Stenogramă plen

## **Marþi, 16 mai 2000**

**ora 9,00 Dezbateri asupra probelemelor înscrise pe ordinea de zi**

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Invit pe domnii secretari de ºedinþã sã mã acompanieze. Fac apel ca toatã lumea care este pe culoare ºi prin birouri sã pofteascã în salã.

Am verificat; ºi-au înregistrat prezenþa 378 de colegi. Sunt absenþi 108, aºa încât vã propun sã începem.

Înþeleg, conform desfãºurãtorului pe care-l am în faþã, cã proiectul ordinii de zi ºi programul de lucru v-au fost distribuite.

Dacã sunt observaþii sau eventuale comentarii cu privire la ordinea de zi la cele douã puncte? Nu sunt. Dacã nu sunt, atunci supun votul dumneavoastrã.

Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã.

- Abþineri? Nici o abþinere.

- S-a adoptat ordinea de zi.

Dacã asupra programului de lucru aveþi obiecþiuni sau comentarii? Nu sunt. Atunci intrãm în dezbaterea ordinii de zi.

Este vorba de continuarea, începând cu art. 25, dezbaterii cu privire la proiectul Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Deci, vã rog sã deschideþi raportul la pagina 13, textul adoptat de comisie.

Dacã sunt observaþii cu privire la art. 25?

Sunt sesizat cã votul final la art. 24, integral, nu a fost operat data trecutã.

- Domnilor colegi,

Atunci

## Domnule preºedinte,

Art. 25 din textul regulamentului, aºa cum este propus de cãtre comisii, trebuie examinat în concordanþã cu art. 8 alin. 7 din lege.

Art. 8 alin. 7 din lege sunã în felul urmãtor: ”Colegiul Consiliului lucreazã în prezenþa a cel puþin 2/3 din numãrul membrilor sãi ºi adoptã decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenþiÒ. Acesta este textul din lege.

În regulament, textul are urmãtoarea redactare: ”Colegiul Consiliului lucreazã în prezenþa a cel puþin 8 membri ºi adoptã decizii cu majoritate de voturi, votul preºedintelui Colegiului sau, dupã caz, al preºedintelui de ºedinþã fiind hotãrâtorÒ. Este un amendament formulat de domnul deputat Rãdulescu ªerban-Zoner ºi care a fost însuºit de comisie.

Acest amendament la acest articol al regulamentului are douã inconveniente. Dacã ne gândim cã membrii Colegiului sunt în numãr de 11, cel puþin douã treimi înseamnã 8, 8 membri care trebuie sã fie prezenþi la

ºedinþele Colegiului. În ceea ce priveºte, însã, adoptarea deciziilor, aceasta trebuie fãcutã cu majoritatea de voturi a membrilor prezenþi. Deci, dacã sunt prezenþi cel puþin 8, ca sã poatã fie luatã decizia, raportul trebuie sã fie de 5 la 3: 5 pentru, 3 împotrivã.

Problema, însã, care creeazã dificultatea este ce se întâmplã atunci când sunt prezenþi la ºedinþã 8 membri ºi voturile se împart între ele la egalitate: 4 voturi pentru, 4 voturi împotrivã, ºi cred cã aici ar trebui noi sã intervenim ºi sã explicãm mecanismul prin care Colegiul, totuºi, sã iasã din blocaj. ªi, sigur cã ne putem inspira din Regulamentul celor douã Camere, atunci când este vorba de activitatea în comisiile de mediere ºi unde, dupã câte cunoaºteþi, se spune foarte clar cã: ”În caz de egalitate de voturi la 7...Ò Ñ comisia fiind formatã din 7 deputaþi ºi 7 senatori Ñ ”... votul preºedintelui devine hotãrâtorÒ.

Ca atare, eu aº propune, domnule preºedinte, ca art. 25 din proiectul de regulament sã aibã urmãtoarea redactare: ”Colegiul Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii lucreazã în prezenþa a cel puþin 8 membri ºi adoptã decizii cu majoritatea de voturi a membrilor prezenþi. În caz de egalitate la 4 voturi, decide votul preºedintelui care conduce ºedinþa Colegiului în momentul votãriiÒ.

Domnule deputat Matei, vã rog...

## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,

Cred cã, totuºi, hotãrârile Colegiului sunt mult prea importante ºi ele vizeazã oameni cu situaþia lor, ca sã lãsãm ca, dintr-un Colegiu format de 11 personalitãþi, sã voteze numai 4 la un moment dat pentru adoptarea unei decizii.

Eu cred cã aici ar trebui sã introducem: ”... cu votul majoritãþii membrilor ColegiuluiÒ ºi atunci nu mai avem nici blocaj ºi lucrurile se rezolvã.

Domnul deputat Rãdulescu-Zoner.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

De fapt, asta a fost ºi ideea când eu am venit cu acest amendament. Din grabã, comisia a preluat textul, sau a formulat textul, cum îl vedeþi în raport. Eu trecusem: ”... în caz de balotajÒ. Pe parcurs, cuvântul ”balotajÒ a scãpat, a dispãrut.

Eu, ca iniþiator al acestui amendament, susþin textul propus de domnul deputat Gaspar, pentru cã este absolutã nevoie, pentru cã altfel nu se poate lucra. Pe moment, gândiþi-vã, mai ales cã vin alegerile, vor fi sute de dosare de verificat ºi s-ar putea ca uneori aceastã paritate sã fie gânditã de unii sau de alþii ºi dacã spunem: ”Dacã nu se ajunge la o majoritate, Colegiul se va întruni data viitoare...Ò, cine-mi garanteazã mie cã data viitoare nu va fi exact la fel? ªi atunci ne blocãm ºi nu facem nimic. Textul domnului Gaspar este mai bine redactat, cu atât mai mult cu cât, eu v-am spus, a dispãrut nu ºtiu de ce sintagma ”în caz de balotajÒ. ªi aºa cã eu cred cã este foarte bine ºi, v-aº ruga, poate-l mai citiþi o datã, domnule deputat.

Vã mulþumesc.

Deci: ”Colegiul lucreazã în prezenþa a cel puþin 8 membri ºi adoptã decizii cu majoritatea de voturi a membrilor prezenþi. În caz de majoritate de voturi, decide votul preºedintelui care conduce ºedinþa în momentul votãriiÒ.

Vã consult, domnule deputat. Vã rog, vã rog! Nu aud. Vã rog sã-mi spuneþi, ca sã ºtiu cum pun, cum reformulãm...

ªi vã rog sã mi-l daþi ºi mie, pe urmã, domnule deputat, sã-l recitesc ºi eu ºi sã-l supun la vot aºa.

## Domnule preºedinte,

Am fost atenþionat de domnul preºedinte Quintus, ºi are dreptate.

Eu am raportat egalitatea de voturi numai la 4, în sensul cã participã cel puþin 8. Dar s-ar putea ca egalitatea sã intervinã ºi la 10 ºi atunci ar fi 5 pentru, 5 împotrivã, ºi, deci, aº reformula ideea în felul urmãtor: ”În caz de egalitate de voturi exprimate, decide votul preºedintelui care conduce ºedinþa Colegiului în momentul votãriiÒ; ºi atunci se rezolvã absolut toate situaþiile de egalitate, care pot fi la 4 sau la 5.

Domnule deputat Rãdulescu-Zoner,

Sunteþi de acord cu aceastã formulare? De acord, dar daþi-mi ºi mie textul, ca sã ºtiu ce pun la vot.

Consult iniþiatorul. Punctul de vedere? Sunteþi de acord. Comisia? Iniþiatorul este de acord cu aceastã formulare.

Amendamentul propus de domnul deputat Gaspar vizeazã numai forma de exprimare ºi este un text mai bine redactat decât cel care a fost redactat de comisie.

Pe fond, cealaltã soluþie propusã, ca ”deciziile sã fie adoptate cu majoritatea membrilor ColegiuluiÒ este o decizie neproductivã, care poate conduce la blocajul lucrãrilor Colegiului. De aceea, soluþia aceasta, avutã în vedere de comisie ºi susþinutã de domnul deputat Gaspar, este mai bunã. Noi, comisia, susþinem amendamentul domnului deputat Gaspar, la care aº aduce, însã, douã amendamente de exprimare: sã disparã câteva cuvinte din a doua frazã. ªi aº propune ca textul sã sune în felul urmãtor: ”În caz de egalitate de voturi...Ò ºi sã disparã cuvântul ”exprimateÒ, pentru cã se înþelege, ”... decide votul preºedintelui care conduce ºedinþa...Ò ºi restul cuvintelor sã disparã Ð ”Colegiului, din momentul votãriiÒ, pentru cã se înþelege. Nu? De acord, domnule Gaspar, da? Pãi, cel care conduce în momentul votãrii... se înþelege. Da. Eu cred cã ultimele cuvinte sunt inutile, adicã se înþelege cã este clar cã din moment ce ºedinþa este condusã în momentul votãrii de cineva, votul sãu sã fie decisiv.

În orice caz, pe fond noi suntem de acord, ºi eu spun cã dumneavoastrã aþi dat o redactare mai bunã decât a fãcut-o comisia.

Vã rog sã-mi daþi ºi mie textul.

## Domnule senator Dobrescu,

ªi eu cred cã trebuie fãcutã acea distincþie între ”preºedinteÒ ºi ”preºedintele de ºedinþãÒ, ca sã fie clar, ºi mai clar...

S-ar putea ca, chiar în timpul ºedinþei, preºedintele Colegiului sã plece din ºedinþã ºi atunci, automat, conducerea o ia vicepreºedintele, care devine preºedintele de ºedinþã. ªi de aceea am spus: ”... de preºedintele de ºedinþã în momentul votãriiÒ.

Domnule Dobrescu,

V-aº sugera sã acceptaþi, deci, aceastã precizare finalã, da? ªi sã scoatem numai ”exprimateÒ, cã, întradevãr... Da.

Deci, domnilor colegi, se propune reformularea art. 25 în felul urmãtor: ”Colegiul lucreazã în prezenþa a cel puþin 8 membri ºi adoptã decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenþiÒ. Am fãcut corectura. ”În caz de egalitate de voturi, decide votul preºedintelui care conduce ºedinþa Colegiului în momentul votãriiÒ.

Aceasta este formularea.

Dacã mai sunt alte comentarii? Înþeleg cã nu. Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã.

- Voturi pentru, vã rog, la aceastã reformulare, la

- art. 25? Majoritate.

- Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere. S-a adoptat.

- Vã rog votul dumneavoastrã acum, pe secþiunea 1, în

- întregul sãu.

- Vã rog, voturi pentru? Vã mulþumesc. Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Vã mulþumesc. S-a adoptat secþiunea 1. Vã rog?!

La ºedinþa anterioarã, pentru cã s-a procedat la o amenajare a cap. I, cu ”Dispoziþiile generaleÒ, s-a decis ca anumite texte sã fie trecute la capitolele unde îºi are loc, sediul, materia respectivã ºi ca atare a rãmas ca dupã art. 9 sã se discute un art. 9[1 ] , care se referã la bugetul Colegiului. Dupã aceea, a mai rãmas un articol, care se referea la relaþiile pe care Colegiul le are cu alte instituþii ºi posibilitatea lui de a solicita anumite informaþii ºi documente, ºi care ar fi 9[2] , ºi, de asemenea, la art. 15 a rãmas o redactare pe care domnul deputat Grigoriu a dat-o la comisie, referitoare la obligativitatea celor care vor fi încadraþi în rândul personalului de specialitate de a da o declaraþie pe propria rãspundere cã nu au colaborat, cã nu au fãcut parte din organele Securitãþii, sau cã nu au avut legãturi cu o agenþie strãinã.

Deci, înainte de a trece la secþiunea a 2-a, luãm în discuþie aceste 3 articole: 9[1 ] urma sã-l prezinte domnul deputat Ana Gheorghe, de Hunedoara; 9[2 ] urma sã-l prezint eu, iar 15, domnul deputat Grigoriu. ªi cred cã ar trebui ca sã clarificãm acestea înainte de a trece la dezbaterea secþiunii a 2-a.

## De acord.

Îmi însuºesc observaþia dumneavoastrã. Îmi pare rãu cã eu nu am avut aceste precizãri în îndreptarul de ºedinþã.

Domnule deputat Grigoriu,

Haideþi sã începem cu 9[1] , 9[2] , sã luãm în ordine. ªi 15. Mi-am notat aici ceea ce a precizat domnul deputat Gaspar.

Deci, vã rog, domnul deputat Ana.

## **Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ð Hunedoara:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne,

## Stimaþi domni,

La pct. 7 din raportul comisiei se gãseºte tratatã materia privind bugetul Consiliului ºi v-aº ruga sã acceptaþi textul amendamentului pe care îl propun, el fiind construit în spiritul ºi în înþelesul Legii finanþelor publice, ºi, totodatã, eliminând anumite pãrþi din actualul text, care contravin legislaþiei ºi obiectului pe care îl are de înfãptuit Consiliul.

Vreau sã mã refer numai la faptul cã acest Consiliu nu poate beneficia de sponsorizãri, fiindcã, în condiþiile în care ar beneficia de sponsorizãri, ar trebui sã încheie un contract de sponsorizare cu cel care finanþeazã ºi Consiliul ar trebui sã facã ceea ce Legea sponsorizãrii spune cã trebuie sã facã cel care este beneficiarul unei sponsorizãri.

De aceea, textul pe care vi-l propun, pentru un articol nou, art. 9[1] , are douã alineate, ºi anume:

Alin. 1 Ð ”Bugetul C.N.S.A.S. se prevede distinct în bugetul de stat, pe baza proiectului elaborat ºi înaintat Guvernului, în condiþiile legiiÒ.

Al doilea alineat: ”Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii poate mobiliza ºi utiliza resurse extrabugetare, în condiþiile legii, provenite din donaþii, testamente ºi alte asemenea surseÒ.

## Domnule Ana,

De fapt, dumneavoastrã reveniþi la art. 7, care a fost votat? Art. 7 n-a fost votat? Eu vorbesc de 7, aºa cum este numerotat el, la pct. 7, la pag. 4 din raport... Eu vorbesc pe numerotaþia veche, cã altfel nu ne mai înþelegem. Am înþeles ºi cã s-a stabilit renumerotarea, introducându-se 4 articole noi la începutul legii, da? S-a votat renumerotarea, dar noi, ca referinþã, trebuie sã luãm raportul.

Deci, 7 nu s-a votat, a dispãrut. Am înþeles. Iniþiatorul? Sunteþi de acord. Comisia? Sunteþi de acord.

Domnilor colegi,

În aceste condiþii, ºi iniþiatorul ºi comisia au fost de acord sã se introducã un articol nou, 9[1] , cu douã alineate, alin. 1 spunând cã: ”Bugetul C.N.S.A.S. se prevede distinct în bugetul de stat, pe baza proiectului elaborat ºi înaintat Guvernului, în condiþiile legiiÒ. Alin. 2: ”C.N.S.A.S. poate mobiliza ºi utiliza resurse extrabugetare, în condiþiile legii, provenite din donaþii, testamente ºi alte asemenea surseÒ.

Iniþiatorul este de acord cu aceastã reformulare? Comisia este de acord cu aceastã reformulare? Vã rog, voturile dumneavoastrã!

Voturi pentru? Majoritate de voturi. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri, vã rog? Nici o abþinere. S-a adoptat. Un articol nou se cere Ð 9[2 ] . Domnul deputat Gaspar.

Domnule preºedinte,

Este vorba tot de resistematizare.

Dumneavoastrã în raport o sã gãsiþi textul la poziþia a 6-a, deci era în cadrul Capitolului ”Dispoziþii generaleÒ. S-a socotit cã textul este ºi are legãturã mai bunã cu cap. II unde sunt ”Atribuþiile ConsiliuluiÒ ºi, ca atare, sã fie trecut ca un art. 9[2] , cu urmãtoarea redactare...

Deci, renunþãm la 6, da?

Da. Cu redactarea din art. 6: ”În vederea îndeplinirii atribuþiilor...Ò Ð o sã vedeþi cã la art. 9 sunt ”atribuþiileÒ ºi acum vine textul acesta ºi precizeazã cã: ”În vederea îndeplinirii atribuþiilor ce-i revin, C.N.S.A.S.-ul se poate adresa autoritãþilor ºi persoanelor prevãzute de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 187/1999, solicitându-le informaþii, documente sau acte în legãturã cu domeniul sãu de activitateÒ.

Deci, nu este altceva decât, din punct de vedere al topografiei textului, el sã treacã la capitolul în care, întradevãr, îºi gãseºte justificarea.

Am înþeles, domnule deputat. Vã mulþumesc. Iniþiatorul? Sunteþi de acord? Comisia? De acord.

Domnilor colegi, vã rog votul dumneavoastrã! Voturi pentru? Majoritate. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri, vã rog? O abþinere.

S-a adoptat aceastã repoziþionare în formularea, sub formã de art. 9[2] , a art. 6.

Art. 15, în renumerotarea din raport, da? Vã mulþumesc.

Domnul deputat Grigoriu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de articolul care, nu conteazã, devine 13, deci art. 15 în numerotarea veche ºi are o trimitere, este tot în numerotarea veche ºi apoi Compartimentul tehnic va corela.

Este vorba de angajãri. Este în primul alineat, la poz. 15 din raport. Dumneavoastrã gãsiþi un text iniþial ºi acesta a fost schimbat, s-a votat alin. 1, în care se spune cã: ”... personalul de specialitate este angajat pe bazã de interviuÒ. Eu spun, cu aproximaþie, ºi cã aduce un dosar, cã ”deciziile se iau în plenÒ.

ªi acum, la alin. 2, conform discuþiilor care au avut loc în plen data trecutã, ideea este sã se adauge urmãtorul text: ”La angajare, candidaþii vor depune o declaraþie autenticã, sub sancþiunea legii penale, privind îndeplinirea condiþiilor prevãzute la art. ...Ò Ð eu am pus aici nr. 14, pentru cã fac referinþele pe numerotarea actualã; în textul regulamentului va fi 12. Adicã, vreau sã spun cã la angajare, candidaþii depun o declaraþie în care spun cã nu sunt foºti colaboratori ai organelor de securitate, nu sunt agenþi ai unor servicii de informaþii strãine, sau nu au fost, ºi cã nu au infracþiuni de drept comun, chiar dacã au fost amnistiate ºi reabilitate.

Deci în acest text se cere ca angajaþii sã depunã ”o declaraþie autenticã, sub acþiunea legii penaleÒ, am folosit formularea din lege, pentru ca sã avem uniformitate ”privind îndeplinirea condiþiilor prevãzute la articolul...Ò ºi urmeazã.

campania electoralã în noiembrie ºi propunem reducerea la 3 luni.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Deci art. 28, text regulament, 26, text adoptat de comisii.

Da, domnule senator.

Deci este un alineat nou pe care-l doriþi, da?

Da, e alin. 2.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Iniþiatorul? Sunteþi de acord. Comisia? De acord.

Domnilor colegi,

ªi iniþiatorul ºi comisia sunt de acord cu propunerea domnului deputat Grigoriu.

Mai sunt alte comentarii? Nu. Supun, atunci, votului dumneavoastrã aceastã propunere.

Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere. Mulþumesc,

S-a adoptat.

Nu-mi rãmâne atunci decât, cu renumerotãrile în cauzã ºi cu introducerea de amendamente de pânã acum, sã

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am ºi eu un amendament de redactare la art. 26: ”Cererea poate fi depusã cel mai devreme la 6 luniÒ. Propun ca 6 luni sã fie redus la 3 luni, pentru cã începe

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Intervenþia mea se referã tocmai la un articol care a rãmas nemodificat faþã de proiect.

Mã îngrijoreazã foarte mult, însã, faptul cã mergem din nou pe tergiversare. Nu înþeleg ce a avut în vedere iniþiatorul atunci când a spus cã cererea poate fi depusã cel mai devreme la 6 luni. Deci aceasta ar însemna 2001. Eu aº ruga, poate a avut în vedere, totuºi, ceva iniþiatorul, gândindu-se la faptul cã, nepredându-se arhivele, cu spaþiile ºi logistica din dotare, se creeazã o gravã problemã funcþionalã. Probabil cã a avut în vedere acest lucru.

Mã voi pronunþa sau voi reveni la microfon dupã ce auzim explicaþia iniþiatorului. Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul deputat Grigoriu.

ªi cuvântul meu este în sensul celor spuse de domnul senator Ticu Dumitrescu ºi propunerea mea, indiferent de ce voi audia din partea iniþiatorilor, este ca fraza sã se taie complet. În regulament sã nu avem nici o prevedere de termen când se pot depune cererile. Cererile, dupã opinia mea, cred cã ºi în lege este expres specificat, puteau fi depuse din momentul în care legea a fost adoptatã. În nici un caz nu trebuie sã existe o prevedere în care sã se interzicã depunerea cererilor.

Problema Colegiului ºi a Consiliului este cã, primind cererile ºi, eventual, adunându-se multe, cât timp nu are posibilitãþi funcþionale, nu poate asigura accesul la dosar; dar aceasta este cu totul altã problemã.

Iar referitor la aceastã problemã, deci, acum, discutãm în parantezã, cã poate sau nu poate asigura accesul la dosar, nici dacã ar fi în sensul acesta, fraza nu ar fi acceptabilã, pentru cã, dupã opinia mea, din momentul în care se poate analiza de cãtre C.N.S.A.S. dosarul cuiva, pentru a se verifica cã a fost sau nu colaborator sau informator, este natural ca ºi persoanele strãine de C.N.S.A.S. sã-ºi poatã vedea dosarul. Riscãm sã ajungem într-o atitudine kafkianã, în care un om este judecat fãrã a putea vedea pe ce este judecat.

Iar, pe de altã parte, oamenii care au suferit sunt profund interesaþi ca acum, înainte de alegeri, sã-ºi vadã dosarul, pentru a face eventuale cereri nominale în legãturã cu cei care i-au persecutat, dacã sunt în funcþii publice. Deci însãºi declanºarea acestor verificãri este necesarã pentru ca cei care au fost persecutaþi sã poatã ºi ei avea iniþiativa acelei verificãri, separat de prevederea legalã cã C.N.S.A.S.-ul verificã pe toþi cei care candideazã. Drept care propunerea mea este eliminarea completã a propoziþiei a doua. Deci, în nici un caz cererea nu poate fi limitatã. Iar problema privind accesul, eu consider cã, chiar dacã nu s-au transferat arhivele, de aceea a fost la art. 23, dacã nu mã înºel, sau 21, prevãzut faptul cã existã acces la dosare, acolo unde se aflã ele, pânã la transferul arhivei. Deci, cu toate dificultãþile, în cazurile importante, C.N.S.A.S.-ul trebuie sã asigure accesul la dosar persoanelor care cer acest lucru.

Mulþumesc ºi eu.

Vã rog, domnule deputat, aveþi cuvântul! Nu, dumneavoastrã.

Sunt de acord cu cele spuse, cu atât mai mult, ºi vreau sã subliniez ceea ce am mai spus aici, cã în arhivele Securitãþii, preluate de Serviciul Român de Informaþii, existã o evidenþã foarte clarã a dosarelor, încât din prima zi de începere a activitãþii Colegiului, el poate sã aibã acces la orice dosar doreºte, fiindcã existã, acolo, o ordine desãvârºitã a dosarelor ºi se va putea începe eliberarea acestor adeverinþe. Deci cred cã este normal ca sã se elimine ultima parte a acestui articol ºi, din prima zi dupã publicarea în **Monitorul Oficial** , oamenii sã-ºi poatã depune cereri pentru acces la aceste dosare. Mi se pare mai normal ºi în concordanþã cu ceea ce dorim cu toþii: sã nu mai tergiversãm ºi sã punem odatã capãt acestei dezbateri ºi acestor lucruri care nu cred cã vor aduce bine societãþii româneºti tergiversându-le.

