimaþi colegi, era înscris ºi domnul deputat Boc. Fiþi de acord, faþã de faptul cã este ”foarte succintÒ, cum v-a demonstrat-o de atâtea ori, ºi sã-i permiteþi sã facã aceastã declaraþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã aþi observat ghilimelele de la ”foarte succintÒ.

Bineînþeles! Ele se vor concretiza ºi în cele zece propoziþii pe care le voi spune.

Vã mulþumesc. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Declaraþia mea politicã de astãzi se referã la cele întâmplate la alegerile locale parþiale în ziua de duminicã. Din nefericire, trebuie sã constatãm cã practica exercitatã de partidul de guvernãmânt, ºi anume de a ridica furtul la rang de politicã generalã, este continuatã de data aceasta ºi în plan electoral, prin cumpãrarea voturilor, în special la alegerile locale din Alexandria.

Acest fapt, dincolo de ineditul lui, constituie un gest ºi un act fãrã precedent în România când, iatã, democraþia atât de mult râvnitã ºi doritã de cãtre toþi, este compromisã prin cumpãrarea unui vot cu 50.000 lei în favoarea P.S.D.-ului.

De fapt, în Alexandria, duminicã, P.S.D.-ul a trecut de la democraþia furtului la furtul democraþiei. Este cel mai mare pericol pe care-l avem în faþã în momentul de faþã. Riscãm sã compromitem democraþia, riscãm sã compromitem statul de drept, riscãm sã compromitem încrederea oamenilor în principiile ºi normele democratice. Sperãm ca gestul de la Alexandria sã rãmânã unul izolat, pentru cã de câºtigat nu va câºtiga nimeni, dar de pierdut vom pierde toþi dacã, repet, democraþia furtului va fi continuatã cu furtul democraþiei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Insist cu rugãmintea de a pofti în salã pentru a relua dezbaterile la proiectul Legii de modificare a Codului penal.

Îl invit în salã ºi pe domnul secretar BorbŽly.

Domnule deputat Boc, v-aº ruga sã invitaþi un coleg de-al dumneavoastrã de la Comisia juridicã, pentru cã dumneavoastrã aveþi ºi puncte de vedere proprii ºi...

Dacã e nevoie, pot sã mã limitez.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. De acord. Luaþi atunci loc în bancã pentru Comisia juridicã.

Stimaþi colegi, vã amintesc cã asearã ne-am oprit la punctul 3 din amendamente respinse, un amendament pe care l-a susþinut domnul deputat Boc. Aþi ascultat ºi argumentele Domniei sale.

Haideþi, totuºi, sã ajungem la un acord, pentru cã dumneavoastrã cam abuzaþi de cuvânt întotdeauna. V-aþi susþinut amendamentul . . .

V-am promis cã în zece fraze am terminat ºi mai înainte; am terminat în zece fraze.

Ascultaþi-mã puþin! V-aþi susþinut ieri amendamentul, v-a rãspuns domnul ministru. Deci la rãspunsul domnului ministru dacã aveþi ceva de adãugat în plus faþã de ce dumneavoastrã aþi susþinut deja.

Sigur cã da, domnule preºedinte. Din douã motive voi avea de adãugat: în primul rând, nu suntem în prezenþa aceluiaºi auditoriu ºi, în consecinþã, colegii noºtri cred cã trebuie sã ºtie ce voteazã. Cum putem invoca faptul cã asearã s-au spus unele lucruri, nu s-a trecut la vot, prezenþa este cu totul alta astãzi ºi, în consecinþã, cred cã trebuie sã ne respectãm unii pe alþii ºi sã ne cunoaºtem argumentele.

La punctul 3 din raport, domnule preºedinte, existã un amendament respins, pe care, foarte pe scurt, îl voi reproduce, în sensul cã noi am propus ca pe lângã proba veritãþii, ca modalitate alternativã, sã se accepte ºi justificarea legatã de interesul public sau de proba buneicredinþe, pentru ca o persoanã sã nu fie condamnatã pentru sãvârºirea infracþiunii de calomnie. Repet, introducerea bunei-credinþe ºi a interesului public ar reprezenta o adaptare a legislaþiei României la standardele Consiliului Europei, la standardele Convenþiei Europene a Drepturilor Omului. ªi, în acest sens, aº vrea sã vã aduc mai multe argumente din practica ºi jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, în sensul cã proba practicatã în cazul ziaristului este cea a bunei-credinþe ºi a interesului public. Aceasta înseamnã cã informaþia era de interes public ºi ziaristul a crezut la data publicãrii articolului sau a difuzãrii emisiunii cã informaþia era adevãratã. Principala probã a bunei-credinþe pe care o poate face ziaristul este cea a verificãrii rezonabile a informaþiei înainte de difuzare. Ea constã în dovedirea faptului cã ziaristul a verificat existenþa unor elemente, împrejurãri sau circumstanþe de naturã sã-i confere suficiente motive care sã-l facã sã creadã în adevãrul faptelor publicate.

Suficienþa motivelor trebuie analizatã ºi din perspectiva caracterului perisabil al informaþiei. Informaþia este un bun perisabil prin chiar natura sa, iar ziaristul nu are la îndemânã nici mijloacele ºi nici timpul de verificare de care beneficiazã alte categorii de persoane. Simpla constatare cã faptele relatate de ziarist nu sunt adevãrate nu este suficientã pentru a se concluziona cã acesta a acþionat cu rea-credinþã.

Trebuie sã se þinã seama de specificul profesiei de ziarist, în special, sub trei aspecte:

Domnul deputat, nu v-am întrerupt, pentru a vã da posibilitatea sã adunaþi toatã simpatia posibilã a presei, dar v-aº ruga insistent, în vacanþa parlamentarã, sã examinaþi Regulamentul Camerei Deputaþilor, sã vedeþi cât poate lua deputatul cuvântul la un amendament. ªi, dacã tot aþi vorbit de toleranþã, gândiþi-vã ºi la faptul cã ºi ceilalþi trebuie toleraþi de cãtre dumneavoastrã, ca sã poate sã ia cuvântul ºi ceilalþi deputaþi. Nu mai monopolizaþi dumneavoastrã toate discuþiile, ºi nu mã mai obligaþi sã fiu neelegant ºi sã vã întrerup. Încercaþi, repet, sã vã încadraþi ºi dumneavoastrã în regulament. O sã vã ofer ºi un ceas cadou, pentru cã vãd cã nu aveþi, dar vedeþi cã aveþi un ceas în faþa sãlii ºi încercaþi ºi dumneavoastrãÉ Sã ºtiþi cã democraþia porneºte de la regulament, distinse coleg.

Domnule preºedinte, eu trebuie sã constat cu îngrijorare faptul cã prezentarea unui amendament în Parlamentul României constituie o ofensã la adresa partidului de guvernãmânt. Dacã în acest stadiu am ajuns al discuþiilor, eu vã promit cã n-o sã mai discut nimic în Parlament, dacã asta înseamnã pentru dumneavoastrã democraþie. Nu cred cã dezbaterea din acest for trebuie sã fie opritã.

Domnule preºedinte, aþi modificat Regulamentul Camerei Deputaþilor la începutul mandatului, pentru a da posibilitate oamenilor sã lucreze în comisiiÉ

Vã amintesc cã în numele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, fiind procedurã de urgenþã, dumneavoastrã aþi propus limitarea timpilor de dezbatere. Aveþi ºi dumneavoastrã, mãcar o datã, atâta obiectivitate ºi sã vã conformaþi regulamentului.

Domnule preºedinte, de ce vã este fricã de dezbaterea democraticã? Aveþi voturile dumneavoastrã în salã, sunt asigurate. De ce vã este fricã? Vã este fricã de dezbatere? De ce vã este fricã dumneavoastrã?

Mi-e fricã de penibilul dumneavoastrã, cã veniþi aici ºi vorbiþi fãrã sã spuneþi nimic. Uitaþi-vã în stenogramã ºi o sã vedeþi cum repetaþi de peste 70 de ori aceeaºi frazã.

Pentru cã la unii din P.S.D. trebuie sã le intre în cap unele lucruri. ªi probabil cã este nevoie de mai multe repetiþii.

Domnule preºedinte, vã rog foarte mult, cât veþi mai conduce aceastã Camerã, sã daþi dovadã de toleranþã ºi spirit deschis, pentru cã este vorba de Parlamentul României, ºi nu de reuniunea Grupului P.S.D. ªi, atâta vreme cât în aceastã salã mai este democraþie, aceastã tribunã nu trebuie sã fie confiscatã de nimeni. ªi, în consecinþã, sã ne daþi posibilitatea sã ne putem exprima gândurile, opiniile, ideile, ºi nu sã stãm ºi sã asistãm la politica unuiÉ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Exact asta vroiam sã spun ºi eu, cã nu trebuie confiscatã de nimeni. Deci, nici de dumneavoastrã.

Cine mai doreºte sã intervinã? Domnul Timiº.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu încerc sã intru în dezbaterea ºi jocul de imagine ale domnului deputat Boc. Vreau sã-l combat, însã, cu câteva argumente pe fond. Este foarte clar cã, în opinia domnului Boc, existã trei tipuri de adevãruri, asta am înþeles eu: adevãrul obiectiv, adevãrul jurnalistic ºi adevãrul juridic. Dumnealui penduleazã între cele trei adevãruri, dând o oarecare greutate adevãrului jurnalistic. Dar tot dumnealui se contrazice, cã jurnalistul nu are întotdeauna mijloacele sã investigheze realitatea, încât sã dea o soluþie valabilã, rezistentã în timp ºi, dacã se poate, ºi cu efecte juridice.

Deci soluþiile sau propunerile fãcute de domnul Boc de a îmbunãtãþi textul ordonanþei de urgenþã sunt combãtute de Domnia sa însuºi. Partidul nostru nu cred cã are ceva împotriva invocãrii bunei-credinþe, a interesului public, pentru cã se prezumã cã jurnalistul acþioneazã cu bunã-credinþã. Mã puteþi combate, cã orice om care desfãºoarã activitate publicã nu acþioneazã cu bunã-credinþã, domnule deputat Boc? Deci se prezumã cã acþioneazã cu bunã-credinþã. Dar, ca sã introduceþi un asemenea text, pe care dumneavoastrã l-aþi invocat aici, permiteþi-mi sã invoc (dar în parantezã ”invocÒ), ºi n-aº vrea sã fie interpretat altfel, cã pentru a prezuma bunacredinþã ºi interesul public, pentru a fi sigur cã acest lucru se întâmplã, aº avea nevoie ºi de un cod deontologic al jurnalistului, aº avea nevoie de o responsabilitate profesionalã ridicatã, ca sã fiu sigur cã acel jurnalist acþioneazã cu bunã-credinþã ºi în virtutea interesului public. Altfel, pot apãrea erori, pot apãrea situaþii sau ipoteze în care subiectivismul, intenþia de ºicanã ºi, dacã veþi dori, chiar dorinþa de a aduce atingere onoarei sau reputaþiei unei persoane.

Deci aceasta este intervenþia mea. Ar fi fost mai multe lucruri de spus. Mã opresc aici ca sã intru în timpul alocat acestor dezbateri.

Mulþumesc pentru atenþie.

Stimaþi colegi, domnul ministru mai are de rãspuns la câteva probleme care s-au ridicat.

## **Domnul Doru Crin Trifoi** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul Justiþiei:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Îmi este greu sã mã autoreproduc spiritual ºi sã repet ceea ce am spus ºi asearã la intervenþia domnului deputat Boc. Domnia sa a reluat practic ceea ce a prezentat ºi în ºedinþa de ieri dupã-amiazã. Mã vãd nevoit, pentru a clarifica lucrurile, sã repet ºi eu o parte din argumentele pe care le-am expus deja în ºedinþa trecutã.

