Monica Octavia Musca

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba despre confiscarea ”RompresÒ de cãtre putere.

Politica puterii de acaparare ºi subordonare a mijloacelor de informare în masã nu mai este un secret pentru nimeni. Am atras atenþia în nenumãrate rânduri asupra hãrþuirii de cãtre putere a mijloacelor de informare în masã în România, hãrþuire care se desfãºoarã pe trei cãi: politicã, legislativã ºi financiarã.

Am atras atenþia cu privire la presiunea constantã care se exercitã asupra mass-media în România ºi cu privire la consecinþele negative pe care le va avea aceasta pentru libertatea de exprimare ºi independenþa presei, condiþii sine qua non ale oricãrei democraþii.

Am atras atenþia, de asemenea, asupra pericolului pe care-l reprezintã orice ingerinþã a politicului în activitatea instituþiilor de presã, fie cã este vorba de cea scrisã, fie de cea audiovizualã.

Dintre cãile concrete de presiune aº aminti, în acest context, doar votul negativ, care nu poate fi decât un vot politic, dat în Comisia de culturã, arte ºi mijloace de informare în masã asupra rapoartelor de activitate ale Consiliului Naþional al Audiovizualului, Societãþii Române de Radio ºi de Televiziune, deºi parametrii erau superiori celor din anii precedenþi.

Evoluþia raportului dintre putere ºi mass-media în ultima perioadã mã îndreptãþeºte sã afirm, dacã se mai îndoia cineva de acest lucru, cã nu este vorba nici de cazuri excepþionale, nici de coincidenþe, ci de o politicã expresã dusã de actuala putere, de acaparare ºi subordonare a mijloacelor de informare în masã.

Ultimul ºi cel mai grav act de subordonare a presei de cãtre partidul de guvernãmânt este cazul ”RompresÒ, ºi anume confiscarea ”RompresÒ, de data aceasta legiferatã de cãtre putere.

Ce se întâmplã? Încã de anul trecut am iniþiat un proiect de lege privind organizarea ºi funcþionarea ”RompresÒ, menit sã asigure douã principii de bazã: independenþã editorialã ºi autonomia instituþionalã a ”RompresÒ.

Prin conþinutul sãu proiectul de lege este expresia principiilor democratice, iar faptul cã a fost conceput în legislatura trecutã, când liberalii se aflau la putere, demonstreazã cã nu este o acþiune cu caracter politic.

Proiectul de lege a fost redepus în legislatura prezentã, pe 7 mai 2001, ºi propune scoaterea ”RompresÒ din subordinea Ministerului Informaþiilor Publice ºi intrarea acestei agenþii sub control parlamentar.

De asemenea, prin aceastã iniþiativã legislativã se încearcã gãsirea unor surse alternative de finanþare pentru ca ”RompresÒ sã nu mai depindã numai de sumele alocate de la bugetul de stat.

Ministrul informaþiilor publice însã ºi majoritatea P.S.D. din Comisia de culturã se opun din toate puterile proiectului de lege iniþiat de liberali, se opun forþelor libertãþii ºi independenþei presei, se opun democraþiei.

Care sunt resorturile acestei opoziþii? În primul rând, începând din ianuarie 2001, printr-o hotãrâre de guvern, ”RompresÒ a intrat în subordinea nou-înfiinþatului Minister al Informaþiilor Publice. Din septembrie 2001, organizarea ºi funcþionarea ”RompresÒ în subordinea Ministerului Informaþiilor Publice este reglementatã de o Hotãrâre de Guvern nr. 886/2001, aflatã în contradicþie flagrantã cu principiile democratice, cu reglementãrile internaþionale ºi cu Constituþia României. Aceastã hotãrâre, practic, legifereazã subordonarea politicã, administrativã ºi financiarã a Agenþiei Naþionale de Presã ºi confiscarea ei de cãtre putere. Astfel, directorul general al ”RompresÒ devine secretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice, adicã subordonat direct ministrului într-o ierarhie politicã, iar jurnaliºtii de la ”RompresÒ devin funcþionari publici.