Mulþumesc, domnule deputat Matei.

Un moment, domnule deputat Gaspar. Era colegul dumneavoastrã înainte.

Vã rog!

La art. 26, cred cã nu mã conving vorbele ”avizatã de preºedinteÒ, cã e vorba de cererea formulatã în scris ºi, a doua, ”se înregistreazãÒ. Pentru fluenþã ºi pentru claritate, mai ales cã motivarea chiar aceasta este, în dreapta, vã propun: ”Cererea privind accesul la propriul dosar se formuleazã în scris ºi se adreseazã pentru soluþionare Colegiului Consiliului NaþionalÒ. Cu privire la 6 luni, trebuie sã mã convingeþi cã sunt necesare 6 luni ca sã votez acest articol.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº ruga iniþiatorul sã ne explice, totuºi, care a fost intenþia pentru care a introdus aceastã sintagmã în textul art. 26: ”se avizeazã de preºedintele ColegiuluiÒ ºi dupã aceea se înregistreazã. Deci fac o cerere în scris ºi mã duc la registratura acestei instituþii ºi o înregistrez. Aºa cum e redactat textul, înseamnã cã cererea trebuie întâi avizatã de preºedinte ºi dupã aceea se înregistreazã. Se

încearcã cumva ca, înainte de înregistrare, sã aibã loc o cenzurare a cererii, în sensul cã din momentul în care eu cererea o formulez raportându-mã la dispoziþiile legii, eu cred cã nu are de ce sã mai fie cenzuratã cererea, sã fie avizatã de preºedinte. Nu cred cã se va duce cineva la acest Colegiu cu o cerere ºi sã solicite altceva decât ce instituþia, ca atare, are în atribuþiile sale. Aº ruga, din punctul acesta de vedere, mecanismul pe care l-a gândit iniþiatorul sã ni-l explice, ca sã vedem. De altfel, operaþiunile nu sunt în succesiunea lor logicã. Fac cererea, mã duc la cabinetul preºedintelui, dacã el mi-o avizeazã, mã duc dupã aceea la registraturã.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Vreau, totuºi, sã revin, pentru cã prezentarea fãcutã de domnul deputat Grigoriu mi-a creat o anumitã problemã. Am impresia cã se face, totuºi, confuzia între dosarul de urmãrire ºi dosarul... Dosarul de urmãrire, de fapt, nu satisface decât curiozitatea cetãþeanului care a fost urmãrit de Securitate. Nu are nici o legãturã cu celãlalt dosar, dosar de informator. Aceasta am vrut sã precizez.

Rog iniþiatorul, acum. Cred cã aþi reþinut: douã probleme s-au ridicat în discuþie.

Vã rog! Replicã?

Sub 10 secunde.

Vã rog, domnule deputat!

Îmi permiteþi? Ideea este cã în lege este trecutã urmãtoarea sintagmã. Art. 1: ”Orice cetãþean român sau cetãþean strãin care, dupã Ô45, a avut cetãþenie românã, are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele SecuritãþiiÒ. Eu nu mã pricep, dar aceastã sintagmã se va respecta. Dacã un om are un dosar întocmit de Securitate, are acces la el. Atât!

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Vã rog, Colegiul, punctul de vedere. Douã probleme s-au ridicat. Prima chestiune este problema legatã de termen ºi cea de-a doua e vorba de aceastã reformulare, da?

## **Domnul Claudiu Secaºiu** _Ñ iniþiator_ **:**

6 luni.

...cu avizul ºi, dupã aceea, operaþi. Vã rog frumos, domnule preºedinte!

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În legãturã cu prima chestiune, noi am propus, în varianta comisiei, în felul urmãtor: ”Cererea privind accesul la propriul dosar se prezintã în scris Colegiului C.N.S.A.S.Ò

Formularea cu ”cererea privind accesul la propriul dosar se formuleazã în scris, se avizeazã de preºedintele Colegiului ºi se înregistreazãÒ aparþine comisiei, deci nu ne aparþine nouã. În ceea ce ne priveºte, noi gãsim cã este suficient sã-ºi prezinte omul o cerere ºi o înregistrãm. Nu am gândit nici un fel de cenzurã.

În legãturã cu cealaltã chestiune, cu 6 luni, ce am gândit noi? În momentul în care lucram la acest regulament, eram în luna aprilie ºi am avut în vedere faptul cã alegerile vor fi undeva, în noiembrie, ºi atunci am spus: ”Pânã va fi votat de Parlament, înseamnã mai, cu 6 luni înseamnã exact noiembrieÒ. Deci ne-ar da nouã rãgazul ca sã lucrãm pentru alegeri, iar cele 6 luni sã se refere la accesul la propriul dosar. Aceasta am avut în vedere. Deci cele 6 luni se referã la propriul dosar, dar nu avem nimic împotrivã dacã dumneavoastrã consideraþi ca sã se scoatã; aceasta e. Oricum, noi trebuie sã operãm pentru alegeri, aceasta este clar.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Vã rog, domnule deputat Grigoriu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum am zis în luarea de cuvânt, în raport cu ceea ce s-a spus, mai doream o luare de cuvânt. Deci, în primul rând, e o chestiune de organizare. Accesul la propriul dosar se va face de cãtre niºte oameni care nu lucreazã la verificãrile celor care candideazã. Acum, C.N.S.A.S.-ul are bani, chestiunea e, adevãrat, sã se rezolve cu sediul ºi, în rest, e o chestiune de organizare, dar, oricum, cererile nu trebuie blocate, aºa cum apare în text. Drept care îmi menþin amendamentul de eliminare a propoziþiei a doua: ”cererea poate fi depusã cel mai devreme...Ò etc., atât din varianta iniþialã, cât ºi din varianta comisiei.

Acum, la propoziþia întâi, ºi eu sunt împotriva avizului preºedintelui. Nu se poate sã se înregistreze o cerere doar dacã o avizeazã preºedintele. Apare, cum a zis domnul Gaspar, ca o cenzurã. O cerere depusã se înregistreazã. De aceea aº accede cãtre varianta pe care a spus-o domnul preºedinte, de la autor. Numai cã aici este urmãtoarea: cererea se prezintã în scris nu neapãrat Colegiului C.N.S.A.S., ci se prezintã instituþiei C.N.S.A.S. Deci se scoate cuvântul ”ColegiuluiÒ.

ªi acum formulez propunerea finalã. Art. 28 consider cã trebuie sã aibã textul numai: ”Cererea privind accesul la propriul dosar se prezintã în scris C.N.S.A.S.Ò Se înþelege cã e dativul aici. Propoziþia a doua dispare complet, cea cu 6 luni. ªi atât!

Mulþumesc.

## Da. Mulþumesc.

Comisia, vã rog punctul de vedere. Aþi auzit ºi punctul de vedere al Colegiului. ªi reformularea domnului deputat Grigoriu mi se pare, ºi mie, cã este în ordine. Vã rog!

Cu privire la prima frazã, sunt pentru forma menþionatã adineauri de domnul deputat Grigoriu: ”Cererea privind accesul la propriul dosar se formuleazã în scris C.N.S.A.S.Ò Avizul preºedintelui a fost o modificare nefericitã a Comisiei juridice ºi trebuie eliminatã, iar înregistrarea nu este neapãrat nevoie sã fie menþionatã în regulament, pentru cã orice act oficial se înregistreazã la registratura instituþiei.

În ce priveºte cea de-a doua frazã, eu spun cã sunt pentru eliminarea ei, dar vreau sã vã supun atenþiei urmãtoarea dificultate, care constã în concordanþa obligatorie a regulamentului cu legea. În lege, la art. 15 alin. 6 ºi 7, existã douã termene, la alin. 6 un termen de 30 de zile, înãuntrul cãruia Consiliul trebuie sã citeze persoana care a solicitat ºi persoana cu privire la care s-au solicitat verificãri, iar în alin. 7 se stabileºte un termen de 60 de zile, înãuntrul cãruia Consiliul este obligat sã comunice în scris solicitantului, deci în 60 de zile de la finalizarea verificãrilor, Consiliul este obligat sã comunice în scris.

Aici se pun douã probleme. Mai întâi, aceste termene prevãzute de lege au caracterul unor termene de recomandare. Pe de altã parte, existã niºte motive sociale foarte puternice, ºi anume informaþiile pe care un om este îndreptãþit sã le obþinã cu privire la propriul sãu dosar. ªi eu consider cã aceste considerente de ordin social trebuie sã prevaleze asupra termenelor de recomandare, indiferent cã ele sunt stabilite de lege. De aceea comisia este pentru eliminarea frazei a doua, iar textul art. 26 sã rãmânã în urmãtoarea formulare: ”Cererea privind accesul la propriul dosar se formuleazã în scris C.N.S.A.S.Ò.

Mulþumesc. Domnul deputat Grigoriu. ªi dupã aceea domnul senator Ticu Dumitrescu.

Deci suntem de acord în totalitate. Singura chestiune este cã argumentaþia, domnule preºedinte, ce aþi citit dumneavoastrã, nu se referã la cererile pentru accesul la propriul dosar, se referã la cererile în care cineva cere ca altcineva sã fie verificat. Or, articolul acesta este cu cererile de acces la propriul dosar. În lege nu avem termen obligatoriu pentru C.N.S.A.S., în care, dacã eu cer acces la propriul meu dosar, în termen de, sã zicem, 60 de zile sau 90 de zile, sã-mi ºi dea accesul. Probabil cã atunci chiar ne-am gândit cã chestiunea aceasta e mai greu de organizat ºi, deci, C.N.S.A.S.-ul e liber ca, în momentul când poate sã asigure accesul, zic eu, în ordinea cererilor, sã asigure accesul. Ce aþi spus dumneavoastrã sunt termene legate de aspectul al doilea al legii: verificarea persoanelor în funcþii publice.

Mulþumesc.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Aproape acelaºi lucru vroiam sã-l spun ºi eu ºi rog, pentru Dumnezeu, sã nu mai facem aceastã confuzie între dosarul de urmãrire ºi dosarul de informator. E adevãrat cã sunt foarte apropiate, ca noþiuni, dar sunt strict diferite, total diferite.

Domnul deputat Matei? A renunþat.

Deci, domnilor colegi, vã consult asupra modului în care sã facem votul. Pe alineatul respectiv, 2, la acelaºi text, la art. 28, art. 26 în textul adoptat de comisie, alin. 3, alin. 4 ºi alin. 5, mai sunt observaþii?

Domnul deputat Gaspar.

Dupã aceea voi face eu menþiunile de rigoare, ca sã dãm votul o singurã datã.

La alin. 2 nu este nici o reformulare, la alin. 3 la fel...

La alin. 2, partea finalã, propun eliminarea sintagmei ”permanentÒ. În textul din regulament se vorbeºte de ”domiciliul permanentÒ, or, nu avem ”domiciliu permanentÒ, ”domiciliu provizoriuÒ, avem domiciliu ºi reºedinþã. ªi atunci sã eliminãm sintagma ”permanentÒ.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Altã observaþie, la unul din aceste alineate? Nu mai sunt.

Deci, domnilor colegi, voi propune votului dumneavoastrã reformularea art. 28, devenit 26 în textul adoptat de comisii, în felul urmãtor. Deci primul alineat: ”Cererea privind accesul la propriul dosar se formuleazã în scris C.N.S.A.S.-uluiÒ.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Acesta va dovedi cã era cetãþean român la data de.

Dar, în tot cazul, aºa cum este formulat, vã daþi seama cã nu este corect. Formularea este greºitã. Deci: ”dacã la data depunerii cererii petiþionarul...Ò

”...nu mai dispunea de cetãþenia românã, acesta va anexa o cerere...Ó

”Dacã la data depunerii...Ó

”...nu mai poseda, nu mai avea...Ò

”...nu mai avea cetãþenia românã...Ò

”...cetãþenia românã, acesta va anexa la cerere o copie legalizatã de pe actul care atestã cetãþenia românã dupã anul 1945Ò.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Nu, un act doveditor, un act de stare civilã.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Sã puneþi ”se adreseazãÒ.

”Se adreseazãÒ, da. ”Se adreseazã în scris C.N.S.A.S.Ò. La alin. 2 se eliminã ”permanentÒ; virgula vine dupã ”domiciliulÒ, ”domiciliul precum ºi adresele anterioareÒ. Da?

La alin. 3 nu este nici o observaþie.

La alin. 4 este vorba de introducerea sintagmei ”la cerereÒ.

Dar vã rog sã citiþi textul, domnule preºedinte, ºi sã vedeþi ce se înþelege din el.

La care?

La alin. 4.

”Dacã la data depunerii cererii...Ò

”Dacã la data depunerii cererii petiþionarul ºi-a pierdut cetãþenia românãÒ, deci dacã eu am depus astãzi cererea, la data de astãzi, ”ºi-a pierdut cetãþenia românã, acesta va anexa, la cerere, o copie legalizatã de pe actul care atestã cetãþenia românã dupã 1945Ò. Cum vine aceasta? Nu la data depunerii cererii ºi-a pierdut cetãþenia. ”Dacã la data depunerii cererii, petiþionarul nu mai avea cetãþenia românã, acesta va anexa o copie de pe actul care atestã cetãþenia românã dupã 1945Ò.

”...o copie legalizatã...Ò

”...de pe actul doveditor cã avea cetãþenia românã...Ò

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule, vã rog sã spuneþi: ”...o copieÒ fãrã ”legalizatãÒ sau ”copie legalizatãÒ?

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Legalizatã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Legalizatã, sigur cã da, e, în valoare juridicã, egalã. ”...de pe actul...Ò

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

”...doveditor al statutului sãu de cetãþean român dupã anul 1945Ò.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Colegiul, sunteþi de acord? Înþeleg cã nu sunt observaþii.

Prin urmare, revin la art. 26: ”Cererea privind accesul la propriul dosar se adreseazã în scris C.N.S.A.S.Ò ªi restul dispare.

Alin. 2. Dispare sintagma ”permanentÒ, dupã ”domiciliulÒ.

La alin. 3 rãmâne cum este în textul de bazã.

La alin. 4 se reformuleazã în felul urmãtor: ”Dacã la data depunerii cererii petiþionarul nu mai avea cetãþenia românã, ...Ò ## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

”...nu mai era cetãþean român...Ò

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

”...nu mai era cetãþean român, acesta va anexa la cerere o copie legalizatã de pe actul doveditor al statutului sãu de cetãþean român...Ò

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

”...dupã anul 1945Ò.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

”...dupã anul 1945Ò. Domnilor colegi,

În atare condiþii,

## **Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:**

Acum trebuie sã fim subconsecvenþi. Vasãzicã, la articolul precedent am împiedicat C.N.S.A.S.-ul sã întârzie cu cererile 6 luni. Acum, dânºii ºi-au pus în regulament o chestiune care nu e în lege: cã accesul la propriul dosar îl rezolvã în 30 de zile. ªi, acum, eu înþeleg situaþia cã depun astãzi cererea, ºi în 30 de zile nu o poate rezolva. De aceea, aici consider cã trebuie sã aparã o reformulare: cererea privind accesul la dosar, la propriul dosar, la dosarul personal va fi soluþionatã de C.N.S.A.S...

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

În 15 zile!

Nu, trebuie sã fie ceva pe mãsura posibilitãþilor, în cursul anului 2000 ºi în 30 de zile dupã 1 ianuarie 2000. Deci ceva de genul acesta. Acum, gândesc pe loc, nu e formulat, dar ceva de genul acesta trebuie sã aparã. În anul 2000, eu cred cã acestor oameni nu le putem impune, în condiþiile în care demareazã activitatea, sã asigure accesul în 30 de zile. De la 1 ianuarie 2000 sau, dacã vreþi, de la 6 luni începând de la intrarea în vigoare a regulamentului ei trebuie sã fie organizaþi, sã asigure accesul în 30 de zile.

Deci, termenul de 30 de zile sã nu intre în funcþiune decât dupã un anumit termen de la momentul prezent.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Consider cã articolul este destul de bine structurat, cu o singurã precizare: nu are ce sã caute lit. d). Iarã

creãm confuzii, în sensul cã acea constatare cã ”petiþionarul este persoanã luatã în evidenþã în calitate de agent sau colaboratorÒ, este destul de gravã ca precizare ºi nu-ºi are locul în nici un caz aici.

Mulþumesc.

Deci, propuneþi eliminarea, da? Vã mulþumesc. Domnul deputat Matei.

Aº dori sã repet ceea ce am spus mai înainte: sã nu ne facem probleme în ceea ce priveºte posibilitatea accesului la dosare. În momentul de faþã, repet, la arhivele centrale Ð arhiva centralã ºi cele judeþene ale Serviciului Român de Informaþii Ð existã o ordine perfectã în ceea ce priveºte dosarele fostei Securitãþi. Dacã vreþi, în 5 minute se ia fiºa alfabeticã a lui Matei Vasile, pe care scrie: ”Dosarul se gãseºte în camera 7, raftul 8, etajul 2, locul 726.Ò, ºi comisia merge acolo, ia dosarul ºi poate sã vadã ce calitate a avut Matei în raporturile cu fosta Securitate sau cu cei din jurul lui. Dacã mutãm arhivele ºi dacã avem acces la ele, sigur cã se poate. Dar, nu vã speriaþi, în 30 de zile se poate da rãspuns la orice cerere ºi întrebare.

Dar nu ”soluþionareÒ; se înlocuieºte ”soluþionareÒ cu ”rãspunsÒ. Atât!

## Domnule,

Cu ”rãspunsÒ ºi soluþionarea vine pe parcurs, dar sã ºtiþi cã ºi soluþionarea se va face... dacã se va dori, soluþionarea se poate face tot în 30 de zile. Vã spun eu! Dacã Colegiul acesta va avea suficienþi angajaþi, tot în 30 de zile se poate face ºi soluþionarea. Existã o ordine perfectã a dosarelor fostei Securitãþi, nu vã speriaþi, cã nu sunt ascunse. Acceptaþi sã avem, dacã tot am fãcut acest regulament ºi lege, în termen cât mai scurt, acces la aceste dosare ºi sã se poatã face publice toate.

## Mulþumesc.

Mai sunt alte puncte de vedere? Iniþiatorul, vã rog, punctul de vedere.

## **Domnul Claudiu Secaºiu:**

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Vã propunem o reformulare a acestui alineat, în sensul urmãtor: ”Cererii privind accesul la dosarul personal i se va rãspunde în scris de cãtre C.N.S.A.S. în termen de 30 de zile de la data depuneriiÒ, ºi urmeazã în continuare textul.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Este corect aºa!

## Domnilor colegi,

Trebuie sã începem invers. S-a propus mai întâi eliminarea punctului d). Domnul senator Ticu Dumitrescu, consult iniþiatorul, punctul de vedere. Vã menþineþi punctul de vedere sau sunteþi de acord cu eliminarea?

Intenþia noastrã a fost de a oferi cât mai multe amãnunte petiþionarului, tocmai din respect pentru el, ºi dacã nu este posibil sã se comunice ºi acest pct.b), data ºi locul, oricum i se va da o indicaþie, în sensul cã va fi anunþat în momentul în care va fi posibilã consultarea dosarului, inclusiv cu aceastã prevedere, data ºi locul, adicã, sigur, nu am introdus o obligativitate de a conþine ºi acest element, însã este de dorit, în mãsura posibilitãþilor, sã conþinã ºi aceastã indicaþie.

## Domnul deputat Pãunescu.

Cred cã aºa cum este formulat în raport, este foarte bine. Esenþialã este soluþionarea, ºi nu un rãspuns, o tergiversare. Deci, rãmâne formula: ”Cererea privind accesul la dosarul personal va fi soluþionatã de C.N.S.A.S. în termen de 30 de zile de la data depunerii, prin rãspuns scrisÒ. Aceasta este situaþia generalã ºi situaþia de viitor, fiindcã, într-adevãr, este o perioadã dificilã aceasta ”în urmãtoarele luniÒ, fie din cauza dificultãþilor de organizare, dificultãþilor de angajare, de spaþiu º.a.m.d. Cred cã se poate corecta printr-un adaos: ”Acest termen poate fi depãºit numai în situaþia cererilor depuse în cursul anului 2000Ò.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

## **Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:**

Sunt nevoit sã intervin din nou, pentru cã, totuºi, vreau sã fie foarte clar. În lege, aºa cum ea a fost votatã, nu apare nici un fel de interdicþie pentru un cetãþean care ar putea sã aibã ºi dosar de urmãrire într-o anumitã perioadã, dar sã fie ºi informator, ºi nu vãd ce legãturã are una cu cealaltã.

Eu consider încã o datã ºi susþin cã pãstrarea lit. d) nu face decât sã dãuneze regulamentului.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Lit. b) sau d)?

Este vorba de pct. d) mic.

Punctul de vedere al iniþiatorului l-aþi audiat.

Vã rog, comisia, punctul dumneavoastrã de vedere. De aceea am spus cã începem cu eliminarea, am pus în discuþie eliminarea pct.d) mic.

Eu cred cã d) nu este necesar ºi cã poate sã fie eliminat.

În ceea ce priveºte lit. b) Ð b-ul, de la Barbu Ð trebuie sã rãmânã, pentru cã ceea ce se atestã în rãspunsul scris al C.N.S.A.S.-ului este practic o întâlnire. ”Veniþi, ca sã vã vedeþi dosarul!Ò Acesta este mesajul. ªi dacã îi stabileºti o întâlnire cuiva, trebuie sã-i spui când ºi unde are loc întâlnirea. Deci, b)-ul trebuie sã rãmânã.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Grigoriu.

Nu sunt de acord cã d)-ul trebuie eliminat. ªi d)-ul, d) de la Dan, vorbesc, trebuie sã rãmânã, pentru cã existã ºi posibilitatea autoverificãrii persoanei. Þineþi minte cã se putea depune... omul depune el singur. ”Domnule, vreau sã ºtiu cã am fost colaborator sau informatorÒ. ªi i se rãspunde.

Aici, aceastã lege pune în transparenþã întreaga activitate a Securitãþii vizavi de toatã lumea.

Deci, dupã opinia mea, pct.d) trebuie sã rãmânã, pentru cã altfel ar fi o secretomanie care, în textul legii, nu este admisã. Aici este rezolvatã o parte din ceea ce este trecut în textul legii, chiar dacã se scoate, având în vedere cã legea permite, Consiliul va da rãspuns la o cerere de acest tip în care omul întreabã despre sine. Mulþumesc.

Domnul deputat Matei.

În lege nu se pune problema la modul acesta: a da acest rãspuns. Eu sunt de acord cu domnul senator Ticu Dumitrescu, eliminarea d-ului cred cã va da o mai mare claritate activitãþii Colegiului ºi nu va crea posibilitatea unor subterfugii a celor care, la un moment dat, au fost urmãriþi ºi apoi au devenit informatori ai Securitãþii. Cred cã trebuie sã fie tratament egal pentru toatã lumea. De aceea, cred cã este bine sã eliminãm lit. d) ºi sã pãstrãm restul punctelor din acest articol, fiindcã, vom vedea ºi mai jos, se mai creeazã niºte ambiguitãþi din care vom ieºi foarte greu ºi ne vom trezi cã nu mai ºtim cine a fost colaborator, informator, cine a fost torþionar, cine a fost securist ca lumea, cine n-a fost ºi nu cred cã acesta este scopul acestei legi.