În primul rând, doresc sã precizez încã o datã cã nu dezbatem aici delictele de presã. Atât art. 205, cât ºi art. 206 din Codul penal, care se referã la insultã ºi la calomnie nu fac referiri la delictul de presã. Nu au un subiect activ, circumstanþial calificat. Nu se referã la ziariºti, ci la orice cetãþean al României, iar ziaristul, cu toatã calificarea sa specialã, rãmâne, în primul rând, un cetãþean al României ºi, apoi, un membru al unei asociaþii profesionale distincte. Ce este art. 207 pe care domnul deputat Boc doreºte sã-l amendeze ºi care articol nu este cuprins în ordonanþa pe care am înaintat-o spre aprobare Domniilor voastre? Art. 207 instituie o clauzã de exonerare de rãspundere penalã. Ce înseamnã aceasta? Deºi se stabileºte vinovãþia persoanei care a insultat sau a calomniat, ea este apãratã de rãspundere penalã dacã, admiþându-se proba veritãþii, se face dovada cã cele afirmate de Domnia sa au fost exacte, adevãrate, iar afirmaþiile au fost fãcute pentru apãrarea unui interes legitim.

Deci existã aceastã posibilitate ca fãptuitorul, indiferent de calificarea lui profesionalã, deci, chiar ºi jurnalistul, sãºi facã apãrãrile în faþa instanþei de judecatã. Noþiunea, sintagma de ”interes legitimÒ, în opinia noastrã, acoperã ºi pe aceea de interes public.

Am precizat ºi asearã cã modalitatea în care a formulat Domnia sa, domnul deputat Boc, amendamentul, ºi anume aceea de apãrare a interesului public, ºi dovada bunei-credinþe, asociatã cu ideea de proba veritãþii, duc la o concluzie care contrazice chiar ºi etica elementarã.

Mulþumesc. Poftiþi, domnule Bolcaº.

Vã cer scuze cã intervin. N-aº fi dorit s-o fac, însã vã aflaþi în faþa unei directe dezinformãri din partea domnului ministru Trifoi.

S-a spus ºi în ºedinþa de ieri, s-a spus ºi astãzi cã aceste delicte (205, 206) nu sunt delicte de presã ºi nu privesc presa întrucât, în conformitate cu art. 30 alineatul ultim din Constituþie, delictele de presã, înþelegând ºi penale ºi civile, trebuie reglementate printr-o lege specialã, care nu existã. Susþinerea este corectã ºi aºa ar trebui sã fie probabil în visurile celor de la Ministerul Justiþiei, care patroneazã, însã, fãrã sã intervinã o practicã constantã a instanþelor judecãtoreºti, prin care, pentru delicte de presã, ziariºti sunt condamnaþi pentru infracþiunile de insultã ºi calomnie, mergându-se pe teza juridicã cã acolo unde existã o reglementare generalã, în lipsa uneia speciale, aceasta se aplicã.

Domnule ministru, ori teza pe care ne-o înfãþiºaþi dumneavoastrã este corectã, ºi aº dori sã fie Ñ ºi mã alãtur ei, ºi atunci aveþi obligaþia nu moralã, ci legalã, de a promova un recurs în interesul legii pentru o practicã judiciarã unitarã, ceea ce n-aþi fãcut ºi aþi lãsat practica diversã a instanþelor sã fie contrarã Constituþiei, aºa cum susþineþi acum ºi aici Ñ sau este vorba de o încercare de adormire a unei imagini, de creare a unor infracþiuni care se pot aplica ºi în materie de presã, aºa cum se aplicã celorlalþi cetãþeni. ªi, pentru cã tot suntem în anul Caragiale, domnule ministru, ”din aceastã dilemã nu puteþi ieºiÒ.

A doua problemã este puþin mai delicatã. Sigur cã vocea opiniei publice trebuie apãratã prin apãrarea modalitãþilor de exprimare care sunt reprezentate de presa scrisã ºi audiovizualã. Sigur cã trebuie sã existe o lege specialã în aceastã materie, pentru cã nu putem lãsa ceea ce este special la discreþia dreptului comun. Dar cred cã ne preocupã în aceste infracþiuni mult prea mult problema numai a presei, uitând cã infracþiunile se adreseazã în primul rând cetãþeanului de rând. Vã rog sã priviþi ºi sub aceste auspicii amendamentele.

În ceea ce priveºte art. 207, ºi am încheiat, sigur cã interesul legitim include, în primul rând, interesul public. A adãuga ºi interesul public ar însemna a disocia interesul legitim de interesul public.

Mulþumesc.

Domnule Boc, aveþi, într-adevãr, dreptul la replicã. Nu vã amintesc cât dureazã un drept la replicã, dar vã spun categoric cã, atunci când depãºiþi timpul, vã închid microfonul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, în afirmaþiile efectuate de cãtre distinsul coleg, domnul deputat ºi domnul ministru, aº vrea sã amintesc un singur lucru. Menþinerea probei veritãþii ca unicã apãrare este o caracteristicã a sistemului retrograd, a legii penale româneºti care cere acuzatului sã-ºi dovedeascã nevinovãþia. Într-un sistem juridic, democratic, acuzarea trebuie sã dovedeascã vinovãþia acuzatului.

Iatã de ce considerãm noi cã menþinerea doar a probei veritãþii ca unicã modalitate de apãrare este insuficientã. O persoanã privatã sau o persoanã publicã, un jurnalist sau orice cetãþean va trebui sã facã dovada cã în totalitate faptele invocate sunt adevãrate.

În ceea ce priveºte însã libertatea de exprimare prin presã, Curtea Europeanã a spus de foarte multe ori, ºi nu ºtiu de ce se supãrã lumea aici, când aude acest lucru, în sensul cã, în cazul ”Dalban versus RomâniaÒ, unde statul român a pierdut, Curtea Europeanã a spus, a argumentat cã ziaristul nu putea fi condamnat atâta vreme cât nu s-a fãcut dovada cã faptele descrise în articole erau în totalitate false ºi cã serveau alimentãrii unei campanii de defãimare împotriva persoanelor vãtãmate.

Cu alte cuvinte, în materia libertãþii de exprimare, pentru a avea o dezbatere democraticã, trebuie sã-i dai posibilitatea jurnalistului, pornind de la fapte, sã-ºi precizeze punctul de vedere. Altfel, nu fac nici o deosebire, niciodatã, între un ziarist ºi un organ de anchetã. Unde va mai rãmâne libertatea de exprimare? Unde va fi critica specificã societãþii democratice, dacã noi vom cere jurnalistului, în continuare, sã vinã în totalitate cu adevãrul faptelor invocate. Aºa se spune ºi în jurisprudenþa Curþii Europene: ”Jurnalistul are dreptul la o anumitã dozã de exagerare, dacã este cu bunã-credinþã ºi în interesul publicÒ, dar nu sã-i cerem sã reproducã în totalitate ca fiind adevãrate faptele invocate.

Iatã de ce credem noi cã argumentele invocate sunt în concordanþã cu standardele internaþionale în materia libertãþii de exprimare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã vã anunþ prezenþa în salã a unei delegaþii din Camera Deputaþilor a Parlamentului Republicii Italiene, condusã de domnul Gustavo Selva, preºedintele Comisiei pentru politicã externã ºi comunitarã.

Stimaþi colegi,

Voturi împotrivã? 60 voturi împotrivã.

Abþineri? 7 abþineri.

Cu 60 voturi împotrivã, 15 pentru, 7 abþineri, amendamentul domnului Boc a fost respins.

La punctul 3 din art. 1 al ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nefiind obiecþiuni la punctul 3, care se referã la abrogarea art. 238, punctul 3 este admis în unanimitate.

La punctul 4, cel cu privire la alin. 1 al art. 239. Domnul deputat Boc.

## Domnule preºedinte,

La punctul 4 din raport, la amendamente respinse, figureazã un amendament pe care în Grupul parlamentar al Partidului Democrat l-a formulat. La ce se referã? Potrivit art. 2391, insulta sau calomnia sãvârºitã nemijlocit ºi prin mijloace de comunicare contra unui funcþionar public care îndeplineºte o funcþie ce implicã exerciþiul autoritãþii de stat, aflat în exerciþiul funcþiunii ºi pentru fapte îndeplinite în exerciþiul funcþiunii, se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Care este problema? Avem un regim special pentru aceste persoane care intrã în categoria funcþionarilor publici. Cu alte cuvinte, o insultã sau o calomnie sãvârºitã împotriva unui funcþionar public va fi sancþionatã mai aspru decât o calomnie sau o insultã sãvârºitã împotriva unei persoane publice sau împotriva unei persoane private.

Noi aprecim cã aceastã distincþie nu se impune, aceastã discriminare nu se justificã. De ce? Menþinerea unor pedepse mai mari în cazul insultei ºi calomniei la adresa unei largi categorii de funcþionari publici, ºi anume aceia care îndeplinesc o funcþie ce implicã exerciþiul autoritãþii de stat, constituie o încãlcare a principiului egalitãþii între cetãþeni, pentru cã aceºtia (funcþionarii publici, o categorie foarte, foarte largã) continuã sã beneficieze de o protecþie sporitã faþã de persoanele obiºnuite.

De aceea noi apreciem cã prin acest articol, aºa cum am menþionat, se încalcã principiul legalitãþii în faþa legii ºi probabil cã acest alineat va fi folosit, în continuare, de cãtre unii funcþionari publici pentru confecþionarea unor dosare penale pentru ultraj verbal în cazul unor persoane ”incomodeÒ, cu ghilimelele de rigoare. Deci credem noi cã nu se justificã un tratament diferenþiat, în funcþie de apartenenþa la categoria funcþionarilor publici sau la celelalte categorii. ªi, dacã am porni cu o reglementare unitarã, insulta ºi calomnia sã fie reglementate, într-adevãr, într-o manierã unitarã, aºa cum a fãcut-o pânã acum. Repet, acesta este amendamentul nostru de eliminare, practic, a alin. 1, acel alineat care trateazã diferit cele douã categorii.

Mulþumesc.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã mai intervinã?

Domnul ministru Trifoi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ne aflãm într-un alt capitol al Codului penal, ºi anume în acela care se referã la infracþiuni împotriva autoritãþii. Art. 205 ºi 206 se refereau la infracþiuni împotriva demnitãþii ºi a persoanei.

Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 58/2002, art. 239 alin. 1 a fost modificat în sensul cã sancþiunea ataºatã acestui articol a fost redusã cu o treime, practic de la 3 luni la 4 ani, de la 3 luni la 3 ani.

Aº vrea sã precizez pentru domnul deputat Boc cã obiectul juridic al infracþiunii de ultraj este autoritatea statalã. Incriminarea acestei infracþiuni, la art. 239 alin. 1 protejeazã, în primul rând, autoritatea statului, a funcþionarilor care reprezintã ºi exercitã autoritatea de stat, ºi numai mediat, în al doilea rând, protejeazã ºi pe funcþionarul care a fost direct insultat sau calomniat.

Ca sã nu reþinem timpul distinsei adunãri cu consideraþiuni tehnice, vreau numai sã precizez cã ne aflãm în prezenþa unei infracþiuni complexe, care absoarbe infracþiunea de calomnie ºi de insultã. Ceea ce este protejat aici, în mod direct, este statul, ºi nu cred cã cineva crede cã astãzi avem nevoie de disoluþiunea autoritãþii statului, ºi nu de metode de întãrire a autoritãþii sale. Iar, în al doilea rând, este protejat mediat ºi subiectul funcþionar public aflat în exerciþiul funcþiunii. Deci, despre ce este vorba aici? Este vorba despre funcþionarul public care în exercitarea atribuþiilor sale stabilite prin lege este insultat sau calomniat în mod direct de o altã persoanã. Asemenea situaþii nu trebuie tolerate. Ele trebuie sancþionate prin mijloace de drept penal.

Stimate coleg, îmi pare foarte rãu, n-am cum sã vã mai dau cuvântul. Nu s-a pronunþat numele dumneavoastrã, v-aþi susþinut amendamentul...

Domnul Bolcaº.

Aþi pronunþat numele, domnule ministru?

Eu mã pronunþ pentru redactarea pe care o susþine domnul ministru, însã, cu o micã modificare, întrucât redactarea gramaticalã, dacã vreþi, dar de data aceasta provocatoare de mari consecinþe juridice, nu-i serveºte tezei pe care a expus-o. Funcþionarul public care-ºi exercitã niºte elemente de autoritate din atribuþiile funcþiei sale trebuie sã fie protejat, însã textul care este redactat în forma actualã merge pe ideea cã funcþionarul public este protejat pentru cã are aceastã calitate, pe de o parte, ori pentru cã exercitã atributele funcþiei sale.

