Gheorghe Ana

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu vã învederez cã dimineaþã s-a votat un articol nou, nr.9[1] , cu douã alineate Ð în alin. 1 se dispune felul cum se proiecteazã, cum se aprobã ºi cum se înscrie bugetul în bugetul de stat; alin. 2 aratã cã acest organism îºi poate mobiliza, aºa cum am spus acolo, ºi gestiona mijloace extrabugetare provenite din donaþii ºi testamente, în condiþiile legii; dar vreau sã fac sublinierea cã textul înscris la pag.3, la art. 7, construit de comisie, nu are suport.

Cine a dat competenþe Birourilor permanente ale Camerelor Ð Senatului ºi Camerei Deputaþilor Ð sã supervizeze bugetele unor ordonatori de credite care sunt independenþi, ca ºi ele însele? Legea finanþelor publice precizeazã foarte clar ºi logic cã pentru acele entitãþi, care n-au deasupra lor alte autoritãþi superioare, construcþia bugetului se realizeazã la propunerea lor ºi modulul în sine se preia de cãtre Guvern, înscriindu-se în bugetul statului. Deci, din acest punct de vedere, Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului n-au nici cea mai micã autoritate sã vizeze sau sã supervizeze aºa ceva.

Mai departe: în propunerea iniþialã se vorbea de sponsorizãri. Am argumentat dimineaþã de ce trebuie sã eliminãm noþiunea de sponsorizare. Am avut o discuþie cu distinsul coleg, domnul senator Rãsvan, care m-a întrebat ”Dar de ce sã eliminãm sponsorizãrile?Ò Simplu: pentru cã sponsorizarea se realizeazã în baza unui contract de sponsorizare, iar cel care beneficiazã de sponsorizare cel puþin indirect, trebuie sã promoveze marca sau interesele celui care îl sponsorizeazã. Ce sã facã acest organism, sã punã lângã firma lui cã este sponsorizat de X-ulescu sau de Y-escu? Nu se poate!

Mergem mai departe Ð am lãsat ”donaþiuni ºi testamenteÒ, pentru cã acestea sunt eventualele mijloace extrabugetare pe care le poate mobiliza acest organism pentru a-ºi majora resursele de care dispune. Dacã mergem pe ideea suspiciunilor, sigur cã ne întrebãm dacã ºi bugetul statului este construit pe principiul realitãþiiÉ