Domnul senator Dobrescu, vã rog!

## Domnilor colegi,

Trebuie sã avem în vedere cã cererea pe care petiþionarul o adreseazã C.N.S.A.S.-ului este cererea privind accesul la dosarul sãu personal.

Deci, aceasta este cererea, la aceasta trebuie sã se rãspundã. Dar constatarea cã petiþionarul este o persoanã luatã în evidenþã în calitate de agent sau de colaborator, aºa cum spune lit. d), rãspunde la altceva decât la cererea ca petiþionarul sã-ºi poatã consulta dosarul. De aceea, am spus ºi susþin în continuare cã lit. d), de la Dumitru, trebuie eliminatã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi,

Aþi audiat punctele de vedere pro ºi contra. S-a fãcut propunerea de eliminare a pct. d). Vã rog sã fiþi atenþi cum exercitaþi votul.

Cine este pentru eliminarea pct.d) de la art. 27, formulare Ð text adoptat de comisii. Vã rog! Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? 5 abþineri.

Prin urmare, s-a respins eliminarea. ## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Nu, s-a dispus eliminarea.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

S-a dispus eliminarea, iertaþi-mã! Vã rog sã mã scuzaþi! S-a dispus eliminarea.

Propun votului dumneavoastrã art. 27, aºa cum este el formulat în textul adoptat de comisii, cu precizarea cã alin. 2 va avea formularea: ”Cererii privind accesul la dosarul personal i se va rãspunde în scris de C.N.S.A.S., în termen de 30 de zile de la data depunerii, prin rãspuns scrisÒ. Aºa aþi formulat-o... Dar este o redundanþã aici: ”i se va rãspunde în scrisÒ. Este suficient.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

ÒI se va rãspunde în scrisÒ ºi dispar celelalte cuvinte.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Òîn scris de la data depuneriiÒ. Da, deci eliminãm ºi ”prin rãspuns în scrisÒ.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Aºa.

Vã rog votul dumneavoastrã, în aceste conditii, pe art. 27, cu aceastã reformulare. Vã rog!

Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri, vã rog? O abþinere.

Prin urmare, s-a adoptat ºi art. 27 din textul adoptat de comisii.

Art. 28, aºa cum este reformulat de cãtre comisii, completat de cãtre comisii.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

## **Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:**

Acest articol ridicã câteva semne de întrebare. La **Instituþia Gauck** se fac copii dupã dosare ºi se prezintã aceste copii, tratate, aºa cum a fost vorba mai înainte, tãiate anumite nume. Noi am gândit cã acest lucru înseamnã timp ºi cheltuieli enorme, pentru cã a copia zecile de mii de dosare înseamnã a crea o altã arhivã. Aºa cum mai spuneam altã datã, avem de studiat un milion... sau cetãþenii au de studiat un milion douã sute ºi ceva de mii de dosare. Imaginaþi-vã ce înseamnã acest lucru ca maculaturã, ca muncã, ca timp ºi, ca atare, aici este foarte generic prezentatã problema, ºi întrebarea pe care o pun iniþiatorului este: Cum va fi posibil sã studieze acest dosar? Va studia dosarul original sub supraveghere? Pentru cã existã ºi aceastã posibilitate. Noi aºa am gândit, sã avem o salã de studii, unde sã existe oamenii C.N.S.A.S.-ului care sã supravegheze strict studierea acestor dosare, pentru cã dacã ne întoarcem la exemplul german, din nou punem problema banilor ºi a timpului.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu.

Acest text ridicã douã probleme. În primul rând, în alin. 2, vã citesc fraza: ”Accesul se realizeazã prin punerea dosarului la dispoziþia petiþionarului îndreptãþitÒ. Deci, textul acesta, dacã s-ar aplica _ad litteram,_ ar însemna sã i se înmâneze dosarul petiþionarului îndreptãþit. ªi nu acesta este scopul, pentru cã dosarul trebuie sã rãmânã în arhive, în arhivele C.N.S.A.S.-ului, ªi nu sã fie dus acasã de cãtre petiþionarul îndreptãþit. ªi atunci trebuie adãugat: ”...punerea dosarului la dispoziþia petiþionarului îndreptãþit, spre consultareÒ. Deci, dacã nu adãugãm aceste cuvinte, se înþelege cã poate sã-l ducã acasã.

Acum, a doua problemã, ridicatã de domnul senator Ticu Dumitrescu. ªi aici, eu nu ºtiu, este o chestiune operativã, nu mã pricep la aºa ceva, nici nu am pretenþia de a mã pricepe, nici nu vreau sã mã pricep vreodatã, cum este mai bine sã se procedeze: sã se tragã o copie de pe dosar, sã i se punã la dispoziþie spre consultare, ca sã nu aibã în mânã originalul Ñ este o variantã.

Cealaltã variantã este ”cu un supraveghetorÒ. Aici nu mã pricep, urmeazã ca specialiºtii sã-ºi spunã cuvântul care este formula mai bunã, dar nu cred cã este neapãratã nevoie ca acest lucru sã se reflecte în textul regulamentului. Cred cã este vorba mai curând de niºte mãsuri interne, de organizare, care nu trebuie sã fie evidenþiate în regulament.

Vã mulþumesc, domnule senator. Iniþiatorul a solicitat cuvântul. Vã rog!

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În formularea acestui articol din regulament am plecat de la textul de lege care vorbeºte de dreptul persoanei îndreptãþite de a studia nemijlocit dosarul. Este vorba de art. 1 alin. 1 din lege. Sigur cã în exercitarea acestui drept am avut în vedere, practic, posibilitatea de a dubla arhiva, cum bine a spus un antevorbitor, ºi, din aceastã cauzã, am introdus studierea nemijlocitã a dosarului, dar sigur cã era subînþeleasã de noi asigurarea unor condiþii de maximã securitate, atât pentru dosar în sine, deci pentru a evita posibilitatea distrugerii, sustragerii de materiale din dosar. În orice arhivã din aceastã þarã ºi de oriunde în lume existã aceste minime condiþii de siguranþã care, sigur cã revin organizatorului, adicã instituþiei noastre, evident, cu custode, cu camerã de luat vederi, video. Deci, supraveghere va exista cu siguranþã.

În privinþa accesului, adicã paragraful al doilea: ”Accesul se realizeazã prin punerea dosarului la dispoziþia petiþionarului îndreptãþitÒ. Într-adevãr, este utilã precizarea domnului senator Rãsvan Dobrescu, ”spre consultareÒ, ca sã nu se înþeleagã cã va pleca cu dosarul acasã, însã accesul nemijlocit ne-am gândit cã este, într-un fel, ºi o... Ð sã spun Ð o reparaþie, dacã vreþi, moralã pentru oamenii care au fost urmãriþi, de a studia nemijlocit dosarul care le-a fost fãcut de Securitate. Una este sã vadã documentul autentic ºi altceva sã vadã o copie, mai ales ar putea ridica din nou bãnuieli cã ar exista dorinþa de cenzurare. În felul acesta cred cã se rezolvã problema.

În privinþa copiilor, urmeazã articolul urmãtor. Deci, ele se dau în anumite condiþii, ºi acolo se va interveni pe text, pe copie, spre a ºterge datele despre terþi sau viaþa privatã. Oricare material, ne-am gândit, domnule senator, dacã-mi permiteþi sã îi rãspund întrebãrii domnului senator Ticu Dumitrescu, la orice material ne-am gândit la situaþia oamenilor cãrora dosarele le-au fost distruse sau nu s-au pãstrat, însã existã un minim suport, fie o fiºã de cartotecã, ceva... sau un proces-verbal de distrugere a dosarului. Acestea le punem la dispoziþie, ca oamenii sã vadã cã au fost, într-adevãr, urmãriþi, cã o urmã mãcar s-a pãstrat în arhivã.

Domnul deputat Matei.

Sigur cã acest articol ºi aceastã problemã sunt foarte sensibile, fiindcã noi vom avea de-a face cu douã categorii de oameni: o datã, cei care vor cere ei înºiºi sã-ºi vadã dosarul de informator sau de urmãrit al Securitãþii, ºi apoi, cealaltã categorie, a demnitarilor, pe care noi i-am inclus în lege ºi pentru care Colegiul trebuie sã elibereze o adeverinþã care sã ateste cã aceºtia au fost fie urmãriþi de Securitate, fie colaboratori sau agenþi sau ofiþeri provenind din Securitate, ca poliþie politicã.

Sigur cã aceasta este ca urmare a studierii acestor dosare, dar cetãþeanul care doreºte acest lucru are dreptul, pe de o parte, sã studieze, noi trebuie sã-i creãm condiþii sã studieze dosarul, sã vadã ce are acolo ºi, pe de altã parte, vor fi foarte mulþi care vor solicita copii de pe aceste dosare sau poate nu vor fi aºa de mulþi, dar mai ales demnitarii care se încadreazã în lege, atunci când li se va elibera o adeverinþã care va spune cã ei au colaborat cu fosta Securitate sau cã au fost ofiþeri de securitate ca poliþie politicã, probabil unii dintre ei vor contesta, ºi comisia va fi nevoitã sã publice sau sã le dea o copie, sau sã publice copie dupã acest dosar pentru a demonstra autenticitatea sau veridicitatea adeverinþei respective.

Deci, neapãrat, noi trebuie sã gãsim soluþii de multiplicare pentru cei care doresc sã aibã acasã acest dosar, legea le dã dreptul, nu numai sã-l studieze. Legea le dã dreptul sã aibã copii dupã acest dosar, mai ales cei care au fost urmãriþi de fosta Securitate. Nu cred cã informatorii vor cere copii dupã aceste dosare. Deci, trebuie gãsitã aceastã soluþie. Alte înscrisuri..., eu zic cã nu se prea încadreazã alte înscrisuri în prevederile legii, cã legea scrie clar: ”accesul la propriul dosar de la SecuritateÒ, nu ”accesul la alte înscrisuri ale SecuritãþiiÒ, cã aºa putem noi cere tot felul de înscrisuri ale Securitãþii ºi nu cred cã Colegiul va fi în stare sau va avea timpul necesar sã facã rost de alte înscrisuri decât cele prevãzute în dosarele personale ale celor urmãriþi sau a colaboratorilor, agenþilor sau ofiþerilor de securitate.

Deci, va trebui sã avem posibilitatea sã multiplicãm, pentru cei care vor solicita aceste dosare sã le aibã asupra lor.

## Domnule deputat,

Îmi permit sã vã aduc la cunoºtinþã cã aceastã problemã este rezolvatã în articolul urmãtor, în art. 29.

Vã rog, domnule deputat, dupã care domnul Gaspar. Domnul deputat Mihai Grigoriu.

Ultima parte m-a incitat, atunci când am conceput amendamentul la buget, la nivel de 45 de miliarde.

Domnule coleg,

Douãzeci de miliarde am prevãzut pentru dotarea informaticã care sã permitã o reproducere rapidã ºi de serie a documentelor originale, astfel încât ele sã poatã fi vizualizate în reþeaua internã a C.N.S.A.S.-ului, pentru cã dacã se întâmplã sã mergeþi la orice muzeu modern din lume, veþi vedea cã existã o aplicaþie informaticã în care tablourile, în loc sã vã uitaþi la ele, de exemplu, pe perete, vã uitaþi pe un ecran, ºi dacã doriþi amãnunte, chestiuni extraordinare, de milimetru, puteþi mãri ºi vedea exact cum aratã un careu de un centimetru pe un centimetru, pe care dacã vreþi sã-l vedeþi stând în faþa operei de artã nu o puteþi face, pe când pe ecranul calculatorului veþi putea.

Ceea ce am urmãrit atunci când am sprijinit bugetul acestei instituþii, jumãtate din el este prevãzut pentru o astfel de dotare care sã permitã ca aceste file îngãlbenite ºi altele, casante, care nu vor putea suporta manipulãri multiple fãrã sã se rupã, sã poatã fi salvate, pânã la nivel de nuanþã de culoare, cât de galbenã este hârtia, se va vedea în mod automat dacã s-a folosit o culoare de cernealã, altã culoare de cernealã, orice se va putea vedea, ºi eu sper cã, într-un viitor, în primã instanþã accesul se va face pe ecrane, iar dacã omul are suspiciuni, atunci va cere accesul la documentul hârtie.

Sigur, cei care au sprijin direct, conform legii, vor cere accesul la documentul hârtie ºi nu se va putea interzice.

Am descris aceste posibilitãþi, spunând cã în cifra de 20 de miliarde, care este pentru investiþii de capital în buget, deja se pot aduce aceste echipamente. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Preºedintele Comisiei juridice a Senatului, domnul senator Rãsvan Dobrescu, avea temerea cã cel care va avea acces la propriul dosar s-ar putea sã îl ia acasã. Or, dacã citim partea finalã a textului, se spune foarte clar cã C.N.S.A.S.-ul comunicã în scris data ºi locul ºi o sã-i spunã la ce loc se duce, cã nu se duce acasã cu el. Însã mie alin. 2, totuºi, mi se pare cam eliptic în redactarea sa ºi v-aº propune o altã formulare: ”În vederea exercitãrii dreptului de acces la propriul dosar, C.N.S.A.S.-ul va comunica, în scris, petiþionarului îndreptãþit, data ºi locul unde poate consulta dosarulÒ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã vreþi sã-mi predaþi amendamentul dumneavoastrã.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

L-am scris provizoriu pe o hârtie, dar îl transcriu ºi vi-l dau imediat.

E-n ordine.

Alte observaþii din salã? Domnul deputat Sonea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã din start nu poate fi înmânat solicitatorului dosarul original, deci, ”nemijlocit la dosarul propriuÒ, pentru cã, dacã mã refer la... fac o anticipare la art. 29: ”Nu se vor elibera copii care se referã la alte persoaneÒ. Deci, oricum, din start, aceste lucruri trebuie excluse din moment ce alin. 2 de la 29 nu permite accesul la anumite date. Este vorba atunci despre copii, neapãrat, pentru cã, cineva a mai spus aici, este vorba ºi de documente care nu sunt sub formã dactilografiatã, pot fi microfilme, pot fi alt fel de materiale, dupã care numai copii se pot înmâna.

Deci, cred cã este vorba despre copii, ºi atunci trebuie corelat alin. 2 de la 28 cu alin. 2 de la 29. Nu ºtiu cum se poate rezolva problema. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt observaþii referitoare la art. 28? Nemaifiind, am înþeles cã cele douã comisii agreeazã textul propus de domnul deputat Gaspar.

Iniþiatorul, de asemenea.

Am rugãmintea, domnule deputat, ori îl mai citiþi dumneavoastrã o datã sau mi-l daþi mie sã îl prezint colegilor.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

La art. 28 alin. 2 s-a convenit asupra urmãtorului text: ”În vederea exercitãrii dreptului de acces la propriul dosar, C.N.S.A.S. va comunica, în scris, petiþionarului îndreptãþit, data ºi locul unde poate consulta dosarulÒ. Dacã asupra textului la art. 28, în întregime, mai sunt observaþii? Nu. Îl

Aº propune ca din partea finalã a alin. 1 la art. 29, trimiterea la art. 26 alin. 2 din regulament sã fie eliminatã, pentru cã este inutilã, iar la alin. 3 aº propune ca sã nu începem textul cu o exprimare la negativ: ”Nu se admit derogãri de la prevederile alineatului ...Ò, ci sã spunem aºa: ”Derogãrile de la prevederile alin. 2 se admit numai cu acordul scris al persoanei ce poate fi afectatã major sau al moºtenitorilor legali ai acesteiaÒ. Adicã sã nu mergem cu ”Nu se admit ...Ò, ci ”Derogãrile de la prevederile alin. 2 se admit numai cu acordul scris ...Ò

Am reþinut, domnule deputat. Alte observaþii? Domnul deputat Matei.

În legãturã cu alin. 2, din punctul meu de vedere, alin. 2 va crea foarte mari confuzii în studierea dosarelor fostei Securitãþi. Eu aº dori ca domnii din partea iniþiato-

rilor sã ne explice ce înþeleg prin aceste ”terþe persoaneÒ, fiindcã textul nu mai poate fi inteligibil, atunci când se fac copii de pe dosare. Mie nu mi se pare clar deloc.

La ce m-am gândit eu? Existã un cetãþean care a fost urmãrit de fosta Securitate ºi, pânã la urmã, ajunge la închisoare datoritã turnãtoriilor din partea unora sau altora. El ajunge la închisoare. La închisoare are un coleg de celulã cu care face închisoare, dar, între timp, dupã ce se elibereazã, colegul lui devine informator al Securitãþii ºi informãrile ulterioare referitoare la domnul Ticu Dumitrescu apar, de exemplu, informãri despre fostul lui coleg, de exemplu, dau un exemplu acum, care devenise ºi-l turna . Dar eu mã refer la colegul lui cã a devenit turnãtor. Oare, domnul Ticu Dumitrescu n-are dreptul sã ºtie ºi sã-l aibã în dosar cã prietenul lui l-a turnat ulterior dupã aceea?!

Deci, eu zic cã trebuie sã clarificãm alin. 2, ca sã nu creeze ambiguitãþi. Care sunt aceste terþe persoane al cãror nume trebuie sã devinã ºterse de pe copiile dosarelor pe care le dãm? Trebuie sã facem o precizare absolut clarã. Fiindcã nu înseamnã cã la fostul informator, dacã el la un moment dat a fost deþinut, dar devenise informator ºi a fãcut mai mult rãu ca un altul, noi trebuie sã-i ºtergem numele, ca sã nu cumva sã-i aducem prejudicii sau numelui sãu, sau renumelui pe care l-a avut.

Aº vrea mai multe clarificãri din partea iniþiatorului, referitoare la alin. 2, ca sã ºtim despre cine este vorba ºi la cine s-au gândit atunci când au propus aceasta. ªi dacã el nu apare în nici un fel, cum apare în dosarul meu?! Eu sunt urmãrit de poliþia politicã...

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã mai sunt alte observaþii din salã? Vã rog! Domnul deputat Mihai Grigoriu.

Observaþia pe care a fãcut-o colegul se poate rezolva cu urmãtoarea idee: poate afecta major o terþã persoanã care nu a fost nici colaborator ºi nici agent al Securitãþii.

Deci, aici se discutã despre ”terþiÒ, este vorba în lege despre amendamentele regretatului George ªerban, despre ”terþe persoaneÒ, de obicei rude ale persoanelor urmãrite, în care s-au scris, vã rog sã scuzaþi expresia, lucruri total neconvenabile. Deci este vorba de rudele persoanelor urmãrite ºi apar aceste chestiuni în dosare. Sigur cã nu este vorba de colaboratorii care au turnat ºi care în mod expres sunt trecuþi în altã parte în lege, cã li se deconspirã numele.

Deci, despre toate persoanele care sunt colaboratori sau agenþi, acolo se aflã informaþii date de ei ºi apare numele lor cã au spus cutare lucru, acest lucru se dã, nu intrã persoanele care au fost colaboratori în cei afectaþi major. Este vorba de terþe persoane care nu au fost nici colaboratori ºi nici agenþi, bineînþeles. Acest lucru sã ºtiþi cã se înþelege din materia legii. Dacã este nevoie, îl adãugãm.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Alte observaþii din salã din partea colegilor senatori? Dupã care dau cuvântul comisiei ºi iniþiatorului. Nu mai sunt alte observaþii. Comisia.

Domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu.

La alin. 1, de acord cu eliminarea, propusã de domnul deputat Gaspar, a ultimelor cuvinte: ”conform art. 26 alin. 2 din regulamentÒ. La alin. 2 propun urmãtorul amendament Ð încep cu textul aºa cum este: ”C.N.S.A.S. nu va elibera copii de pe acele înscrisuri ale dosarului al cãror conþinut poate afecta major o terþã persoanãÒ, iar restul textului existent din aceastã primã frazã sã fie înlocuit cu urmãtorul text: ”sub alte aspecte decât cele care au legãturã cu activitatea de informator sau de colaborator al Securitãþii al terþei persoaneÒ; fraza a doua Ð nemodificatã. Deci fraza întâi sã sune în felul urmãtor: ”C.N.S.A.S. nu va elibera copii de pe acele înscrisuri ale dosarului al cãror conþinut poate afecta major o terþã persoanã sub alte aspecte decât cele care au legãturã cu activitatea de informator sau de colaborator al Securitãþii al terþei persoaneÒ.

Agent sau colaborator...

Da, agent sau colaborator. Da, modific: ”agent sau colaboratorÒ.

Alin. 3 Ð de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, iar la alin. 4 propun înlocuirea termenului ”încaseazãÒ cu termenul ”percepeÒ. Corect, juridic, o taxã nu se încaseazã, pentru cã nu este o prãvãlie la care te duci sã cumperi un produs, ci o taxã se percepe.

Vã mulþumesc, domnule senator Rãsvan Dobrescu. Iniþiatorul?

Discuþiile care au avut loc pe marginea acestui articol cred cã în mare mãsurã au clarificat situaþia. Cred cã vã putem spune care a fost argumentul nostru. Desigur, am pornit de la textul legii, respectiv art. 13 alin. 2, unde se prevede explicit protejarea terþilor, a terþei persoane. De asemenea, am detaliat în regulament cu aceste precizãri legate de viaþa privatã, starea sãnãtãþii ºi starea materialã, tot din dorinþa de protecþie a persoanelor, þinând cont ºi de legislaþia europeanã în domeniu, care acordã o mare atenþie protecþiei datelor personale.

Deci, acesta a fost argumentul nostru.

Sigur cã nu se aplicã nici informatorilor, deci colaboratorilor sau agenþilor Securitãþii, aceste prevederi. Existã text în lege care prevede clar deconspirarea identitãþii atât a informatorilor, a colaboratorilor, cât ºi posibilitatea persoanei de a solicita numele în clar atât pentru agenþi, cât ºi pentru colaboratori.

Vã mulþumesc.

Deci, am înþeles. Sunteþi de acord cu amendamentele formulate de domnii colegi parlamentari. Domnul senator Vasile Vãcaru.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

În principiu, sunt de acord cu amendamentele, dar numi plac formulãrile vagi. De pildã, îl rog pe domnul

preºedinte Rãsvan Dobrescu sã-mi explice ºi mie ce înseamnã ”a afecta major o terþã persoanãÒ? Cât de ”majorÒ? Ce înseamnã? Major ºi vaccinat, în concepþia dumneavoastrã, domnule Ticu Dumitrescu, dar nu-i vorba de asta, pentru cã s-ar putea sã fie o terþã persoanã mai sensibilã, pe care o simplã aluzie sã-l afecteze major. Or, nu putem veni cu asemenea formulãri vagi care dau frâu relativitãþii, ba pot sã dea frâu liber chiar abuzului.

Domnule senator Vãcaru,

Textul a fost preluat din lege. Este exact termenul folosit în art. 13.

Domnule preºedinte,

Dacã legea este proastã, nu înseamnã cã ºi regulamentul trebuie sã fie la fel de prost.