Dacã este sã ne raliem susþinerii domnului ministru, textul ar trebui sã sune aºa: ”aflat în exerciþiul funcþiei, pentru fapte îndeplinite în aceastã calitateÒ, prin eliminarea cuvântului ”oriÒ, care înseamnã o alternativã Ñ sau, sau.

Deci eu protejez un funcþionar public pentru fapte îndeplinite în cadrul atribuþiilor sale de autoritate. Aceasta este propunerea de redactare ºi, pentru cã vizeazã eliminarea unui singur cuvânt, luaþi-o ca pe o propunere de corectare gramaticalã.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la propunerea de reformulare.

Textul în actuala redactare din Codul penal, deci, nu din ordonanþã, din Codul penal, este: ”Constituie infracþiune faptele de insultã ºi calomnie sãvârºite contra unui funcþionar public care îndeplineºte o funcþie ce implicã exerciþiul autoritãþii de stat, aflat în exerciþiul funcþiunii, ori pentru fapte îndeplinite în exerciþiul funcþiuniiÒ. ªi vã amintesc numai cazul judecãtoarei de la Arad, care a fost violentatã în stradã pentru o hotãrâre pe care a dat-o, de condamnare a unui tâlhar. Este pentru o faptã pe care o îndeplinise anterior.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Împotrivã? 69 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 69 voturi împotrivã, 12 pentru ºi o abþinere s-a respins amendamentul domnului Boc pentru eliminarea art. 239 alin. 1.

Împotrivã? 14 voturi împotrivã.

Abþineri? 8 abþineri.

Cu 69 pentru, 14 împotrivã, 8 abþineri s-a adoptat punctul 4 cu privire la alin. 1 al art. 239.

La punctul 5, cu privire la introducerea unui alineat nou la 239, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Punctul 6. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Articolul II. Nu sunt obiecþiuni. Articolul II, vã semnalez, are douã puncte.

Punctul 1, cu privire la 27 alin. 1 lit. a). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

Punctul 2, cu privire la alin. 3 al art. 209. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat ºi acesta în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Am parcurs textul proiectului de lege ºi al ordonanþei de urgenþã.

Urmeazã sã supunem acest proiect votului final în ºedinþa de astãzi destinatã votului final.

Trecem, în continuare, la Legea audiovizualului.

Rog Comisia de culturã sã-ºi ia locul.

Domnule ministru al culturii, domnule academician Rãzvan Theodorescu, vã rog sã prezentaþi plenului proiectul Legii audiovizualului.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Voi fi extrem de scurt.

Noua Lege a audiovizualului, superioarã mult celei vechi Ñ vã spun în cunoºtinþã de cauzã, pentru cã cea din 1992 a fost o lege la care, de asemenea, am lucrat, pe atunci ca preºedinte al Radioteleviziunii Române Ñ, este materie de acquis comunitar ºi votarea de cãtre dumneavoastrã, pe care o sper din tot sufletul, astãzi, va conduce la închiderea provizorie de cãtre România a capitolului XX din programul de aderare, lucru pe care l-am anunþat de mai multã vreme. Este o lege cu adevãrat europeanã, dezbãtutã la Senat, dezbãtutã în comisia de specialitate de aici. Nu voi intra în nici un fel de detaliu. Vreau sã vã spun cã aceastã lege, care a fost pregãtitã împreunã cu Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, a primit o serie întreagã de amendamente la comisia Camerei Deputaþilor ºi suntem de acord cu aproape toate amendamentele, de fapt, cu toate cele care au fost acceptate de comisie, inclusiv cu cele patru care au fost prezentate de domnii deputaþi M‡rton çrp‡d ºi Onisei. Patru au fost respinse ºi ne vom spune cu acel prilej opinia.

Domnule preºedinte Mihai Mãlaimare, fiind în procedurã de urgenþã, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere ºi, dupã ce aprobãm, sã prezentaþi foarte pe scurt ºi raportul.

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor,

Înainte de a vã propune timpul de dezbatere, vã rog sã-mi acordaþi 20 de secunde pentru a vã spune cã vreau sã le mulþumesc din suflet colegilor din Comisia pentru culturã pentru eroismul de care au dat dovadã pentru a scoate aceastã lege într-un timp extrem de scurt ºi, în acelaºi timp, domnule preºedinte, aº vrea sã comit un protest, fie el ºi modest ºi în sottovoce, faþã de faptul cã, în general, suntem trataþi oarecum neplãcut de cãtre zona similarã din Senat. Nu este admisibil ca aceastã lege sã zacã la Senat patru luni, pentru ca, apoi, sã ni se cearã nouã în 10 zile sã o definitivãm. Vã mulþumesc.

Având în vedere cã este procedurã de urgenþã, noi vã propunem o dezbatere de aproximativ 40 de minute, cu douã minute pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege a audivizualului a fost transmis Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã cu adresa nr. 240/13 mai 2002, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã fiind sesizatã în fond.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 alin. (3) din Constituþia României.

Comisia a fost sesizatã cu dezbaterea ºi avizarea proiectului de lege mai sus menþionat în procedurã de urgenþã.

Proiectul de lege a fost dezbãtut în ºedinþele comisiei din zilele de 21, 22, 27, 28, 29, 30 mai ºi 4, 5, 10, 11 ºi 12 iunie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, la dezbaterea proiectului au participat ca invitaþi domnul Dumitru Pâslaru, secretar de stat din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor, domnul Dinu Malacopol, secretar de stat din partea Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, doamna Alexandrina Hârþan, secretar de stat din partea Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, domnul Andrei Popescu, secretar de stat din partea Ministerului Integrãrii Europene, doamna Laura Busuioc, director în cadrul Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, domnul ªerban Madgearu, preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului, domnii Ralu Filip, ªerban Pretor, Saly Anghel, membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului, domnul Emanuel Berbeci, consilier în cadrul Ministerului Integrãrii Europene, domnul Eugen Cadaru, consilier în cadrul Ministerului Culturii ºi Cultelor, domnul Radu Cernov, consilier în cadrul Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor.

De asemenea, au fost invitaþi reprezentanþii unor organizaþii profesionale.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 19 deputaþi, din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenþi: 17 voturi pentru ºi douã abþineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 7 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituþia României.

Trecem la dezbateri. Dacã doreºte cineva sã intervinã? La titlul legii dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã la vreuna din literele articolului aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat amendamentul 1, art. 1 se modificã în mod corespunzãtor.

La art. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentele 2 ºi 4 ale comisiei. Comisia propune renumerotarea art. 2 în art. 3.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Admis amendamentul 2, art. 2 actual se renumeroteazã ºi devine 3.

La art. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul 3. Urmãriþi-l la pagina 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 3. Se modificã în mod corespunzãtor actualul art. 3, care devine 2.

Dupã actualul art. 3, la amendamentul 4, veþi gãsi fostul art. 2, modificat potrivit amendamentului 4 de la pagina 6.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 4, se modificã în mod corespunzãtor actualul art. 2, care devine 3 prin renumerotare.

La art. 4, alin. 1 urmãriþi amendamentul 5. Comisia propune sã fie uºor modificat ºi sã devinã alin. 1 al noului art. 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul 5 ºi art. 4 alin. 1 va deveni modificat alin. 1 al noului art. 5.

Pentru alin. 2 de la actualul art. 4, urmãriþi partea a doua a amendamentului 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admisã partea a doua a amendamentului 5, cu privire la art. 4 alin. 2, care se modificã în mod corespunzãtor.

Actualul alin. 3 de la art. 4 devine, potrivit pãrþii a treia a amendamentului 5, alin. 2 al noului art. 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, alin. 3 de la art. 4 devine alin. 2 de la art. 5.

Dupã cele trei alineate actuale de la art. 4, urmãriþi, vã rog, amendamentul 6. Comisia propune cele douã alineate ale noului art. 5. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 6 de la pagina 7. Nu aveþi obiecþiuni. Cele douã alineate

2 ºi 3 de la art. 4 vor deveni alin. 1 ºi 2 de la art. 5. În continuare, la actualul art. 5, urmãriþi amendamentul

7. Comisia îl modificã ºi îl renumeroteazã în 6.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 7? Nu aveþi. Admis amendamentul. Se modificã 5 actual ºi devine 6.

Sunt împotriva lui. Trebuie sã spun cã acest articol nou s-a nãscut prin restructurarea legii. De fapt, ideea însãºi a existat în varianta venitã de la Senat, o idee care spune cã, atât cota de piaþã, cât ºi audienþa mijloacelor de informare în masã electronice sunt testate de o singurã persoanã. Deci se face o licitaþie ºi se câºtigã o situaþie de monopol pe patru ani pentru o singurã societate care va testa audienþa acestor mijloace.

Eu nu am fost de acord cu aceastã idee ºi am susþinut eliminarea acestui articol, însãºi a ideii, pentru simplul motiv cã derogã de la principiul unei pieþe deschise, instaurând un monopol ºi, vã spun sincer, nu sunt convins cã este în consens cu uzanþa europeanã. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la cele spuse de colegul nostru? Nu. Iniþiatorul? Vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la intervenþia domnului deputat ºi cu privire la amendamentul 43, desigur.

Îmi rezervam dreptul sã o fac când se discutau amendamentele respinse, pentru cã domnul deputat M‡rton çrp‡d Francisc a fãcut aceastã observaþie ºi amendamentul a fost respins. Pentru prima parte, cu mãsura audienþelor ºi a cotelor ºi aºa mai departe, trebuie sã menþinem concurenþa ºi posibilitatea de informare din mai multe surse.

În cazul al doilea este nevoie de o singurã sursã, pentru a fi a cuantificare oficialã a cotei de piaþã ºi vã asigur cã lucrul nu contravine deloc normelor europene: reprezentanþi ai radiodifuzorilor, reprezentanþi ai agenþilor de publicitate, reprezentanþi ai consiliului. Deci nu sunt de acord cu punctul de vedere al domnului deputat, în acest caz. În altele am fost cu mare bucurie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Fiind vorba de douã texte alternative, potrivit regulamentului,

ntul 58, pagina 39. Nu

- sunt obiecþiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

- Articolul 58. Urmãriþi amendamentul 59. Nu sunt

- obiecþiuni. Admis amendamentul, se modificã art. 58.

- La art. 59 urmãriþi amendamentul 60. Nu sunt

- obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 59.

- La art. 60 urmãriþi amendamentul 61. Nu sunt

- obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 60.

- La art. 60, urmãriþi amendamentul nr. 61. Nu sunt

- obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 60.

- La art. 61, urmãriþi amendamentul nr. 62. Admis

- amendamentul, modificat art. 61.

- La art. 62, urmãriþi amendamentul nr. 63. Admis

- amendamentul, modificat textul.

La art. 63, urmãriþi amendamentul nr. 64. Admis amendamentul, modificat art. 63.

La art. 64, urmãriþi amendamentul nr. 65. Admis amendamentul nr. 65, modificat textul.

La art. 65, urmãriþi amendamentul nr. 66. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 66, urmãriþi amendamentul nr. 67. Nu sunt obiecþiuni, admis amendamentul, modificat art. 66.

La art. 67, urmãriþi amendamentul nr. 68. Nu sunt obiecþiuni, admis amendamentul nr. 68, modificat corespunzãtor textul.

La art. 68, urmãriþi amendamentul nr. 69. Admis amendamentul nr. 69, modificat corespunzãtor art. 68.

La art. 69, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 70 de la pagina 44. Prin acest amendament, comisia propune modificarea acestuia ºi renumerotarea lui. Urmãriþi amendamentul nr. 74.

Deci este admis amendamentul nr. 70 ºi art. 69 va fi renumerotat potrivit propunerii comisiei.

La art. 70, urmãriþi amendamentul nr. 71. De fapt, v-aº ruga sã urmãriþi cele patru amendamente împreunã: 70, 71, 72 ºi 73, pentru cã renumeroteazã, practic, textele actuale, dar noi le votãm pe rând.

La art. 70, urmãriþi amendamentul nr. 71Ð74. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul, se renumeroteazã textul.

