Petre Naidin

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În calitate de unic iniþiator, atunci, în acel an, am dorit sã supun atenþiei publice ºi colegilor parlamentari o problemã care frãmânta ºi încã mai frãmântã societatea româneascã.

Plecând de la acea normã statuatã prin decizia Curþii Constituþionale nr. 44/1993 privind modul cum deputatul, parlamentarul rãspunde juridic faþã de alegãtori ºi mai ales faþã de partidul pe lista cãruia a candidat, am dorit sã fac o extensie ºi pentru consilierii locali, deci care fac parte din autoritatea deliberativã, consilieri care, pe parcursul unui mandat, pãrãsesc partidul politic care i-a propus.

Era, fãrã discuþie, se poate argumenta prin expunerea de motive Ñ cã atractivitatea politicã ºi întãrirea opiniei publice asupra credibilitãþii funcþionãrii autoritãþilor administraþiei publice locale se poate realiza în condiþiile în care se asigurã stabilitatea de lucru. Altfel, consilieri care Ñ ghidându-se dupã modul cum sondajele de opinie crediteazã, spre sfârºitul mandatului, anumite grupãri politice sau partide Ñ migreazã, cu gândul ca sã mai prindã un mandat, cã nu stricã nimãnui acasã! Vorba filozofului Helvetius Ñ ”Potop de cuvinte peste un pustiu de ideiÒ, cred eu cã aºa este perceput acest fapt de cãtre opinia publicã.

Revin, citind sau parcurgând din rãspunsul autorizat al Consiliului Legislativ care a respins aceastã iniþiativã, pentru colegii care sunt în acest mandat, spunând cã: 1) conform Constituþiei, mandatul reprezentativ în sistemul electoral român are valabilitate ºi cã orice mandat imperativ este nul, ne spune Constituþia la art. 66 alin. 2.

Consiliul Legislativ crede, prin specialiºti, cã aceastã normã constituþionalã priveºte nu numai mandatul în Camera Deputaþilor ºi Senat, cât ºi pe cei care fac parte din autoritãþile administraþiei publice locale alese. Revin, spunând cã, pe baza deciziei Curþii Constituþionale din acel an 1993, citez: ”Deputatul, din punct de vedere juridic, nu mai are nici o rãspundere juridicã faþã de alegãtorii din circumscripþia care l-a ales ºi nici faþã de partidul pe listele cãruia a candidat. Raporturile sale cu alegãtorii ºi partidul sunt raporturi morale politice, dar nu juridiceÒ, unu. ªi doi: ”Deputatul are facultatea constituþionalã de a adera la un grup parlamentar sau altul, în funcþie de opþiunile politice, de a se transfera la un grup parlamentar sau altul sau de a se declara independent faþã de toate grupurile parlamentare.Ò Fãcând aceastã extensie, Consiliul Legislativ considerã cã, citez: ”În alegerile locale sunt declarate alese persoane de pe liste, nu lista ca atare, ºi nu partidele. Tot persoanele sunt numite apoi în calitate de consilieri.Ò

ªi închei arãtând cã, ºi sunt de acord, evident, cu respingerea propunerii legislative, nu se poate omite faptul cã, deºi o persoanã a putut accede la aceastã funcþie ca urmare a înscrierii pe lista unui partid, partidul respectiv a putut obþine acel rezultat favorabil ºi datoritã calitãþilor individuale ale persoanelor pe care le-a propus pe listã.