Domnule preºedinte Rãsvan Dobrescu,

Dacã doriþi sã daþi rãspuns solicitãrii domnului senator Vasile Vãcaru?

Suntem de acord cu eliminarea cuvântului ”majorÒ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Deci, propuneþi eliminarea cuvântului ”majorÒ, da? Bine. Îl

De data aceasta ne întâlnim cu exprimarea: ”Petiþionarul îndreptãþit, luând cunoºtinþã de conþinutul dosarului, poate solicita scris C.N.S.A.S. sã i se comunice identitatea agenþilor de securitate Ð deci este fãcutã precizarea Ð ºi a colaboratorilor care au contribuit cu informaþii la completarea propriului dosarÒ.

Aici, acest articol intrã de fapt în conflict cu prevederile legii, pentru cã, aºa cum ºtiþi, colegiul, C.N.S.A.S.-ul nu poate acuza pe cineva cã a fost informator decât dupã ce respectiva persoanã este pusã, i se aduce la cunoºtinþã, foloseºte toate armele pe care legea i le pune la dispoziþie Ð contestaþia ºi recursul la tribunal Ð ºi, ca atare, de data aceasta ne întâlnim cu o situaþie care intrã în conflict cu esenþa legii. Aici trebuie sã gândim mai mult.

Vã mulþumesc, domnule senator. Alte observaþii din salã? Vã rog! Domnul deputat Mihai Grigoriu.

Deci, sã înþeleg aºa din cuvintele domnului senator: dacã cineva, privind propriul dosar, constatã cã a fost, de exemplu, arestat în urma unei turnãtorii, gãseºte acolo un nume de cod, cere identitatea celui care a avut acel numãr de cod ºi, conform legii, nu poate sã nu mai fie scris nimic aici, i se dã identitatea.

Acum apare problema cã din acest moment aceastã a doua persoanã, cãreia i s-a dezvãluit identitatea, este cel puþin colaborator al Securitãþii, dacã nu era direct ofiþer agent.

ªi domnul senator ne spune aºa: ”Domnule, din acest moment trebuie sã se facã procedura, inclusiv prin justiþie, care sã stabileascã cã acea persoanã este colaboratorÒ. ªi numai dupã ce se terminã în mod definitiv cã acest turnãtor, aºa cum apare el în hârtia din dosarul celui care a fost închis, sã aparã decizia judecãtoreascã definitivã cã aºa e ºi de-abia dupã aceea sã se dea celui care a fost arestat identitatea.

Eu consider cã aºa ceva nu se poate. Aºa cum este textul legii, în aceastã fazã, cel care a fost arestat ºi urmãrit are dreptul, aºa cum se aflã în dosare, sã afle numele real al celui care l-a turnat, aºa cum sunt ele trecute în evidenþele Securitãþii.

Dacã acest lucru reprezintã o eroare, aceasta este o altã chestiune. Dar omul care a fost persecutat ºi care de obicei este un om în vârstã, sã fie acum purtat ºi sã i se spunã: ”Numele conspirativ Alecu eu nu þi-l pot da, aºteaptã matale sã-l caut pe cutãricã, ofiþerul Popescu Ion, care are pseudonimul de ÇAlecuÈ ºi de-abia dupã vreo 2 ani o sã-þi spun cã Alecu este Popescu IonÒ.

Eu consider cã dezvãluirea numelui turnãtorului aºa cum apare în dosarele Securitãþii Ð ºi acesta este sensul legii pe care am votat-o Ð cãtre persoana urmãritã nu înseamnã a face public cã acea persoanã este neapãrat turnãtor. ”PublicÒ înseamnã a ieºi în mass-media ºi de a anunþa în **Monitorul Oficial** acest lucru conform legii, când apar hotãrârile în **Monitorul Oficial,** Partea .... nu ºtiu cât am hotãrât. Dar, pânã atunci, acest lucru nu este public. ªi de aceea consider cã nu se poate corela ºi cã textul este bun aºa cum este.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Mi-ar place ºi mie foarte mult ca lucrurile sã poatã sã aibã acoperire, aºa cum le-a prezentat domnul deputat, însã vreau text de lege care sã poatã sã garanteze cã C.N.S.A.S. ºi colegii nu vor fi traºi la rãspundere. Trebuie sã gândim foarte mult acest lucru.

Degeaba ne ascundem noi. Zice: ”Domnule, eu o sã dau niºte documente, copii de pe dosar, dar asta nu înseamnã cã am fãcut publicÒ. Zãu, cã aici nu mai înþeleg nimic! Cum nu le-am fãcut public, de vreme ce i-am dat omului documente, el se duce cu ele în presã, sau le dã la toþi vecinii ºi a devenit public.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul deputat Matei.

Eu regret cã nu pot fi de acord cu domnul senator de data asta ºi nici nu-l înþeleg de ce nu este de acord. Fiindcã noi, oricum, cei care aspirã la anumite demnitãþi, sau fost lucrãtori de securitate ca poliþie politicã, sau informator ºi colaborator, numele lor vor fi publicate în **Monitorul Oficial** de cãtre Colegiu. ªi permiteþi-mi sã am dreptul eu, ca ºi urmãrit, presupunând cã am fost urmãrit, sã primesc numele în clar al celor care m-au turnat, sã primesc numele în clar al ofiþerului care m-a prelucrat ºi sã fac cu ele ce vreau eu. Dacã tot facem aceastã lege, probabil cã eu nu voi da publicitãþii, cã vom gãsi ºi pe vãrul, ºi pe fratele, ºi pe nevasta ºi nu voi avea interes sã dau publicitãþii. Dar eu zic cã este bine sã rãmânã aºa, sã mi se dea mie, care voi face cerere, sã vedem care mi-au fost prietenii care m-au turnat ºi eu sã fac pe urmã ce vreau cu acest dosar.

Eu cred cã este corect aºa. Lãsaþi, domnule senator, cã este bine ºi chiar obligativitatea asta, Colegiul sã oblige, sã caute în arhivã numele în clar al celor care au turnat ºi au turnat sub pseudonim. Eu zic cã este bine sã rãmânã aºa.

Vã mulþumesc, domnule coleg. Domnul deputat Dejeu.

Aº propune o modificare de text, care sã vinã în întâmpinarea obiecþiunilor formulate de domnul senator Ticu Dumitrescu.

Într-adevãr, C.N.S.A.S. nu poate, printr-o simplã adresã, sã califice pe cineva informator sau colaborator, printr-o comunicare cãtre un solicitant. Pentru cã aceastã calificare, pânã la urmã, într-adevãr, poate fi fãcutã, potrivit legii, de instanþele de judecatã. Dar C.N.S.A.S., potrivit legii, poate ºi este obligat sã comunice numele persoanelor care au în dosarul lui date informative ºi pe care persoana interesatã vrea sã le ºtie. ªi atunci, textul ar suna aºa: ”Petiþionarul îndreptãþit, luând cunoºtinþã de conþinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. sã i se comunice identitatea persoanelor care au contribuit cu informaþii la completarea propriului dosar prin deconspirarea numelui de acoperire al acelor persoane, în ipoteza în care au astfel de nume conspirativ ºi comunicarea numelui realÒ. Acest drept petiþionaul îl are. Nu este nevoie sã fie calificate persoanele cu pricina colaboratori sau agenþi, dar persoana trebuie sã fie cunoscutã de petiþionar. Urmeazã sã vadã dumnealui ulterior dacã întradevãr este, nu este informator, agent de securitate, aceastã cerere poate fi separat formulatã cãtre C.N.S.A.S..

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul Matei încã o observaþie.

## Domnule deputat,

Dumneavoastrã excludeþi de aici pe cei care v-au dus la Securitate ºi v-au bãtut Ð agentul. Acela v-a bãtut pe dumneavoastrã ºi v-a închis în beciul Securitãþii, nu informatorul. Lãsaþi-l aºa! Agentul ca poliþie politicã, lãsaþi-l acolo! Sã ºtim care a fost acela care...

Domnule coleg,

Aici nu este vorba de bãtaie. Vedeþi cã textul este...

Înseamnã cã nu v-au bãtut...

Nu, nu, nu, nu! Vã abateþi de la text. Pentru cei care m-au bãtut existã alte...

Deci: ”sã i se comunice identitatea celor care au contribuit cu informaþii la completarea dosaruluiÒ, nu celor care m-au bãtut. Prin urmare, eu, dacã existã în dosar date informative provenite de la dumneata despre mine, eu nu am nevoie sã cer sã te califice pe dumneata C.N.S.A.S.-ul ca agent, am nevoie sã-mi spunã cã de la dumneata parvin aceste informaþii, sã ºtiu cine eºti dumneata, nume, dacã ai nume conspirativ ºi aºa mai departe. Aceasta este problema textului!

Problema dumneavoastrã, domnule deputat, este cã nu mã înþelegeþi. Acolo, în dosar, dumneavoastrã veþi gãsi un proces-verbal de anchetã semnat de maiorul Popescu Dudulescu. ªi atunci, eu, pe acela care v-a luat, v-a anchetat 2-3 zile, v-a þinut cu foamea, v-a bãtut, probabil dacã v-a bãtut, pãi este dreptul dumneavoastrã sã ºtiþi cine a fost Popescu Dudulescu respectiv, nu? Pãi, lãsaþi-l acolo, domnule în cazul ãsta, ce vreþi cu el? Lasã-l acolo!

Eu zic cã este bine aºa.

Asta nu exclude deloc ce spuneþi dumneavoastrã. Eu voi cunoaºte numele real sau conspirativ al persoanei cu pricina ºi, pe urmã, dacã mã intereseazã dacã este sau a fost agent sau colaborator al Securitãþii, pot sã fac demersul mai departe.

Vã mulþumesc.

Cred cã au fost aduse argumente pro ºi contra. Sã auzim ºi opinia comisiilor noastre de specialitate ºi pe urmã a iniþiatorului.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Comisia susþine amendamentul domnului deputat Dejeu, care are un dublu merit. Pe de o parte îi dã toate informaþiile solicitate persoanei, pe de altã parte, evitã calificarea persoanei ca informator sau colaborator.

Deci nu existã nici un fel de calificare negativã la adresa persoanei, dar numele persoanei este dat în clar.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Iniþiatorul? De acord cu textul propus de domnul deputat Dejeu sau aveþi alte observaþii? De acord, da? Stimaþi colegi,

Dacã la art. 30 mai sunt observaþii? Alin. 2? Nu sunt.

Am rugãmintea, domnule preºedinte, sã daþi citire textului rezultat în urma dezbaterilor, pentru a-l supune votului. Domnul deputat Dejeu.

Deci textul va fi urmãtorul: ”Petiþionarul îndreptãþit, luând cunoºtinþã de conþinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. sã i se comunice identitatea persoanelor care au contribuit cu informaþii la completarea propriului dosar prin deconspirarea numelor de acoperire conspirative ºi comunicarea numelui realÒ.

Prin urmare, eliminarea sintagmei ”agenþilor de securitate ºi a colaboratorilorÒ ºi înlocuirea cu ”persoanelorÒ.

Am înþeles. ªi la alin. 2?

Da: ”comunicã petiþionarului numele real al persoanelor numai dacã acesta se poate stabili cu certitudineÒ.

.... al acestor persoane ....

Da, persoanelor menþionate la alin. 1.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

## **Domnul Vasile Matei:**

Propun eliminarea art. 34, fiindcã misiunea Colegiului nu este aceea de a permite studierea din punct de vedere istoric a dosarelor de cãtre cercetãtori. ªtiu cã este tentantã treaba aceasta, cã majoritatea, constat acum cã sunt cercetãtori sau alþi ziariºti care vor veni cu o serie de documente de acolo ºi le vor publica.

Noi sã respectãm aici Legea arhivelor. Dosarele, dupã ce au fost studiate, catalogate ºi s-au eliberat adeverinþele, sunt predate Arhivelor Naþionale ºi urmeazã Legea arhivelor de prescriere ºi de posibilitate de studiere a acestor dosare, la ce ani? La 40 de ani, poate, sau 30, care au împlinit de la întocmirea lor 40 de ani. Pãi, dacã ele, noi vorbim aici de secretizarea numelui, noi nu dãm petiþionarului numele cã facem obiecþie, sã ºtergem acolo nu ºtiu ce persoane, ºi-i dãm istoricului, sau ziaristului care va face mai mare publicitate în jurul acestor dosare ºi nume, decât mine care am fost urmãrit ºi voi da la un ziar sau nu-i voi da ºi-l voi înjura pe cel care a dat informaþii despre mine.

Nu cred cã mandatul colegiului este acela de a aproba studierea dosarelor de cãtre istorici, sau de cãtre ziariºti. Mandatul colegiului este de a studia dosarele din punct de vedere politic ºi a da o adeverinþã prin care sã ateste cine a fost colaborator, informator sau agent de securitate ca poliþie politicã.

Vã rog sã acceptaþi! Vom crea mari confuzii ºi mari probleme ºi va cãdea tot regulamentul care zice cã nu dãm publicitãþii datele anumitor persoane, ca sã nu le facem greutãþi, va cãdea fiindcã în momentul în care un cercetãtor istoric va avea acces la aceastã parte a dosarelor, nimic nu mai este secret; sau la un ziarist. ªi ne trezim, vã treziþi cei în cauzã la ”CaþavencuÒ analizaþi de Dinescu, de nu vã vedeþi!

Deci, rãmâne: ”activitatea secretãÒ ºi ”predate Ñ dupã studierea dosarelor Ñ predate la Arhiva NaþionalãÒ, urmeazã Legea arhivelor care permite accesul la aceste dosare dupã 40 sau .... nu mai reþin.

## **Domnul Constantin Ticu Dumitrescu**

**:**

Dupã 40 de ani...

## **Domnul Vasile Matei:**

Pãi, staþi, domnule, staþi puþin! Domnule,

Daþi-mi voie sã vã spun, 40 de ani de la în întocmirea dosarului de cel care .... Este dosarul din 1957, care v-a trimis pe dumneavoastrã sau pe domnul Ticu Dumitrescu în închisoare, acela a fãcut deja 40 de ani, acela poate fi dat publicitãþii, domnilor!

Dar, gândiþi-vã cum vreþi, eu propun eliminarea, colegiul nu are dreptul sã decidã cine ºi care cercetãtor studiazã aceste dosare? Activitatea este strictã a Colegiului care a depus... la ce a depus... membrii Colegiului au depus un jurãmânt. Ce rost are jurãmântul pe care l-au depus ei? Ce rost are faptul cã au dat o declaraþie sã pãstreze secretul, dacã acolo merg cercetãtorii istorici? Pãi, înseamnã cã noi dintr-un articol am anulat legea ºi regulamentul!

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Mihai Grigoriu.

## Domnule coleg,

îmi pare rãu, am votat o lege ºi dumneavoastrã sunteþi cel care vreþi sã desfiinþaþi un articol de lege pe care, cu tot respectul, vã rog sã-mi permiteþi sã vi-l citesc. Art. 19 din lege: ”În scopul stabilirii adevãrului istoric, Colegiul Consiliului pune la dispoziþie cercetãtorilor

acreditaþi în acest sens de Consiliu...Ò, deci Consiliul verificã ºi cã oamenii vin pentru aceastã treabã, stabilirea adevãrului istoric Ð ”...documente ºi informaþii complete cu privire la structura, metodele ºi activitãþile organelor de securitate, în condiþiile legii ºi ale regulamentului ConsiliuluiÒ. Deci noi avem în lege cã cercetãtorii pot veni, se acrediteazã ºi apoi, în raport cu tema pe care o studiazã, cu respectarea legilor de care aþi pomenit dumneavoastrã, li se pun la dispoziþie informaþii complete. Dar aceastã lege este a deconspirãrii Securitãþii, unul din aspectele cele mai importante, una din sarcinile cele mai importante ale acestei legi, alãturi de accesul la propriul dosar, alãturi de stabilirea cine a fost colaborator ºi agent, este stabilirea adevãrului istoric, publicarea listei de agenþi, pe care o avem în lege, ºi dezvãluirea caracterului odios al activitãþii acestei instituþii, nici vorbã cã acest Consiliu, una din sarcinile sale cele mai importante este ca, în condiþiile pãstrãrii secretului, sã permitã cercetãtorilor cât mai rapid sã-ºi poatã publica lucrãri în care sã arate modul în care a lucrat Securitatea în acest regim. Nici vorbã ca sã nu avem ca scop acest lucru ºi ca scopul sã fie numai ce aþi zis dumneavoastrã Ñ accesul la propriul dosar ºi deconspirarea unor agenþi care sunt în funcþii publice. Cercetarea ºtiinþificã, organizarea ei în aceastã materie este o sarcinã principalã a acestei instituþii.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Sonea.

Vã dau cuvântul, sã-i lãsãm ºi pe ceilalþi colegi sã-ºi expunã punctele de vedere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Apare urmãtoarea problemã. Practica ne-a dovedit cã mari cercetãtori ºi istorici care au elogiat fostul regim, dupã 1989 au devenit mari monarhiºti. Deci au interpretat istoria dupã momentul pe care l-au trãit ºi care le-a convenit.

ªi, atunci, un cercetãtor vine ºi interpreteazã un gest la un moment dat, dupã bunul lui plac. Fãcând, sigur, aici un abuz, eu mergând la extremã. Deci apare totuºi un foarte mare risc Ð a permite interpretarea unor documente într-un timp aºa de scurt dupã producerea lor ºi chiar asupra unor persoane încã în viaþã.

Eu cred cã aici ar trebui fãcutã totuºi o limitare a modului de lucru cu aceste documente ºi, mai mult, mai poate sã aparã un aspect chiar de interes, în sensul cã mulþi care au acces acolo vor putea sã scrie opere, dupã care sã încaseze bani frumoºi. Deci acest lucru... Pãi, talent am ºi eu de a merge la un dosar sã-l studiez ºi sã fac o istorie. Nu ºtiu dacã îmi dã cineva mie voie pentru a avea acces acolo. Eu nu pot fi comparat cu un istoric ºi cu un alt om care... înþeleg, deci eu cred cã ar trebui eliminate niºte posibilitãþi care pot crea anumite susceptibilitãþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

## Domnul deputat Dejeu.

V-am lãsat, domnule deputat, dar haideþi sã ascultãm opiniile tuturor colegilor.

Am douã probleme esenþiale.

Mai întâi cã, aºa cum s-a sublinait aici, avem o prevedere legalã asupra acestei facilitãþi. Nu poate fi eliminatã acum, la discuþia unui regulament.

În al doilea rând, în afarã de deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã ºi satisfacþia cetãþeanului de a cunoaºte infernul prin care a trecut, este nevoie ºi este un rost esenþial al acestui C.N.S.A.S. sã asigure posibilitatea structurãrii istorice a fenomenului pe care România l-a trãit.

Asupra acestei probleme s-a pronunþat legea; nici nu are rost sã mai discutãm. Dar singurul organ care trebuie sã fie abilitat pentru controlul Ð pentru cã ºi aici este vorba de un control Ñ, potrivit legii ºi regulamentului, nu poate fi decât C.N.S.A.S., ºi noi trebuie sã-l însãrcinãm, prin lege ºi prin acest regulament, cu competenþele ºi obligativitatea controlului sub supravegherea sa, a modului în care aceste date pot sã treacã din arhiva secretã în arhiva publicã, cu alte cuvinte societatea româneascã sã ia cunoºtinþã de infernul prin care pe o perioadã de 40-50 de ani a trecut. Acesta este un rol pe care societatea trebuie sã-l respecte aidoma, un rol, aº spune, de cãpetenie a ideii care stã la baza acestei legi privind deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã.

Vã mulþumesc, domnule coleg. Domnul deputat Matei, vedeþi cã v-a venit ºi dumneavoastrã din nou rândul? Din nou.

Da. Pãi, sã vã fac o bucurie, domnul Grigoriu m-a lãmurit, îmi retrag propunerea de eliminare.

Vã rog, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La acest articol, în penultimul alineat, sunt mai multe subiectivitãþi.

De pildã, se spune aºa: ”De regulã, nu se dau spre cercetare...Ò ºi continuã ”...Colegiul având dreptul de a decide, dupã cazÒ, ºi alte subiectivitãþi. ªi, atunci, întrebarea: ori se cerceteazã arhivele, ori se cerceteazã selectiv, ori nu se cerceteazã? Pãrerea mea este cã e nevoie sã eliminãm acest text. Iar dacã nu-l eliminãm, sã capete rigoarea necesarã, pe care eu nu mi-am propus s-o formulez pentru cã propun eliminarea. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte observaþii din salã? Vã rog, domnul Sonea.

Cred cã este totuºi normal sã se facã cercetãri, dar nu de oricine. Cer, tot ce apare în documente publicate în acest domeniu, sã fie sub egida C.N.S.A.S.-ului, sã poarte semnãtura ºi responsabilitatea pentru tot ceea ce vor cuprinde acele documente. Deci ei sã fie cei care publicã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu aº propune ca la primul alineat sã se adauge: ”adevãrul istoric asupra perioadei dictaturii comuniste, cu respectarea art. 12 alin. 2 din aceeaºi legeÒ ºi sã nu se mai facã trimiterile detaliate, aºa cum apar în celelalte alineate.

Da. Vã mulþumesc. Alte observaþii din salã? Domnul senator Caraman Petru.

Aº veni, deci, nu ca specialist, ºtiu ºi eu, ca persoanã doritoare sã afle cât mai curând adevãrul despre o perioadã pe care a trãit-o ºi în care a avut de suferit. Deci problema este urmãtoarea: dacã se stabileºte aceastã interdicþie, fie cu 40 de ani, fie din alte motive, împiedicând pe specialiºti, pe istorici sã prezinte documente, sã prezinte punctul lor de vedere, documentat, asupra perioadei respective, atunci totuºi anumite informaþii vor fi, însã fãrã sã aibã o bazã realã ºi documentatã. Deci pentru perioada de istorie care o sã fie scrisã privind perioada respectivã, în loc sã avem anumite afirmaþii documentate ºi justificate, o sã fie simple ipoteze ºi, atunci, nu ºtiu dacã pentru perioada respectivã este un câºtig pentru societate.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Nemaifiind alte observaþii de la domnii colegi din salã, rog comisiile de specialitate sã-ºi spunã punctul de vedere asupra observaþiilor aduse.

Din moment ce s-a renunþat la propunerea de eliminare a art. 34, discuþia se simplificã. Mai sunt de lãmurit douã aspecte. Acreditarea cercetãtorilor trebuie fãcutã, pentru cã nu poate sã vinã cineva sã cerceteze aceste arhive, decât în condiþiile în care i se permite în mod oficial. Or, acreditarea este operaþiunea ºi legitimaþia prin care i se permite în mod oficial sã studieze aceste dosare. Adicã nu poate sã vinã cineva de pe stradã, indiferent de meseria pe care o are, chiar cercetãtor ºtiinþific, sã vinã sã cerceteze, aºa, dupã bunul lui plac. El trebuie sã fie supus acestei forme de acreditare.