La art. 71, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 72. Nu aveþi obiecþiuni.

Raportul Comisiei juridice va fi prezentat de domnul vicepreºedinte Boc.

Domnule preºedinte,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu propunerea legislativã privind Legea partidelor politice, trimisã cu adresa nr. 54/11 februarie 2002, înregistratã sub nr. 31/141/11 februarie 2002.

La analiza în comisie a acestei iniþiative legislative a fost avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, comisie care a hotãrât în ºedinþa din 16 aprilie 2002 sã nu acorde aviz favorabil acestei iniþiative legislative.

Guvernul României a trimis punctul de vedere prin care solicitã modificarea unor articole din propunerea legislativã supusã dezbaterii, amendamente care au fost susþinute de cãtre domnul ministru Acsinte Gaspar.

La comisie au fost depuse ºi înregistrate amendamente formulate de domnii deputaþi SzŽkely Ervin Zolt‡n Ð Grupul parlamentar U.D.M.R., Emil Boc Ð Grupul parlamentar P.D., ªtefan Cazimir Ð Grupul parlamentar al P.S.D., ºi de Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

În cuprinsul propunerii legislative se pune un accent deosebit pe caracterul de reprezentativitate a unui partid în raport cu suportul de opinie al cetãþenilor, nerealizarea unui scor electoral minim conducând la dizolvarea partidului în cauzã. De asemenea, prin aceastã iniþiativã legislativã se detaliazã reglementãrile privind procedeele de fuziune prin absorbþie ºi comasare a douã sau mai multe partide, cât ºi procedura privind constituirea alianþelor politice.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, propunerea legislativã face parte, potrivit prevederlor art. 72 alin. (3) lit. b) din Constituþia României, din categoria legilor organice.

Comisia juridicã a dezbãtut propunerea legislativã ºi amendamentele în ºedinþele din 28 mai, 4 iunie ºi 11 iunie. La discutarea articolelor asupra cãrora s-au formulat amendamente, au luat cuvântul ºi ºi-au exprimat punctele de vedere autorii amendamentelor, ceilalþi membri ai comisiei, precum ºi domnul deputat Acsinte Gaspar, atât în calitate de membru al comisiei, cât ºi de reprezentant al Guvernului.

## Mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Domnul deputat Bolcaº, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Legea partidelor politice, aºa cum este formulatã acum, nu era nici neapãrat necesarã ºi nci oportunã. Nu era neapãrat necesarã, pentru cã actualele cadre ale reglementãrii legale permit funcþionarea normalã ºi, spun eu, corectã ºi democraticã ºi strict legislativã a partidelor politice.

Modificãrile ce se aduc prin aceastã lege nu sunt de substanþã, se referã la modificãri cantitative ºi modificãri formale, care oricând, prin simple amendamente la lege, prin simple modificãri ale legii existente, o fãceau viabilã în continuare. Se contravine astfel unui principiu al stabilitãþii actelor normative ºi noi ne-am ridicat întotdeauna împotriva avalanºei de acte normative care se fabricã ca o industrie ºi ca o necesitate. Nu vrem ca Parlamentul sã lucreze ”pe stocÒ.

O a doua problemã, care este tot de principiu, se referã la împrejurarea cã, din pãcate, la aceastã orã, Consiliul Legislativ a ajuns, pentru Parlamentul României, precum ”BunicuþaÒ: el vorbeºte, el aude. Comisiile parlamentare, plenul Parlamentului ignorã, nici mãcar cu eleganþã, orice fel de recomandare a Consiliului Legislativ.

ªi, de data aceasta, recomandarea Consiliului Legislativ în ceea ce priveºte aceastã lege este de principiu ºi nu poate sã fie ignoratã. Se contravine unor procedee de sistematizare ºi de tehnicã legislativã, se contravine principiului unicitãþii reglementãrii, prin reglementarea separatã a funcþionãrii ºi a vieþii partidelor politice, de problemele care þin tot de viaþa lor, una dintre ele, esenþialã, fiind cea a finanþãrii, disocierea, fãcutã tot în scopul de a trece mai uºor ºi mai repede aceastã lege.

Pentru cã iatã ce a fãcut P.N.L., legea mai are lacune în corelarea sa cu principiile care guverneazã viaþa persoanelor juridice, astfel cum sunt reglementate, ºi principial, ºi general, ºi în detaliu în legislaþia României, corelare care nu se face nici expres ºi nici explicit. De aceea, repet, legea nu este utilã, nu este nici necesarã, în acest moment.

Cu toate acestea, vom participa la dezbateri ºi, în funcþie de modul în care, constructiv, vom putea sã gãsim ceva care sã fie într-adevãr util ºi folositor, vom aprecia prin votul nostru final.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar P.D. sau în numele Comisiei juridice?

## Domnule preºedinte,

În calitate de membru al Comisiei juridice din partea Partidului Democrat, vreau sã spun doar câteva cuvinte.

Partidul Democrat a susþinut ºi va susþine acest proiect de lege, iniþiat de cãtre Grupul parlamentar P.N.L. ºi amendat de cãtre Guvern, întrucât apreciazã cã reglementarea care exista înainte ºi care existã în momentul de faþã este deficitarã în materia partidelor politice, cã aceastã lege aduce un plus de rigoare juridicã, în special, în ceea ce priveºte, de exemplu, procedeele de fuziune prin absorbþie ºi comasare a douã sau mai multe partide, cât ºi procedura privind constituirea alianþelor politice, precum ºi în materia dizolvãrii partidelor politice. Partidul Democrat are câteva amendamente ºi obiecþii la aceastã lege, vom spera ca pe parcursul dezbaterilor acest lucru sã se îndrepte. ªi anume, obiecþiile noastre vizeazã, în special, menþinerea în continuare în textul iniþiatorului a acelei prevederi potrivit cãreia ar urma sã piardã funcþia publicã acea persoanã care pierde sprijinul politic al partidului sau în urma demisiei sau excluderii din partid.

Aceasta este formula inþiatorului, noi am amendat-o ºi am solicitat ca acea persoanã care, prin demisie sau printr-o înscriere într-un alt partid, sã piardã funcþia publicã dobânditã prin numire sau prin alegere, datoritã apartenenþei la acel partid. Considerãm cã viaþa politicã din România are nevoie de mai multã moralitate ºi, în consecinþã, vom susþine acest lucru.

Dupã cum noi mai avem o obiecþie de fond, în sensul, cã, dacã, iniþial, iniþiatorul a propus ca numãrul minim de membri pentru un partid politic sã fie de 30 de mii, extinderea la 50 de mii de membri de cãtre Guvern, prin amendamentele formulate, considerãm cã nu reprezintã o soluþie viabilã, specificã sistemelor democratice, în sensul cã nu ne putem aºtepta sau nu este de dorit ca toatã societatea sã fie înregimentatã politic, partidele politice se definesc ºi prin componente calitative, nu prin componente cantitative, aºa cum se încearcã prin aceastã lege.

Sub rezerva acestor amendamente ºi observaþii, Partidul Democrat va susþine în continuare aceastã propunere legislativã.

## Mulþumesc.

Cine mai doreºte? Domnul Acsinte Gaspar, în dubla sa calitate, de ministru ºi de deputat, având aici o contribuþie la realizarea reglementãrii. Poftiþi.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia_

## _cu Parlamentul:_

## Stimaþi colegi,

Aºa cum sublinia ºi preºedintele Camerei, care este ºi preºedintele de ºedinþã în ziua de astãzi, legea care este supusã spre dezbatere plenului Camerei Deputaþilor, mai precis, propunerea legislativã aparþinând Grupului parlamentar P.N.L., este o lege importantã. Legea în vigoare, Legea nr. 27, care a fost adoptatã în 1996, sigur cã este o lege bunã, dar, ca orice lege, este perfectibilã. Ca atare, propunerile de modificare care au fost propuse atât în ce priveºte definirea partidelor politice, cât ºi în ce priveºte componenþa, modul de organizare ale acestora impuneau ca, într-adevãr, sã se aducã modificãrile corespunzãtoare în structura legii.

Nu aº împãrtãºi punctul de vedere care a fost exprimat aici de cãtre reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., cã modificãrile care se aduc acum puteau fi operate pe structura actualei legi. Indiferent cã ne gãsim în faþa unor modificãri de fond sau în faþa unor modificãri de redactare, ele sunt numeroase ºi, ca atare, ele au impus ca, într-adevãr, sã se elaboreze un nou proiect.

Sigur cã poate fi discutabilã, apoi, ºi observaþia pe care am fãcut-o noi, ca sã fi fost conexate cele douã propuneri pe care le-a lansat Grupul parlamentar P.N.L., în sensul cã atât organizarea partidelor, cât ºi finanþarea lor sã facã obiectul unei singure reglementãri. În final,

s-a mers pe varianta aceasta, de disociere a acestor douã materii, însã cred cã aceastã soluþie nu impieteazã pe fond, ci este o chestiune, pur ºi simplu, asupra modalitãþii de a se lucra, de a avea un singur act normativ.

Aºa cum s-a subliniat ºi de cãtre reprezentantul comisiei sesizate în fond, cât ºi de iniþiator, au fost transmise o serie de amendamente ale Guvernului, amendamente care au fost însuºite atât de cãtre inþiator, cât ºi de cãtre comisie ºi urmeazã ca în cursul dezbaterilor, mergând pe amendamentele care au fost propuse, unele admise, iar altele respinse, sã se facã discuþiile de rigoare.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Domnul deputat SzŽkely, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Legea partidelor politice este un act normativ deosebit de important ºi Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România considerã cã trebuie sã acordãm atenþia cuvenitã oricãrui demers legislativ care vizeazã modificarea cadrului legislativ pentru partidele politice sau pentru crearea unui nou cadru legislativ. În principiu, nu suntem împotriva acestei iniþiative legislative, care are anumite valori indiscutabile.

Pe de altã parte, însã, suntem puþin contrariaþi de anumite prevederi ale acestui act normativ. Cu atât mai mult cu cât el provine de la un partid liberal care, prin doctrinã, ar trebui sã fie mult mai flexibil ºi mult mai liberal în ceea ce priveºte modul de organizare a partidelor politice.

Ne gândim, în primul rând, la acele prevederi care mãresc în mod exagerat, spunem noi, numãrul minim necesar pentru înregistrarea unui partid politic.

Noi credem cã, într-o societate democraticã ºi într-un sistem politic modern ºi democratic, clasa politicã, elita politicã trebuie sã ofere o alternativã, ºi cetãþenii trebuie sã opteze între aceste alternative, fãrã ca neapãrat sã fie membri ai unui partid sau altul.

Nu cred cã avem nevoie de ”detaºamente de muncitori, þãrani ºi intelectuali de la oraºe ºi sateÒ care toþi sunt membri de partid ºi toþi militeazã pentru ideile în care cred. Ei trebuie doar sã opteze, din patru în patru ani, între aceste oferte politice, pentru care nu este necesar ca neapãrat sã fie ºi membri de partid. Altfel, cred cã deturnãm sensul prevederilor din acest proiect de lege.

Cred cã modalitatea, procedura de înregistrare a partidelor politice este deosebit de greoaie ºi nu gãseºte corespondent în þãrile cu o tradiþie democraticã consolidatã. Cu toate acestea, noi considerãm cã este necesar sã schimbãm cadrul actual în ceea ce priveºte organizarea ºi funcþionarea partidelor politice. Susþinem majoritatea prevederilor acestui act normativ, dar, atunci când discutãm pe articole, vom susþine acele amendamente pe care le-am depus ºi în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, care parþial au fost admise, parþial au fost respinse, ºi prin adoptarea acestora credem cã legea ar deveni mult mai flexibilã ºi mult mai consistentã.

## Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea textelor propunerii legislative. Domnul ministru Gaspar are o intervenþie.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã propun sã considerãm cã au avut loc dezbaterile generale asupra propunerii legislative, dar constat, ºi acest lucru l-am sesizat ºi iniþiatorului, cã raportul conþine o serie de inadvertenþe faþã de ceea ce s-a discutat ºi s-a adoptat în comisie, adicã faþã de amendamentele care au fost scrise, pentru cã nu putem spune cã au fost amendamente propuse verbal în cadrul comisiei.

În raportul care ni se prezintã acum apar o serie de inadvertenþe ºi, ca atare, v-aº ruga ca raportul sã fie restituit, sã fie refãcut exact aºa cum s-a hotãrât în comisie. Vã voi da doar douã exemple: titlurile unor capitole într-un fel au fost hotãrâte, dar altfel vãd cã apar; de asemenea, unele texte.

Ca atare, aº propune ca raportul sã fie examinat de cãtre aparatul tehnic de la comisie ºi refãcut exact în sensul celor care s-au stabilit în comisie.

Iniþiatorul. Poftiþi, domnule senator.

Într-adevãr, în redactarea textelor existã câteva inadvertenþe, câteva greºeli care nu corespund cu hotãrârea comisiei. Practic, s-a copiat în douã locuri titlul iniþiatorului, cu toate cã în comisie au fost acceptate amendamente care au modificat titlul capitolului V.

În cazul acesta, consider justificatã solicitarea domnului ministru de a se revedea textul, pentru a se supune dezbaterii dumneavoastrã exact ceea ce s-a adoptat în comisie.

Mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Boc.

## Domnule preºedinte,

La sesizarea iniþiatorului, am observat câteva erori materiale, am spune noi, de redactare, în sensul cã apare la titulatura a douã capitole exact aceeaºi formulã Ð ”membrii partidelor politiceÒ.

Chiar dacã am putea, poate, sã le reglementãm în plen, sã rezolvãm aici aceste erori materiale, dacã iniþiatorul doreºte, noi nu ne opunem pentru a fi reevalu-

ate ºi discutate sub rigoare juridicã la comisie, tocmai pentru a avea un raport foarte bun.

## Stimaþi colegi,

Pentru cã este pãcat de munca depusã pânã acum, eu v-aº propune sã fim de acord cu restituirea la comisie, dar sã stabilim un termen pentru comisie de a reface raportul pânã joi.

Sunteþi de acord sã restituim comisiei raportul pentru

a-l reface ºi sã îl repunem pe ordinea de zi joi? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Deci rog staff-ul tehnic sã refacã ºi sã prezinte apoi comisiei raportul, potrivit celor adoptate cu adevãrat în comisie.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã invite colegii în salã, pentru a încerca sã votãm legile înscrise pe ordinea de zi de astãzi.

Îmi pare rãu cã trebuie sã constat cã nu avem cvorumul necesar pentru vot. V-aº ruga sã vã mobilizaþi pentru mâine, pentru cã avem ºi mâine zi de vot final la ora 12,00. Încercaþi sã convingeþi colegii dumneavoastrã care nu ne-au onorat astãzi cu prezenþa cã sunt totuºi parlamentari.

Amânãm votul de astãzi pentru mâine la ora 12,00, ºi astãzi trecem în continuare la parcurgerea legilor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2002 pentru completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe. Suntem în procedurã de urgenþã.

Domnul preºedinte Ioan Oltean, aveþi cuvântul sã propuneþi timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru dezbaterea pe marginea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2002 pentru completarea Legii nr. 152/1998, propun ca timp de intervenþie pentru fiecare deputat douã minute, iar ca timp general, ºapte minute.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu vreo precizare prealabilã. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

Art. I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 1 ºi 2 din art. I. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctele 3 ºi 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã, pe care o vom supune votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni.

Domnule Grigoraº, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni, a întocmit raport favorabil ºi propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de iniþiator.

Este un proiect de lege relativ de dimensiuni reduse. Propunem timp total cinci minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Doamna ministru, dacã doriþi sã faceþi o scurtã prezentareÉ Nu este nevoie. De acord.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Dacã sunt obiecþiuni la alin. 1, 2, 3 ºi 4 ale art. 2? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã. Vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale.

Din partea iniþiatorului, poftiþi, domnule ministru.

## **Domnul Gheorghe Bucºã** _Ñ director la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci:_

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale a fost emis în scopul armonizãrii cu legislaþia

europeanã ºi mondialã apãrutã ulterior adoptãrii legii din 1992. A fost avutã în vedere în special armonizarea cu Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaþiei Mondiale a Comerþului, inclusiv cu Acordul privind aspectele de proprietate intelectualã legate de comerþ, cunoscut ca Acordul ”TripsÒ, ratificat prin Legea nr. 133 din 1994, de asemenea, cu Directiva nr. 98/71 a Comunitãþii Europene privind protecþia juridicã a desenelor ºi modelelor industriale ºi Regulamentul nr. 6 din 2002.

Amendamentele urmãresc aplicarea mai eficientã a prevederilor legate de actele avute în vedere cu privire la modificarea Legii nr. 129, ca ºi a procedurii administrative, în special decurgând din Acordul ”TripsÒ: protecþia desenelor ºi modelelor industriale create independent, perioada minimã de protecþie s-a mãrit, reglementãri privind asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate industrialã a frontierei ºi inversarea sarcinii probei; cerinþele decurând din Directiva europeanã: simplificarea procedurii de înregistrare a cererii prin instituirea prezumþiei în favoarea solicitantului, precizãrile de detaliu ale condiþiilor privind asigurarea protecþiei desenelor ºi modelelor industriale ºi reglementãri privind perioada totalã de protecþie care s-a mãrit.

Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, domnul preºedinte Antal.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale.

Am avut aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Ministerului Industriei ºi Resurselor la discuþiile care au avut loc în cadrul comisiei noastre. De asemenea, am avut un aviz favorabil ºi din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Proiectul de lege sus-menþionat a fost emis în scopul armonizãrii cu legislaþia europeanã, aºa cum vi s-a prezentat de cãtre iniþiator, iar amendamentele aprobate de comisie urmãresc aplicarea mai eficientã a prevederilor legate de actele avute în vedere la modificarea Legii nr. 129, ca ºi a procedurii administrative, în speþã: sã fie respectat Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaþiei Mondiale a Comerþului ratificat prin Legea nr. 123 din 1994, Legea nr. 20 din 1993 privind asocierea României la Comunitatea Europeanã, Directiva nr. 98/71 a Comisiei Europene asupra protecþiei juridice a desenelor ºi modelelor ºi Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga ratificat prin Legea nr. 15 din 2000.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Ultima ºedinþã în urma cãreia am întocmit raportul comisiei a avut loc pe data de 29 mai 2002, iar la dez- baterile comisiei au participat ca invitaþi, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, reprezentanþii Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 23 de deputaþi.

Numai o clipã, vã rog! Stimaþi colegi,

V-aº ruga totuºi sã rãmâneþi în salã. Îi invit ºi pe cei de pe holuri în salã. Poate facem totuºi votul final.

Raportul asupra proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale a fost adoptat în unanimitate de cãtre deputaþii prezenþi la lucrãri.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii ºi servicii propune plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise de comisie. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi, în paralel, raportul comisiei ºi proiectul de lege.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

Art. I, nemodificat. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni. Nu aveþi. Votat în formularea iniþiatorului.

La punctul 1, cu privire la art. 1, urmãriþi amendamentul de la punctul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? A fost admis amendamentul ºi se modificã punctul 1 cu privire la art. 1 în mod corespunzãtor.

La punctul 2, preambul, art. 11, comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

La lit. a) de la art. 11, urmãriþi amendamentul de la punctul 5. Nu aveþi obiecþiuni. A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. a).

La lit. b), urmãriþi amendamentul de la punctul 6. A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. b).

La lit. c), urmãriþi amendamentul de la punctul 7. A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. c).

La lit. d), urmãriþi amendamentul de la punctul 8. A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. d).

La lit. e), urmãriþi amendamentul de la punctul 9. A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. e).

La lit. f), urmãriþi amendamentul de la punctul 10. A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. f).

La lit. g), urmãriþi amendamentul de la punctul 11. A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. g).

La lit. h), urmãriþi amendamentul de la punctul 12. A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. h).

Dupã lit. h), urmãriþi amendamentul de la punctul 13, prin care comisia propune lit. i) nou-introdusã. Dacã aveþi obiecþiuni? A fost admis amendamentul ºi se introduce lit. i).

Dupã lit. i), comisia propune, prin amendamentul de la punctul 14, încã o literã Ð lit. j). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. A fost admis amendamentul ºi se introduce litera.

Prin amendamentul de la punctul 15, comisia mai propune introducerea lit. k). Nu aveþi obiecþiuni. A fost admis amendamentul ºi se introduce lit. k).

Domnul deputat Ionescu, din partea Grupului P.R.M., doreºte sã-ºi explice votul. Aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege care a fost invalidat astãzi de cãtre dumneavoastrã avea o singurã cerinþã: creºterea calitativã a învãþãmântului preuniversitar. Acest proiect a avut un periplu destul de mare ºi sinuos, s-a perindat de la comisie în plen, din plen la comisie, într-o perioadã de aproximativ un an de zile. Acest proiect se adreseazã, în mod nemijlocit, creºterii calitãþii învãþãmântului preuniversitar. Se ºtie cã, dupã revoluþie, în grupurile ºcolare, au fost introduse, în afara claselor de filierã tehnologicã, clase de filierã teoreticã ºi vocaþionalã. Formarea priceperilor ºi deprinderilor nu se poate face fãrã o bazã materialã corespunzãtoare. Astfel, votul dumneavoastrã, care a respins acest proiect astãzi, a încãlcat Programul de guvernare emis de Guvernul actual al României 2001 Ð 2004, pe urmãtoarele direcþii reformiste stipulate: trecerea la un alt sistem central al calitãþii în învãþãmânt prin evaluare formativã ºi examene centrate pe performanþe, nu pe reproduceri de cunoºtinþe, formarea unor calificãri bazate pe competenþe reale care sã conteze mai mult decât diplomele sau certificatele formale ºi pe redimensionarea celei ºcolare. Toate aceste idei propuse de cãtre actualul Guvern în Programul de guvernare 2001 Ð 2004 au fost îmbrãcate în acest proiect de guvernare care a avut ºi o putere juridicã de referendum naþional de 75% pe teritoriul þãrii noastre ºi, cu toate acestea, s-a dat un vot politicianist, ºi nu un vot de conºtiinþã ºi un vot specific realizãrii unor reforme adevãrate în învãþãmântul preuniversitar.

În concluzie, pentru mãsura asumatã de guvernanþi cu privire la o societate educaþionalã, argumentul forte este coordonarea instituþionalã ºi politicã. Deci, pentru acest vot pe care l-aþi acordat dumneavoastrã, politic, o sã fim judecaþi mai târziu de cãtre istorie.

Vã mulþumesc.

La punctul 3, stimaþi colegi, proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

34 voturi împotrivã, 241 pentru. Abþineri? Nici o abþinere. Cu acest scor, proiectul a fost adoptat. Da, poftiþi, stimaþi colegi.

## **Domnul Ludovic Mardari:**

Dupã cum aþi constatat, Grupul Partidului România Mare a votat împotriva acestei iniþiative legislative. Proiectul de lege prevede ca 2.562 de hectare de pãdure de la Scroviºtea sã se constituie în fond de vânãtoare ºi sã treacã din administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ. Se va trece astfel de la exploatarea pãdurii în regim silvic la exploatarea în regim protocolar.

Numai înainte de 1948 aceastã pãdure a fost administratã de altcineva decât regia statului, ºi anume de Casa regalã. Nici mãcar Nicolae Ceauºescu, care a fost la vremea respectivã un pasionat vânãtor, nu a îndrãznit sã confere acestei zone împãdurite o altã administrare decât cea prevãzutã pentru întreaga suprafaþã împãduritã a þãrii.

Iatã cã actualul Guvern, prin aceastã iniþiativã, doreºte ca membrii sãi sã beneficieze de privilegii regale.

Proiectul în cauzã a trecut foarte greu de Comisia de agriculturã, care a refuzat sã înþeleagã cã o asemenea mãsurã ar asigura condiþii mai favorabile de administrare a fondului silvic respectiv decât legile în vigoare.

Iniþiativa legislativã nu este motivatã de cauze economice sau de interese naþionale, ci urmãreºte, de fapt, ºi aceasta este foarte grav, legalizarea bunului plac al primului-ministru ºi crearea, pentru plãcerile membrilor Guvernului, a unor condiþii ce mai pot fi întâlnite doar în þãrile bananiere.