De asemenea, comportarea sa pe timpul cât studiazã aceste dosare trebuie sã respecte anumite reguli care sunt menþionate ºi în lege ºi în regulament. De aceea, aceastã prevedere este bunã: ca sã se dea anumite acte spre studiere ºi anumite acte sã nu se dea. Eu nu sunt de acord cu eliminarea alin. 3. Pentru cã alin. 3 are în vedere niºte acte despre viaþa privatã a victimelor represiunii, care nu au a fi date publicitãþii, suferinþele îndurate de persoane. Deci acolo este o chestiune discutabilã, dacã sã se dea permisiunea sau sã nu se dea permisiunea. ªi, de aceea, textul se exprimã într-un mod optativ Ð ”de regulãÒ Ð deci Consiliul va aprecia... este cazul sã se dea spre cercetare aceste documente sau nu, în funcþie de conþinutul lor. Consiliul poate sã recurgã ºi la altã metodã. Sã cearã permisiunea victimei ca aceste acte sã fie studiate. Deci textul este bun, eu sunt de pãrere cã el trebuie sã fie ºi sã rãmânã aºa.

În ceea ce priveºte propunerea domnului senator Ticu Dumitrescu, care a cerut la finalul alin. 1 sã fie adãugat menþiunea: ”cu respectarea...Ò. Nu este necesar, pentru cã regulamentul constituie un tot care este un tot prin el însuºi ºi un tot legat ºi de lege. De aceea, întreaga lege ºi întregul regulament trebuie sã fie respectate ºi nu este necesar sã impunem într-un anumit text, în speþã, art. 34 alin. 1, ca un alt text sã fie respectat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a da cuvântul iniþiatorului, a mai solicitat o intervenþie domnul senator Ticu Dumitrescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Eu revin ºi fac urmãtoarea propunere: ca alin. 1 sã fie redat în întregime, dupã ”...asupra perioadei dictaturii comuniste, cu respectarea Legii nr.187/1999.Ò ªi urmeazã în mod curent alin. 3 ºi alin. 4.

Da. Vã mulþumesc. Iniþiatorul?

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am avut în vedere, în redactarea art. 34, tocmai posibilitatea de a evita pe cât posibil arbitrariul ºi de a fi cât mai cinstiþi, dacã vreþi, ºi cu dumneavoastrã, în primul rând ca persoane care adoptaþi acest regulament, ºi cu cercetãtorii, ca sã se ºtie de la început, în momentul în care obþin acreditarea, sã ºtie la ce categorii de documente vor avea acces. Acesta a fost motivul pentru care am fãcut aceste detalieri.

Acum, în paragraful acesta care se referã la acea excepþie de a putea fi consultate ºi documente privind viaþa privatã a victimelor represiunii, am avut în vedere urmãtoarea situaþie. Existã persoane, deci cercetãtori care redacteazã biografii, respectiv o monografie despre viaþa unei personalitãþi care a fost urmãritã de Securitate, a fost o victimã a Securitãþii ºi nu existã descendenþi sau cercetãtorul respectiv nu a identificat descendenþii ºi, implicit, nu poate solicita acordul pentru a obþine pe calea cealaltã, deci având acordul descendenþilor, sigur cã el ar putea avea acces la aceste informaþii, aceste documente.

Deci, aceastã excepþie am avut-o în vedere.

## Da. Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu amendamentele domnului senator Ticu Dumitrescu? Nu am reþinut... Insistaþi pentru textul comisiilor de specialitate.

## Stimaþi colegi,

Conform procedurii noastre, a regulamentului, supun atenþiei dumneavoastrã solicitarea de eliminare a alin. 3 din art. 34, eliminare care nu este agreatã nici de comisiile de specialitate...

Am renunþat.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Aþi renunþat la eliminare? Dacã s-a renunþat, atunci

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu doar o întrebare pun. La art. 36 se spune... Eu mã refer la pct.36 din raport, art. 44, vã rog sã mã iertaþi!

”Calitatea de agent sau de colaborator... se stabileºte de Colegiu prin probele pe care le deþineÒ. Iar aici se spune: ”C.N.S.A.S. nu poartã responsabilitatea asupra veridicitãþii acestor informaþiiÒ. Mie mi se pare cã pe baza unor informaþii pe care le are, dar asupra cãrora nu-ºi asumã responsabilitatea, se pot trage concluzii uneori greºite. Eu cel puþin aºa interpretez ceea ce scrie la art. 44. Am anticipat, nu ºtiu, 4-5 articole, dar asta este, dupã pãrerea mea. Deci se pronunþã asupra calitãþii de colaborator sau agent, dar aici spune cã nu poartã responsabilitatea asupra veridicitãþii. ªi, atunci, mi se pare logic o contradicþie.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Dejeu.

## Domnule preºedinte,

Nu este nici un fel de contradicþie. Textul nostru, pe care îl avem acum în faþã, nu impune obligativitate de responsabilitate pentru conþinutul actului. Dacã actul întocmit de agent sau de colaborator, sau cine o fi el, este un fals, rãmâne fals fãrã nici un fel de responsabilitate din partea C.N.S.A.S., iar în art. 44 intervine responsabilitatea C.N.S.A.S. în a interpreta documentele, ºi, unde are îndoialã asupra valorii reale a actului, trebuie sã-ºi spunã punctul de vedere. Este cu totul altceva. Dacã eu am, de pildã, în calitate de instrumentator, un act care îmi stârneºte bãnuialã, intervine responsabilitatea mea pentru a limpezi, a constata falsitatea lui sau veridicitatea lui. Asta este într-adevãr, în lumina art. 44, obligaþia C.N.S.A.S.. Dar dacã un act este fals, textul nostru, din art. 35, care este la rând, spune cã falsul conþinut în actul existent în dosar nu atrage nici un fel de responsabilitate din partea C.N.S.A.S.. Textul este oarecum superfluu. La nivel de principii de drept, nici un fel de fals conþinut într-un act existent nu poate antrena responsabilitatea unui altuia decât a autorului lui. Dar, pentru cã dumnealor au vrut probabil sã se punã la adãpost de orice fel de temere în aceastã privinþã, textul poate sã rãmânã, dar nu existã nici un fel de contradicþie între cele douã instituþii.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Eu consider cã menþinerea acestui text poate crea confuzii. Pentru cã, atunci când am gândit sã creãm acest Consiliu Naþional, am gândit tocmai pentru a nu rãmâne la mâna S.R.I.-ului sau a altor servicii secrete, care sã ne furnizeze datele aºa cum se gãsesc ele, ci a unei instituþii care sã cerceteze, sã caute adevãrul. Eu sunt de acord cã nu pot fi fãcuþi cei din C.N.S.A.S. responsabili în legãturã cu veridicitatea informaþiilor, dar atâta vreme cât voi lãsa sã circule un document fãcut prin fals sau din interesul nu ºtiu cãrui ofiþer de securitate la vremea respectivã, deja am creat un mare rãu. Ori, cum a spus domnul Dejeu, considerãm superfluu acest articol, ºi-l anulãm, ori gândim asupra îmbunãtãþirii lui.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul deputat Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Noi conferim informaþiilor, de orice naturã ar fi ele, douã funcþii. O funcþie activã, prin care se deserveºte generaþia actualã, îi livrãm actele de care are nevoie, pe care le solicitã în diverse momente, pe diverse teme, ºi o funcþie pasivã, de tezaurizare a informaþiei ºi de folosire a ei în studii istorice.

Din pãcate, aceastã lege se aflã într-o mare dilemã. Încurcãm în permanenþã cele douã funcþii. Vrem ca acest Consiliu Naþional de acces la arhive sã aibã o funcþie activã, sã deserveascã aceastã generaþie, dar, în acelaºi timp, sã facã ºi cercetare istoricã. Or, pus un lucrãtor din acest Consiliu în faþa unui act individual dintr-un dosar, el ar trebui sã treacã în a doua gamã de activitãþi, în cercetare istoricã purã. Pentru cã identificarea adevãrului nu se face pe baza unui singur act, trebuie comparat actul respectiv cu afirmaþiile din alte acte ºi numai atunci când un fapt e confirmat de cel puþin douã surse devine probabil, probabil zic, adevãr.

Iatã de ce eforturile noastre vor fi, oricum, subminate din start pentru cã oameni cu douã tipuri de calificãri: de deservenþi ai actualei generaþii ºi de studiu ºi de cercetãtori în domeniul istoric, sunt foarte, foarte greu de gãsit.

De altfel, un asemenea profil eu nu cred, practic, cã poate fi acoperit de membrii acestui Consiliu. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule coleg.

Dacã mai sunt alte observaþii din salã? Nu sunt. Preºedintele comisiei, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Aveþi cuvântul!

Cred cã eliminarea acestui articol ar rezolva problema, cu argumentul adus de domnul deputat Dejeu. ªi anume, este evident cã C.N.S.A.S. nu poate sã rãspundã de

adevãrul sau de minciuna actelor, documentelor care au fost fãcute de fosta Securitate. Acest lucru, însã, nu este necesar sã fie enunþat în regulament, pentru cã el se situeazã la nivelul principiilor generale de drept. O instituþie nu poate rãspunde decât pentru actele, pentru înscrisurile pe care ea le-a întocmit. Or, C.N.S.A.S.-ul, în cazul de faþã, este depozitarul unor documente care au fost întocmite de altã instituþie. Dacã vreþi neapãrat sã pãstrãm textul, oricum se impune o reformulare care sã concorde cu tehnica juridicã. Este stângace formularea: C.N.S.A.S. nu poartã responsabilitatea. ªi mai potrivitã este formularea: C.N.S.A.S. nu rãspunde de veridicitatea informaþiilor conþinute. Însã, în principal, cred cã este preferabil sã eliminãm acest text.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Iniþiatorul este de acord cu eliminarea? Vã rog, aveþi cuvântul!

Ideea, când am fãcut acest articol, a fost urmãtoarea. Noi intrãm în posesia documentelor fostei Securitãþi dupã 10 ani, perioadã în care s-au petrecut multe, ºi am dorit ca sã avem totuºi acest articol care, mã rog, este oarecum acoperitor pentru noi. Însã, dacã Parlamentul considerã cã acest articol nu-ºi are locul în regulament, noi nu ne vom opune. Deci, vã rog pe dumneavoastrã sã decideþi.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Art. 38, observaþii? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

La art. 38 am mai multe comentarii. La alin. 1 se vorbeºte despre listele de candidaþi care vor fi preluate ”de la Biroul Electoral Central...Ò ºi dupã aceea textul, în continuare, sunã aºa: ”...local sau teritorialÒ. Aºa ceva nu existã în Legea alegerilor locale, nici în Legea alegerilor parlamentare ºi deci va trebui sã înlocuim sintagma: ”lo- cal sau teritorialÒ cu ”sau de Biroul electoral judeþeanÒ, pentru cã avem Birou Electoral Central ºi Biroul electoral judeþean. Asta la primul alineat.

La al doilea alineat se vorbeºte de ”...numãrul total al candidaþilor propuºi în totalitatea poziþiilor de listãÒ. Trebuie bãgat acolo un ”peÒ Ð ”de pe listã de cãtre toate partidele înscrise...Ò nu ”în procesul electoralÒ, ci ”în campania electoralãÒ, aºa cum vorbeºte legea. Legea nu vorbeºte de procesul electoral.

ªi, în fine, la alin. 3: ”În termen de 7 zile, C.N.S.A.S. va transmite rezultatul verificãrilor, care va fi trimis spre publicare...Ò. Deci transmite rezultatul, va fi trimis spre publicare ºi aº reformula în felul urmãtor: ”În termen de 7 zile, C.N.S.A.S. va transmite rezultatul verificãrilor ºi va lua mãsuri pentru publicarea imediatã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum ºi în presa centralãÒ. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ne aflãm iarã în faþa unei probleme deosebit de dificile. N-aº vrea sã fiu înþeles greºit. Mi-ar place textul aºa cum apare în regulament, însã dacã studiem legea ºi dacã þinem seama de spiritul legii, acest lucru nu este posibil, pentru cã, repet ceea ce am mai spus, am creat C.N.S.A.S.-ul pentru a studia, pentru a cerceta ºi nu pentru a lua de bune niºte date care se gãsesc pe calculator sau într-un dosar, pentru cã, practic, în 7 zile nu este timp decât sã se opereze de maniera aceasta, aºa cum s-a procedat ºi cu C.S.A.T.-ul ºi cu primul-ministru, datele n-au fost luate ca urmare a unei cercetãri. Cercetare înseamnã, domnilor, chin. Regret cã, cum sã spun?, vorbesc împotriva a ceea ce aº fi dorit sã fie. Dar în situaþia actualã nu poate fi vorba de 7 zile. Lãsând de-o parte faptul cã dacã ne întoarcem la dreptul stabilit prin lege, pe care-l are cel acuzat cã a fost informator, de a contesta în termen de 30 de zile ºi, dacã nu este mulþumit, de a continua sã-ºi cearã aceste verificãri în justiþie, nu vãd cum am putea încãlca de aºa manierã legea încât sã putem pãstra acest termen. Sigur cã este crucial acest punct ºi pledând tocmai eu de asemenea manierã pot fi interpretat în fel ºi chip, dar legea rãmâne lege, aºa cum aþi votat-o sau cum am votat-o.

Vã mulþumesc, domnule senator. Alte observaþii? Domnul deputat Dejeu. Aveþi cuvântul!

Sigur cã problema ridicatã de cãtre domnul senator Ticu este foarte importantã. Dar dacã ne gândim la scopul ºi funcþionalitatea legii, o soluþie de compromis trebuia adoptatã. Dacã acceptãm ideea cã C.N.S.A.S. nu-ºi poate face datoria de verificare în procesul electoral al candidaturilor, înseamnã cã pentru procesul electoral legea nu-ºi mai are eficienþã, nu mai are rost. Întradevãr, verificãrile s-ar putea sã dureze timp îndelungat, verificãrile de confirmare a calitãþii de agent sau colaborator, în care ultimul cuvânt îl are instanþa de judecatã ca punct final. Dacã, prin urmare, ne cantonãm în dis-

poziþiile astfel prevãzute de lege, eficienþa în procesul electoral este zero, pentru cã pe noi ne intereseazã, ce? Sã dãm publicitãþii acei candidaþi în diferite posturi care au fost colaboratori sau agenþi ai Securitãþii. Dacã aceastã informaþie nu parvine la public în termen util, înseamnã cã, din acest punct de vedere, rostul legii este depãºit. Soluþia este una de compromis. Ceea ce urmeazã sã confirme sau sã dea publicitãþii C.N.S.A.S. sunt constatãrile unei examinãri sumare pe baza datelor existente într-un termen de timp de numai 7 zile, cât este strict necesar în campania sau în calendarul electoral, urmând ca verificãrile informaþiilor astfel publicate prin lege sã se facã în termenele prevãzute de Legea nr.187.

Sigur cã se poate primi rãspunsul din partea unui, de pildã, candidat la alegeri: ”Bine, bine, dar pe mine, înainte ca o instanþã judecãtoreascã sã se pronunþe, m-ai calificat informator sau colaborator, ºi eu în procesul electoral am avut ºi am de suferit din aceastã cauzã.Ò Aici este compromisul. Ce este de fãcut? Putem sã trecem peste lege ºi sã nu comunicãm nimic chiar dacã C.N.S.A.S. are informaþii preliminare despre o persoanã oarecare sau, dimpotrivã, sã dãm publicitãþii aceste date în termenul prevãzut de text. Textul este evident unul de compromis ºi cred cã trebuie acceptat. Altminteri, dacã nu se acceptã aceastã idee, înseamnã cã rolul legii pe perioada electoralã cade.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Sonea.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu cred cã aceastã lege nu este fãcutã neapãrat pentru procesul electoral. Fiecare candidat, la fel cum se procedeazã ºi pentru alegerile locale, dã o declaraþie în nume propriu cã a fost sau nu a fost. ªi probabil cã în Legea electoralã, care ar trebui îmbunãtãþitã, sã se prevadã niºte consecinþe în cazul cã se constatã nerespectarea declaraþiei, falsul în declaraþie, sigur cã da. Deci, eu cred cã legea aceasta, regulamentul îºi poate urma cursul firesc, acolo unde lucrurile sunt foarte clare, se pot face comunicãri, dar acolo unde lucrurile mai trebuie studiate eu cred cã nu e firesc sã se facã publice, pentru cã este responsabilitatea acestui Consiliu ºi ar aduce prejudicii chiar în activitatea electoralã unui cetãþean. Nu cred cã trebuie sã prevedem neapãrat legat de procesul electoral acest regulament.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte observaþii dacã mai sunt din partea colegilor din salã? Nu.

Rog pe domnul preºedine Rãsvan Dobrescu sã se pronunþe asupra amendamentelor.

La alin. 1, domnul deputat Gaspar a propus înlocuirea cuvintelor ”local sau teritorialÒ cu cuvintele ”sau de birou electoral judeþeanÒ. Comisia este de acord.

La alin. 2, domnul deputat Gaspar a fãcut douã propuneri: prima, în rândul 3, sã se completeze în loc de ”poziþiilor de listãÒ, sã se spunã ”de pe listãÒ. De acord cu aceastã propunere. A doua propunere: în rândul 4, sã se înlocuiascã termenii ”procesul electoralÒ cu ”campania electoralãÒ. Cu aceastã propunere, comisia nu este de acord. ªi iatã de ce. Campania electoralã este activitatea de propagandã pe care partidele ºi candidaþii ºi-o fac pentru a obþine un succes maxim în alegeri. Procesul electoral este altceva: este munca de organizare a alegerilor ºi fiecare etapã, fiecare operaþiune a ei. Acest regulament, acest text al regulamentului nu are câtuºi de puþin în vedere operaþiunile de propagandã electoralã, adicã de reclamã pe care partidele ºi candidaþii ºi-o fac. ªi nici nu este vorba, nici nu pot fi asimilate cele douã aspecte de campanie electoralã ºi de proces electoral pentru cã nu suntem în campania de însãmânþare a grâului. Procesul electoral este ceva foarte tehnic, nu are nimic politic în el ºi este vorba de respectarea cu stricteþe a operaþiunilor anume prevãzute în calendar ºi, de aceea, a înlocuit comisia textul iniþial propus de iniþiator. Susþinem menþinerea exprimãrii ”procesul electoralÒ.

În fine, cu privire la ultimul alineat, alin. 3, de acord cu propunerea de reformulare a domnului deputat Gaspar. Problema importantã este însã o problemã de fond. Cealaltã problemã ridicatã de ceilalþi colegi ºi anume dacã C.N.S.A.S.-ul sã aibã obligaþia sã transmitã rezultatul acestor verificãri înlãuntrul unui termen de 7 zile. Aici ne izbim de urmãtoarea dificultate majorã, care rezidã în urmãtoarea problemã, care este o regulã de bazã, o regulã esenþialã: pentru a pretinde ceva unei instituþii, trebuie sã-i creezi condiþiile favorabile. Termenul acesta de 7 zile este mult prea scurt pentru ca C.N.S.A.S.-ul sã aibã posibilitatea sã se pronunþe cu seriozitate, cu greutate, cu responsabilitate în niºte probleme atât de delicate, mai ales cã existã ºansa sã fie confruntatã nu cu unul sau cu douã sau cu zece cazuri, ci cu sute de cazuri, în cazul alegerilor parlamentare, sau poate cu mii de cazuri, în cazul alegerilor locale.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Matei.

Eu am pus întrebarea dacã mai sunt colegi în salã care doresc sã ia cuvântul. E o practicã pe care trebuie s-o respectãm.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Sigur, termenul de 7 zile pare într-adevãr prea scurt dar a lãsa toatã treaba asta fãrã termen înseamnã a rãmâne la bunul plac al Colegiului ºi dacã el vrea sã se implice în campania electoralã din toamnã, se implicã, dacã nu, va spune: ”Domnilor, n-am reuºit sã ajungem la nici o concluzie în legãturã cu studierea dosarelor foºtilor colaboratori sau agenþi ai Securitãþii ca poliþie politicãÒ. Totuºi, noi trebuie sã stabilim niºte termene. Sigur cã cel care candideazã dã o declaraþie. Eu am avut cazuri la mine în care unii candidaþi de consilieri ºi-au retras candidatura în momentul când au trebuit sã scrie acolo cã au fost sau n-au fost colaboratori ai Securitãþii ºi au venit de-o parte ºi au zis: ”Domnule deputat, nu mai candidezÒ. Sigur, eu am înþeles de ce nu candideazã. Semnãtura aceea poate atrage dupã sine rãspunderea penalã, dacã se descoperã ulterior cã el totuºi a fãcut parte din Securitate ca poliþie politicã sau a fost informator sau colaborator. Dar eu cred cã trebuie sã determinãm, sã stabilim un termen. Nu 7 zile, dar aº dori ca iniþiatorul ºi comisia sã se gândeascã la un termen rezonabil care sã poatã sã implice alegerile din toamna acestui an, alegerile parlamentare ºi prezidenþiale. Altfel, nu-ºi are rostul aceastã lege, altfel batem apa în piuã ºi când am fãcut legea ºi când facem regulamentul, ne strãduim aci sã facem un regulament ºi o lege fãrã nici un efect concret. Deci, trebuie neapãrat sã prindem campania electoralã din toamna acestui an pentru a putea verifica toþi candidaþii în alegerile parlamentare ºi prezidenþiale dacã au fãcut parte din Securitate sau dacã au fost informatori sau agenþi.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat.

Rog iniþiatorul sã se pronunþe asupra amendamentului. Vã rog, domnule deputat Zoner!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Eu pun o întrebare domnului preºedinte al Comisiei juridice din Senat: ce scrie în lege?

Domnule preºedinte,

Îmi permiteþi sã mã adresez dumneavoastrã: ce scrie în lege? În lege scrie 7 zile. Eu vã întreb: prin regulament, putem sã încãlcãm legea? Nu excede legea? Asta

e problema. E o întrebare ºi vã rog sã-mi rãspundeþi. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Vã mai menþineþi amendamentul? Vine în contradicþie cu legea. Vã rog! Aºtept. Pânã atunci, sã dãm cuvântul iniþiatorului sã se pronunþe asupra amendamentelor aduse de cãtre colegi.

Doamnelor ºi domnilor,

Ne însuºim amendamentele la primul articol, la primul alineat, la cel de-al doilea alineat, însã la termenul de 7 zile, dupã cum v-am spus, este prevãzut în lege. Noi, practic, l-am preluat din lege. Sigur cã menþionându-l explicit ºi noi în regulament ne-am obligat o datã în plus sã respectãm legea, fapt ceea ce am ºi jurat de fapt în faþa dumneavoastrã, însã termenul de 7 zile este clar mult prea mic pentru a verifica ºi a da un rãspuns bazat pe studierea atentã a documentelor. În 7 zile, vã spun, la numãrul de candidaþi pe care va trebui sã-i cãutãm, înseamnã cã ne bazãm pe o evidenþã sumarã a fostei Securitãþi, respectiv, cum spunea domnul senator Ticu Dumitrescu, pe calculator sau în cel mai fericit caz, pe cartoteci. Or, vã daþi seama, posibilitatea de intervenþie pe calculator este foarte uºoarã, din persoanã urmãritã poate fi transformatã în informator. De asemenea, poate fi scoasã o fiºã de informator sau o fiºã din cartotecã, neexistând practic acea urmã în cartotecã; înseamnã cã, practic, acea persoanã fie nu existã în evidenþele Securitãþii, pentru cã fiºa de cartotecã este proba de unde pleacã investigaþia. Pe fiºã sunt trecute datele personale plus numãrul de dosare. Deci, noi ar trebui sã avem posibilitatea de a verifica dosarul. Or, a ajunge sã verificãm toate dosarele pentru toþi candidaþii este o imposibilitate în termenul acesta de 7 zile. Asta v-o spunem de pe acum. Soluþia la care am ajuns, sigur, nu este o decizie a Colegiului, însã am discutat-o în cadrul Colegiului, a fost urmãtoarea: de a pleca, n-avem cum altfel, de la evidenþele acestea, instrumentele de evidenþã de care vã spuneam, ºi de a verifica doar dosarele persoanelor care apar cã ar fi fost agenþi sau informatori ai Securitãþii. Este o soluþie, cum sã vã spun?, este un alt compromis pe care trebuie sã-l facem. Încercãm sã facem acest lucru.

Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Zoner.

Eu încã o datã spun. Mã scuzaþi, domnule preºedinte, dar nu poate fi încãlcatã legea prin regulament. Asta o datã. Nu se pot face concesii. Modificãm legea dar asta nu se poate.

În al doilea rând, îmi pare tare rãu dar dacã unii pentru anumite cãrþi, când e cazul, stau ºi lucreazã noaptea ºi dorm 2-3 ore, într-un moment de excepþie ºi membrii Colegiului ºi ai Consiliului nu lucreazã 8 ore dupã ceas sau mai ºi pleacã eu ºtiu pe unde. Nu. Sunt convins cã nu pleacã, dar sã spun 8 ore, ºi de vineri nu se mai lucreazã. Este un moment de excepþie, trebuie sã funcþioneze legea pentru viitoarele alegeri ºi pentru cinstea care li s-a fãcut colegilor de aici, deci acelor 11 aleºi de Parlament, cred cã dumnealor trebuie sã rãspundã printr-o muncã ºi de 12 ore în aceastã perioadã. Dupã aceea, se intrã în normalitate. Dar ca sã vii sã forþezi legea prin regulament, cel puþin din punctul meu de vedere, care nu sunt jurist, este imposibil. Trebuia la lege. Nu s-a fãcut, la revedere! Asta altfel nu se poate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Domnul deputat Sonea. Haideþi cã reluãm dezbaterile iarãºi de la capãt pe art. 38. Este clar cã în ultimul alineat nu putem elimina ”în termen de 7 zileÒ! Contravine textului de lege.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu cred cã se poate gãsi o soluþie având în vedere cã se elaboreazã legea alegerilor generale ºi la acea lege sã se prevadã un termen pentru depunere, în scopul verificãrii candidaturilor, fãrã sã se intre în campanie electoralã, cu precizãri foarte clare ºi atunci, probabil, cã le dãm timp celor de la Consiliu sã rezolve ºi aceastã problemã, pentru cã dacã legea prevede acest termen, e normal cã nu poate fi eludat.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Vã rog, domnule deputat Dejeu!

Regulamentul nu este obligatoriu sã preia litera legii. Legea existã Ð termen de 7 zile. Socot cã propunerea fãcutã de domnul preºedinte al comisiei de a elimina sintagma ”în termen de 7 zileÒ este bunã. C.N.S.A.S.-ul va transmite rezultatul verificãrilor. Cel puþin în regulament nu existã termenul prevãzut în lege pentru cã nu este obligatoriu ca regulamentul sã preia literã de literã legea. ªi atunci, mã rog, va vedea C.N.S.A.S.-ul ce va face. Mi se pare cã legea nu este bine gânditã din acest punct de vedere, noi ne gãsim la momentul în care vrem totuºi sã facem eficiente reglementãrile noastre. Cred cã este bine sã lãsãm la o parte termenul, ceea ce nu încalcã legea, ºi urmeazã ca sã vadã C.N.S.A.S.-ul ce face înlãuntrul termenului prevãzut de lege, de aceastã datã, nu de regulament.

Vã mulþumesc.

O ultimã luare de cuvânt Ð domnul senator Ticu Dumitrescu.

Sigur, aceste contradicþii flagrante care au apãrut în aceastã lege dupã ce a trecut prin ce a trecut ne-a pus acum în faþa unor probleme aproape insurmontabile. Însã consider cã o soluþie mai bunã decât cea propusã de domnul preºedinte al Comisiei juridice ºi susþinutã de domnul Dejeu nu poate exista.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

La art. 38 au fost fãcut amendamente de cãtre domnul deputat Acsinte Gaspar, însuºite de cãtre comisiile noastre de specialitate, ºi am înþeles ºi de cãtre iniþiator. De asemenea, existã propunerea de eliminare din text, la ultimul alineat, a sintagmei ”în termen de 7 zileÒ.

## Domnule preºedinte,

Este o chestiune de redactare pentru cã textul în formularea sa este destul de supãrãtor. Se spune la lit. a): ”Persoanele candidate în alegeri...Ò. Nu existã persoane candidate, ci persoane care candideazã în alegeri sau candidaþi în alegeri sau persoanele care...dar cred cã corect aºa este: ”persoanele care candideazã în alegeriÒ, dar nu ”persoanele candidateÒ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Vã mulþumesc.

Alte observaþii nefiind... comisia de acord? De acord. Iniþiatorul de acord.

Vã rog, domnule deputat Sonea!

## Vã mulþumesc.

Doar o întrebare vreau sã vã pun, domnule preºedinte. Se anunþã persoana în legãturã cu care s-au cerut informaþiile. Dacã aceastã persoanã a dat o declaraþie cã nu a fost colaborator ºi aºa mai departe, în ce relaþie se va afla concluzia comisiei faþã de declaraþia datã? Altfel de ce sã se ia legãtura cu aceastã persoanã? Care ar fi scopul?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Alte observaþii la art. 40? Nu sunt. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Sigur, este normal sã-i fie adus la cunoºtinþã chiar celui care a dat o declaraþie pentru a ºti ce are de fãcut. Ori contestã, ori recunoaºte. Spune: ”Domnule, am greºit sau îmi rezerv dreptul sã intervin cu contestaþie, cu intervenþia în justiþieÒ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Vã mulþumesc.

Nemaifiind alte observaþii din partea colegilor din salã, cred cã s-a dat ºi rãspunsul,

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Pentru fluenþã, la al doilea alineat, unde se vorbeºte de curtea de apel, secþia civilã, se spune aºa: ”Curtea de Apel, Secþia civilã, judecã în ºedinþã secretã în complet de 3 judecãtoriÒ. Pe cine judecã sau ce judecã? ªi atunci, fiind mai departe decizia în textul anterior din alin. 1, cred cã este firesc sã fie aºa: ”Curtea de Apel, Secþia civilã, judecã decizia Colegiului în ºedinþã...Ò ºi aºa mai departe. Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Alte observaþii? Nu sunt. Comisia.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din salã):_

Judecã contestaþia la decizie, nu decizia.

Mecanismul este urmãtorul: Colegiul soluþioneazã problema în primã instanþã printr-o decizie. Aceastã decizie poate sã fie contestatã. Deci, hârtia, calea de atac se numeºte contestaþie ºi atunci e foarte bunã sesizarea colegului, însã trebuie sã spunem: Curtea de Apel judecã contestaþia, nu decizia, pentru cã decizia este ca o hotãrâre judecãtoreascã. Deci: ”judecã contestaþiaÒ.

Persoana în cauzã a contestat decizia. Curtea de apel ce judecã? Nu judecã decizia.

S-a înþeles, domnule preºedinte. Iniþiatorul de acord? Da.

Cu aceastã observaþie, supun art. 44 votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitate de voturi, art. 44 a fost adoptat. Secþiunea a 3-a. Titlul secþiunii 3. Observaþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitate de voturi, titlul secþiunii 3 a fost adoptat. Art. 45, observaþii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte,

La lit. b) a art. 45 textul sunã în felul urmãtor: ”Registrul de cereri în care se înregistreazã cererile primite ºi li se dã numãrÒ. Dacã se înregistreazã, sigur cã li se dã ºi numãr, iar exprimarea corectã ar trebui sã fie urmãtoarea: ”Registrul de cereri în care se înregistreazã cererile în ordinea primirii acestoraÒ.

Am reþinut. Alte observaþii? Vã rog, domnule preºedinte Rãsvan Dobrescu!

De acord cu propunerea domnului deputat Gaspar. ªi mai am ºi eu o propunere tot de tehnicã legislativã a textului introductiv: nu este corect sã spunem ”se va întocmi urmãtoarele registreÒ, ci ”va þine urmãtoarele registreÒ este expresia consacratã în materie de registre.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Nemaifiind alte observaþii, solicit opinia iniþiatorului dacã este de acord? De acord.

Stimaþi colegi,

-

Observaþii? Nu sunt.

De asemenea, eliminarea la art. 50. Observaþii? Nu sunt.

Capitolul VII are o reformulare.

Observaþii asupra Capitolului VI Ð ”Rãspunderi ºi sancþiuniÒ? Observaþii asupra titlului? Nu sunt.

Sunt de acord, dar vreau sã ºtiu ce se întâmplã cu textele începând de la 51 ºi pânã la 54. Sunt reformulate? Unde sunt reformulate?

Se va face renumerotarea, probabil.

Pãi la 26...

De la pagina 27 apar reformulãrile.

Bine.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii asupra titlului capitolului VI? Nefiind, îl

Art. 46, observaþii?Nu sunt. Îl

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Se menþioneazã la art. 48: ”În cazul sãvârºirii de abateri disciplinare, funcþionarul este cercetat în cadrul unei anchete penale de cãtre ºeful de departament care se poate sesiza din oficiu sau la plângerea oricãrei persoane interesateÒ.

Vã rog sã observaþi organigrama care constituie anexã la acest regulament ºi sã observaþi cã în structurã nu existã nici un departament. ªi, ca atare, v-aº propune înlocuirea sintagmei ”ºeful de departamentÒ cu sintagma ”conducãtorul compartimentuluiÒ. Din punctul de vedere al normelor de structurã organizatoricã, compartimentul include: birou, serviciu, direcþie, în sens generic. ªi, deci, v-aº propune ca sintagma ”ºef de departamentÒ Ð v-am spus cã nu existã departamente în structurã Ð sã fie înlocuitã cu sintagma ”conducãtorul compartimentuluiÒ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Comisia? De acord cu amendamentul? ªi iniþiatorul, de asemenea.

Stimaþi colegi,

Cu acest amendament, propus de domnul deputat Gaspar, vã supun atenþiei art. 48.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat.

Art. 49, observaþii? Nefiind, îl

Ca urmare a modificãrii aduse art. 47 ºi înlocuirea sintagmei ”ºeful de departamentÒ cu ”conducãtorul compartimentuluiÒ este necesar sã facem aceeaºi modificare ºi în art. 50 alin. 1.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Corect!

- Alte observaþii? Nefiind,

Art. 51, observaþii?

Vã rog, domnule preºedinte Rãsvan Dobrescu!

Aici nu se soluþioneazã bine sau nu se soluþioneazã clar o problemã de competenþã materialã a instanþelor ºi spune unde poate contesta funcþionarul nemulþumit sancþiunea aplicatã. Soluþia datã este la instanþa de contencios administrativ. Bun! Dar, la care instanþã de contencios administrativ? Aici trebuie sã coroborãm aceastã prevedere, aceastã dispoziþie a regulamentului, cu Legea contenciosului administrativ. ªi sã þinem seama cã C.N.S.A.S.-ul, fiind un organism central, instanþa competentã de contencios administrativ este curtea de apel. ªi atunci trebuie sã spunem: ”la Secþia de contencios administrativ a Curþii de Apel BucureºtiÒ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii? Iniþiatorul, de acord? De acord. Stimaþi colegi,

Domnul senator Dobrescu.

Aceeaºi problemã de competenþã materialã. Deci, membrii Colegiului pot fi sancþionaþi numai de Curtea Supremã de Justiþie, dar Curtea Supremã de Justiþie are mai multe secþii, are secþiile unite. Trebuie precizat unde vrem. Deci este o problemã lãsatã în suspensie ºi care trebuie neapãrat precizatã în regulament.

Vrem sã mergem la Secþia de contencios a Curþii Supreme de Justiþie? Se poate. ªi se ridicã, însã, urmãtoarea dificultate: spre deosebire de funcþionari, care au niºte funcþii administrative, membrii Colegiului nu au funcþii administrative, sunt demnitari ai statului. ªi atunci, pot fi ei sancþionaþi de Secþia de contencios administra-

tiv? Este de gândit. Deci, vrem sã dãm la Secþia civilã? Se poate ºi aºa, deºi Secþia civilã nu are în competenþa sa sã aplice sancþiuni. Vrem sã dãm la secþiile unite. Mi se pare exagerat. Nu mai existã cale de atac posibilã. Eu n-am participat la aceastã ultimã parte a redactãrii regulamentului, cã aº fi atras atenþia de atunci. Cred cã, totuºi, soluþia cea mai judicioasã este la Secþia de contencios administrativ a Curþii Supreme de Justiþie, pentru ca sã poatã fi atacabilã în alin. 1. Iar în alin. 3 sã spunem: ”la secþiile unite... poate fi atacatã cu recurs la secþiile unite ale Curþii Supreme de JustiþieÒ. Nu ºtiu dacã spune textul legii.

Iniþiatorul? Este în conformitate cu textul din lege, da? Stimaþi colegi,

Domnule senator Dobrescu,

Vã menþineþi punctul de vedere privind...? Este preluat exact din lege art. 53. Nu este textul prevãzut în lege. Corect!

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Textul art. 53, totuºi, ne pune o problemã destul de delicatã. Vã rog sã observaþi conþinutul lui: ”Sancþiunea prevãzutã la art. 47 pct. 3 lit. d) se aplicã în ce priveºte pe membrii ColegiuluiÒ ºi se spune de cãtre cine. Dacã mergem la art. 47 pct. 3 lit. d) o sã vedem cã este vorba de destituirea din funcþie ºi eu vã întreb: când vor fi destituiþi din funcþie, ºi îi întreb pe iniþiatori ºi Comisia juridicã, având în vedere cã în lege avem un singur text în legãturã cu membrii Colegiului, ºi anume când se spune cã dacã ulterior alegerii lor de cãtre Parlament se descoperã cã aceºtia nu îndeplinesc condiþiile prevãzute de lege, se procedeazã la revocarea lor, iar verificarea se face de cãtre Curtea Supremã de Justiþie. Aici vãd cã se introduce aceastã sancþiune a demiterii, în ce cazuri poate sã intervinã demiterea în cazul membrilor Colegiului. Deci, nu este vorba de personalul Consiliului, ci este vorba de cei 11 care au fost aleºi de cãtre Parlament ºi în legãturã cu care în lege avem doar mãsura revocãrii de cãtre Curtea Supremã, la situaþia când ulterior alegerii de cãtre Parlament se descoperã cã aceºtia nu îndeplinesc condiþiile prevãzute de lege.

## Vã mulþumesc.

Din partea comisiei ºi pe urmã iniþiatorul. Vã rog!

Aceastã parte a regulamentului nu a fost fãcutã în modul cel mai fericit. Îmi pare rãu cã a trebuit sã plec când s-a dezbãtut exact aceastã parte.

Aici, cu privire la membrii Colegiului, lor li se pot aplica diferite sancþiuni. ªi, atunci, trebuie sã gândim acum regimul sancþionator ºi competenþele, dacã una din sancþiunile posibile este demiterea, revocarea din funcþie. Ei au fost numiþi de cãtre Parlament. ªi atunci, pe baza principiului simetriei, mi se pare cã numai Parlamentul îi poate revoca. S-ar putea prevedea, deºi ar fi trebuit sã fie fãcutã prin lege, ca sã se dea în competenþa Curþii Supreme de Justiþie ºi aplicarea acestei sancþiuni ºi în favoarea acestei soluþii pledeazã soluþionarea unitarã a problemei. Adicã, dacã i se dã o altã sancþiune sã fie competentã Curtea Supremã de Justiþie, dacã este vorba de revocare sã aibã competenþã numai Parlamentul. Cred cã cea mai judicioasã soluþie este sã se dea în competenþa Curþii Supreme de Justiþie toate sancþiunile ºi atunci eu aº propune...

O sã dau citire încet textului, pentru cã el va trebui sã fie amendat în mai multe zone ºi cred cã este bine sã-l citesc: Ð alin. 1 Ð ”Sancþiunea prevãzutã în art. 47 pct. 3 lit. d) se aplicã, în ce priveºte pe membrii Colegiului C.N.S.A.S., numai de cãtre Secþia de contencios administrativ a Curþii Supreme de Justiþie, la solicitarea a cel puþin 6 membri ai Colegiului. Cererea se judecã de cãtre Secþia de contencios administrativ a Curþii Supreme de Justiþie, în complet de 3 judecãtori, cu citarea pãrþilor. Decizia pronunþatã poate fi atacatã cu recurs în termen de 10 zile de la pronunþare. Recursul va fi judecat de secþiile unite ale Curþii Supreme de Justiþie, în complet de 7 judecãtori, cu citarea pãrþilorÒ. Deci, 7 judecãtori. Secþiile unite funcþioneazã în complet de nouã. În fine. În ambele cauze Curtea Supremã de Justiþie soluþioneazã cu celeritate. Aºa cum vi l-am propus, textul este mai bun, dar perfect nu este nici acum.

## Stimaþi colegi,

Se pare cã dezbaterile pe acest articol sunt mai ample. Luãm pauzã pânã la ora 15,00, cu rugãmintea de a transmite... O sã vã dau cuvântul imediat! Da, da, pe procedurã. ... cu rugãmintea ca liderii grupurilor parlamentare sã anunþe colegii cã la ora 15,00 se va da votul final Ð mai sunt doar douã articole Ð pe regulament Ð ºi intrãm la punctul 2 de pe ordinea de zi: Dezbaterea raportului de activitate al Bãncii Naþionale a României. Doamna deputat Viorica Afrãsinei, pe procedurã.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Cred cã formularea pe care a propus-o domnul senator Dobrescu la acest punct este o formulare care, oarecum, nu rezolvã foarte clar toate aspectele ºi ar putea apare necorelãri cu celelalte articole. Aºadar, având în vedere pauza pe care aþi acordat-o, considerãm necesar ca în aceastã pauzã comisia sã reanalizeze acest text ºi sã-l recoreleze cu celelalte texte pe care noi deja le-am votat, astfel încât, dupã pauzã, sã putem vota în cunoºtinþã de cauzã, sã avem un text clar, care sã rezolve toate aceste aspecte.

Vã mulþumesc.

De acord. ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Vã doresc poftã bunã, ne revedem la ora 15,00, cu rugãmintea ca liderii grupurilor parlamentare sã acþioneze asupra prezenþei colegilor din fiecare grup.

Poftã bunã! Vã mulþumesc.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

V-aº propune sã începem, domnilor colegi. Înþeleg cã am rãmas la penultimul articol ºi la ultimul articol, dupã care urmeazã vot final. Înaintea votului final voi încerca

sã refacem ... N-aº vrea sã fiu pus în situaþia de a face prezenþa.

- Acum fãceam strigarea domnilor secretari! Domnii

- secretari de ºedinþã, vã rog sã mã acompanieze! Domnule deputat Gaspar,

- Deocamdatã am spus ceva, însã n-am început ...

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Nu e legal constituit prezidiul!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Evident, întâi îl legalizãm în constituire ºi pe urmã ... Secretariatul tehnic de ºedinþã, vã rog frumos, faceþi demersurile necesare sã fiu acompaniat de domnii secretari de ºedinþã!

O punem dupã aceea ºi de o ºedinþã, în continuare, la Senat, nu?! Pãi avem, domnule, pânã la 18,00...

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Pânã la 16,30!

Sala de-abia ne aºteaptã, domnule senator! Am trecut ºi pe la Senat puþin; sala de-abia ne-aºteaptã! Chiar foarte serios, nu pot începe ºedinþa, nu putem intra în lucru pânã când nu sunt acompaniat de cei doi domni secretari desemnaþi de ºedinþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Pânã la reînceperea dezbateriilor privitoare la regulament, doresc sã fac o propunere din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Naþional Liberal. Vã propunem ca din partea noastrã, în componenþa Delegaþiei Parlamentului României la O.S.C.E., Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal îl propune ca membru supleant pe doamna deputat Mona Muscã ºi vã solicitãm aprobarea dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## Domnilor colegi,

Aþi auzit propunerea domnului deputat Haºotti. Existã comentarii, observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã pentru propunerea fãcutã de cãtre domnul deputat Haºotti.

Vã rog, voturi pentru? Majoritate.

- Vã rog, voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Vã rog, abþineri? Nici o abþinere. Mulþumesc. Solicitarea a fost însuºitã.

Vã propun, domnilor colegi, sã trecem la art. 53.

Reamintesc aici cã s-a stabilit ca în pauzã sã se reformuleze ºi un articol 53 alin. 1.

Prin urmare, cu privire la art. 53. Repet, cu privire la art. 53 sunt observaþii, sunt alte propuneri, sunt comentarii? Vã rog!

Plenul a hotãrât ca pe durata pauzei, Comisia juridicã sã elaboreze texte noi, adicã sã perfecþioneze textele existente ºi art. 53 a fost amendat ºi am introdus ºi un articol nou, pe care l-am numerotat provizoriu cu 53[1] . Art. 53 alin. 1: ”Membrilor Colegiului C.N.S.A.S. li se poate aplica sancþiunea prevãzutã de art. 47 pct. 3 lit. c) din prezentul regulament, de cãtre secþia de Contencios administrativ a Curþii Supreme de Justiþie, la solicitarea a cel puþin 6 membri ai ColegiuluiÒ.

Alin. 2: ”Secþia de Contencios administrativ judecã cauza, în complet de 3 judecãtori, cu citarea pãrþilorÒ.

Alin. 3: ”Decizia pronunþatã poate fi atacatã cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunþare, pentru pãrþile prezente ºi de la comunicare pentru pãrþile lipsãÒ.

Alin. 4: ”Recursul se judecã de completul de 9 judecãtori al Curþii Supreme de Justiþie, cu citarea pãrþilorÒ.

Alin. 5: ”Curtea Supremã de Justiþie va soluþiona cu celeritate cauzele prevãzute de prezentul articolÒ.

Acest articol priveºte soluþionarea cauzelor disciplinare, în care persoanele vinovate sunt membri ai Colegiului. Am mai fãcut un text nou, 53[1] , care reglementeazã modul în care se judecã infracþiunile sãvârºite de membrii Colegiului.

Alin. 1: ”Infracþiunile sãvârºite de membrii Colegiului C.N.S.A.S. sunt judecate în primã instanþã de Secþia penalã a Curþii Supreme de JustiþieÒ.

Alin. 2: ”Împotriva sentinþei pronunþate de Secþia penalã a Curþii Supreme de Justiþie se poate declara recurs în termenele prevãzute de Codul de procedurã penalã. Recursul se judecã de completul de 9 judecãtori al Curþii Supreme de JustiþieÒ.

Aþi cerut cuvîntul domnule deputat, vã rog!

## Domnule preºedinte,

La art. 53[1] , care se doreºte sã fie introdus, vã rog sã observaþi cã se face o mare derogare de la dreptul comun, în ceea ce priveºte competenþa de judecare în cazul infracþiunilor sãvârºite de membrii Colegiului C.N.S.A.S. Nu pot sã spun cã pentru orice infracþiune competenþa de judecatã aparþine Curþii Supreme de Justiþie, trebuie luat textul ca ºi în cazul responsabilitãþii ministeriale. Adicã, atunci când este vorba de infracþiuni sãvârºite în exerciþiul funcþiei în care se gãsesc, nu dacã, de pildã, face un accident de circulaþie, o sã-l judece la Curtea Supremã, în loc sã meargã la dreptul comun, sã-l judece judecãtoria ºi, dupã aceea, cu toate cãile de atac. Deci, sã fie vorba numai despre infracþiunile care sunt sãvârºite în legãturã cu exercitarea funcþiei pe care o îndeplinesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pânã trecem la votarea art. 53[1] , domnule senator Dobrescu, vã rog sã-mi daþi ºi mie textul la art. 53 pe alineate, aºa cum l-aþi reformulat. ªi înþeleg cã sunteþi de acord cu amendamentul propus de domnul Gaspar? Bine, mulþumesc.