Avem certitudinea cã, în cazul în care s-ar adopta o asemenea lege, nu am face decât sã compromitem grav ºansele reale de integrare a României în structurile euroatlantice, dat fiind faptul cã nici mãcar în statele cu sistem monarhic nu sunt fãcute astfel de abuzuri care produc privilegii pentru cei aflaþi în funcþii de conducere.

Consider neavenitã o asemenea iniþiativã ºi, în acelaºi timp, lipsitã de bun-simþ, în condiþiile în care majoritatea populaþiei þãrii nu poate sã beneficieze cum se cuvine de pe urma fondurilor forestiere pe care le deþine ca proprietari.

Am vrea sã atragem atenþia cã în perimetrul care se doreºte a fi trecut în administrarea Regiei Protocolului de Stat existã o rezervaþie de mufloni, animale protejate prin lege.

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga, în cadrul explicãrii votului, sã vã referiþi la aceasta ºi sã nu faceþi dezbateri politice în cadrul acestei proceduri.

Punctul 4: proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului. Art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru. Împotrivã? 41 voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

233 voturi pentru, 41 împotrivã, 3 abþineri.

Colegii noºtri se strãduie, din toate puterile, ca sã nu putem parcurge lista de vot de astãzi, sã facem sesiune.

Voi fi foarte scurt.

Am vãzut cât de scurþi sunteþi! Poftiþi, stimate coleg.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº vrea sã exprim câteva argumente pentru care grupul nostru parlamentar a fost împotriva acestui proiect de lege.

În primul rând, aº vrea sã sesizez cã proiectul de lege pe care astãzi l-aþi votat nu are nici un punct comun cu forma pornitã de la Guvern.

În accepþiunea noastrã ºi în realitate, acest act normativ constituie o pârghie în aranjamentul dominoului agricol în plinã desfãºurare, în vederea conturãrilor marilor latifundii care se întâmplã în agricultura României, pornind de la 10.000 de hectare în judeþul Ialomiþa, 22.000 de hectare în judeþul Cãlãraºi, pânã la 60.000 de hectare în Brãila. Toate acestea, prin aceastã lege pe care astãzi aþi votat-o, creeazã condiþiile ca acest fenomen de aranjare a marilor latifundii sã fie acompaniat de aranjarea zonelor particulare de odihnã ºi agrement.

Considerãm cã introducerea pe ordinea de zi a celor douã acte legislative pe care le-am votat, le-aþi votat dumneavoastrã, este cel puþin neinspiratã. Atâta timp cât în aceastã perioadã, în agricultura României, pe lângã seceta ºi toate dezastrele care s-au abãtut asupra þãrii, concluzionate în 1.700.000 de hectare calamitate, în echivalenþa a 7.382 de miliarde de lei, legi pe care împreunã le-am lucrat ºi le-am votat, cum ar fi Legea pieþei agricole, Legea creditului agricol ºi Legea privind acordarea despãgubirilor pentru calamitãþi, nu se aplicã în þarã. ## Domnule preºedinte,

În calitatea dumneavoastrã de garant al activitãþii legislative din Parlamentul României, considerãm necesar sã analizaþi ce se întâmplã cu cele 3 legi de strictã necesitate în perioada aceasta în agriculturã. Vã mulþumesc mult.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România.

Se propune respingerea acestei ordonanþe.

Cine este de acord cu soluþia? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

271 voturi pentru, 4 abþineri, nici un vot contra.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integral al poluãrii Ð art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

277 voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii ºi formãrii asistenþilor medicali, încheiat la Strasbourg la 25 octombrie 1967 Ð art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor 277 de colegi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi, 277 de voturi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? 273 pentru, 4 împotrivã, o abþinere. Proiectul Legii Audiovizualului Ñ art. 74 alin. (1) din Constituþie).

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Voturi împotriva audiovizualului? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? 265 pentru, 4 abþineri ºi douã voturi contra.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2002 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni contra autoritãþii, precum ºi a unor dispoziþii din Codul de procedurã penalã Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abþinut la acest vot, pentru urmãtorul considerent: apreciazã, pe de o parte, cã acest act normativ reprezintã un progres, faþã de reglementãrile existente ºi cã, în fapt, Guvernul ºi-a reparat o eroare pe care a transmis-o la Consiliul Europei, în sensul cã a apreciat modificãrile cu mult timp înainte, în sensul cã s-a eliminat pedeapsa închisorii în cazul insultei ºi a abrogat art. 238 cu privire la ofensa adusã autoritãþii. Aceste douã lucruri reprezintã un progres faþã de legislaþia existentã ºi apreciem acest lucru.

Partidul Democrat însã nu a fost întru totul de acord cu aceastã ordonanþã de urgenþã, cu acest proiect de lege de aprobare a ordonanþei, pentru cã mai puteau fi fãcute cel puþin trei lucruri: primul Ñ eliminarea pedepsei închisorii în cazul infracþiunii de calomnie, 2. Ñ acceptarea art. 207, ca alternativã la proba veritãþii ºi a probei bunei-credinþe ºi a interesului public, ºi 3. Ð eliminarea de la art. 239 alin. 1 a diferenþierii nepermise între funcþionarii publici ºi cetãþeni, în cazul infracþiunii de insultã ºi calomnie. Cu alte cuvinte, nu suntem de acord cu tratamentul discriminatoriu pentru funcþionarii publici în raport cu ceilalþi cetãþeni, pornind de la premisa cã ofensa adusã autoritãþii a fost abrogatã, iar într-o democraþie nu Guvernul cenzureazã poporul, ci, dimpotrivã, poporul cenzureazã guvernanþii.

În maniera aceasta constructivã Partidul Democrat s-a abþinut de la vot, îºi exprimã speranþa cã, la Senat, aceste amendamente ºi rezerve pe care le-am formulat astãzi vor fi acceptate nu pentru cã ar fi ale Partidului Democrat, ci pentru cã ar fi ºi vor fi în concordanþã cu standardele internaþionale ale Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, la care România este parte. Vã mulþumim.

Mulþumesc, domnule deputat.

La punctul 12, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2002 pentru completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, aplicabil fiind art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? În unanimitatea celor 277 de colegi, se aprobã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni, lege pe care am adoptat-o astãzi, aplicabil fiind art. 74 alin. (2) din Constituþie, lege ordinarã. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Cu unanimitatea celor 277 de colegi, se adoptã.

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/92 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale, aplicabil fiind art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi, s-a adoptat.

Stimaþi colegi, rãmâneþi în continuare, poate reuºim sã votãm ceea ce dezbatem. Pe locul 21, propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Topliþa.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, iniþiatorul, are cuvântul sã-ºi prezinte acest proiect.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Fostul centru de plasã ºi ulterior centru de raion, oraºul Topliþa, cunoscut ºi ca cetate dacicã Sancidava, atestatã acum 670 de ani, documentar, la 1332, este situat în nordul depresiunii Giurgeului din Carpaþii Rãsãriteni, pe cursul superior al Mureºului, în zona de nord a judeþului Harghita. Populaþia de azi a oraºului este de 21.175 de locuitori. Topliþa are un puternic potenþial turistic, economic ºi cultural, dispune de douã hoteluri, 5 moteluri ºi o microstaþiune, Bradul, cu apã mezotermalã la care ºi dumneavoastrã sunteþi invitaþi sã vã petreceþi vacanþa.

De asemenea, la Topliþa se gãsesc Mânãstirea Doamnei ºi Mânãstirea Sfântul Ilie, ctitoritã de primul patriarh al României, Miron Cristea. În oraº existã 787 de agenþi economici, toþi cu capital privat integral, ce activeazã circa 69% în industria lemnului, 4,7% în confecþii, tricotaje ºi încãlþãminte, deci industrie uºoarã, 11% în cooperaþia meºteºugãreascã ºi 15% în comerþ.

În oraº fiinþeazã instituþii de culturã, ca de exemplu o secþie de învãþãmânt superior, douã ºcoli postliceale, un grup ºcolar, un colegiu, 8 ºcoli generale, 10 grãdiniþe. De asemenea, funcþioneazã o judecãtorie, un parchet, existã sucursale ale unor bãnci: B.C.R.-ul, Bancpost, Banca Agricolã, sucursale a unor societãþi de asigurare, existã bibliotecã, stadioane, sãli de sport, 3 sãli de spectacol, un ansamblu, ”Rapsodia CãlimanuluiÒ ºi, de asemenea, Topliþa este un important nod de cale feratã.

Dat fiind potenþialul economic, turistic, cultural, cât ºi relaþiile cu economia zonei, apreciem cã oraºul Topliþa îndeplineºte condiþiile cerute de art. 2 din Legea nr. 351/2001 ºi vã propunem promovarea oraºului Topliþa în rândul municipiilor de importanþã interjudeþeanã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã localã, domnul preºedinte Ioan Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Topliþa din judeþul Harghita ºi a constatat cã toate prevederile Legii nr. 351/2001 sunt îndeplinite, cã avizul Guvernului este favorabil ºi, în consecinþã, a adoptat un raport favorabil ºi vã rugãm sã votaþi aceastã propunere aºa cum a întocmit comisia sesizatã în fond raport.

Vã mulþumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am analizat propunerea legislativã privind trecerea oraºului Topliþa în categoria municipiilor, am constatat cã sunt îndeplinite cerinþele Legii nr. 351 de anul trecut privitoare la reþeaua de localitãþi. În consecinþã, suntem de acord cu propunerea legislativã ºi vã rugãm sã o votaþi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1 nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic. Dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Nu aveþi. Adoptat amendamentul modificat ca formulare cuprinsul art. 2.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs proiectul de lege. Legea are caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cu aceastã precizare o

Nu sã explice, ci sã mulþumeascã, domnule preºedinte, în mod deosebit pentru faptul cã aþi gãsit înþelegere pentru aceastã localitate din nordul judeþului Harghita. Vã mulþumesc în numele locuitorilor zonei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, domnule deputat.

tat a cantitãþii de 1.100 tone hârtie de ziar pentru Societatea Comercialã ”LeteaÒ Ð S.A. Bacãu;

Ñ Legea privind înfiinþarea Universitãþii ”Spiru HaretÒ din Bucureºti;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului 51/2002 privind mãsuri pentru susþinerea ºi urgentarea acþiunilor de reducere a riscului seismic al clãdirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic ºi care prezintã pericol public;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

Vã mulþumesc.

Urmãtorul proiect, propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Dumitriþa, judeþul Bistriþa-Nãsãud. Cine este iniþiatorul? Domnul deputat Ioan Oltean, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Doar câteva cuvinte despre cele douã propuneri legislative care intrã în dezbatere acum privind înfiinþarea comunei Dumitriþa din judeþul Bistriþa-Nãsãud ºi a comunei Negrileºti. Vreau doar sã subliniez cã toate prevederile ºi toate cerinþele pe care Legea nr. 351/2001 le are în vedere privind înfiinþarea unor noi comune sunt îndeplinite. În consecinþã, nu existã nici un element care sã împiedice recrearea unor comune care au existat pânã la apariþia Legii nr. 2 din 1968. De aceea v-aº ruga sã fiþi de acord ºi sã adoptaþi raportul comisiei sesizate în fond, aºa cum a fost însuºit de cãtre membrii comisiei. Vã mulþumesc foarte mult.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Comisia. Comisia trebuie sã prezinte raportul! Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele necesare ºi, în ºedinþa de lucru din 18 iunie, în unanimitate, a aprobat înfiinþarea celor douã comune: Dumitriþa ºi Negrileºti din judeþul Bistriþa-Nãsãud. Vã mulþumesc.

Domnul ministru Fleºariu.

Da, punctul de vedere al Guvernului este favorabil, sunt îndeplinite cerinþele legii pentru a fi organizatã comuna respectivã.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã mã urmãriþi cu atenþie. La titlul acestui proiect dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 3 ºi 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 5, urmãriþi, vã rog, amendamentul comisiei din raport. Admis amendamentul modificat în mod corespunzãtor art. 5. Am parcurs textele proiectului de lege. Proiectul are caracter organic.

## **Domnul Ionel Fleºariu**

**:**

Avizãm favorabil.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

De acord. Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege, a titlul acestuia. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 3 ºi 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. La art. 5 urmãriþi amendamentul Comisiei de administraþie din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul modificat art. 5.

Parcurgând textele proiectului de lege, constatãm cã acesta are caracter organic. Îl

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Localitatea Cãmin, din judeþul Satu Mare, respectiv din cadrul comunei Cãpleni, din judeþul Satu Mare, îndeplineºte condiþiile cerute de legile în vigoare cu privire la infrastructurã, la potenþial economic ºi social pentru a putea deveni comunã.

De asemenea, s-a organizat referendum cu un rezultat favorabil în acest sens. Prin urmare, solicitãm cu respect admiterea, aprobarea acestei iniþiative legislative prin care se îndeplineºte o mare dorinþã a locuitorilor din acest sat. Vã mulþumesc.

Domnul Ioan Oltean.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule preºedinte, la întocmirea raportului, membrii comisiei au þinut seama de faptul cã sunt îndeplinite prevederile Legii 351/2001 ºi în acelaºi timp ºi de avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Guvernului. Drept consecinþã, vã rugãm sã votaþi raportul, aºa cum l-a prezentat comisia.

Mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Dacã la art. 1 ºi 2 aveþi observaþii. Nu.

Mulþumesc.

Domnul Fleºariu dacã are observaþii?

Da, domnule preºedinte, am analizat ºi noi propunerea legislativã ºi corespunde prevederilor Legii nr. 351 privind organizarea reþelei de localitãþi, aºa încât suntem de acord cu înfiinþarea comunei ªimiºna. Mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru învãtãmânt, ºtiintã, tineret ºi sport a luat în dezbatere ºi a avizat proiectul de înfiinþare a universitãþii în unanimitate. Vã rugãm sã susþineþi votarea acestuia în forma elaboratã de cãtre comisie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Satul ªimiºna reprezintã o aºezare situatã în sud-estul judeþului Sãlaj, la 50 de km de oraºul Jibou ºi 80 de km faþã de municipiul Zalãu. Acest proiect de lege are menirea de a asigura organizarea administrativã a unei comune conform doleanþelor cetãþenilor ºi de a înlãtura mãsurile abuzive ºi arbitrare din anul 1968, când comuna ªimiºna, judeþul Sãlaj, a fost desfiinþatã.

Localitatea este atestatã documentar din 1316, localitatea are un centru pentru conservarea spaþiilor necesare instituþiilor publice, cum ar fi sediul de primãrie, dispensar medical, ºcoalã generalã clasele I-VIII, astfel încât toate aceste activitãþi se pot desfãºura în condiþii foarte bune. Comisia de administraþie a discutat acest raport ºi eu vã rog sã supuneþi aprobãrii înfiinþarea acestei comune ªimiºna.

Mulþumesc.

O sã analizãm dupã raportul Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã tineret ºi sport. Dacã la punctul 1 aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Punctul 2. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 3. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt observaþii. Mulþumesc.

Punctul 4. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt observaþii. Mulþumesc.

Punctul 5. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Punctul 6. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Punctul 7. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Punctul 8. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Punctul 9. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Anexa. Dacã sunt observaþii la anexã? Nu sunt. Mulþumesc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/5.VII.2002

Supun proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii

”George BariþiuÒ votului dumneavoastrã de ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?Abþineri?

Unanimitate. Felicitãri!

Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”BioterraÒ din Bucureºti. Domnul Stanciu.

Domnule preºedinte,

În conformitate cu prevederile art. 56 alin. 1 din Legea învãþãmântului, respectiv 84/95, comisia a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotarât în unanimitate sã avizeze favorabil cu amendamentele prezentate în raport. Vã mulþumim.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Supunem plenului raportul comisiei. Dacã la punctul 1 sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Punctul 2. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Punctul 3. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 4. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 5. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 6. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 7. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 8. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 9. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Dacã la anexã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Comisia, în baza prevederilor art. 56 alin. 1 din Legea învãtãmântului nr. 84/95 a luat în dezbatere proiectul de Lege a Unversitaþii ”TibiscusÒ ºi în prezenþa reprezentanþilor ministerului, domnul Ioan Ianoº, respectiv a domnului rector Ion Mihãilescu, a avizat favorabil proiectul de lege, votând în unanimitate, þinând seama de amendamentele care sunt prezentate în raport. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Comisia a luat în dezbatere proiectul de Lege de înfiinþare a Universitãþii ”Gheorghe CristeaÒ din Bucureºti ºi a hotãrât, þinând seama ºi de avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, al Comisiei juridice de disciplinã ºi imunitãþi, sã avizeze favorabil acest proiect de lege, luând însã în considerare amendamentele care sunt prezentate în raportul comisiei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La raport, punctul 1 dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Punctul 2. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 3. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 4. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 5. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 6. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 7. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 8. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 9. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Dacã la anexã aveþi observaþii. Nu sunt. Mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezentãm raportul asupra proiectului de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”ApolloniaÒ din Iaºi.

În conformitate cu prevederile art. 56 alin. 1 din Legea învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, ºi cu prevederile art. 1 din Legea nr. 88/1993, republicatã, privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor, institutele de învãtãmânt superior se înfiinþeazã prin legi. Proiectul de lege menþionat a fost înaintat comisiei prin adresa nr. 246 din 5 iunie 2000, cabinet secretar general, în vederea examinãrii ºi întocmirii raportului.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi. De asemenea, proiectul a avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În consecinþã, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a aprobat în unanimitate prezentul raport cu amendamentele care v-au fost înaintate.

Vã rugãm sã votaþi amendamentele înaintate de comisie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la punctul 1 sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Punctul 2. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 3. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 4. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 5. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 6. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 7. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 8. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Punctul 9. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Dacã la anexã aveþi observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Aºa dupã cum cunoaºteþi, universitãþile se înfiinþeazã prin legi. ªi, prin votul dumneavoastrã, deja un numãr dintre acestea s-au înfiinþat.

În consecinþã, ele nu se înfiinþeazã prin ordonanþe. Ca atare, noi propunem respingerea acestei ordonanþe, iar legea aþi votat-o prin votul dumneavoastrã anterior.

Acelaºi lucru va fi, domnule preºedinte, necesar sã-l facem ºi la Universitatea ”EmanuelÒ, care este pe ordinea de zi, ºi va trebui ºi acel proiect de lege de aprobare a ordonanþei sã-l respingem.

Deci votaþi respingerea ordonanþei atât la Institutul Romano-Catolic, cât ºi la Universitatea ”EmanuelÒ. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Domnule Nicolaescu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu** Ñ _senator_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Cinematografia, înainte de Õ89, fãcea în jur de 35 de filme artistice de lung metraj, sute de filme documentare.

Dupã 1989, lucrurile au mers din ce în ce spre ºchiopãtare. Am ajuns astfel încât în 1999 s-au fãcut douã filme, în 2000 Ð nici unul, în 2001 am reuºit sã refacem ºi sã realizãm circa 8 filme, iar anul ãsta sperãm sã trecem de 15 filme. Legea cinematografiei vine sã îndrepte ºi sã întãreascã ceea ce, de-a lungul timpului, au fost: Ordonanþa de urgenþã nr. 67, Legea nr. 22, care a trecut ºi pe la Domniile voastre, ºi o Ordonanþã de urgenþã nr. 152, cu modificãrile aduse de Ordonanþa de urgenþã nr. 9 din 2001.

Nu vreau sã vã reþin mai mult. Dacã este cazul, voi rãspunde la orice întrebare.

Domnule preºedinte, aº dori, v-aº ruga, în numele cinematografiei, sã aprobaþi o lege care asigurã un viitor acestui domeniu al culturii ºi tehnicii ºi vã garantãm cã în cursul anului urmãtor ne apropiem de cele 20 de filme.

Menþionez un singur lucru, faptul cã, de la bugetul de stat, noi, pentru producþia de filme, avem 14 miliarde, ceea ce înseamnã un film ºi un sfert. Totuºi, am reuºit sã ne apropiem de 15 filme, datoritã legii ºi ordonanþelor pe care le avem în funcþiune.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul Mãlaimare, din partea Comisiei pentru culturã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

ªi noi apreciem cã legea pe care am discutat-o este una extrem de importantã, ea venind sã reglementeze un palier cultural aflat, din pãcate, în ultima perioadã, într-un con de umbrã ºi credem cã soluþia la care am ajuns este una care meritã sã fie privitã pozitiv de cãtre dumneavoastrã.

Proiectul de Lege a cinematografiei a fost transmis Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã cu adresa nr. 729/28 ianuarie, comisia fiind sesizatã în fond.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

A fost dezbãtut în ºedinþele comisiei din zilele de 13, 20 ºi 27 martie, 2, 16, 23, 24 aprilie, 8, 14, 16, 20, 21, 23 mai, 4 ºi 5 iunie.

Au participat reprezentanþi din partea iniþiatorilor, domnul senator Sergiu Florin Nicolaescu, iniþiatorul proiectului de lege, domnii Decebal Mitulescu ºi Constantin Vaeni, preºedintele ºi respectiv vicepreºedintele Centrului Naþional al Cinematografiei, domnul George Chiriþã, director executiv al Asociaþiei Române pentru Comunicaþii Audiovizuale, ºi alþi reprezentanþi ai uniunilor interesate direct de aceastã lege.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 19 deputaþi din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenþi, 16 voturi pentru ºi 3 abþineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 20 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2), din Constituþie.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea cu modificãri a proiectului de Lege a cinematografiei, potrivit amendamentelor anexate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Trecem la raportul comisiei.

Amendamentele la proiectul Legii cinematografiei, amendamentele admise.

La punctul 1, dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

La punctul 2. Nu sunt. Vã mulþumesc. Punctul 3. Vã mulþumesc.

- Punctul 4. Vã mulþumesc.

Punctul 5. Vã mulþumesc. Punctul 6. Vã mulþumesc. Punctul 7. Vã mulþumesc. Punctul 8. Vã mulþumesc. Punctul 9. Vã mulþumesc. Punctul 10. Vã mulþumesc. Punctul 11. Vã mulþumesc. Punctul 12. Vã mulþumesc. Punctul 13. Vã mulþumesc. Punctul 14. Vã mulþumesc. Punctul 15. Vã mulþumesc. Punctul 16. Vã mulþumesc. Punctul 17. Vã mulþumesc. Punctul 18. Vã mulþumesc. Punctul 19. Vã mulþumesc. Punctul 20. Vã mulþumesc. Punctul 21. Vã mulþumesc. Punctul 22. Vã mulþumesc. Punctul 23. Vã mulþumesc. Punctul 24. Vã mulþumesc. Punctul 25. Vã mulþumesc. Punctul 26. Vã mulþumesc. Punctul 27. Vã mulþumesc. Punctul 28. Vã mulþumesc. Punctul 29. Vã mulþumesc. Punctul 30. Vã mulþumesc. Punctul 31. Vã mulþumesc. Punctul 32. Vã mulþumesc. Punctul 33. Vã mulþumesc. Punctul 34. Vã mulþumesc. Punctul 35. Vã mulþumesc. Punctul 36. Vã mulþumesc. Punctul 37. Vã mulþumesc. Punctul 38. Vã mulþumesc. Punctul 39. Vã mulþumesc. Punctul 40. Vã mulþumesc. Punctul 41. Vã mulþumesc. Punctul 42. Vã mulþumesc. Punctul 43. Vã mulþumesc. Punctul 44. Vã mulþumesc. Punctul 45. Vã mulþumesc. Punctul 46. Vã mulþumesc. Punctul 47. Vã mulþumesc. Punctul 48. Vã mulþumesc. Punctul 49. Vã mulþumesc. Punctul 50. Vã mulþumesc. Punctul 51.Vã mulþumesc. Punctele 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60. Dacã la anexa 1, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

La anexa nr. 2. Nu sunt. Vã mulþumesc. Alte amendamente? Nu sunt.

Cu aceasta,

Domnule preºedinte,

La punctul 6 s-a strecurat o eroare: textul publicat în ”Monitorul OficialÒ, alin. 2 de la art. 5 nu are în cuprinsul sãu sintagma ”altele decât cele închiriateÒ.