Îi consult pe iniþiatori dacã sunt de acord cu reformulãrile date ºi cu modul în care a fost listatã, sub forma alineatelor, aceastã formulã a art. 53, datã de domnul senator Dobrescu? Da.

Comisia? Înþeleg cã este, de asemenea, de acord. Domnilor colegi,

Nu-mi rãmâne decât sã

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Daþi-mi voie sã vãd ºi eu la ce text s-a oprit comisia!

Vã rog! ( _Domnul deputat Acsinte Gaspar ºi membrii comisiei se consultã asupra reformulãrii textului._ )

Vã rog frumos, reformulaþi textul, ca sã-l prindem în stenogramã aºa cum aþi cãzut de acord.

Domnul deputat Vida-Simiti doreºte sã ne spunã câteva cuvinte, pânã când definitivãm textul articolului. Vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi ºi senatori,

V-aº ruga sã-mi permiteþi sã-mi exprim câteva gânduri. Joi, 18 mai, în acest an jubiliar, Sfântul Pãrinte, Papa Ioan Paul al II-lea, împlineºte venerabila vârstã de 80 de ani. Acum, la un an de la vizita Suveranului Pontif în România, în urma cãreia putem sã-l considerãm un adevãrat prieten ºi apostol al românilor, se cuvine sã-i urãm de la tribuna Parlamentului ani mulþi cu sãnãtate, pentru a desãvârºi în pace lucrarea lui Dumnezeu, de realizare a unitãþii Bisericii ºi de respectare a cuvântului lui Dumnezeu transmis lui Petru, urmaº al cãruia este: ”Tu eºti Petru ºi pe aceastã piatrã voi zidi biserica mea!Ó Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi,

Am definitivat textul? Da.

Domnule senator Dobrescu,

Vã rog sã-l citiþi dumneavoastrã, ca sã poatã fi prins în stenogramã. ªi aºa cum îl citiþi, pentru cã este un text pus de acord, nu ne rãmâne decât sã consultãm iniþiatorul ºi dupã aceea sã

Art. 53 alin. 1: ”Membrilor Colegiului C.N.S.A.S. li se poate aplica sancþiunea prevãzutã de art. 47 pct. 3 lit. c) din prezentul regulament, de cãtre Secþia de contencios administrativ a Curþii Supreme de Justiþie, la solicitarea a cel puþin 6 membri ai Colegiului.Ò

Alin. 2: ”Secþia de contencios administrativ judecã cauza în complet de 3 judecãtori, cu citarea pãrþilor.Ò

Alin. 3: ”Decizia pronunþatã poate fi atacatã cu recurs în termen de 10 zile de la pronunþare, pentru pãrþile prezente, ºi de la comunicare, pentru pãrþile lipsã.Ò

Alin. 4: ”Recursul se judecã de completul de 9 judecãtori al Curþii Supreme de Justiþie, cu citarea pãrþilor.Ò

Alin. 5: ”Curtea Supremã de Justiþie va soluþiona cu celeritate cauzele prevãzute de prezentul articol.Ò Art. 53[1] alin. 1: ”Infracþiunile sãvârºite de membrii Colegiului C.N.S.A.S. în legãturã cu exercitarea funcþiei lor sunt judecate, în primã instanþã, de Secþia penalã a Curþii Supreme de Justiþie.Ò

Alin. 2: ”Împotriva sentinþei pronunþate de Secþia penalã a Curþii Supreme de Justiþie se poate declara recurs în termenele prevãzute de Codul de procedurã penalã. Recursul se judecã de completul de 9 judecãtori al Curþii Supreme de Justiþie.Ò

Mulþumesc, domnule senator. Domnul deputat Dejeu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sã nu facem o gafã ºi o greºealã uluitoare în numele Parlamentului României! Sã nu uitãm cã aici dezbatem un regulament de funcþionare a unei instituþii care este înfiinþatã printr-o lege. În principiu, atunci când este vorba de stabilirea competenþei unor instanþe de judecatã sau alte probleme, acestea se regleazã prin legi organice. Ce cautã în conþinutul unui regulament de funcþionare dispoziþii care sã stabileascã competenþe ºi modalitãþi de judecatã ale instanþelor din România?! Absolut inadmisibil!

Vã rog sã respingeþi orice fel de referinþã, din acest punct de vedere! Singurul lucru care poate fi trecut în regulament este doar prevederea privitoare la sancþiunile disciplinare, ºi nu mai mult decât atât, ºi cu trimitere la legile existente, în vigoare, cu privire la sancþionarea lor! Altminteri, nu este admisibilã nici un fel de prevedere suplimentarã.

Atrag atenþia, prin urmare, sã nu ne facem de minune ºi de ruºine în faþa corpului magistraþilor ºi juriºtilor din România!

Domnul deputat Zoner.

Vã mulþumesc.

Sigur cã domnul Dejeu a expus chestiunea, în calitate de jurist, eu am venit sã întãresc acest lucru, ca un om de bun-simþ. Eu, cel puþin, atâta ºtiu Ð poate greºesc Ð cã regulamentul nu are raþiunea de a exista decât în ceea ce priveºte punerea în aplicare a legii.

De ce am luat cuvântul, doamnelor ºi domnilor? Asta e o capcanã! Pãi, dacã veþi vota acest articol, regulamentul va avea caracter de lege organicã ºi va fi votat la calendele greceºti, dupã alegeri ºi încã dupã câtãva vreme, când va fi cvorum.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Iatã cã încerc sã mã exprim ºi eu într-o problemã care, din punct de vedere disciplinar Ð mã refer la disciplina de drept Ð, mã depãºeºte. Desigur, ceea ce analizãm noi aici este o chestiune extrem de sensibilã.

Punctul de vedere exprimat de domnul deputat Dejeu este un punct de vedere care, în principiu, ar avea un oarecare suport. Într-adevãr, noi nu avem posibilitatea ca într-un regulament sã introducem elemente care sunt de natura unei legi organice, deºi vreau sã precizez cã hotãrârea finalã privitoare la regulament este o hotãrâre cu o semnificaþie care excede aspectele strict legate de regulament.

Vreau sã analizez un aspect. Noi am transferat acestui Consiliu Naþional niºte responsabilitãþi de un nivel care excede, dacã vreþi, unele aspecte care pot fi înscrise în Codul de procedurã penalã obiºnuit. Aceasta este o instituþie cu o semnificaþie ºi cu o misiune la nivel naþional. Deci, pe de o parte, prevederile care au fost introduse de domnul senator Dobrescu ar avea justificare prin întregul conþinut al dispoziþiilor prezentului regulament ºi prin semnificaþia acordatã acestui Consiliu, prin legea pe care am votat-o.

Pe de altã parte, existã ºi reversul medaliei, la care fãcea apel domnul deputat Dejeu. Reversul medaliei este acela cã, dacã noi, într-un regulament, vom introduce prevederi referitoare la modul de tratare a acestor abateri în instanþã, am putea sã excedem substanþial procedura de lucru a Parlamentului. Deci, v-aº ruga sã analizãm aceastã problemã în întreaga ei complexitate.

Pentru cã dacã vom lãsa ca toate neregularitãþile care se întâmplã în cadrul acestui Consiliu Naþional sã urmeze întregul traseu, de la judecãtorii, tribunale etc., înseamnã cã aceastã intervenþie a noastrã în buna desfãºurare a activitãþii acestui Consiliu este o intervenþie inoperantã. Vã gândiþi cã, în condiþiile apariþiei ipotetice a unui asemenea incident, pentru cã noi discutãm o chesitune de principiu, ipoteticã, ar fi bine sã nu aparã aºa ceva, dar dacã va apãrea..., trebuie sã spun cã nu vom ajunge sã avem o hotãrâre judecãtoreascã, o hotãrâre de ultimã instanþã nici în decurs de 3-4 ani. Deoarece procedura este foarte îndelungatã, putem ajunge la un fel de sistem al ratelor la americani: ”Never, never!Ò, adicã, cineva sã comitã o abatere extrem de gravã, care sã nu fie sancþionatã niciodatã, sau sã nu fie împiedicat sã repete aceastã abatere.

Vã rog! Domnul deputat Gaspar.

Vã rog sã vã referiþi la art. 53[1] . Vã aduc aminte cã art. 53 l-am votat adineaori.

## Domnule preºedinte,

Revenind la problema în discuþie, cu art. 53[1] , pe care a vrut sã-l introducã comisia, aceasta nu poate fi soluþionatã decât printr-o interpretare ºi o coroborare a textelor, atât din lege, cât ºi din Constituþie. O sã observaþi cã în legea cu dosarele, la art. 24 se spune în felul urmãtor: ”Nerespectarea prevederilor prezentei legi de cãtre alte persoane decât cele prevãzute la art. 20.Ò La art. 20 se face referire la ”membrii ColegiuluiÒ. Deci, infracþiunile care sunt în aceastã lege pot fi comise de salariaþi în exerciþiul atribuþiilor lor, dar nicidecum de membrii Colegiului, ºi cu sancþiunile care sunt prevãzute la art. 24.

Pe de altã parte, cunoaºteþi foarte bine cã în Constituþie se spune clar cã: ”Infracþiunile, pedepsele ºi modul de executare a acestora se stabilesc prin lege organicã.Ò Iar dacã mergem la art. 125 din Constituþie, care se referã la instanþele judecãtoreºti, alin. 3 spune urmãtorul lucru: ”Competenþa ºi procedura de judecatã sunt stabilite de lege.Ò

Ca atare, textul trebuie eliminat în integralitatea lui, nu se poate face nici un fel de compromis.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Am înþeles, faþã de ceea ce mi s-a mai spus ºi dincolo de tribunã.

Având în vedere prevederile textului constituþional, vã propun sã revenim la votul asupra art. 53, ºi acesta sã rãmânã numai sub forma alin. 1, iar art. 53[1] sã nu-l mai luãm în discuþie, pentru cã intrãm într-o dezbatere fãrã sfârºit ºi încercãm, printr-o hotãrâre comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, sã intrãm în domeniul organic, ceea nu se poate constitui printr-o hotãrâre.

## Domnilor colegi,

Faþã de toate discuþiile, ca sã nu sãvârºim o greºealã vizavi de prevederile constituþionale, vã propun sã revenim la art. 53, care rãmâne cu un singur alineat, adicã: ”Membrilor Colegiului li se poate aplica sancþiunea prevãzutã... º.a.m.d., la solicitarea a cel puþin 6 membri ai ColegiuluiÒ ºi punct. Noi, aici, dãm numai formula proceduralã ºi apoi mergem pe prevederile normale.

Deci, vã rog sã fiþi de acord sã revenim ºi sã refacem votul în aceastã formulare, de la alin. 1 al art. 53.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Ar trebui eliminat ºi art. 53!

Adicã, sã renunþãm complet la art. 53, domnule deputat Gaspar? Pentru cã aici se dã numai norma de sesizare, atât ºi nimic mai mult! ªi trimite la articol.

## Domnule preºedinte,

Se stabileºte o competenþã, vã rog sã citiþi textul! ”Sancþiunea prevãzutã în art. 47 pct. 3 lit. d) Ð ºi e vorba de demitere Ð se aplicã în ce priveºte pe membrii (...) numai de cãtre Curte.Ò Deci, se stabileºte compe-

tenþa ºi sancþiunea care se aplicã. Or eu v-am citit art. 125 alin. 3 din Constituþie.

Am înþeles. Atunci, sã spunem altceva.

## Domnule preºedinte,

Art. 53, în forma prezentatã, ºi art. 53[1] , propus de cãtre comisie, trebuie eliminate, pentru argumentele pe care vi le-am expus.

E în ordine! Domnilor colegi,

Vã rog sã revenim asupra votului la art. 53 ºi sã votaþi respingerea lui în oricare din formulãri.

Cine este pentru eliminare? Mulþumesc. Marea majoritate.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere. Mulþumesc.

S-a renunþat la art. 53.

Art. 53[1] nu îl mai luãm în discuþie, s-a renunþat ºi la el. Cap. VII Ð titlul: ”Dispoziþii finaleÒ. Domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Vã propun ca acest cap. VII, care este format dintr-un singur text, vã rog sã observaþi... Las la o parte problemele de tehnicã legislativã, dar aici ce ni se spune? Cã: ”Prezentul regulament se va publica în Monitorul Oficial.Ò Or, existã o lege în legãturã cu actele care se publicã în **Monitorul Oficial** ºi, potrivit acestei legi, hotãrârile adoptate de Parlament se publicã în **Monitorul Oficial al României** Partea I. Aºa cã nu are nici un rost sã introducem acest text, cu atât mai mult cu cât, din punct de vedere al tehnicii legislative, nu s-a vãzut un capitol care sã aibã în compunere un singur articol.

Am înþeles, domnule deputat, propuneþi eliminarea. Pentru cã art. 54 ºi, respectiv, art. 56-58, de asemenea, sunt propuse spre eliminare.

- Deci, s-a propus eliminarea art. 54. Vã rog votul dum-

- neavoastrã!

- Cine este pentru eliminare? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

- S-a eliminat.

- Art. 55... Sunt eliminate, da? Mulþumesc. Trecem la anexã.

Totuºi, sunt nevoit sã revin. Comisia a propus eliminarea acestor articole ºi trebuie sã le votãm. Chiar dacã spuneþi cã nu este necesar, este!

- Prin urmare, trebuie sã mergem pe lege.

- Pentru art. 55 existã propunere de eliminare. Vã rog, voturi pentru? Mulþumesc. Majoritate. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. S-a adoptat eliminarea.

- ªi pentru art. 56 se propune eliminarea. Vã rog, voturi pentru? Mulþumesc. Majoritate. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri, vã rog? Nici o abþinere. S-a eliminat. Art. 57, de asemenea, trebuie eliminat.

Vã rog, voturi pentru eliminare? Mulþumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

- S-a eliminat.

Anexa.

Sunt comentarii, observaþii cu privire la anexã? Domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Dacã vã uitaþi, vã rog, pe aceastã organigramã care vrea sã dea structura organizatoricã a Consiliului Naþional, consiliu care, þinând seama cã i-am stabilit statutul de autoritate autonomã publicã ºi ar fi oarecum asemãnãtoare cu a unui minister, nu reliefeazã deloc care sunt relaþiile funcþionale ºi care sunt relaþiile de subordonare.

Vã rog sã observaþi cã se introduce o funcþie de director executiv, iar acest director executiv are în subordine cea mai mare parte a structurii organizatorice. Ar fi 14 compartimente, dintre care unul la nivel de direcþie generalã, care ar fi în coordonarea directorului executiv. Iar, în schimb, în coordonarea preºedintelui, vicepreºedintelui ºi secretarului care, cunoaºteþi foarte bine cã am stabilit cã aceºtia alcãtuiesc biroul coordonator, se aflã o direcþie, douã birouri ºi douã oficii.

Eu cred cã organigrama trebuie sã exprime foarte bine raporturile ºi relaþiile de subordonare între biroul coordonator ºi, chiar dacã existã acest director executiv, eu cred cã directorul executiv trebuie sã ia partea, dacã vreþi, tehnico-administrativã, iar partea de conþinut Ð cea cu privire la Direcþia generalã de analizã, sintezã, informaþii, Direcþia de verificare, Serviciul de evidenþã, preluare, gestiune ºi celalalte Ð ar trebui stabilitã ºi raportatã la preºedinte, vicepreºedinte ºi secretar.

S-a spus cã secretarul acestui colegiu este cel care pregãteºte ºedinþele Consiliului Naþional, este cel care asigurã lucrãrile dupã ºedinþe, dar el nu are nimic în cooordonare. Va trebui sã trecem activitãþile specifice secretariatului în subordinea lui, în subordinea preºedintelui ºi a vicepreºedintelui, urmând ca directorul executiv sã rãmânã cu problemele tehnico-economice, pentru cã în felul acesta se ajunge ca cel care are o funcþie de execuþie, cum este directorul, sã coordoneze el toatã activitatea colegiului.

## Alte comentarii?

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

N-aº fi de acord cu observaþia domnului Gaspar.

Fiind inginer ºi gândindu-mã la felul cum este organizatã în industrie o treabã de acest gen, aº asimila colegiul cu un fel de consiliu de administraþie care întotodeauna are un aparat de conducere care este condus de un director general.

Faptul cã aici, în organigramã, este trecut cã existã acest director executiv Ð nici nu ºtiu de ce nu i-a zis general Ð nu limiteazã posibilitãþile secretarului de a-ºi face treaba. Oricum, vã rog sã vã uitaþi în organigramã, fiind ºi alte organigrame votate în care nu am intrat în amãnunte de acest gen, preºedintele, vicepreºedintele ºi secretarul sunt clar deasupra directorului executiv, deci

ceea ce au vrut sã spunã aici autorii, dupã opinia mea, eu aºa înþeleg, este cã, exceptând pe cei care sunt în dreapta foii ºi care depind direct de Colegiu, ei lucreazã ca rãspundere ºi ca transmitere de ordine printr-un om care le organizeazã toatã activitatea, inclusiv aceastã activitate de judecatã pe care o executã ei atunci când stabilesc un lucru.

Faptul cã Direcþia generalã de analizã, sintezã, informaþii, Direcþia verificãri la cerere se aflã sub directorul executiv nu înseamnã cã preºedintele, vicepreºedintele, secretarii ºi membrii nu lucreazã ca atare. Înseamnã cã acest director executiv îi conduce din punct de vedere operaþional ºi, în consecinþã, nu mi se pare a fi organigrama greºitã, iar apoi, dacã consideraþi cã este ceva greºit, trebuie sã avem o propunere în care sã spuneþi cum vrem sã modificãm schemele.

Deci, eu susþin organigrama aºa cum este. Mi se pare superfluu faptul cã preºedintele, vicepreºedintele ºi secretarul trec prin acest director executiv.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Aceastã discuþie a mai avut loc. Dacã þineþi minte, atunci când am discutat un articol anterior, atunci când se prevedea cã întreaga structurã de conducere a acestui Consiliu Naþional este încredinþatã directorului executiv, noi am eliminat acel alineat din text, în sensul de a-i pãstra pe cei trei care sunt aleºi ºi sunt desemnaþi de cãtre Parlament ca singurele persoane cãrora noi le încredinþãm autoritatea în privinþa funcþionãrii acestui Consiliu.

Ceea ce mã mirã este urmãtorul lucru: ni se prezintã un fel de schemã de funcþionare care niciodatã încã nu a fost pusã în practicã ºi nu este în consonanþã nici cu articolul pe care l-am votat. Reþineþi: în acel articol am eliminat întreaga referire la director, rãmânând cu structura care a fost prevãzutã Ð preºedinte, vicepreºedinte, secretar.

Suntem într-o foarte mare încurcãturã Ð ni se prezintã o anexã în care sunt stabilite niºte înlãnþuiri în care, sã nu se supere distinsul coleg, structura de director executiv este o structurã care a fost eliminatã, aºa cum am spus anterior, într-un articol precedent, dar pe de altã parte, dacã vreþi, întreaga forþã de exprimare a acestui Consiliu este concentratã la acest director executiv. Dar îmi pun o întrebare de principiu: ce se va întâmpla dacã, dupã 3 sãptãmâni de funcþionare a Consiliului, se va constata cã întreaga schemã, foarte elaboratã ºi foarte sofisticatã prezentatã în anexã, nu funcþioneazã?

Vã pun o întrebare retoricã: este nevoie ca noi, în acest moment, printr-un vot al Parlamentului, sã stabilim modul în care se organizeazã aceastã structurã? Dupã pãrerea mea, nu, deoarece prin întreaga structurã a regulamentului noi am acordat toate îndatoririle care rezultã în mod conform cu legea ºi cu regulamentul.

Deci, propunerea mea este extrem de ciudatã; dupã pãrerea mea, anexa este nu numai inutilã, ci este ºi periculoasã ºi este împotriva interesului funcþionãrii ca atare a acestui Consiliu. Este o anexã în care noi vom risca ca peste 3 sãptãmâni, sau 4, sã ne trezim cã va trebui sã facem o modificare a regulamentului ºi a anexei, constatându-se nefuncþionalitatea acesteia.

Domnul deputat Ana.

Domnule preºedinte, Stimate doamne,

Stimaþi domni,

Dumneavoastrã, domnule preºedinte, sunteþi unul dintre specialiºtii avizaþi în materie de organigramã, ºi fac apel la aceste cunoºtinþe ale dumneavoastrã.

Evident cã dacã vrem sã facem o apreciere a organigramei pe care trebuie sã o votãm, fiindcã am votat art. 12 din cuprinsul legii, vreau sã vã spun cã aceastã organigramã pentru mine, care cât de cât sunt introdus în problemele acestea, reprezintã un labirint, ºi nu o organigramã.

Eu vã propun, ca sã simplificãm lucrurile ºi sã votãm anexa, sã deplasãm acest director executiv care, aºa cum este în proiecþia din faþa noastrã, este categoric subordonat vicepreºedintelui ºi, la rândul lui, are competenþe, aºa cum aratã sistemul de legãturi, asupra compartimentelor din imediata vecinãtate a lui, sã-l deplasãm în stânga, el aparþinând preºedintelui. Deci, directorul executiv sau general preia dispoziþiile prin intermediul preºedintelui, preºedintele executând dispoziþiile pe care le stabileºte colegiul.

Observaþi cã deplasãm directorul executiv în stânga, având legãtura cu preºedintele, ºi atunci înseamnã cã rãmâne ca preºedintele, vicepreºedintele ºi secretarul sã aibã legãturi cu celelalte compartimente funcþionale, pentru cã art. 11 ne spune în lege cã atribuþiile compartimentelor se stabilesc de cãtre colegiu. Sunteþi de acord? ªi simplificãm lucrurile în felul acesta.

## Domnilor colegi,

Uitaþi care este rezultatul discuþiei cu care este de acord ºi iniþiatorul ºi comisiile...

Vã rog, domnule deputat!

## Stimaþi colegi,

Ne-am reîntors la textul din cuprinsul regulamentului, la art. 10, pe care vi-l reamintesc cã a fost adoptat în urmãtoarea redactare: ”Consiliul Naþional este condus de colegiu, care îºi constituie aparatul propriu. Structura organizatoricã, înfiinþarea ºi desfiinþarea unor compartimente din structurã se aprobã de Colegiul Consiliului Naþional.Ò

Deci, structura organizatoricã trebuie sã ºi-o aprobe Colegiul ºi lãsãm acest alineat; ºi alin. 2 care se referea la organigrama privind structura se eliminã.

Noi am lucrat pe art. 10 de la poz.10, pentru cã altfel ce s-ar fi întâmplat? Ori de câte ori se vroia sã se modifice într-un fel structura, sã se înfiinþeze un birou sau un serviciu trebuia sã se vinã la Parlament. Aºa, este competenþa Colegiului, aºa cum de altfel se aprobã ºi la noi.