Deci, ”altele decât cele închiriateÒ este prevãzut atât la textul iniþial, în raportul pe care-l aveþi, cât ºi în propunerea comisiei.

În redactarea iniþialã, aceastã sintagmã nu apare. Deci este clar o greºealã de preluare din ordonanþã.

Punctul 12. Vã mulþumesc. Punctul 13. Vã mulþumesc. Punctul 14. Vã mulþumesc. Punctul 15. Vã mulþumesc. Punctul 16. Vã mulþumesc. Punctul 17. Vã mulþumesc. Punctul 18. Vã mulþumesc. Punctul 19. Vã mulþumesc. Punctul 20. Vã mulþumesc. Punctul 21. Vã mulþumesc. Punctul 22. Vã mulþumesc. Punctul 23. Vã mulþumesc. Punctul 24. Vã mulþumesc. Punctul 25. Domnul Gubandru.

Spuneþi ºi la punctul 7 ce observaþii aveþi, sã le votãm în bloc.

La art. 6 alin. 4, eliminãm ”financiarÒ.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. La punctul 25.

Iar la punctul 25, vã propunem abrogarea textului care este înscris.

Textului comisiei?

Da, textului comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Punctul 26. Vã mulþumesc. Punctul 27. Vã mulþumesc. Punctul 28. Vã mulþumesc. Punctul 29. Vã mulþumesc. La punctul 29, domnul Ciupercã. Vã rog.

Numai un cuvânt trebuie modificat: ”consiliile locale pot stabili cote adiþionale de pânã la 50% asupra impozitelorÒ, nu ”adoptãÒ.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Fleºariu. Am înþeles.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Punctul 30. Vã mulþumesc. Punctul 31. Vã mulþumesc. Punctul 32. Vã mulþumesc. Punctul 33. Vã mulþumesc. Punctul 34. Vã mulþumesc. Punctul 35. Vã mulþumesc. Punctul 36. Vã mulþumesc. Punctul 37, Anexa nr. 1. Vã mulþumesc.

Anexa nr. 2. Vã mulþumesc.

## **O voce din salã:**

Este o greºealã materialã la anexa nr. 2.

Dacã la punctul 1, aveþi observaþii? Nu. Vã mulþumesc.

Punctul 2. Vã mulþumesc. Punctul 3. Vã mulþumesc.

Deci, greºeala materialã la Anexa nr. 2: în loc de 260 360. O corectaþi ºi altã datã sã fiþi mai atenþi când bateþi la calculator!

- Propunerea legislativã privind completarea Legii

- nr. 461/2001. Mai aveþi probleme la comisie cu ea? Nu? Haideþi, domnule Ifrim, atunci. Vã rog. Aveþi 30 de secunde.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Comisia este de acord cu ea. Este în acord cu legea pe care am votat-o privind ratificarea Strasbourgului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, dacã este ºi cu ratificarea Strasbourgului, vã daþi seama.

Dacã la punctul 1, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

La punctul 2. Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Punctul 3. Vã mulþumesc. Punctul 4. Vã mulþumesc. Punctul 5. Vã mulþumesc. Punctul 6. Vã mulþumesc. Punctul 7. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Prin aceastã lege, se va finanþa mai bine sistemul de sãnãtate.

Vã mulþumesc. Am înþeles.

Aceleaºi motive. Vã rugãm sã votaþi.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumim. Dacã la punctul 1 aveþi observaþii? Vã mulþumesc.

Punctul 2 ºi ultimul. Dacã aveþi observaþii? Nu. Vã mulþumesc.

Prin aceastã lege se reglementeazã funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului, putând fi o mai bunã utilizare a tot ce se cheamã produs medicamentos.

Vã mulþumim. Am înþeles. Dacã la punctul 1, sunt observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. La punctul 2. Vã mulþumesc. Punctul 3. Vã mulþumesc. Punctul 4. Vã mulþumesc. Punctul 5. Vã mulþumesc. Punctul 6. Vã mulþumesc. Punctul 7. Vã mulþumesc. Punctul 8. Vã mulþumesc. Punctul 9. Vã mulþumesc. Punctul 10. Vã mulþumesc. Punctul 11. Vã mulþumesc. Punctul 12. Vã mulþumesc. Punctul 13. Vã mulþumesc. Punctul 14. Vã rog. Doamna ministru Luminiþa Gheorghiu. ## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Propunerea noastrã era ca preºedintele Agenþiei Naþionale a Medicamentului sã fie numit prin ordin al ministrului sãnãtãþii pe perioadã de doi ani.

La ce punct vorbiþi?

Prin aceastã propunere legislativã, creãm un cadru mult mai favorabil pentru a reduce îmbolnãvirea É

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumim, domnule preºedinte. Dacã la punctul 1 din raport aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

La punctul 14.

ªi amendamentul cui este acesta?

Era amendamentul propus de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, la comisie. S-a respins ºi domnul preºedinte este de acord.

Comisia este de acord?

Da.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Punctul 15. Vã mulþumesc. Punctul 16. Vã mulþumesc. Punctul 17. Vã mulþumesc. Punctul 18. Vã mulþumesc. Punctul 19. Vã mulþumesc. Punctul 20. Vã mulþumesc. Punctul 21. Vã mulþumesc. Punctul 22. Vã mulþumesc. Punctul 23. Vã mulþumesc. Punctul 24. Vã mulþumesc. Punctul 25. Vã mulþumesc. Punctul 26. Vã mulþumesc. Punctul 27. Vã mulþumesc. Punctul 28. Vã mulþumesc. Punctul 29. Vã mulþumesc. Punctul 30. Vã mulþumesc. Punctul 31. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, La art. 5, sã scoatem ”PHAREÒ, pentru cã acesta dã finanþare numai pentru É

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc. Comisia este de acord? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Acum,

tiinþã, tineret ºi sport ne propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Urmãtoarea propunere legislativã, cea pentru completarea art. 151 alin. 2 lit. c) din Legea învãþãmântului nr. 85/1995 modificatã ºi completatã, cu privire la drepturile institutorilor de a preda în învãþãmântul gimnazial.

De asemenea, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Voturi împotrivã?

În unanimitate a fost respinsã propunerea legislativã.

Punctul 53 l-am aprobat mai înainte, l-am respins. Punctul 54, Propunerea legislativã pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã. Comisia pentru muncã ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Voturi împotrivã?

Unanimitate.

Dacã din partea Comisiei pentru muncã este cineva? Vã rog.

Deci la propunerea legislativã privind sistemul public de pensii, vã rog. Comisia propune respingerea.

Comisia propune respingerea, deoarece nu prezintã soluþii valabile ºi modificã sistemul contributiv, prevãzut de Legea nr. 19/2000.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Doamna Paula Ivãnescu, vã mulþumim foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sunt iniþiatorul acestui proiect de lege, rezultat dintr-o necesitate autenticã. O comunã înºiratã pe 24 de km, cu 10 sate, cu foarte multe disfuncþionalitãþi, a fost generatã de reforma din 1968. Propunerea mea, agreatã la momentul elaborãrii ei de populaþia satelor Stroeºti ºi Costeºti-Valsan, cu expunerea de motive prezentatã în proiectul de lege, a trebuit sã treacã prin furcile caudine ale referendumului care a fost sabotat pur ºi simplu de autoritãþile locale, nesprijinit de Consiliul judeþean Argeº.

Dacã o sã vã uitaþi în lista acestor iniþiative legislative de aceastã facturã, nu veþi gãsi nici o propunere din partea judeþului Argeº.

Este un fenomen straniu, pentru cã la o necesitate autenticã, la un proces real, rãspundem acolo prin ” **Nu** Ò, aºa cum ºi în mandatul trecut, timp de 4 ani de zile, cu toate promisiunile electorale, s-a rãspuns prin ” **Nu** Ò.

Curiozitatea este ºi aceea cã grupa de la primãria localã doreºte sã-ºi menþinã privilegiile, împotriva dorinþelor locuitorilor ºi, pornind de la aceastã conjuncturã, reacþia de frânare este foarte puternicã. Practic, n-am putut de unul singur sã o depãºesc ºi a trebuit sã se facã referendumul în condiþiile legii. Nu am rezultatele oficiale ale acestui referendum, þinut pe 21 aprilie. Am întrebat la Consiliul Judeþean, nu s-au primit de la structurile juridice, Tribunalul din Curtea de Argeº.

Eu am un rezultat, aflat indirect, ne încadrãm în toþi parametrii care ar putea sã vã recomande spre adoptare acest proiect de lege, în afarã de rezultatul de la referendum. Ca o cifrã, doresc sã vã comunic faptul cã dintre cei care s-au prezentat la referendum, 90% sunt pentru reînfiinþarea acestei comune. Este vorba de douã comune, practic, cu tradiþie, comuna Stroeºti care a fost centrul Plãºii Valsan ºi comuna Muºãteºti care, în secolul trecut ºi începutul secolului ºi sfârºitul secolului XVIII, a fost un puternic centru cultural.

Iatã, sunt într-o conjuncturã deosebitã: mie îmi pare rãu cã nu am reuºit sã depãºesc necazurile referendumului; v-aº propune sã mai amânãm puþin votul pânã cãpãtãm de la judeþ ºi confirmarea oficialã. Altfel, va trebui sã mã credeþi pe cuvânt ºi nu este un act juridic. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnule Bara, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sigur, colegul nostru, domnul Leonãchescu, noi am mai discutat cu dânsul ºi credem cã are dreptate.

Domnule preºedinte, eu ce vã propun? Eu vã propun totuºi amânarea, deci, nu respingerea. Amânarea ºi prezentarea la comisie a rezultatului referendumului, chiar aºa cum e, eventual încã o discuþie sã putem purta ºi noi cu reprezentanþii consiliului judeþean, cã dacã, într-adevãr, se constatã cã e rea-voinþã, sigur, sã putem sã discutãm cu dânºii, sã vedem care e motivul adevãrat, deci nu comentez.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am înþeles, domnule Bara, vã mulþumim.

Vã propun sã returnãm propunerea legislativã la comisie pentru a fi reluatã dupã ce avem rezultatul referendumului, sã putem discuta.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Abþineri? Voturi împotrivã?

- Propunerea legislativã se reîntoarce la comisie.

- Propunerea legislativã privind declararea ca oraº a

- comunei Pecica, judeþul Arad.

- Comisia propune respingerea.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Abþineri? Voturi împotrivã? Unanimitate.

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei. Comisia pentru administraþie publicã propune, de asemenea, respingerea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Abþineri? Voturi împotrivã? Unanimitate.

- Propunerea legislativã privind încasarea impozitelor,

- taxelor ºi contribuþiilor de la agenþii economici. Comisia

- de buget, finanþe bãnci propune respingerea.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 62 aºteptãm raportul suplimentar care încã nu a ajuns. O sã ajungã toamna viitoare.

Punctul 63. Propunerea legislativã privind înfiinþarea oraºului Ghimbav, judeþul Braºov. Comisia propune adoptarea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 64 Ð aºteptãm de la Comisia de regulament un punct de vedere.

Punctul 65, de asemenea, se amânã.

Punctul 66, proiectul de Lege privind folosirea limbii române; se aºteaptã raportul suplimentar.

Stimaþi colegi, am epuizat totul.

Stimaþi colegi, mai avem punctele 35 ºi 36, douã proiecte de legi, douã memorandumuri pe care am putea sã le trecem acum. Dacã sunteþi de acord?

Deci la punctul 35, Comisia pentru buget-finanþe, bãnci este de acord, domnul Gubandru este lângã noi, aici Ñ proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã, acordatã prin instrumentul pentru politicile structurale de

Stimaþi colegi, mai sunt douã proiecte de lege ºi vã propun sã le discutãm mâine. E vorba de graþierea unor pedepse ºi e puþin mai complicat.

Epuizându-se ordinea de zi, încheiem ºedinþa noastrã aici. Ne întâlnim la ora 16,30 în ºedinþã comunã, sã dãm votul preºedintelui Televiziunii Române. Deci am rugãmintea ca cel puþin colegii mei de la P.S.D. sã vinã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 113/5.VII.2002 conþine 48 de pagini.**

Preþul 44,592 lei