Deci, domnule preºedinte, sã reveniþi asupra votului, ca sã se elimine alin. 2 de la art. 10 ºi în felul acesta dispare ºi organigrama.

## Da, mulþumesc.

Deci, domnilor colegi, vã propun sã revenim la art. 10 ºi solicit sã fiþi de acord cu propunerea domnului deputat Gaspar Ð sã votãm eliminarea alin. 2 de la art. 10, în acest fel nemaifiind cazul sã supunem la vot aceastã organigramã anexã. Iniþiatorul este de acord. Comisiile sunt de acord.

Vã rog, domnilor colegi, votul dumneavoastrã pentru eliminarea alin. 2 de la art. 10.

Voturi pentru? Mulþumesc. Majoritate.

Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

S-a adoptat.

Prin urmare, art. 10 rãmâne numai la formularea din alin. 1.

Vã mai propun sã aveþi îngãduinþa sã revenim la poz.7, pag.4, cu referire la donaþii Ð este necesarã o precizare în plus; o veþi auzi. Personal, ºi eu sunt de acord, pentru a nu se induce tot felul de interpretãri sau alte chestiuni.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu art. 7, referitor la finanþarea activitãþii Colegiului, pe culoare ºi în presã vor apare foarte multe referiri la acest subiect. Unii susþin faptul cã acceptarea ideii de donaþii ar putea crea impresia cã foºti agenþi ai Securitãþii ca poliþie politicã doneazã Colegiului bani pentru a-ºi putea ascunde dosarele sau s-ar putea crea impresia cã existã forþe care, dorind sã compromitã ºi actualul Serviciu de Informaþii, ar putea dona bani Colegiului pentru a împinge activitatea Colegiului pe cãi care sã afecteze interesul naþional.

De aceea, cred cã dacã totuºi s-a acceptat ideea unor donaþii interne ºi externe, am vorbit cu domnul preºedinte al Colegiului, ºi se pare cã **Institutul Gauck** doreºte sã ne ºcolarizeze o parte din membrii Colegiului ºi sã contribuie la dotarea cu calculatoare, sã introducem un alineat nou în care sã obligãm Colegiul ca, în termen de 10 zile, am zis eu, sã facã publicã lista donatorilor, ca sã nu mai revenim sã anulãm ºi sã scoatem din text dreptul de a primi donaþii, ºi eu am fãcut un alineat nou care sunã astfel: ”Lista donatorilor va fi fãcutã publicã de cãtre C.N.S.A.S. în termen de 10 zile de la efectuarea donaþiei.Ò

Dacã sunteþi de acord cu acest nou alineat la art. 7?

La art. 10. La art. 12 a fost votatã eliminarea.

Domnul deputat Dejeu.

Aceastã problemã a fost amplu discutatã în comisie în clipa în care ne-am expus punctul de vedere cu privire la acest regulament.

Ideea pe care comisia a îmbrãþiºat-o a fost ca donaþiile ºi sponsorizãrile sã fie eliminate ca modalitate de subvenþionare a acestui Consiliu. Argumentele sunt limpezi ºi clare Ð Consiliul nu trebuie sã fie tributar nimãnui, nici moral, nici material, decât statului ºi poporului român, în principiu.

În textul adoptat de comisie s-a dat posibilitatea unor subvenþii nu cu titlu de donaþii, nici cu titlu de sponsorizãri, ci, aºa cum spune textul, poate fi majorat bugetul C.N.S.A.S. prin mijloace extrabugetare interne sau extrene Ð nu le-am spus nici donaþii, nici sponsorizãri, dar am introdus o condiþie absolut esenþialã, mai puternicã decât orice fel de altã condiþie, ºi anume ca aceste mijloace sã fie aprobate de cãtre Birourile permanente ale celor douã Camere.

## Domnule deputat Dejeu,

Pentru buna mea ºtiinþã, pentru cã am auzit aceste interpretãri, eu neconducând partea aceasta a legii, s-a votat textul iniþial ºi s-a respins propunerea comisiilor sau s-a votat textul adoptat de cele douã comisii?

## Nu a fost adoptat.

## Domnilor,

Eu vreau sã-mi expun punctul de vedere: donaþii sau sponsorizãri pentru C.N.S.A.S. sunt în principiu absolut inadmisibile.

Dacã este vorba ca sã se accepte sprijin intern sau extern din partea unor factori care sunt complet dezinteresaþi faþã de activitatea acestui C.N.S.A.S, acest sprijin trebuie însã sã fie supervizat de cineva, nu de cãtre C.N.S.A.S. Prin urmare, ideea ca el sã fie supervizat de Parlament este absolut corectã. Dincolo de aceastã idee, orice subordonare moralã sau materialã a C.N.S.A.S. altor factori este absolut inadmisibilã, þinând seama de delicateþea ºi sensibilitatea problemelor cu care aceastã instituþie lucreazã.

Eu aº propune sã rãmânem la formularea comisiilor, sã mai punem o virgulã ºi sã zicem: ”Édupã care se publicã acestea în Monitorul Oficial.Ò Deci, dupã aprobarea Birourilor permanente, sã fie publicate ºi în **Monitorul Oficial** .

Domnul deputat Ana.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu vã învederez cã dimineaþã s-a votat un articol nou, nr.9[1] , cu douã alineate Ð în alin. 1 se dispune felul cum se proiecteazã, cum se aprobã ºi cum se înscrie bugetul în bugetul de stat; alin. 2 aratã cã acest organism îºi poate mobiliza, aºa cum am spus acolo, ºi gestiona mijloace extrabugetare provenite din donaþii ºi testamente, în condiþiile legii; dar vreau sã fac sublinierea cã textul înscris la pag.3, la art. 7, construit de comisie, nu are suport.

Cine a dat competenþe Birourilor permanente ale Camerelor Ð Senatului ºi Camerei Deputaþilor Ð sã supervizeze bugetele unor ordonatori de credite care sunt independenþi, ca ºi ele însele? Legea finanþelor publice precizeazã foarte clar ºi logic cã pentru acele entitãþi, care n-au deasupra lor alte autoritãþi superioare, construcþia bugetului se realizeazã la propunerea lor ºi modulul în sine se preia de cãtre Guvern, înscriindu-se în bugetul statului. Deci, din acest punct de vedere, Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului n-au nici cea mai micã autoritate sã vizeze sau sã supervizeze aºa ceva.

Mai departe: în propunerea iniþialã se vorbea de sponsorizãri. Am argumentat dimineaþã de ce trebuie sã eliminãm noþiunea de sponsorizare. Am avut o discuþie cu distinsul coleg, domnul senator Rãsvan, care m-a întrebat ”Dar de ce sã eliminãm sponsorizãrile?Ò Simplu: pentru cã sponsorizarea se realizeazã în baza unui contract de sponsorizare, iar cel care beneficiazã de sponsorizare cel puþin indirect, trebuie sã promoveze marca sau interesele celui care îl sponsorizeazã. Ce sã facã acest organism, sã punã lângã firma lui cã este sponsorizat de X-ulescu sau de Y-escu? Nu se poate!

Mergem mai departe Ð am lãsat ”donaþiuni ºi testamenteÒ, pentru cã acestea sunt eventualele mijloace extrabugetare pe care le poate mobiliza acest organism pentru a-ºi majora resursele de care dispune. Dacã mergem pe ideea suspiciunilor, sigur cã ne întrebãm dacã ºi bugetul statului este construit pe principiul realitãþiiÉ

Domnule deputat, am înþeles. Trebuie sã ne referim la 9[1 ] ºi o reformulare la alin. 2.

Deci, art. 7 a devenit 9, alin 1 rãmâne aºa cum este ºi preluãm aceastã chestiune cu ”donaþii, testamenteÒ, dar punem virgulã ºi o sã spunem: ”Édupã care acestea se publicã în Monitorul OficialÒ, ca sã nu mai fie nici un fel de supoziþie de interpretare, ºtiu eu, de mistificare a activitãþii lor ºi aºa mai departe.

Iniþiatorul? Este de acord.

Comisia juridicã cred cã este de acord.

Deci, ar trebui la art. 9 sã introducem un alin. 2 care va suna în felul urmãtor: ”C.N.S.A.S. poate mobiliza ºi utiliza resurse extrabugetare, în condiþiile legii, provenite din donaþii, testamente ºi alte asemenea surse, dupã care acestea se publicã imediat dupã dobândire în Monitorul OficialÒ, ºi astfel a dispãrut orice interpretare, suspiciune, ºi chestiunea este transparentã.

Vã rog, domnule deputat Dejeu!

Domnule deputat,

Art. 7 s-a reformulat la 9, sã ºtiþi. Nu mai putem discuta pe temeiul lui.

## Da, domnule preºedinte.

Eu vreau sã fac o întrebare: ce înseamnã: ”...donaþii, testamente sau alte asemenea surseÓ? Expresia: ”... alte asemenea surseÒ ce vrea sã însemne? De ce C.N.S.A.S. trebuie sã aibã..., sã simtã nevoia unor surse bugetare, altele decât cele de la bugetul statului?

Aceastã instituþie n-are nevoie de testamente, pentru cã, pentru testamente este vorba de o instituþie care este destinatã durabilitãþii în timp. Acest Consiliu este structurat ºi gândit de noi pentru câþiva ani de zile.

Are nevoie de testamente pentru acest lucru? De ce sã încurcãm lucrurile cu ”donaþiiÒ, când acest C.N.S.A.S. poate fi bugetat foarte bine de la bugetul autorizat al statului ºi sã nu ne încurcãm cu alte surse de venituri.

Eu atrag atenþia stimaþilor colegi cã în instituþii, altele decât un C.N.S.A.S., problema donaþiilor ºi sponsorizãrilor a ridicat multiple probleme, pentru cã în spatele lor au existat fie obligaþii morale, fie obligaþii materiale, chiar neexprimate, dar subînþeles, ori delicateþea ºi sensibilitatea obiectului de activitate al acestui C.N.S.A.S. trebuie pusã la adãpost de orice fel de bãnuialã ºi de orice fel de ingerinþã.

De aceea, singura subvenþie bãneascã trebuie sã vinã de la buget ºi de nicãieri din altã parte.

Domnul deputat Gaspar. _(Vociferãri în sala de ºedinþã)._

La vot!

Vot, vot, dar sã vedem ce punem la vot. Probabil eliminarea...

Un moment, domnule!

Vã rog, domnule deputat! Haideþi, cã poate ajungem la o soluþie.

## **Domnul Mihai-Teodor Constantin Grigoriu:**

Poate ajungem la un acord. Uitaþi care e problema: aici se încearcã, de acum, sã se scoatã niºte resurse pe care, eventual, acest C.N.S.A.S. le poate avea. Este vorba de niºte donaþii cu caracter material.

Eu sunt de acord cã nu trebuie neapãrat trecute în buget, dar dacã primesc aceºti oameni o instalaþie de supraveghere video, dacã primesc aceºti oameni o reþea de calculatoare gratuit, dacã primesc astfel de obiecte, de ce sã nu le primeascã, pentru ca sã-ºi poatã asigura o funcþionare mai bunã? Din cauzã cã, chipurile, le prevedem noi la buget. ªi atunci când prevedem la buget, nu le acordãm banii cu care sã-ºi facã treaba?

De fapt, aici, în aceste donaþii, eu sunt de acord sã se scoatã tot, sã se elimine, sunt de acord cu domnul Gaspar ºi consider însã, ºi acest lucru doresc sã se consemneze, cã dacã s-a eliminat nu înseamnã cã este interzis. Sub aspectul unor donaþii, prin care li se dau obiecte materiale, care le uºureazã munca ºi care nu-i obligã la nimic, atunci ei pot primi.

La vot!

## Domnule deputat,

Ajungem ºi la vot.

## Domnule preºedinte,

Acest art. 7, care a fost înlocuit cu art. 9[1 ] , în formularea datã de comisie, nu-ºi are suportul în lege.

Vã rog sã citiþi art. 10 din lege ºi atunci o sã vã daþi seama cum trebuie construit ºi cum trebuie evidenþiat bugetul Consiliului Naþional. Este procedura similarã de la bugetul Parlamentului, care-i prevãzutã de Legea finanþelor publice.

Art. 10 spune urmãtorul lucru: ”Consiliul îºi elaboreazã proiectul bugetului propriu de venituri ºi cheltuieli, pe care-l înainteazã Guvernului, în vederea includerii lui în bugetul de statÒ. Clar! Preºedintele Colegiului este ordonatorul principal de credite.

Alin. 2 spune cã: ”Bugetul poate fi majorat prin mijloace extrabugetare, interne sau externeÒ, aprobat de cãtre Birourile permanente ale Parlamentului nu are nici un fel de suport în lege. Trebuia ca prin lege sã se prevadã aceastã competenþã ºi nicidecum prin regulament. Ca atare, domnule preºedinte, eu propun sã fie eliminatã partea a doua cu privire la ”veniturile extrabugetareÒ.

## Domnule preºedinte,

Nu poate fi vorba de ”venituri extrabugetareÒ decât în situaþii cu totul speciale prevãzute de Legea finanþelor publice ºi, în aceastã situaþie, cred cã ar trebui eliminat alineatul cu privire la ”venituri extrabugetareÒ ºi Consiliul sã se rezume exact la bugetul pe care îl elaboreazã Consiliul ºi-l trimite Guvernului, pentru a fi inclus în bugetul de stat, ca un buget de sine stãtãtor, asemãnãtor celui al Senatului ºi Camerei Deputaþilor.

De acord! La vot! Votul!

Este ordonator de credite, îºi poate face structura, poate sã-ºi treacã acolo, conform legii, ce are dreptul. Se îndeplineºte poziþia trecutã sau nu, nu are nici o importanþã, dacã nu, o raporteazã ºi o publicã. Asta e!

Deci, trebuie sã propun eliminarea.

Deci, domnilor colegi, vã propun eliminarea, ca sã închidem aceastã discuþie.

Vã rog, voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivã? Sunt 3 voturi împotrivã. Abþineri? Sunt douã abþineri. Deci, s-a adoptat eliminarea. Da, domnule preºedinte.

Mã rog, oferiþi explicaþia. Oricum, în structurã nu era nici o problemã.

S-a votat!

## **Domnul Claudiu Secaºiu:**

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Vreau sã explic de ce am ajuns la aceastã solicitare.

Vã solicit numai un minut. Eu am stat aici, am fost convocat de 3 ori pentru vot ºi am stat. Vreau sã explic despre ce este vorba: avem nevoie de reþea de calculatoare, avem nevoie de soft. Am fost...

Vã rog foarte mult sã-mi acordaþi un minut. Se poate?

Situaþia stã în felul urmãtor: dacã dumneavoastrã puneþi înainte faptul cã eu, având donaþii sunt deja corupt, n-am fãcut nimic. Trebuie sã pornim de la prezumþia de nevinovãþie.

Acum douã sãptãmâni am fost în Germania, ne-am întâlnit acolo cu pastorul Gauck, care ne-a promis tot sprijinul, inclusiv sprijinul financiar, cum ar fi, de exemplu, soft gratuit pentru reþeaua de calculatoare, care costã zeci de mii de mãrci. Când s-a discutat despre buget, eu am înþeles cã suntem o þarã sãracã ºi avem un buget mic.

Dacã pot sã obþin niºte bani din strãinãtate, de ce sã nu-i obþin? Nu vã înþeleg! _(Vociferãri ºi proteste. Se strigã: ”S-a votat!Ó)._

Vot final!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi,

Am cãutat sã explic colegilor cum se face structura Consiliului ºi ce înseamnã calitatea de ”ordonator de crediteÒ ºi raportarea execuþiei bugetare, care nu interzice transparenþa în a obþine astfel de mijloace.

Domnilor colegi,

Vot final. Vã rog sã fiþi atenþi!

Pãi, îmi faceþi semn, aºa, dar nu v-am vãzut înainte.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã vã spun despre ce este vorba. Dacã aþi fost de la început, când s-a luat în discuþie acest regulament, vã aduceþi aminte cã lipsea proiectul de hotãrâre, cã Parlamentul era sesizat cu un proiect de hotãrâre de aprobare a regulamentului.

Noi am discutat regulamentul, dar acum trebuie sã luãm în dezbatere hotãrârea, sã luãm titlul hotãrârii, sã luãm articolul unic ºi pe urmã votãm.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule deputat, De acord cu dumneavoastrã.

Domnilor colegi,

De acum mergem pe hotãrâre. Aveþi hotãrârea, o am

- ºi eu. Corect! Vã mulþumesc, domnule deputat.

- La titlu, nici o observaþie.

Voturi pentru? Majoritate. Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Alin. 1. Nici o observaþie.

Vã rog votul dumneavoastrã pentru alin. 1 ? Vã

mulþumesc. Mare majoritate.

- Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã.

- Abþineri? O abþinere. Vã mulþumesc.

- Articolul unic. Observaþii? Alte precizãri? Nu sunt. Vã rog, voturi pentru? Vã mulþumesc. Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt.

- Abþineri? O abþinere. Vã mulþumesc.

S-a adoptat.

Hotãrârea în ansamblu. Vã rog voturile dumneavoastrã!

Voturi pentru? Vã mulþumesc, domnilor colegi. Majoritate.

Voturi împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri?

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

O abþinere. Vã mulþumesc. Domnilor colegi,

Sã facem corectura datei: ”ªedinþa comunã din data de astãzi..., 2000Ò. Da? Vã rog, fiþi de acord! Sunteþi de acord cu corectarea datei?

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

S-a adoptat aceastã hotãrâre.

Vã propun sã aveþi grijã de mine ºi sã trecem la pct. 2 de pe ordinea de zi, sã mã acompaniaþi mai departe, cu privire la Raportul de activitate a Bãncii Naþionale pe anul 1998.

Iniþiatorul, vã rog sã ocupaþi poziþia. Vã mulþumesc. Comisiile de buget-finanþe vã rog sã prezentaþi raportul.

Comisiile de buget-finanþe, vã rog, poftiþi, pentru prezentarea raportului comun.

Am corectat eu în hotãrâre, am pus data de azi. Dacã aþi venit cu pixul s-o corectaþi, vã mulþumesc.

Comisia buget-finanþe, vã rog, raportul!

Un moment, domnilor colegi, cã n-aº vrea sã fac o greºealã. Programul aprobat pentru azi a fost pânã la ce orã? Nu, nu! Eu ºtiu cã este program pânã la ora 18,00. Domnule deputat,

Aceea e altceva: avem ºedinþã, în plenul Camerelor, separat, dupã-amiazã.

”Pânã la 16,30 avem activitate în comisii, aºa s-a spus la noi, la Camera Deputaþilor. De aici, eu deduc cã programul era aprobat pânã la ora 16,30Ò.

N-am nici o vinã eu în chestiunea aceasta. Domnule preºedinte,

Dacã vrem sã pierdem timpul, eu pot sã fac prezenþa, sã ºtiþi.

Propun sã-i dãm drumul!

Da, dar prin prezenþã, mai încerc sã refac cât de cât partea lucrativã.

## **Domnul Marþian Dan:**

Acesta nu mai este control parlamentar, este o caricaturã!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Doamnã,

Este raportul pe 1998. Suntem în anul 2000.

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Domnule preºedinte,

Nu este vorba de prezenþã. Am cerut puþinã ordine în salã!

Trebuie modificatã data de 10 mai!

Un moment, fac corectura imediat.

Domnilor secretari de ºedinþã, Vã rog sã numãraþi prezenþa!

Programul este pânã la ora 18,00!

## Domnilor colegi,

Mica pauzã cred cã a încetat.

Vã rog frumos, ocupaþi locurile în salã, sã putem sã trecem la punctul urmãtor.

Domnilor colegi,

Vã rog sã ocupaþi locurile în bãnci! Vã rog frumos... Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Vreau sã întreb pe preºedinþii celor douã comisii de specialitate, buget, finanþe bãnci, din Camera Deputaþilor ºi din Senat, când a avut loc ºedinþa de analizã ºi aprobarea raportului difuzat?

Eu ºtiu precis cã n-a avut loc niciodatã, ºtiu precis cã dacã se analiza în comisii, multe probleme erau altfel structurate.

Am sã vã dau din finalul raportului ce se spune: ”... În baza regulamentului de funcþionare a celor douã Camere, propunem spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã...Ó.

Ce propunem? Ce adoptãm noi? Nu se spune ce adoptãm! Raportul Bãncii Naþionale pe 1998?

Domnule preºedinte,

Consider cã a fost încãlcat regulamentul celor douã Camere în ceea ce priveºte elaborarea ºi semnarea acestui raport.

Da, domnule senator, mã obligaþi sã pun o întrebare ºefilor celor douã comisii: care este rãspunsul dumneavoastrã faþã de aceastã întrebare care s-a pus?

Putem sã analizãm raportul pe 1998, fãrã ca sã dezbatem în Parlament raportul pe 1996 ºi raportul pe 1997?

Vã mulþumesc.

Domnilor colegi de la cele douã comisii,

Vã rog sã rãspundeþi întrebãrii ridicate, ca sã ºtiu ce fel de decizie propun.

Este foarte grav cã suntem acuzaþi cã, de fapt, acest raport nu s-a discutat în comisiile reunite.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

În parte, cele spuse de domnul senator Marin Stelian sunt adevãrate, adicã, aceastã lucrare este o lucrare destul de întârziatã. Se referã la raportul pe anul 1998 al Bãncii Naþionale.

În sãptãmâna în care s-a elaborat acest raport comun, ºi anume sãptãmâna 6-11 aprilie, comisiile noastre erau ocupate ºi cu dezbaterile pe buget.

Într-adevãr, la data discuþiei în comisiile reunite, cvorumul de ºedinþã a fost destul de redus ºi domnul senator Marin Stelian nu a participat.

Acum, rãmân douã chestiuni: ori îl discutãm, pentru cã este pe ordinea de zi ºi este o lucrare, repet, întârziatã, ori rãmâne soluþia retransmiterii, sau retrimiterii la comisie ºi sã-l discutãm încã o datã, aºa cum prevede regulamentul.

Plenul va decide.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor colegi,

Întrucât sunt suspiciuni ºi întrucât se confirmã, parþial, problema ridicatã de domnul coleg Marin Stelian, vã propun sã fiþi de acord sã retrimitem raportul celor douã comisii reunite, sã facã un raport adiþional, sã se participe în plenul normal constituit, conform regulamentului ºi Regulamentului comun de lucru al celor douã Camere.

Vã rog, pentru aceastã propunere, pentru retrimitere, restudierea raportului ºi dacã este nevoie, sã se completeze acest raport, deci retrimitere la Comisiile reunite buget-finanþe. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cine este pentru? Majoritate. Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Îmi pare foarte rãu cã am fost expus unei asemenea situaþii, s-o constat, ºi un raport din anul 1998 sã nu-l putem tranºa ºi aº ruga comisiile permanente sã revedeþi ºi situaþia rapoartelor care s-a ridicat, pentru 1996, 1997, 1998, ºi sã faceþi rapoarte astfel încât sã le discutãm în cadrul aceleiaºi ºedinþe toate cele 3 rapoarte.

Domnilor colegi,

Vã mulþumesc.

Închidem ºedinþa Camerelor reunite de astãzi aici, urmând sã ne reîntâlnim cu proxima ocazie ºi sã lucrãm separat în cele douã Camere, începând de mâine. La revedere!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 68 /2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei