Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã deschid ºedinþa de astãzi cu prima parte, destinatã intervenþiilor parlamentare. În acest sens, vã anunþ cã s-au înscris pânã în prezent urmãtorii deputaþi: domnul Cristian Sandache, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.; domnii Baciu Mihai ºi Sandu Alecu, din partea Grupului parlamentar al P.D.; domnul Popescu-Tãriceanu Cãlin, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.; din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnii Baban ªtefan, Brudaºca Damian, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, doamna Lari Iorga Leonida, domnii Nãstase Ioan Mihai, Miclea Ioan; domnul Becsek Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

V-aº ruga sã nu mã puneþi în situaþia de a vã întrerupe în timpul intervenþiilor dumneavoastrã ºi, din acest punct de vedere, vã rog sã respectaþi în mod riguros termenul prevãzut pentru intervenþii.

Dau cuvântului domnului Cristian Sandache, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R..

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

”Fiecare copil pe care îl instruim este un om pe care îl câºtigãmÒ Ñ afirma cândva marele scriitor francez Victor Hugo. În ultima vreme, graþie influenþei massmedia, opinia publicã din România a luat act cu stupefacþie de o serie de orori comise împotriva copiilor, fie de cãtre aceia care doar în acte figurau ca pãrinþii lor, fie de cãtre pseudoeducatori, desprinºi parcã din galeria coºmarurilor lui Goya. În acelaºi timp, reapare în prim-plan problema copiilor din centrele de plasament, multã vreme fie tãcutã sub tãcere, fie sumar abordatã.

În judeþul Iaºi, numãrul copiilor ºi tinerilor aflaþi în evidenþa Direcþiei generale pentru protecþia drepturilor copilului este de 5.212. Dintre aceºtia, 58 sunt studenþi, aspect care infirmã acele cliºee potrivit cãrora cei aflaþi într-o asemenea situaþie sunt automat condamnaþi la periferizare socialã.

”Omul este un animal politicÒ Ñ afirma Aristotel, însã am impresia cã sensul literal al acestei expresii dus pânã la extrem riscã a dezumaniza. Aºadar, riscãm sã devenim insensibili la durerile semenilor noºtri, riscãm ca, dominaþi de un cinism pe care nici mãcar, poate, nu ni-l bãnuiam, sã uitãm cã nu suntem singurele fiinþe trãitoare pe acest pãmânt.

”Dacã strigi ºi nu îþi rãspunde nimeni, nu înseamnã cã eºti singur în universÒ Ñ afirmã un proverb chinez. Depinde enorm de noi, cei care ne asumãm o serie de rãspunderi politice, sã contribuim mai eficient la monitorizarea acestor copii ºi la sensibilizarea tuturor organismelor, inclusiv a acelora reprezentând societatea civilã, pentru recuperarea unui numãr cât mai mare de copii, inclusiv cei cu handicap locomotor, în sensul redãrii lor

societãþii ca oameni demni, ca oameni utili. Centrele din judeþul Iaºi, precum Hãlãuceºti, Verºeni, Târgu Frumos, Hârlãu, sunt locuite de semeni de-ai noºtri mai mici, care nu trebuie abandonaþi.

Cineva îmi reproºa recent un anumit idealism în abordarea acestei probleme. I-am rãspuns parafrazându-l pe doctrinarul Henri de Man care arãta cã: ”Social-democraþii trebuie sã trãiascã dupã legile morale, nu neapãrat pentru cã sunt membri ai partidului, ci pentru cã sunt oameni.Ò Epoca noastrã, atât de confuzã, de contradictorie ºi plinã de ameninþãri, cu o percepþie maniheicã a politicului, are nevoie de repere morale necesare, de o umanizare de esenþã a atitudinilor, inclusiv a atitudinilor oamenilor politici.

Salut în acest sens iniþiativa domnului prim-ministru prof. univ. dr. Adrian Nãstase ca noi, parlamentarii partidului de guvernãmânt, sã ne implicãm efectiv în susþinerea cauzei acestor copii. România are nevoie de o politicã aptã de a-i privi ºi pe cei mai vitregiþi semeni ai noºtri ca pe niºte fii ai naþiunii, indiferent de sex, vârstã, etnie sau confesiune.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat, inclusiv pentru faptul cã aþi adus o grãmadã de citate celebre în aula Parlamentului.

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Baciu Mihai. Nu este.

Domnul deputat Sandu Alecu. Nu este.

Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Bunã ziua, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia politicã pe care vreau sã o fac este legatã de acþiunea care s-a desfãºurat cu puþin timp în urmã, în care au fost implicaþi o serie de parlamentari ai Partidului Democraþiei Sociale din România ºi Partidului România Mare.

Partidul Naþional Liberal apreciazã cã imaginea României în lume þine în mare mãsurã de prestaþia peste hotare a oamenilor politici aflaþi la conducerea destinelor ei. Irakul este o þarã cu un regim nedemocratic, bazat pe opresiune, în care dreptul la liberã exprimare este oprimat, iar libertãþile fundamentale ale cetãþenilor sunt inexistente.

Embargoul instituit de cãtre O.N.U. Irakului este consecinþa tocmai a nerespectãrii rezoluþiilor adoptate de forurile internaþionale. Vizita unui grup de parlamentari români în Irak aduce atingere imaginii României ca þarã democraticã ºi promotoare în exterior a relaþiilor cu þãri democratice.

Parlamentarii care au plecat în Irak, doi senatori ºi un deputat P.R.M., precum ºi doi deputaþi P.D.S.R., alãturi de o delegaþie de peste 60 de persoane, nu au avut în mod cert nici acordul conducerii Camerei, ºi nici al Senatului. Acest fapt probeazã, pe de altã parte, lipsa unor prevederi corespunzãtoare în Regulamentul Camerei Deputaþilor, care sã permitã astfel de deplasãri sau, din contrã, sã le interzicã, precum ºi lipsa de prevederi a unor sancþiuni.

Ambiguitatea este ºi mai mare când din declaraþiile celor plecaþi reiese cã aceastã misiune a fost când ”una umanitarãÒ, ba ”o delegaþie a unor oameni de afaceriÒ, când ”una particularãÒ, când ”o misiune oficialãÒ. Mai mult decât atât, preºedintele P.R.M. a declarat cã deplasarea deputaþilor ºi senatorului P.R.M. s-a fãcut cu acordul sãu.

Cred cã inclusiv atitudinea premierului, domnul Adrian Nãstase, demonstreazã fie lipsa de disciplinã existentã în acest partid, fie, mai degrabã, încurajarea tacitã din partea conducerii, datoritã apropierii dintre unele cercuri de interese din cadrul P.D.S.R. ºi, respectiv, P.R.M.

Cred cã domnul preºedinte Dorneanu are, de asemenea, obligaþia sã dea o explicaþie în legãturã cu declaraþia fãcutã ziarului ”AdevãrulÒ, în care a spus cã: ”Cei 5 deputaþi nu au încãlcat nici o normã parlamentarã, deoarece au paºaport diplomatic ºi pot pleca din iniþiativã personalã.Ò Este adevãrat, pot pleca din iniþiativã personalã, dar nu ca parlamentari, pentru cã atunci evident, afecteazã în mod clar atât interesele politice ale României, cât ºi ale instituþiei pe care o reprezintã.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat, ºi o sã transmitem respectivilor ”politicieniÒ, cum spuneþi dumneavoastrã, intervenþia pe care aþi fãcut-o.

O sã dau cuvîntul, în continuare, domnului deputat Baban ªtefan.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Arieratele, boala cronicã a economieiÒ ºi probabil cã-i intereseazã ºi pe liberali treaba aceasta...

Arieratele au devenit ”boala cronicãÒ a economiei româneºti. În pofida tuturor încercãrilor de a o diminua, ele au continuat sã creascã ºi sã inducã tendinþe inflaþioniste. Paleativ la slaba activitate de finanþare desfãºuratã de sistemul bancar românesc, preocupat de obþinerea de câºtiguri facile, arieratele au constituit principalul motiv al blocãrii pentru a nu ºtiu câta oarã a acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaþional.

Plãþile restante în economie, aºa-numitele ”arierateÒ, sunt rezultatul lipsei de capital circulant al marii majoritãþi a operatorilor economici cu capital de stat ºi privat, pe de o parte, precum ºi a indisciplinei financiare, a dorinþei de a pune interesul colectiv sau individual înaintea obligaþiilor generale cãtre fondurile publice, pe de altã parte. Având aceste douã cauze majore, rezolvarea arieratelor se poate face prin acþiunea fermã a factorilor care determinã acest fenomen.

Referitor la lipsa de capital circulant al agenþilor economici, îngrijorãtor este faptul cã aceastã situaþie se

întâlneºte în ultima perioadã atât la societãþile cu capital privat, cât ºi la cele din sectorul de stat. Modelul a fost luat de la unitãþile de stat care nu ºi-au plãtit datoriile ºi care nu au avut de suportat repercusiuni importante din partea autoritãþilor.

Referitor la indisciplina financiarã, aceasta trebuie tratatã cu toatã seriozitatea, pentru cã prin perpetuarea ºi extinderea ei se degradeazã întregul mediu de afaceri, se submineazã încrederea investitorilor autohtoni ºi strãini ºi are loc o distribuþie total imoralã a avuþiei ºi veniturilor în favoarea anumitor grupuri de interese, pe seama sãrãciei marii majoritãþi a cetãþenilor contribuabili.

Este necesarã, în acest caz, întãrirea autoritãþii instituþiilor de stat abilitate cu încasarea veniturilor la buget, cu controlul ºi sancþionarea abaterilor de la legislaþia financiarã. Procesul de consolidare trebuie continuat în zona poliþiei ºi a magistraturii, respectiv a Parchetului ºi a instanþelor de judecatã, atunci când se constatã acte de indisciplinã financiarã produse cu rea-credinþã, ºi se impun sancþiuni ferme, mergând pânã la condamnare în justiþie ºi închiderea activitãþilor respective, pentru a introduce un climat de seriozitate ºi credibilitate în mediul de afaceri românesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Damian Brudaºca, din partea grupului parlamentar al P.R.M. Urmeazã domnul deputat Stanciu Anghel.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Dupã cum anunþã, nu fãrã îngrijorare, zilnic massmedia, partidul de guvernãmânt acþioneazã nu pentru soluþionarea problemelor multe ºi dificile cu care se confruntã cetãþenii, ci aproape exclusiv pentru împãrþirea ciolanului. În acest sens, P.D.S.R. dovedeºte din plin cu fiecare decizie luatã, fie la nivel central, fie în judeþe, cã pentru el nu existã decât legea bunului blac în rest, nici o reþinere, ca sã nu mai vorbim despre ruºine.

Nu existã, practic, cu excepþia bisericii, deocamdatã, nici un alt domeniu care sã fi scãpat atenþiei guvernanþilor. Intervenþiile lor, în sensul înlocuirii pe motive politice politice a cadrelor de comandã, nu au ocolit nici armata, nici poliþia, instituþii care, prin lege, ar trebui scoase în afara jocurilor politice de orice fel, întrucât, aºa cum se întâmplã în þãri democratice ºi civilizate, cele douã instituþii slujesc þara, nu pe cei care vremelnic o cârmuiesc.

Epurãrile de cadre puse la cale ºi efectuate din dispoziþia ºi cu acordul conducerii P.D.S.R. divizeazã pe funcþionarii publici. Pe motivul, inventat în pripã, al nevoii de eficienþã ºi performanþã, sunt destituiþi cei mai mulþi funcþionari publici din instituþiile aflate în subordonarea directã a structurilor de partid ºi de stat pedeseriste, chiar dacã aceºtia, ca sã ocupe funcþiile respective, au dat concurs potrivit legii ºi au fãcut dovada, cei mai mulþi, a competenþei ºi a performanþei, prin activitatea desfãºuratã pânã în momentul destituirii lor.

Din pãcate, cu puþine excepþii, funcþionarii promovaþi de P.D.S.R. în locul celor destituiþi sunt inferiori ca pregãtire ºi experienþã în domeniu ºi nu o datã de numele lor se leagã rãsunãtoare afaceri oneroase, inginerii financiare ºi ilegalitãþi de tot felul, care i-ar recomanda mai degrabã ca ºi clienþi ai justiþiei. Însã toþi au o mare ºi aproape unicã calitate: sunt membri de nãdejde ai P.D.S.R.!

Ce este curios este cã, în concepþia mai-marilor P.D.S.R., doar funcþionarii români sunt necompetenþi ºi neperformanþi ºi, prin urmare, destituiþi. Conform protocolului secret încheiat cu U.D.M.R., specialiºtii unguri din administraþia publicã rãmân în continuare pe posturile pe care le-au deþinut, spre a-ºi putea duce mai departe politica antiromâneascã de subminare a autoritãþii statului român. P.D.S.R. aplicã, deci, douã tratamente diferite: unul, extrem de amabil, cu minoritarii unguri ºi unul, dur, intransigent, cu majoritarii români.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu. Se pregãteºte domnul deputat Iulian Mincu. Reamintesc colegilor care nu au fost în salã când au fost strigaþi cã vom relua lista la sfârºit.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Reglementarea relaþiilor existente în societate prin legi constituie atributul fundamental al puterii legislative, dar ºi exemplul cel mai autentic al existenþei unei democraþii reale. Procedurile de legiferare înseamnã recursul pe care trebuie sã-l facem cu toþii la anumite categorii, tipare, modele destinate sã faciliteze exprimarea normativã a intenþiilor noastre, eliminarea unor disfuncþii ce s-ar crea într-o legiferare fãcutã la întâmplare.

Or, noi, aici, în Camera Deputaþilor, cred cã ignorãm, uneori cu bunã ºtiinþã, anumite principii de elaborare a unui act normativ, ºtirbim sau impietãm dreptul parlamentarilor de a contribui la perfecþionarea, fie de conþinut, fie de formã, a unor legi. Prin elaborarea noului Regulament al Camerei Deputaþilor, partidul de guvernãmânt, P.D.S.R., împreunã cu aliaþii sãi, U.D.M.R., P.N.L., aºa-zisa ”opoziþie ascunsãÒ, a transformat singura putere legiuitoare într-o veritabilã ”maºinã de votÒ contra cronometru a ordonanþelor C.D.R.-U.D.M.R. ºi respingerea Ð surprinzãtor, incredibil! Ð a propunerilor legislative P.D.S.R. sau P.R.M. simultan cu asumarea unor proceduri de tip Marea Adunare Naþionalã.

Astfel, în Camera Deputaþilor, discutarea ºi adoptarea legilor, indiferent de importanþa lor, se face într-o manierã de totalã ignorare a pãrerilor celor care vor sã intervinã cu amendamente în timpul dezbaterilor. Amendamentele adresate comisiilor, dacã nu corespund viziunilor puterii cenzurate de U.D.M.R., sunt respinse, ceea ce se întâmplã de altfel ºi în plenul Camerei Deputaþilor.

Climatul democratic ce ar trebui sã caracterizeze lucrãrile în plen ale Camerei Deputaþilor s-a transformat într-o _dolce vita_ , deoarece tot mai puþini deputaþi au timpul material sã cunoascã proiectele puse în dezbatere, intervin tot mai rar la capitolul dezbateri generale sau la dezbaterea pe capitole, cvorumul nu mai are nici o importanþã, dupã cum nici numãrãtoarea voturilor nu mai este ceva credibil, ci relativ. Fãrã a avea timp sã priveascã sala, se procedeazã invariabil la rostirea formulei sacramentale: ”Cine este pentru? Cine este contra? Cine se abþine? Adoptat.Ò Nu ai nici timp sã laºi mâna jos sau sã o ridici!

## Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu. Se pregãteºte doamna deputat Leonida Lari.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În raportul pe care România l-a prezentat la Conferinþa UNESCO, Varºovia, 6Ð8 februarie 2000, pe tema educaþiei pentru toþi în Europa ºi America de Nord, se precizeazã cã în þara noastrã existã în prezent 788 de mii de analfabeþi, respectiv 4% din populaþia care are are vârsta peste 12 ani. Cea mai mare ratã a adulþilor care nu ºtiu sã citeascã se înregistreazã în rândul femeilor: 75% din totalul analfabeþilor.

La grupa de vârstã sub 34 de ani, peste 39% din populaþie, rata cea mai mare a analfabeþilor se constatã la cei având vârsta între 15 ºi 19 ani. De menþionat cã în ultimii ani numãrul elevilor a scãzut cu peste 25% ºi corespunde, de fapt, scãderii copiilor între 0Ð14 ani de la 26,7% din populaþie în 1985, la 18,8% din populaþie în anul 1999.

Situaþia efectivelor de elevi ºi a personalului din învãþãmântul postunviersitar o redau pe scurt în ultimii 5 ani. Astfel, în anul ºcolar 1995Ð1996 existau 4.703.277 milioane de elevi, iar în anul ºcolar 1999Ð2000 existau 4.173.796 elevi.

Aº vrea sã spun cã între clasa I ºi a VIII-a existau în anul ºcolar 1997Ð1998 2,5 milioane de elevi, din care 30 de mii au abandonat; în 1998-1999, erau 2,4 milioane, au abandonat 27 de mii; în 1999Ð2000 au fost 2,350 milioane ºi au abadonat 25 de mii. Abandonul ºcolar a crescut, astfel, de la 0,6% în 1993, la 1% în anul 2000, datoritã în mod special sãrãciei din ce în ce mai accentuate a familiilor, dar ºi discreditãrii ºcolilor ºi educatorilor.

Rata de absolvire a ºcolii elementare a scãzut sub 80% din numãrul total al copiilor. Cele mai afectate sunt judeþele Vaslui, Suceava, Constanþa, Valea Jiului ºi Bucureºti.

Un fapt la fel de important pentru a fi semnalizat este cã numãrul celor care urmeazã ºi absolvã o facultate care provin din mediul rural este în continuã scãdere, a ajuns astãzi sub 1%, deºi numãrul de studenþi s-a dublat în perioada 1990Ð2000. Aceasta se datoreazã, de asemenea, în primul rând sãrãciei.

Consecinþele sãrãciei pe termen lung reies ºi din studiile psihologice efectuate pe tinerii din mediul rural, coroborate cu raportãrile centrelor judeþene de recrutare. Astfel, pe lângã bolile digestive ºi cardio-vasculare, un lucru foarte grav este constatarea scãderii coeficientului de inteligenþã sub 60% faþã de normal la aproape 40% dintre copiii ºi tinerii cercetaþi.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari. Se pregãteºte domnul deputat Mihai Nãstase.

## **Doamna Leonida Lari Iorga:**

## Stimaþi colegi,

Cândva, când vor fi oameni drepþi la conducerea României, oameni care n-au cedat pãmânturi strãmoºeºti prin diverse declaraþii ºi tratate, cei care vin dupã noi se vor mira în ce strâmbãtate am trãit.

1) Cum este, de exemplu, sã recunoºti un stat în stat, Republica Moldova, ºi care sunt consecinþele?

2) Cum este, de exemplu, sã cedezi pe timp de pace, nesilit de nimeni, nordul Bocovinei, þinutul Herþa, Insula ªerpilor ºi, iarãºi, care sunt consecinþele?

3) Cum este, de exemplu, sã admiþi o a doua limbã oficialã în stat, limba maghiarã, ºi care sunt consecinþele?

În primul caz, Republica Moldova, consecinþele sunt grave. S-au solidificat niºte structuri prezidenþiale, guvernamentale ºi acum, nu atât ruºii, cât românii care au portofolii nu mai vor unirea.

Fireºte, pentru cei lipsiþi de idealuri naþionale este mai convenabil sã profite de funcþii mari: preºedinte, miniºtrii în statul fantomã Moldova, nu prefecþi sau primari de judeþe în România.

Consecinþele în al doilea caz, ºi anume Tratatul dintre România ºi Ucraina, sunt la fel de grave. S-au redus orele de limbã românã, se închid ºcolile româneºti, sunt

respinse delegaþiile oficiale din România, este cãlcat în picioare tricolorul românesc de cãtre deputaþi din rada ucraineanã.

Am revenit la aceste probleme despre care am mai vorbit ºi alte ori, deoarece se pune la cale finalizarea Tratatului dintre România ºi Republica Moldova.

Este inadmisibil Ð am spus ºi o repet Ð ca þara-mamã sã facã un tratat de bunã vecinãtate ºi amiciþie cu vreo câteva judeþe ale ei ºi o stânã. Ca sã le stricãm pofta de tratate potentaþilor vremii noastre, avem în vedere cã Armata 14 este încã pe teritoriul Republicii Moldova, nu cred cã ar suna bine titulatura tratatului care se preconizeazã, ºi anume, Tratat de bunã vecinãtate ºi amiciþie între România ºi o colonie a Rusiei, Basarabia.

Aceasta este realitatea! Acesta este adevãrul în problema datã ºi nu este cazul sã ne ascundem dupã deget. Dovadã este Ilie Ilaºcu, un martir naþional pentru cauza României întregite. Anume, oameni ca el fac joncþiunea cu viitorul, cãci profeþii nu mint, reunificarea va avea loc!

## Mulþumesc.

Are cuvântul domnul secretar Mihai Nãstase ºi se pregãteºte domnul deputat Miclea Ioan.

## Stimate domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã vã prezint Proclamaþia de la ClujNapoca.

”Participanþii la Marea Adunare Popularã desfãºuratã în Cluj-Napoca, în data de 16 februarie 2001 aduc la cunoºtinþa opiniei publice din þarã ºi de peste hotare cã nu pot admite ca actuala putere din România sã acþioneze în dispreþul interesului naþional, fãcând în mod sistematic ºi iresponsabil jocul forþelor revizioniste, revanºarde, ºovine ºi antiromâneºti, care urmãresc umili- rea poporului român, sfidarea Constituþiei ºi a legilor, destrãmarea statului naþional unitar român.

Participanþii la manifestare, reprezentând toate judeþele României, numeroase fundaþii, asociaþii, uniuni, ligi ºi forþe politice, nu înþeleg ºi nu admit ca acum, la început de nou secol ºi mileniu, poporul român sã fie obligat sã renunþe la prevederile constituþionale, care susþin cã singura limbã oficialã este limba românã ºi, prin urmare, considerã nejustificate, profund antinaþionale, orice demersuri fãcute în cârdãºie de P.D.S.R. ºi U.D.M.R. pentru introducerea limbii maghiare ca limbã oficialã în þara noastrã.

Noi, participanþii la marea manifestare de la ClujNapoca, declarãm ferm ºi neechivoc cã suntem împotriva încãlcãrii ºi sfidãrii Constituþiei ºi nu putem fi pãrtaºi la oficializarea maghiarizãrii românilor în localitãþile ºi judeþele unde trãiesc peste 20% cetãþeni români de etnie maghiarã ºi la accelerarea procesului de enclavizare etnicã ºi administrativã, ca bazã a dezmembrãrii teritoriale a României.

În condiþiile în care toþi cetãþenii României cunosc limba românã ºi cu toþii au obligaþia sã respecte Constituþia, este netemeinicã, nefundamentatã ºi neegalã pretenþia U.D.M.R.-ului, susþinutã de câþiva lideri ai P.D.S.R., pentru oficializarea limbii maghiare în Vatra Româneascã.

Solicitãm P.D.S.R.-ului sã facã public protocolul secret pe care l-a încheiat cu U.D.M.R. împotriva interesului naþional, sfidând limba românã ºi ignorând speranþele românilor, membri ºi simpatizanþi ai P.D.S.R.

Totodatã, considerãm cã se impune retragerea imediatã de la Parlament de cãtre Guvern a Legii nr. 69/1991, modificatã, aflatã la comisia de mediere ºi sã fie eliminate din cuprinsul ei toate prevederile anticonstituþionale, antiromâneºti ºi antidemocratice, iar aceastã lege sã fie armonizatã cu legislaþia europeanã în domeniu.

Domnul deputat Ioan Miclea, ultimul înscris la intervenþii din partea Grupului parlamentar al P.R.M.-ului.

Permiteþi-mi sã prezint eu acest apel, cã este domnul Miclea reþinut la comisie.

Poftiþi!

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase:**

Apelul intelectualitãþii clujene pentru apãrarea limbii române.

Într-un moment hotãrâtor pentru destinele poporului român, intelectualii clujeni îºi exprimã îngrijorarea faþã de pericolul care ne ameninþã prin aplicarea actualului proiect al Legii administraþiei locale.

Oficializarea limbii maghiare ca a doua limbã în administraþia publicã localã este un atentat la demnitatea noastrã naþionalã.

Apelãm la Preºedintele þãrii, la primul-ministru ºi la parlamentari de a nu promulga o astfel de lege umilitoare, care ne discrediteazã în faþa lumii, ca neam ºi popor.

Consecinþele unei asemenea hotãrâri sunt imprevizibile, rãmânem încredinþaþi cã raþiunea va învinge ºi veþi opri la timp un astfel de proiect dãunãtor poporului român.

Vã mulþumesc!

Vã mulþumesc.

Fãrã a face nici un comentariu asupra conþinutului intervenþiilor, eu aº ruga, totuºi, cel puþin retoric, ºi i-aº întreba pe colegii de la P.R.M. dacã regulamentul este valabil numai pentru ceilalþi sau este valabil ºi pentru dumnealor în privinþa duratei intervenþiilor.

Vã rog sã monitorizaþi toate intervenþiile ºi sã vedeþi cã, în medie, aþi depãºit cu mult 6 minute.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu ºi v-aº propune sã fiþi de acord, pentru a respecta echilibrul, sã dãm cuvântul ºi domnilor deputaþi Baciu Mihai ºi Sandu Alecu, care nu au fost la începutul ºedinþei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cursul anului precedent, de numeroase ori am avertizat organele silvice despre jaful ºi ilegalitãþile promovate de cãtre reprezentanþii ”promoþiei de aurÒ.

Mai mult chiar, în toamna anului trecut, am arãtat unele aspecte ale controlului efectuat de cãtre domnul Tudor Toader, pe atunci inspector la Regia Naþionalã a Pãdurilor, care a dovedit cã tehnicianul Pal Antal, prin activitatea sa, a prejudiciat patrimoniul fondului forestier de stat ºi particular, iar domnul Melles èlod, ºeful de ocol, a favorizat anumite societãþi comerciale.

Deºi abuzurile ºi ilegalitãþile erau dovedite prin mai multe controale, organele competente, pânã la preºedinþie nu au luat nici o mãsurã, cu toate cã în nota de control din toamna anului 2000 se preciza necesitatea eliberãrii din funcþie a ºefului de pazã Pal Antal.

În ziua de 22 ianuarie 2001 am depus personal la domnul director general Filip Georgescu o cerere prin care am insistat pentru respectarea legalitãþii la Ocolul silvic Gheorghieni. Directorul Regiei Naþionale a Pãdurilor l-a trimis în anchetã pe domnul Mohanu, ºeful corpului de control. Nu mi s-au comunicat rezultatele anchetei, dar dupã aparenþe se vede clar cã se doreºte muºamalizarea ilegalitãþilor, iar, dupã informaþiile mele, organele de urmãrire penalã nu-ºi pot exercita atribuþiile, deoarece datele ºi informaþiile nu sunt furnizate, conform legii, organelor abilitate ale statului.

Mai mult chiar, noua conducere a Direcþiei silvice Miercurea-Ciuc, contrar legii, doreºte sã menþinã în funcþie atât pe reprezentanþii ”generaþiei de aurÒ, cât ºi pe cei care deservesc acest clan, care au fost puºi în funcþie de cãtre fostul administrator al Regiei Naþionale a Pãdurilor pe bazã de clientelã politicã.

Prin urmare, cer respectarea legii, atât în cazul ºefului de pazã Pal Antal, cât ºi în cazul inginerului Melles èlod. Dacã primul nu are studiile necesare ocupãrii postului de tehnician, al doilea nu are vechimea necesarã cerutã de Codul silvic.

## Doamnelor ºi domnilor,

De ce este nevoie de legi, dacã acestea nu sunt respectate de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor, direcþiile silvice ºi alte instituþii ale statului?!

Domnul deputat Mihai Baciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Se pregãteºte domnul deputat Alecu Sandu, dacã este prezent.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Am considerat cã un Guvern nou, indiferent de partidul sau partidele care-l constituie, are nevoie de o perioadã de graþie din partea opoziþiei, de un interval de

timp semnificativ pentru a-ºi demonstra mãsura capacitãþilor sale.

Noi, cei din Partidul Democrat, am acordat aceastã perioadã de graþie actualului Guvern minoritar P.D.S.R., fapt dovedit ºi de protocolul semnat, alãturi de alte partide din opoziþie, cu partidul de la putere.

Acesta este motivul pentru care pânã în prezent nu am fãcut nici o declaraþie politicã de la acest microfon ºi nici nu am adresat interpelãri ºi întrebãri Guvernului.

În ultimele zile însã Guvernul ºi-a manifestat clar intenþia de a lua unele mãsuri care vor afecta grav starea economicã a unor categorii semnificative ale populaþiei României, situaþie faþã de care nu mai putem rãmâne indiferenþi.

Timpul de care-l am la dispoziþie mã obligã sã mã refer doar la una din aceste categorii, dar foarte numeroasã ºi cu un rol major în viaþa politicã a României.

Personalul didactic din învãþãmântul preuniversitar Ñ ºi, în subsidiar, ºi cercetãtorii Ñ este o categorie vitregitã, pe de o parte, de starea economicã generalã a þãrii, ºi din acest punct de vedere nu constituie o excepþie în raport cu alte categorii sociale, iar pe de altã parte, de politica majoritãþii guvernelor postdecembriste care fie cã nu au respectat legea, fie cã au considerat aceastã categorie mai puþin periculoasã decât altele, ca minerii, de pildã.

Astfel, în toþi aceºti ani acea prevedere a legii care stipula un buget de cel puþin 4% din P.I.B. pentru învãþãmânt a rãmas doar un ideal, dacã prin ideal înþelegem acel ceva spre care tindem, dar nu-l atingem niciodatã!

Guvernele din 1996Ð2000 au plãtit în alegeri, între altele, ºi pentru nerespectarea acestor prevederi legale.

Se pare însã cã nici Guvernul actual nu a învãþat lecþia ºi pregãteºte un set de argumente ºi scuze care de care mai ingenioase pentru încãlcarea acestei legi.

Aud mereu aceleaºi vorbe frumoase, ba chiar înãlþãtoare, despre importanþa educaþiei ºi cercetãrii în civilizaþia unui popor, despre învãþãmânt ca prioritate naþionalã, despre educatori ca ziditori de suflet ºi formatori ai tineretului, viitorul þãrii ºi aºa mai departe, multe altele asemenea. Dar când vine vorba de buget, de finanþarea învãþãmântului ºi cercetãrii, toþi cei din Guvern care au responsabilitãþi în acest sens o dau în bâlbâialã, recurg la sofisme sau pur ºi simplu aduc vorba despre altceva.

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, ºedinþa afectatã intervenþiilor s-a încheiat. Stimaþi colegi,

Deschidem ºedinþa, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 251, fiind absenþi 93 de deputaþi, iar alþi 73 participând la alte acþiuni parlamentare.

Trecem în continuare sã urmãrim ordinea de zi anunþatã, respectiv lista anexã cu propuneri legislative pentru care în rapoartele comisiilor permanente de fond s-au fãcut propuneri de respingere a acestora.

Ar urma sã vinã la rând propunerea legislativã privind formarea ºi utilizarea Fondului Naþional de Dezvoltare. Dacã din partea Comisiei pentru politicã economicã...? Domnule deputat, poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã privind formarea ºi utilizarea Fondului Naþional de Dezvoltare a fost elaborat în 27

noiembrie 1997 de un grup de 7 deputaþi P.D.S.R. Între timp legislaþia privind utilizarea fondurilor rezultate din privatizare s-a modificat, asfel încât ideea de atunci, din 1997 nu mai poate fi susþinutã la ora actualã, având în vedere ºi programul pe care actualul Guvern ºi l-a propus privind utilizarea fondurilor rezultate din privatizare.

De aceea, eu cred cã menþiunea de respingere pe care a fãcut-o comisia la aceastã iniþiativã se justificã, având în vedere cã aceastã propunere legislativã vine din 1997.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În acel an, în 1998, am dorit eu, Petre Naidin, Alexandru Lãpuºan ºi Neculai Grigoraº sã corectãm art. 5 din Ordonanþa nr. 9 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori.

”Lumea este condusã numai de intereseÒ Ñ spunea Shiller. Noi am dorit sã reprezentãm atunci interesele agricultorilor, cei care primeau cupoane ca bonuri de valoare pentru sprijinul producþiei ºi care, persoane fizice, ar fi trebuit, în condiþiile în care au creditat persoane juridice, firesc era sã încaseze în plus faþã de ceea ce li se cunvenea, conform legii, anumite beneficii.

Eram în spiritul ºi prevederile Legii nr. 48 din 1994 privind stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor fizice cãrora li s-a stabilit calitatea de acþionari ºi care, pe lângã dividendele cuvenite potrivit legii, li se vor asigura ºi produsele agricole sau în bani, opþiunea scrisã, echivalentul valorii fiind de cel puþin 600 kilograme grâu stas/hectar.

Consiliul Legislativ ºi, respectiv, comisia au respins, pe bunã dreptate, întrucât timpul a trecut în defavoarea propunerii iniþiatorilor ºi ne-am trezit cã în 1999 Ordonanþa nr. 9 nu mai avea aplicabilitate, întrucât ea stârnea efecte juridice numai în anul 1998 ºi, lucru îmbucurãtor pentru noi, este faptul cã ceea ce am dorit noi în numele agricultorilor români a fost preluat într-o altã ordonanþã, nr. 32 din 1999. Deci suntem pentru respingere. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Aºa cum iniþiatorul a prezentat, comisia, la data respectivã, a apreciat cã de fapt completarea propusã de iniþiatori a fost preluatã de prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 32 din 1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999 ºi s-a apreciat cã propunerea legislativã la data respectivã este tardivã, Ordonanþa Guvernului nr. 9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998 nemaiavând aplicabilitate în cursul anului 1999.

De aceea, comisia a hotãrât ºi propune plenului Camerei Deputaþilor sã fim de acord cu respingerea propunerii, mai ales cã la ora actualã, aºa cum dumneavoastrã aþi apreciat aproape în unanimitate, sistemul acesta de cupoane este un sistem depãºit. Chiar ºi astãzi, dacã ne uitãm în ziarele pe care le citim, vedem cã sunt foarte mulþi care solicitã cumpãrare de cupoane; cei care cumpãrã nu le orienteazã spre agriculturã. Este un sistem depãºit.

Deci vã rugãm încã o datã sã fiþi de acord cu respingerea.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

În consecinþã,

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Aproximativ 200.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Împreunã cu Neculai Grigoraº, Constantin Teculescu ºi cu un fost bun coleg de-al nostru, Gheorghe Ana, am dorit sã dãm o mânã de ajutor de data aceasta constructorilor care, conform Legii nr. 215 din 1997, Casa socialã a constructorilor, în mod deosebit trebuiau sprijiniþi.

Norocul a fost orb de data aceasta ºi pentru ei, vorba lui Cicero, întrucât atunci noi ne-am axat ca aplicabilitatea legii sã fie în exerciþiul bugetar al anului 1999 ºi, pânã când comisia de specialitate a deliberat, am primit acest aviz negativ, lucru bun din partea Consiliului Legislativ, pentru cã, deºi noi am fãcut o greºealã de tehnicã legislativã, respectivii specialiºti ai Consiliului Legislativ considerã cã ar trebui sã reluãm problema într-un act, de data aceasta de excepþie, ºi nu cu caracter temporar.

Pentru constructorii care aveau o viaþã grea, ºi nici acum nu cred cã o duc mai bine, în condiþiile blocajului financiar (decontãrile cu întârziere a lucrãrilor executate la investiþii finanþate de la bugetul de stat, devalorizarea sumelor pe care ei le-au investit ca avans), noi atunci doream sã plãteascã T.V.A.-ul efectiv la încasarea efectivã a valorii facturilor, ºi nu la emiterea facturii de cãtre beneficiar.

Punctul de vedere al Guvernului nu ne-a fost favorabil; puteam sã trecem peste voinþa lui neclar exprimatã ºi cu interpretãri, dar din pãcate fiind un proiect de lege cu aplicabilitate temporarã, în 1999, evident, trebuie respins.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã comisia doreºte sã mai adauge ceva la raportul de respingere? Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Putem face apelul, dacã insistaþi în calitate de lider al grupului.

Pct. 10 Ð propunerea legislativã privind completarea art. 12 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã. Este raport de respingere.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

Cu douã abþineri, propunerea de respingere a fost aprobatã.

Pct. 11 Ð propunerea legislativã privind completarea art. 17 din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã.

Din partea iniþiatorilor dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Din partea comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia sesizatã în fond, respectiv Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, a propus respingerea acestei iniþiative legislative, întrucât prevederile propunerii în cauzã au fost reglementate într-un sistem unitar de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 215 din 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 30 decembrie 1999.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Mulþumesc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã privind adunãrile generale ale acþionarilor, consiliile de administraþie ºi conducerile executive ale societãþilor, companiilor naþionale, regiilor autonome, societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat a fost elaboratã de un grup de 14 deputaþi ºi un senator, de fapt tot grupul fost ApR din Parlament, ºi se referã la incompatibilitatea membrilor de partid, demnitarilor din administraþia publicã, a parlamentarilor de a face parte din adunãrile generale ale acþionarilor, consiliile de administraþie ºi aºa mai departe.

Aceastã iniþiativã cuprindea ºi elemente de neconstituþionalitate, se extindea incompatibilitatea la toþi membrii de partid, condiþiile impuse nu erau suficient de explicite ºi, de asemenea, interdicþia demnitarilor de a face parte era explicitatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 755 din 1994.

În aceste condiþii, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a propus respingerea acestei propuneri legislative, pe care o menþinem ºi la ora actualã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu, mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Avem de-a face cu o propunere legislativã iniþiatã de domnul deputat Kerekes K‡roly privitoare la contribuþii datorate de convenþiile civile exclusive. Între depunerea la comisie a propunerii legislative ºi data discutãrii în comi- sie a apãrut Legea privind unele mãsuri privind protecþia persoanelor încadrate în muncã, care a avut prevederi privitoare la contribuþia convenþiilor civile exclusive ºi, mai mult, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cât ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 41/2000 care a modificat în acest domeniu Legea pensiilor au prevederi clare privitoare la aceastã problemã, deci a rãmas fãrã obiect propunerea legislativã în discuþie.

În unanimitate, s-a aprobat propunerea de respingere. La pct. 17 este propunerea legislativã privind obligativitatea debitorilor de a-ºi achita creditele contractate cu bãncile din România.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva?

Comisia, dacã doreºte sã adauge ceva? Nu.

Dacã doreºte altcinvea sã participe la dezbateri generale?

Aveþi cuvântul, domnule Nãstase.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu, mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Având în vedere cã aceastã propunere este calificatã ca având caracter organic, vom supune propunerea de respingere votului final de joi.

Pct. 16 Ð propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1997 privind operaþiunile de leasing.

Dacã iniþiatorii doresc sã o susþinã? Domnul deputat R‡duly.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iniþiativa legislativã de la nr. crt. 16 a luat naºtere pe data de 30 iunie 1998, deci în legislatura trecutã, ºi a fost iniþiatã, alãturi de cel care vã vorbeºte, de domnul deputat Antal Istv‡n ºi de domnul deputat K—nya-Hamar S‡ndor.

În principal, noi, la data respectivã, am propus ca abordarea privind operaþiunile de leasing sã fie coroboratã cu cutuma europeanã, ºi anume sã se introducã ºi în România o deosebire între leasingul operaþional ºi cel funcþional.

Noi am constatat pe parcurs cã ceea ce am propus noi prin aceastã iniþiativã legislativã a fost preluatã în 1999 în Legea nr. 99, lege care se referea la unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice. Drept urmare, iniþiativa noastrã legislativã a rãmas fãrã obiect ºi suntem de acord cu respingerea ei de cãtre plenul Camerei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã din partea comisiei se doreºte o completare? Mulþumesc.

Dacã altcineva doreºte sã participe la dezbateri generale? Nu.

## Mulþumesc.

Din partea comisiei, dacã doreºte cineva. Da, domnule deputat, poftiþi.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vreau sã-l asigur pe domnul secretar Nãstase cã aceastã materie a fost foarte clar reglementatã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 51 din 1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor, prin care Ñ la data respectivã, era Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare, acum, Oficiul pentru Recuperarea Creanþelor Bancare Ñ are atribuþii concrete în valorificarea creanþelor neperformante ale bãncilor cu capital majoritar de stat. Deci nu existã nici un motiv de îngrijorare în ceea ce priveºte reglementarea cu privire la creditele contractate cu bãncile din România.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã mai doreºte cineva sã intervinã?

## Nu.

## Domnule preºedinte,

Împreunã cu un grup de parlamentari, Ecaterina Andronescu, Marin Cristea, Neculai Grigoraº, am iniþiat aceastã iniþiativã de modificare a art. 170 din Legea învãþãmântului, nr. 84 din 1995, întrucât am avut o surprizã ca în 1999, prin Legea bugetului de stat în acel an, nr. 36, sã constatãm cã peste 100 de mii de elevi din sistemul de învãþãmânt preuniversitar ar fi trebuit sã primeascã burse din bugetele locale, adicã burse sociale de merit, respectiv de studiu, în condiþiile în care ºtiam foarte bine atunci cã peste 1.700 de unitãþi administrativteritoriale nu reuºeau sã-ºi plãteascã cheltuielile de personal, dar sã mai susþinã aceste burse ºi respectiv ajutoarele sociale.

Noi am dorit atunci ca aceastã descentralizare, pe care, evident, nu putem sã o evitãm, sã se facã în alte condiþii, adicã finanþare jumãtate de la bugetul de stat, jumãtate prin bugetele locale.

Comisia a respins, ºi va explica domnul profesor Anghel Stanciu din ce motive. Oricum, iniþiativa noastrã, ºi aceasta vroiam sã subliniez, a fost preluatã ulterior în alte normative ºi acum aceste burse se efectueazã de la bugetul de stat.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Comisia, dacã doreºte sã adauge ceva.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Evident cã nu pot vorbi decât în numele comisiei ºi, în consecinþã, prin raportul înregistrat în ziua de 22 septembrie 1999 referitor la propunerea legislativã pentru completarea art. 170 din Legea învãþãmântului, nr. 84/1995, precizãm: în urma examinãrii propunerii legislative pentru completarea art. 170 din Legea

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu, mulþumesc. Stimaþi colegi,

Propunerea vizeazã modificarea unei legi cu caracter organic, deci ºi propunerea are acelaºi caracter. În consecinþã, pentru a avea cvorum, vom supune aceastã propunere de respingere votului final de joi.

La pct. 20 este propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice.

Dacã doreºte cineva din partea iniþiatorului sã susþinã aceastã propunere? Nu.

Comisia dacã doreºte sã intervinã? Nu.

Dacã sunt alte intervenþii la dezbateri generale? Nu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urma examinãrii propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea la Legea nr. 54/1998 privind circulaþia juridicã a terenurilor, în ºedinþa din 15 septembrie 1999, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi au hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi au propus plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei iniþiative.

Din punct de vedere juridic, doi proprietari sunt egali, iar unul dintre ei nu poate fi obligat sã-ºi mute terenul printr-un text de lege; deci acest lucru poate sã fie rezolvat, dar nu prin text de lege, iar Legea nr. 54 privind circulaþia juridicã a terenurilor nu împiedicã comasarea terenului; pot fi înstrãinate terenurile doar prin acte juridice între vii. De fapt, iniþiatorul, domnul deputat Viorel Pop de la ApR, în perioada respectivã a solicitat acest lucru ºi comisia a apreciat cã, într-adevãr, nu poate sã fie aprobatã ºi propune plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei iniþiative.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

o abþinere.

Cu 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, propunerea a fost respinsã.

Pct. 26 Ñ propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Dacã iniþiatorul doreºte sã-ºi susþinã aceastã propunere? Nu.

Comisia dacã doreºte sã adauge ceva? Nu. Dumneavoastrã, dacã doriþi sã participaþi la dezbateri?

Nu.

Da.

Poftiþi, domnule deputat Neagu!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Legea nr. 75/1994 care priveºte folosirea drapelului României, intonarea Imnului naþional ºi a sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþi ºi instituþiile publice face referire, citez: ”Drapelul României se arboreazã în mod permanent pe edificiileÒ Ñ repet ”pe edificiileÒ Ñ ”ºi în sediile autoritãþilor.Ò

Pe edificiu, ºi la noi, pe aceastã clãdire, la toate intrãrile, existã steagurile României, steagul României arborat la fiecare intrare. Aº vrea însã sã vã spun cã, ºi bãnuiesc cã ºi dumneavoastrã, mulþi dintre cei prezenþi astãzi aici, aþi vãzut cã nu numai în þara noastrã, pe alte instituþii publice, pe alte clãdiri... ºi aici clãdirea unde noi ne desfãºurãm activitatea este, totuºi, o clãdire emblematicã pentru România, este o clãdire care, totuºi, se afiºeazã aproape în toate documentarele de publicitate pe care noi le utilizãm. Dacã ne gîndim numai la alte parlamente din alte þãri, în Budapesta, la Berlin, la Paris, la Washington, existã steagurile naþionale arborate pe acoperiºul, repet: pe acoperiºul acestor clãdiri.

Aº vrea sã vã spun, deci, cã legea la care se face referire la punctul 28 ºi pe care trebuie sã-l discutãm astãzi spune aºa: ”Drapelul României va fi arborat permanent pe acoperiºul clãdirii Palatului Parlamentului.Ò

Domnilor, dupã ce cã este aceastã clãdire atât de maiestuoasã, de impetuoasã, parcã îi lipseºte, totuºi, ceva, parcã este pãcat sã nu existe drapelul României pe acoperiºul acestei clãdiri.

Faptul cã aici este locul cel mai democratic din România, astãzi, locul în care existã paratrãsnetul ideologic al tuturor partidelor existente astãzi în România zic eu cã este normal ca drapelul þãrii sã fluture pe acoperiºul acestei clãdiri. Deci legea este punctualã.

De ce a fost nevoie de o lege? Pentru cã legea nr. 75/1994 face referire numai la ”arborarea pe edificiuÒ ºi sigur cã la orice intrare sau oriunde aºezat, de jurîmprejurul clãdirii, respectã conþinutul legea.

Legea pe care v-o propune subsemnatul astãzi este punctualã, ºi anume ”arborarea pe acoperiºul clãdirii Palatului ParlamentuluiÒ.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei juridice... sau comisia a fãcut raport dupã dezbateri.

Poftiþi, domnule Anghel Stanciu!

Domnule preºedinte, ceva nu e în regulã aici... Domnule preºedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaþi colegi,

Evident cã nu doresc, din anumite motive, sã susþin iniþiativa domnului deputat P.D.S.R., Neagu. Dar este o chestiune atât de fireascã, atât de normalã, încât a lipsi Parlamentul României, ºi când spun Parlamentul spun cele douã sedii, al Camerei Deputaþilor ºi al Senatului care se va muta în curând, de simbolul pe care îl conferã Constituþia de putere legislativã singurã, cred cã am face o mare greºealã. De aceea, dincolo de a se crede cã este un partizanat, este un act firesc ºi normal, pe care orice Parlament din lume trebuie sã-l facã.

Propun, deci, domnule preºedinte, nu în numele unui Grup parlamentar sau a altuia, ci în numele meu, ca reprezentant al circumscripþiei electorale, s-o trimitem la comisie ºi cred cã, curând, vom asista cu toþii, în frunte cu dumneavoastrã, domnule preºedinte, aºa se spunea pe timpuri, la fâlfâierile drapelului naþional pe clãdirea autoritãþii supreme în stat, Parlamentul României. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã domnul preºedinte al Comisiei juridice este? Nu. Stimaþi colegi,

Având în vedere cã iniþiatorul susþine propunerea ºi actualul preºedinte al Comisiei juridice nu este, propun sã amânãm aceastã iniþiativã legislativã.

Cine este pentru restituirea la comisie?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat restituirea acestei propuneri legislative la comisie.

Punctul 29, propunere legislativã privind subvenþionarea alegerilor prezidenþiale.

Dacã autorul propunerii doreºte s-o susþinã? Nu.

Comisia, dacã doreºte sã intervinã? Nu.

Dumneavoastrã, dacã doriþi sã participaþi la dezbateri?

Nu.

. O

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Comisia.

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Onorat prezidiu,

## Stimaþi colegi,

Cred cã de 10 ani învãþãmântul se aflã într-o subfinanþare care pune în pericol însãºi existenþa sistemului naþional de învãþãmânt.

Fiecare din aceastã aulã aþi fost, în recenta campanie electoralã, în ºcoli, în grãdiniþe, în cluburi ºcolare. Unele, evident, în special din mediul urban, ne fac cinste, altele ne fac cinste prin eroismul profesorilor, dascãlilor care fac ore în acele spaþii. Ele trebuie clar recondiþionate. Programul de guvernare pe care dumneavoastrã l-aþi votat cuprinde ºi o secþiune privind reabilitarea învãþãmântului rural.

Este cazul ca, prin prioritãþile pe care le aveþi în vedere, sã fie ºi aceasta, adicã, din puþinii bani care vor reveni ºcolii, sã nu mai luãm sub formã de taxe, adicã de valoare adãugatã º.a.m.d., bineînþeles, pe o anumitã perioadã. De aceea v-aº propune, domnule preºedinte ºi domnului preºedinte ºi comisiei, sã fiþi îngãduitori cu ºcoala româneascã, trimiþând acest proiect de lege la comisii spre a cântãri mai bine dacã nu se poate face o joncþiune între anumite facilitãþi pentru copiii noºtri care au rãmas acasã, pentru localurile în care învaþã ºi o joncþiune, deci, cu programul de reabilitare a ºcolilor din mediul rural.

Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Nu este un precedent: ºi iniþiativa distinsului coleg s-a trimis la comisie. Se poate trimite ºi aceasta.

Haideþi sã facem un prim pas! Vã mulþumim.

Mulþumesc, domnule deputat. Comisia?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere importanþa domeniului asupra cãruia urmeazã sã-ºi producã efecte aceastã iniþiativã legislativã ºi problemele cu care se confruntã învãþãmântul, cred cã aceastã iniþiativã meritã sã fie luatã în discuþie ºi de comisia în formula actualã ºi apreciez cã trebuie supus la vot ca ea sã fie returnatã la comisie ºi rog ºi colegii deputaþi sã fie de acord cu aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aþi reþinut intervenþia domnului deputat Stanciu ºi a preºedintelui comisiei care solicitã un timp de reflecþie pentru a reformula soluþiile acestei legi în sprijinul bunei desfãºurãri a învãþãmântului.

Vã rog sã vã exprimaþi votul cu privire la aceastã propunere de restituire a propunerii comisiei sesizate în fond, a noii comisii sesizate în fond, având în vedere cã

vechiul raport de respingere a fost întocmit de cãtre cealaltã comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat restituirea acestei propuneri la comisia sesizatã în fond.

Punctul 33: Ñ propunere legislativã pentru completarea art. 19 din Legea administraþiei publice locale nr. 69/1991.

Dacã iniþiatorul doreºte sã intervinã? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În calitate de unic iniþiator, atunci, în acel an, am dorit sã supun atenþiei publice ºi colegilor parlamentari o problemã care frãmânta ºi încã mai frãmântã societatea româneascã.

Plecând de la acea normã statuatã prin decizia Curþii Constituþionale nr. 44/1993 privind modul cum deputatul, parlamentarul rãspunde juridic faþã de alegãtori ºi mai ales faþã de partidul pe lista cãruia a candidat, am dorit sã fac o extensie ºi pentru consilierii locali, deci care fac parte din autoritatea deliberativã, consilieri care, pe parcursul unui mandat, pãrãsesc partidul politic care i-a propus.

Era, fãrã discuþie, se poate argumenta prin expunerea de motive Ñ cã atractivitatea politicã ºi întãrirea opiniei publice asupra credibilitãþii funcþionãrii autoritãþilor administraþiei publice locale se poate realiza în condiþiile în care se asigurã stabilitatea de lucru. Altfel, consilieri care Ñ ghidându-se dupã modul cum sondajele de opinie crediteazã, spre sfârºitul mandatului, anumite grupãri politice sau partide Ñ migreazã, cu gândul ca sã mai prindã un mandat, cã nu stricã nimãnui acasã! Vorba filozofului Helvetius Ñ ”Potop de cuvinte peste un pustiu de ideiÒ, cred eu cã aºa este perceput acest fapt de cãtre opinia publicã.

Revin, citind sau parcurgând din rãspunsul autorizat al Consiliului Legislativ care a respins aceastã iniþiativã, pentru colegii care sunt în acest mandat, spunând cã: 1) conform Constituþiei, mandatul reprezentativ în sistemul electoral român are valabilitate ºi cã orice mandat imperativ este nul, ne spune Constituþia la art. 66 alin. 2.

Consiliul Legislativ crede, prin specialiºti, cã aceastã normã constituþionalã priveºte nu numai mandatul în Camera Deputaþilor ºi Senat, cât ºi pe cei care fac parte din autoritãþile administraþiei publice locale alese. Revin, spunând cã, pe baza deciziei Curþii Constituþionale din acel an 1993, citez: ”Deputatul, din punct de vedere juridic, nu mai are nici o rãspundere juridicã faþã de alegãtorii din circumscripþia care l-a ales ºi nici faþã de partidul pe listele cãruia a candidat. Raporturile sale cu alegãtorii ºi partidul sunt raporturi morale politice, dar nu juridiceÒ, unu. ªi doi: ”Deputatul are facultatea constituþionalã de a adera la un grup parlamentar sau altul, în funcþie de opþiunile politice, de a se transfera la un grup parlamentar sau altul sau de a se declara independent faþã de toate grupurile parlamentare.Ò Fãcând aceastã extensie, Consiliul Legislativ considerã cã, citez: ”În alegerile locale sunt declarate alese persoane de pe liste, nu lista ca atare, ºi nu partidele. Tot persoanele sunt numite apoi în calitate de consilieri.Ò

Domnul deputat Nãstase doreºte sã ia cuvântul.

## Stimate domnule preºedinte, Stimaþi domni deputaþi,

Cred cã asupra acestei probleme noi trebuie sã meditãm puþin, pentru cã atâta timp cât un consilier sau chiar deputat nu trece testul moralitãþii sale, fiind ales pe o listã de partid, el vine ºi atenteazã la însãºi statutul de consilier sau chiar deputat, prin imoralitatea pe care o face de a trece, de a nu respecta un contract moral pe care l-a avut, ºi nu numai moral, înscriindu-se pe lista acelui partid.

Cred cã un consilier sau chiar deputat ce iese din partidul prin care a fost promovat trebuie sã-ºi piardã ºi dreptul de consilier ºi chiar ºi pe acela de deputat.

Cred cã trebuie sã meditãm asupra acesteia, pentru cã e însãºi dovada moralitãþii ºi se atenteazã la noþiunea aceasta de consilier care trebuie sã fie un om cu demnitate, cu moralitate, la fel ºi aceea de deputat.

Vã mulþumesc.

Propun ca sã menþinem aceastã lege.

Mulþumesc.

Comisia de administraþie publicã doreºte sã mai adauge ceva?

Domnul preºedinte.

Mai doreºte cineva sã intervinã?

O clipã, domnule preºedinte.

Domnul deputat Stanciu.

V-aº ruga sã vã referiþi ºi la argumentele constituþionale, dacã susþineþi iniþiativa.

Mulþumesc pentru sugestie, domnule preºedinte. În drumul lung de la banca inscripþionatã cu plãcuþã pânã aici, am reflectat ºi aºa voi face.

Deºi colegul meu, doctorul Nãstase, a explicat foarte clar care ar fi motivaþia ca cei ce acced în calitate de demnitari pe o anumitã treaptã sã renunþe la mandat dacã pãrãsesc partidul, problema nu este nouã, ea a mai fost pusã în proiecte de lege ºi în 1992Ð1996 ºi, cum vedeþi, ºi în 1996Ð2000. Constituþia însã prevede foarte clar: Deputatul sau senatorul este în posesia unui mandat nu imperativ, unui mandat reprezentativ, ºi nu mai este în slujba partidului pe listele cãruia a promovat, ºi el efectiv este reprezentantul ºi în slujba poporului.

Ca urmare nu am ce face ºi susþin spre a fi eliminat, deoarece, dacã nu respectãm nici Constituþia, nu mai respectãm nimic. Dacã Constituþie nu e, nimic nu e, spunea cineva înaintea noastrã.

Deci propun sã menþinem respingerea. Vã mulþumesc.

Art. 13, domnule Stanciu!

Acesta este!

Aþi avut cuvântul, domnule secretar!

Domnul preºedinte Ioan Oltean, preºedintele Comisiei pentru administraþie.

Mai doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Domnul deputat Naidin.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

E bine cã am stârnit, pentru noii noºtri prieteni în Parlament, aceastã temã, întrucât am sugerat, nu am vrut sã citesc motivul principal de respingere din partea Consiliului Legislativ. Ar fi faptul cã noi, prin aceastã iniþiativã legislativã, am fi completat tezele constituþionale, ceea ce nu e permis.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, nu cred cã se impune sã dezvoltãm pe larg obiectul acestei iniþiative, acestei propuneri legislative.

La vremea respectivã, comisia s-a apropiat cu multã atenþie ºi a aprofundat chestiunea pusã în discuþie, a avut discuþii ºi cu reprezentanþi ai Consiliului Legislativ ºi cu iniþiatorul ºi, pentru motivele pe care raportul le prezintã, s-a apreciat cã respingerea acestei propuneri legislative este singura soluþie rezonabilã, în concordanþã, evident, cu prevederile legale în vigoare.

Observaþi cã ºi astãzi iniþiatorul subscrie acestui punct de vedere ºi de aceea comisia îºi menþine punctul de vedere ºi solicitã respingerea propunerii legislative de modificare a art. 19 din Legea administraþiei publice locale.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva? Vã mulþumesc. Pentru cã legea are un caracter organic, vom supune propunerea de respingere a ei votului final de joi.

Pct. 34, propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Legea nr. 69/1991 privind administraþia publicã localã.

Iniþiatorul, dacã doreºte sã intervinã? Nu.

Altcineva, dacã doreºte sã participe la dezbateri generale?

Comisia îºi menþine punctul de vedere? Da.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, ºi aceastã propunere de respingere va fi supusã votului final de joi.

Pct. 35, propunere legislativã pentru modificarea prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii.

Iniþiatorul, dacã doreºte sã intervinã? Nu.

Comisia, dacã doreºte sã adauge ceva? Nu.

Dumneavoastrã, dacã vreþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, asemenea celei pe care se intenþioneazã s-o modifice, vom supune votului final de joi propunerea de respingere.

Trecem la punctul 36, propunerea legislativã privind completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 în vederea reducerii impozitului pe profit.

- Dacã iniþiatorul doreºte sã intervinã? Nu.

Comisia, dacã vrea sã adauge ceva raportului? Nu. Dumneavoastrã, dacã doriþi sã participaþi? Nu.

ivã ºi o abþinere, s-a adoptat propunerea de respingere.

La pct. 40 este propunerea legislativã privind sprijinirea ºi întrajutorarea sinistraþilor din zonele calamitate.

Iniþiatorul, dacã doreºte sã-ºi susþinã aceastã propunere? Nu.

Doriþi sã participaþi, domnule secretar? Domnul secretar Nãstase are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Cred cã activitatea noastrã trebuie sã fie ceva mai responsabilã. Afirmãm cã sprijinim micii industriaºi, dar nu votãm respingerea unei reduceri a impozitului pe profit la cei care fac investiþii la micii meseriaºi, dar acum nu mai aprobãm nici sprijinirea zonelor calamitate?! Respingem ºi aceastã lege de sprijin a zonelor calamitate ºi a sinistraþilor?! Pãi, începem sã devenim inumani dacã ºi aceastã lege o respingem.

Iertaþi-mã, eu, ca medic, nu pot sã accept cã cineva poate sã gândeascã la respingerea unei asemenea legi.

Mulþumesc.

În unanimitate, s-a respins propunerea legislativã.

A fost pentru un moment, domnule doctor!

Ce moment, care moment? Dacã mâine va fi o calamitate ºi sinistraþi?

## **Din salã:**

Dar nu trebuie lege pentru aºa ceva, ci hotãrâre de guvern!

din vechea legislaturã se referã la modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1997 privind operaþiunile de leasing ºi societãþile de leasing. Modificarea pe care o propun cei trei deputaþi nu poate fi acceptatã, deoarece ea este ºi mai corect fãcutã prin Legea nr. 99/1999; de asemenea, ºi completarea pe care o fac dânºii. De aceea, comisia la data luãrii în discuþie a propus respingerea acestui proiect de lege, opþiune pe care ºi-o menþine ºi la ora actualã.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu este acum o calamitate asupra þãrii?!

## Mulþumesc.

Din partea comisiei, rog, o explicaþie!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã precizez cã statul român a acordat deja din fondul de intervenþii la dispoziþia Guvernului ajutoare persoanelor care au avut de suferit ca urmare a inundaþiilor. Or, aceste ajutoare ar fi trebuit sã fie avute în mod logic în vedere de cãtre iniþiator ºi sã constituie unul din elementele de calcul, de fundamentare a acestei propuneri legislative. Propunerea însã nu þine cont de astfel de referiri. De altfel, este ºi o neconcordanþã între prevederile art. 2 ºi 3 referitoare la sursa sumelor de bani destinate ajutorãrii sinistraþilor. Primul articol vizeazã un procent din sumele obþinute de Fondul Proprietãþii de Stat ca urmare a privatizãrii societãþilor comerciale la care statul este acþionar, pe când cel de al doilea trimite la fondul special de dezvoltare. Deci nici din acest punct de vedere reglementarea nu poate fi avutã în vedere ºi trebuie respinsã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbatere? În consecinþã,

## **Domnul Gheorghe Marin:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã care a fost elaboratã de 3 deputaþi, care nu mai sunt la ora actualã în Parlament,

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbaterile generale?

În consecinþã,

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Consider cã mãsurile care se prevãd pentru combaterea evaziunii fiscale sunt absolut necesare, dar sigur cã nu sunt suficiente. Informaþiile noastre sunt cã cei de la organismele care trebuie sã realizeze acest control, de la Curtea de Conturi, sunt þinuþi în birouri ºi împiedicaþi de fapt sã-ºi exercite dreptul de control pentru a evita aceastã evaziune fiscalã. Însuºi modul de operare al Bãncii Naþionale ºi evitarea controalelor care se fac la Banca Naþionalã ºi de controlorii Curþii de Conturi care sunt þinuþi în birouri ºi nu realizeazã decât 15 controale pe lunã este un mod de a acoperi niºte fraude, ºi nu de a veni ºi rezolva niºte lucruri în beneficiul economiei naþionale.

Consider cã nu putem respinge o asemenea lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Rog Comisia juridicã sã dea o explicaþie la acest punct de vedere.

Stimaþi colegi, având în vedere cã reprezentanþii Comisiei juridice nu sunt în salã pentru a-ºi susþine acest raport negativ, vã

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã care vizeazã modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale, adoptatã prin Legea nr. 44/1998, a fost elaboratã de doi colegi de ai noºtri de la P.D.S.R. La momentul emiterii ei, propunerile erau valabile, deci vizau modificarea, cum spuneam, a Ordonanþei nr. 88. Între timp a apãrut Legea nr. 99 prin asumarea rãspunderii ºi care a preluat mare parte din propunerile care erau cuprinse în aceastã iniþitivã legislativã.

De aceea, comisia a propus respingerea acestei propuneri legislative la momentul respectiv, în 1999, poziþie pe care ºi-o menþine ºi la aceastã datã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri la acest proiect? Nu.

Fiind vorba de un proiect care are caracter de lege organicã, vom supune votului final joi propunerea de respingere a acestuia.

Pct. 44, propunerea legislativã pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 84/1995, aºa cum a fost modificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36/1997.

Dacã din partea iniþiatorului existã intenþia de a explica aceastã iniþiativã? Nu.

Comisia, dacã are de adãugat ceva? Nu.

Dumneavoastrã, dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu.

Fiind vorba de un proiect încadrat în categoria legilor organice, îl vom supune, mai exact propunerea de respingere a acestei iniþiative o vom supune votului final de joi.

La pct. 45, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 26/1990, cu modificãrile ºi completãrile din Legea nr. 12/1998 ºi Ordonanþa Guvernului nr. 53/1998 privind Registrul comerþului.

Dacã iniþiatorul doreºte sã intervinã? Nu.

Comisia, dacã are ceva de adãugat? Nu. Dacã dumneavoastrã doriþi sã participaþi la dezbateri?

## Nu.

În consecinþã,

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Iniþiativa privind reorganizarea Managementului privatizãrii aparþine domnului deputat Varujan Pambuccian. Dânsul vãd cã nu este în salã. Am sã vã citesc punctul de vedere al comisiei. Propunerea legislativã nu era oportunã, deci atunci când a fost luatã în discuþie, întrucât conducea la creºterea numãrului de acte normative care reglementeazã procesul de privatizare.

De asemenea, unele soluþii care erau propuse aveau conotaþii de neconstituþionalitate ºi, de asemenea, alte soluþii propuse de iniþiator, cum ar fi repartizarea capitalului disponibil la privatizare în 10 fonduri închise, transferul gratuit cãtre populaþie al portofoliului de acþiuni rãmase erau insuficient elaborate ºi de aceea comisia la momentul respectiv a propus respingerea propunerii legislative, propunere pe care o face ºi la momentul actual.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Vã mulþumesc.

De data aceasta, în calitate de iniþiator, unul din semnatarii acestei iniþiative legislative, ºi vreau sã menþionez cã suntem de acord cu soluþia propusã de cãtre comisie prin raport, având în vedere cã ea nu mai este de actualitate, conþine prevederi chiar referitoare strict la anul 1999. Suntem de acord cu respingerea.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Comisia nu mai doreºte sã intervinã. Dacã existã alte intervenþii? Nu.

-

ru modificarea ºi completarea Legii nr. 158/1997 ºi a Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Comisia? Nu.

Dacã dumneavoastrã doriti sã interveniþi la dezbateri generale? Nu.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iniþiatorii prezentei propuneri legislative vã roagã sã permiteþi a vã supune atenþiei urmãtoarele argumente în sprijinul iniþiativei noastre.

În raportul negativ care v-a fost prezentat se face referire la Legea finanþelor publice, nr. 72 din 1996, în care se prevede obligativitatea iniþiatorilor de a prevedea resursele financiare aplicãrii normei legislative propuse în cazul în care aceste resurse nu se regãsesc în bugetul la data intrãrii în vigoare, afirmându-se cã noi nu am fi precizat astfel de surse. Cu totul fals, întrucât am arãtat exact sursa: Fondul special format din profiturile instituþiilor bancare aflate în proprietatea statului ºi în special profitul CEC-ului. Am propus acest lucru, deoarece banii depuºi de cãtre cetãþenii pe care dorim sã-i despãgubim prin prezenta propunere au intrat în circuitul bugetar ºi au fost folosiþi pentru nevoile economiei naþionale.

Prin urmare, a cere despãgubirea acestor cetãþeni de cãtre bugetul de stat înseamnã respectarea drepturilor acestora.

Ca rãspuns la pct. 2 al raportului prin care se afirmã cã între solicitanþi ºi fosta IDMS nu a existat un contract scris, ci numai o luare în evidenþã ºi o programare, putem afirma cã este o denaturare rãuvoitoare a faptelor. Este binecunoscut faptul cã acel cont nr. 8000 a fost înfiinþat de cãtre Ministerul Finanþelor în anul 1976, iar actele încheiate au un caracter bilateral ºi îndeplinesc condiþiile de validitate ale unui contract prevãzut de art. 948, Cod civil. Persoanele aflate sub incidenþa prezentei propuneri legislative nu au depus banii la CEC pentru a economisi, ci cu unicul ºi precisul scop de a achiziþiona un autoturism Dacia. Dupã depunerea sumei ºi înregistrarea ei, CEC-ul a trimis evidenþele la IDMS care emitea un accept ºi un numãr de ordine de livrare centralizat pe þarã.

Se poate afirma cã dispoziþiile de livrare, comunicãrile ºi numãrul de ordine dovedesc, fãrã orice îndoialã, exis- tenþa unui contract între cetãþean ºi statul român. Din Adresa CEC nr. 14.809, aflãm cã banii depuºi în vederea cumpãrãrii unui autoturism au ajuns prin intermediul Bãncii Naþionale a României în circuitul naþional.

## Mulþumesc.

Rog comisia sã rãspundã acestor noi abordãri ºi acestei cereri.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Nu aº vrea sã intru în probleme de fond ridicate de domnul deputat Garda vizavi de propunerea legislativã cu privire la despãgubirea membrilor Asociaþiei pentru Protecþia Cumpãrãtorilor de Autoturisme Bucureºti. În numele Comisiei de buget-finanþe ºi bãnci suntem de acord cu ultima retrimitere a acestei propuneri legislative la comisie, la noua comisie, pentru prima datã, unde vom aºtepta, bineînþeles, ºi punctul de vedere al noului Guvern ºi vom lua cât se poate de repede o decizie. Bineînþeles, vor fi invitaþi ºi iniþiatorii. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Sã luãm o pauzã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, la ora 13,00 aveþi o pauzã mai îndelungatã.

## Stimaþi colegi,

Vã supun atenþiei propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/1999 privind aprobarea primei de 300 lei/kg producãtorilor agricoli pentru grâul de panificaþie livrat din recolta anului 1999 destinat consumului intern, având raport de respingere.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã vorbeascã? Dacã nu, comisia, domnul Nicolescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice propune plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei propuneri legislative, întrucât prin raportul comisiei întocmit la Ordonanþa de urgenþã nr. 149 din 1999, s-au rezolvat solicitãrile formulate prin propunerea legislativã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Nicolescu.

Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Abþineri? Douã abþineri. Împotrivã? Un vot împotrivã.

Deci, cu douã abþineri ºi un vot împotrivã, propunerea legislativã a fost respinsã.

Vã supun atenþiei propunerea legislativã privind dreptul primãriilor de a vinde terenuri agricole din domeniul privat al statului.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Dacã nu, din partea comisiei? Domnul Nicolescu.

Vã mulþumesc.

Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, împreunã cu Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, s-au întâlnit în ºedinþã la data de 15.VI.2000, au examinat propunerea legislativã ºi propun plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei iniþiative, pe motivul cã pentru vânzarea de terenuri din domeniul privat al unitãþilor administrativ-teritoriale existã deja cadru legal ºi prevederile propunerilor legislative nu sunt corelate cu dispoziþiile Legii fondului funciar nr. 18 ºi ale Legii nr. 54 privind circulaþia juridicã a terenurilor.

De aceea, propunem Camerei Deputaþilor respingerea acestei iniþiative.

Vã mulþumim.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Nicolescu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Propunerea legislativã care viza modificarea Legii nr. 103/1996 s-a considerat, în urma dezbaterii la nivelul comisiei, ca nefiind de actualitate ºi nefiind oportunã, întrucât prevederile Legii nr. 26/1996, Codul silvic, ºi Legea nr. 103/1996 sunt acoperitoare în privinþa protecþiei vânatului ºi a pãºunatului în pãdurile proprietatea statului ºi proprietate privatã.

De aceea, raportul de respingere s-a dovedit a fi singura soluþie în ceea ce priveºte aceastã propunere legi-

slativã. ªi noi ne menþinem aceastã poziþie ºi o supunem atenþiei plenului Camerei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Olteanu.

Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã? Un vot împotrivã.

Cu un vot împotrivã, propunerea legislativã a fost respinsã.

Supun analizei dumneavoastrã propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal privind sãvârºirea infracþiunii de omor, ce constituie un pericol la adresa societãþii.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Vã mulþumesc.

Dacã din partea comisiei doreºte cineva?

O

Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci îºi menþine raportul de respingere a propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 66 din 1996 privind reorganizarea CEC-ului, întrucât obiectul propunerii între timp a fost rezolvat de cãtre Guvern prin modificarea Legii nr. 66.

Vã mulþumim.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumim, domnule Birtalan.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu, la dezbateri.

Vã rog!

Distinse domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Mã gãsesc într-o situaþie foarte delicatã, deoarece trebuie sã adresez rugãmintea domnului preºedinte de ºedinþã sã ne precizeze ce a avut Domnia sa în vedere când a iniþiat aceastã propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 39/1990 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. ªi de ce considerã Domnia sa cã acum nu mai este oportun ºi susþine, sau poate nu susþine, respingerea. Deoarece, repet, domnul deputat Honcescu, domnul deputat Viorel Hrebenciuc ºi alþi deputaþi, inclusiv de la P.D., domnul Sandu Alecu, sunt iniþiatori.

ªi cred cã ar fi bine, la o lege de o asemenea importanþã, de reorganizare a Consiliului Suprem, nu cred cã se perimeazã chiar aºa ideile.

De aceea, dacã domnul, distinsul nostru preºedinte de ºedinþã ne spune ºi ne ghideazã votul nostru spre a-l respinge, noi vom respinge cu plãcere. Este una din contribuþiile esenþiale ale domnului vicepreºedinte în Parlament ºi eu nu îndrãznesc sã votez împotriva lor. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

pectiv RãducãneniÑ judeþul Iaºi, ªomcuta Mare Ð judeþul Maramureº, ºi Filipeºtii de Pãdure Ð judeþul Prahova.

V-aº propune sã le retrimitem comisiei, în contextul în care ºtim cã actualii membri ai Guvernului au o nouã viziune asupra acestei probleme. ªi, în acest context, vã supun pe rând cele trei propuneri legislative pentru retrimiterea la comisie.

Propunerea legislativã privind declararea ca oraº a comunei Rãducãneni, judeþul Iaºi.

- Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vã

- mulþumesc.

- Abþineri? Împotrivã?

Unanimitate.

Propunerea legislativã pentru declararea ca oraº a comunei ªomcuta Mare, judeþul Maramureº.

- Cine este pentru retrimitere? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

ªi propunerea legislativã pentru declararea comunei Filipeºtii de Pãdure, judeþul Prahova, ca oraº.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vã mulþumesc.

Unanimitate.

Vã supun în continuare atenþiei propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, lege organicã, de asemenea.

O sã vã rog sã-mi permiteþi sã cobor la tribunã ca sã-i rãspund domnului Stanciu.

Sunt plãcut impresionat de grija pe care domnul Stanciu o are faþã de iniþiativele legislative pe care le-am avut ca deputat al opoziþiei în legislatura trecutã.

Ne menþinem ideea de a reorganiza Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi, în acest context, existã o iniþiativã legislativã pe care colegul nostru Ovidiu Cameliu Petrescu o discutã cu cei de la Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii. Noul Guvern îºi spune ºi el poziþia, domnule Stanciu, ºi, în acest context, vã propun sã fiþi de acord cu respingerea acestei iniþiative legislative, urmând ca tot în aceastã legislaturã sã supunem aprobãrii Camerei Deputaþilor un proiect mult mai complet.

Vã mulþumesc.

Deci, fiind lege organicã, o vom supune votului final în ºedinþa noastrã de joi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În privinþa terenului agricol în suprafaþã de 5 hectare ºi a celui în suprafaþã arabilã de un hectar, Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi nu a menþionat nici o condiþie.

În aceastã situaþie, respectivele terenuri au regimul juridic al terenurilor proprietate personalã, cãrora li se aplicã dreptul comun, putând fi, deci, moºtenite.

Având în vedere cã problema ce constituie obiectul prezentei propuneri legislative este reglementatã în legislaþia românã de dispoziþiile referitoare la succesiuni, considerãm cã nu mai este necesarã o normã specialã în cuprinsul Legii nr. 44/1994, care sã facã trimitere la dreptul comun.

Din acest motiv, comisia a propus respingerea. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Supun atenþiei dumneavoastrã propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, tot lege organicã.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã vorbeascã?

Dacã din partea comisiei... Nefiind cazul, o vom supune votului final în ºedinþa noastrã de joi.

Urmeazã în continuare un grup de trei propuneri legislative privind declararea ca oraºe a unor comune, res-

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, doamna Dobrescu.

Aici apare cã este lege organicã.

Deci o

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice îºi menþine propunerea formulatã plenului Camerei Deputaþilor, de respingere a acestei propuneri legislative, pe urmãtoarele considerente: propunerea legislativã nu respectã prevederile Legii nr. 26 din 24 aprilie 1996, Codul silvic, art. 16 ºi art. 66, Ordinul nr. 112 din 1998 al Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului interzicea tãierea de masã lemnoasã de pe aceste terenuri ºi Legea nr. 266 din 1999 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional stabileºte reguli foarte sigure privind exploatarea acestor suprafeþe.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Nicolescu.

Dacã din partea comisiei doreºte cineva? Da, considerãm ºi din partea comisiei. Vã mulþumesc.

Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Vã supun atenþiei propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 6 din Legea nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor în perioada 1998Ð2000.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul?

Vã rog. ªi din partea comisiei, ºi a iniþiatorului, domnul Nicolescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Supunem atenþiei dumneavoastrã o propunere legislativã care la data la care am discutat-o prezenta interes. Astãzi este însã depãºitã. Va trebui sã reluãm în programul de susþinere a agriculturii o serie de aspecte pe care le-am solicitat la acea datã. Respectiv, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în situaþia actualã, îºi menþin propunerea formulatã, de respingere a propunerii legislative, ºi propun acest lucru Camerei Deputaþilor.

Modificarea ºi completarea art. 6 prevãzut la acea datã s-a apreciat cã nu era oportunã, deoarece legea funcþiona pânã în anul 2000 numai. Astãzi, într-adevãr, datoritã condiþiilor de secetã pe care le-am avut în anul 2000, legea îºi exercitã funcþiunea ºi în anul 2001.

ªi, de asemenea, constituirea stocurilor de seminþe se aprecia la acea datã cã este reglementatã de art. 20 din Legea nr. 75 privind producerea, controlul calitãþii, comercializarea ºi folosirea seminþelor ºi materialului sãditor,

precum ºi înregistrarea soiurilor de plante agricole, republicatã, informãm plenul Camerei cã, într-adevãr, situaþia aceasta solicitatã prin propunerea legislativã prezenta o realitate ºi era absolut necesar la acea datã ºi cred cã va fi ºi în perspectivã, însã va trebui s-o reluãm în cadrul unei alte legi.

De aceea, menþinem propunerea formulatã, de respingere a acestei iniþiative legislative cãtre Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Nicolescu.

Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Abþineri? O abþinere. Împotrivã?

Deci, cu o abþinere, propunerea legislativã a fost respinsã.

Supun atenþiei dumneavoastrã propunerea legislativã privind constituirea ºi utilizarea fondului special pentru ajutorarea teatrelor naþionale.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul Bãlãeþ.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi deputaþi,

Mã aflu printre cei 59 de deputaþi care am luat aceastã iniþiativã ºi am semnat-o ca atare. Mulþi dintre ei sunt prezenþi ºi în actualul Parlament.

Constituirea unui fond pentru ajutorarea teatrelor naþionale mi se pare cã este de mare actualitate ºi astãzi ºi nu înþeleg de ce aceastã propunere legislativã avizatã favorabil ºi de cãtre Consiliul Legislativ a ajuns sã fie respinsã pânã la urmã de cãtre vechea comisie a legislaturii trecute.

În condiþiile în care, în momentul de faþã, la conducerea Comisiei de culturã se aflã un reputat om de teatru, cred cã bine ar fi ca noua Comisie de culturã sã revadã aceastã propunere legislativã ºi de aceea eu propun ca sã trimitem propunerea aceasta, sã n-o respingem, ci s-o trimitem la noua Comisie de culturã, unde sã fie examinatã pe fond ºi sã se ia o decizie în conformitate cu bunele intenþii pe care le-am avut noi când am fãcut propunerea ºi cu dorinþa ca activitatea teatrelor naþionale, în special, sã fie mai bine sprijinitã în viitor. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Bãlãeþ. Domnul Nãstase. La dezbateri generale.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Întrucât aceste teatre naþionale reprezintã emblema noastrã culturalã ºi pentru cã unele teatre, ca de exemplu cel din Cluj se gãseºte într-o situaþie de-a dreptul criticã, clãdirea riscând o prãbuºire ºi o degradare foarte rapidã, foarte rapidã, situaþia este de-a dreptul criticã ºi cunosc cã ºi în alte teatre naþionale situaþia materialã a lor ºi de întreþinere a clãdirilor a devenit o problemã urgentã, consider cã este de demnitatea noastrã de parlamentari sã fim ºi oameni de culturã mãcar un minut ºi sã susþinem aceastã emblemã culturalã a noastrã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am înþeles.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu,

Domnule preºedinte,

În calitate de coiniþiator, împreunã cu domnul Dan Ioan Popescu, respectiv ªerban Constantin Valeca am dorit, într-un cadru mai larg, sã definim rolul statului în elaborarea ºi realizarea programului energetic nuclear naþional ºi sã arãtãm cã acesta reprezintã un instrument din care se realizeazã politica generalã pe termen lung în domeniul utilizãrii paºnice ºi eficiente a energiei nucleare.

De fapt, iniþiatorii, împreunã cu un alt coleg, Sandu Florentin, cu câteva luni de zile înainte de data depunerii acestei iniþiative, am reuºit sã lansãm iniþiativa programului energetic-nuclear naþional care a trecut de Camera Deputaþilor ºi care se aflã la Senat.

Revin la iniþiativa noastrã. Consiliul Legislativ ne-a dat avizul favorabil, Guvernul s-a opus, ca acelaºi Guvern, pe scheletul pe care noi l-am proiectat, sã emitã Ordonanþa nr. 126 din 2000 ºi, practic, ceea ce noi am dorit se regãseºte în acest act normativ pe care Comisia

pentru industrii ºi servicii l-a supus dezbaterii noastre sãptãmâna trecutã ºi a primit avizul.

În consecinþã, tema, cred eu, fiind, nu epuizatã, ci bine statuatã juridic, cred cã trebuie sã respingem aceastã iniþiativã legislativã, arãtând cã s-a constituit un comitet interministerial cu cei doi autori, Dan Ioan Popescu ºi respectiv Valeca, care se ocupã de a pune în aplicare ceea ce actele normative au stabilit.

ªi, ca sã arãt cã stãpânesc foarte bine subiectul, un singur element ºi am sã plec, este faptul cã în acest an, în 2000, spre deosebire de anul trecut, bugetul de stat va aloca 2.500 de miliarde de lei faþã de 350 de miliarde anul trecut; cã este în curs de semnare, împreunã cu AECL Canada ºi ANSALDO Italia, un contract comercial de finanþare a investiþiilor la Unitatea nr. 2 ºi tot în curs de dezbateri, de negocieri, se aflã un al doilea credit împreunã cu EUROATOM, cu 20 de milioane de dolari, tot ca Unitatea nr. 2 sã fie finalizatã ºi efectiv sã ajute energetica ºi respectiv economia naþionalã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Naidin. Dacã mai doreºte cineva? Domnul Stanciu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Sã-mi permiteþi sã adresez ºi eu câteva cuvinte numeroasei noastre asistenþe de astãzi, care ne urmãreºte cu atenþie cum transformãm proiecte de legi în ordonanþe ºi ordonanþe în proiecte de legi.

Este exemplul tipic prin care cei ce ne-au guvernat pânã în anul 2000 ºi ne ferim sã-i criticãm acum au procedat. Au respins Ð ºi nu este singurul caz Ð proiecte de legi iniþiate de opoziþie, ca apoi scheletul, osatura acelor proiecte sã fie preluate ºi transformate în ordonanþe de urgenþã.

Unele au corespuns întru totul, altele au fost chiar amputate esenþial, dar a rãmas ideea ca atare, ce nu a fost lãsatã sub nici o formã pe mâna opoziþiei.

Sper ca acest exemplu, domnule preºedinte de ºedinþã, sã ne clarifice pe toþi ºi sã lãsãm ºi puterii ºi opoziþiei ascunse ºi celei cu adevãrat democratice sã contribuie la procesul legislativ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Stanciu.

Dat fiind faptul cã aceastã propunere legislativã a fãcut obiectul unei ordonanþe pe care am aprobat-o sãptãmâna trecutã,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a primit, prin Adresa nr. 484 din 13 martie 2000, aceastã propunere legislativã privind acordarea ajutoarelor de stat fermierilor care aplicã metode ºi tehnologii agricole, ce au impact redus asupra mediului.

S-a apreciat în cadrul comisiei, cã, într-adevãr, agricultura trebuie sã se desfãºoare în condiþiile în care menþinem echilibrul ecologic.

S-a apreciat însã cã aceastã propunere legislativã este valabilã în momentul în care România va reuºi sã producã 5-6 tone în medie la hectar la grâu, la porumb, 2,5-3 tone la floarea-soarelui ºi la soia.

Astãzi când obþinem 2 tone la grâu ºi sub o tonã la soia ºi la floarea-soarelui, întreaga agriculturã a României este o agriculturã ecologicã, pentru cã, într-adevãr, în proiect se prevede cã subvenþiile se acordã exclusiv în scopul acoperirii scãderii de venit, comparativ cu tehnologiile convenþionale, rezultate din acoperirea tehnologiilor menþionate la alin. 1 Din tehnologiile convenþionale pe care le practicãm obþinem producþiile pe care le-am amintit. De ce? Pentru cã în anul 1999, în anul 2000 România nu a aplicat mai mult de 25-30 kg substanþã activã la ha îngrãºãminte, folosind foarte puþine pesticide ºi, de asemenea, un alt articol al proiectului 3, sunt îndreptãþiþi la obþinerea acestor compensaþii, numai acei fermieri care utilizeazã metode în urma cãrora rezultã pierderi financiare, aceste metode se stabilesc anual prin hotãrâre de guvern, agricultura României are pierdere de la un capãt la celãlalt. Problema care se pune în faþa agriculturii României ºi încercãm prin programul de guvernare, împreunã cu dumneavoastrã, sã ridicãm producþia agriculturii României la nivelul la care ne-am angajat ºi prin programul trimis la Bruxelles, de aºa manierã încât România sã prezinte verticalitate ºi normalitate din acest punct de vedere.

Propunem plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei propuneri legislative. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? La dezbateri generale, domnul Stanciu.

Vã rog, domnule Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Vã declar cu toatã simpatia cã, dacã ºtiam ce am sã pãþesc în noua legislaturã, nu mai candidam, pentru cã eu constat cu surprindere cã distinºi colegi care s-au lup-

tat pentru agricultura româneascã ºi, când spun asta, dumneavoastrã ºtiþi ce spun, inclusiv distinsul nostru coleg Nicolaescu s-a luptat, am mai spus, foarte mult ºi pentru Academia Agricolã ºi Silvicã, pentru alte legi, am reuºit sã scãpãm câteva, altele nu am reuºit sã le scãpãm, acum este pus într-o situaþie nu tocmai comodã, sã îºi facã autocritica indirect de la acest pupitru. Cred cã problema de bazã care se pune ºi respectiv a penetrãrii noastre pe pieþele externe este aceea de a produce produse ecologice care pot, în concepþia distinºilor oameni din domeniu, sã aducã aportul de valutã necesar þãrii. ªi, de aceea, încurajarea celor care produc aceste produse ecologice, sã le spunem, nu ar fi un stimulent rãu, în condiþiile în care nici nu prea mai avem ce sã le dãm ca îngrãºãminte ºi atunci rãmân cele naturale.

Eu rog pe distinsul nostru coleg, care a primit sarcinã sã cearã sã fie respinsã, ºi s-a achitat, deci primul punct l-a fãcut cu brio, sã accepte pct. 2, sã ne mai aplecãm puþin asupra acestui punct, cã s-ar putea sã fie calea noastrã de intrare, efectiv, în Europa cu produsele alimentare de calitate.

De aceea, vã adresez rugãmintea dumneavoastrã ºi înþeleptului nostru preºedinte de astãzi, care, uite, a încheiat 72 de legi, sã trimitem acest punct ºi vã promit cã nu mai bruiez lucrãrile, cum spun unii tovarãºi, de aici încolo.

Vã mulþumesc anticipat.

Vã mulþumesc.

Cu tot respectul sincer pe care îl port domnului coleg Stanciu, trebuie sã dezvolt puþin, dar nu prea mult, pe aceastã idee. Deci nu este vorba de o agriculturã ecologicã prin acest proiect care ni se propune. Pentru cã aº vrea sã vã spun, în condiþiile în care vrem sã realizãm o tonã de grâu la ha, trebuie sã aplicãm 30 de kg azot, 15 de fosfor. Or, noi n-am aplicat substanþa activã în ultimul timp decât 25-30 de kg. Nu avem produs ecologic pentru Europa ºi pentru lume dacã aplicãm numai aºa îngrãºãminte în maniera aceasta, pentru cã practic un produs ecologic înseamnã ºi un produs de calitate, un conþinut corespunzãtor de proteine ºi mã refer numai la acest aspect. Or, conþinutul de proteine este direct legat de doza de îngrãºãminte pe care o aplicãm ºi, în special, cele cu azot.

De aceea, sã nu ne surprindã cã, dacã cineva ar dori sã cumpere porumb din România, în condiþiile în care nu fertilizãm cu azot, o sã avem surpriza cã avem 7-8% conþinut de proteine, faþã de 12-14%. În astfel de condiþii, întrebãm colegii care lucreazã în zootehnie, în domeniul respectiv, ce implicaþii majore, iar cei din afarã nici nu ar discuta cu noi. De aceea, cred cã este bine ºi cuminte sã respingem aceastã iniþiativã ºi sã ne ocupãm de o lege care sã ne asigure producþie în agriculturã, de aºa manierã încât sã putem face politica agrarã comunitarã, româneascã, pentru cã cei din Comunitatea Europeanã, din Ô58, de la Stressa, nu ºi-au propus decât sã creascã producþia agricolã ºi au ajuns astãzi la 7 tone media pe Europa de Vest la grâu, iar noi avem undeva la 1.500 Ð2.000 de kg.

În astfel de condiþii, orice gândire ne-am propune sã folosim pentru dezvoltarea economicã ºi dezvoltarea agriculturii în România nu are nici o bazã. De aceea, cu tot respectul pe care îl port tuturor colegilor din Parlament, consider cã este absolut necesar sã respingem aceastã iniþiativã care nu are o acoperire demnã ºi normalã pentru agricultura României. Într-adevãr, în România, prin cadrul ecologic pe care îl are, prin tehnologiile pe care le putem folosi, putem sã realizãm 5 tone de producþie la grâu, porumb, ecologicã producþie, cu folosire în interior cu bune rezultate ºi chiar pentru piaþa externã. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc, domnule Nicolaescu.

Am rugãmintea sã-mi permiteþi ºi mie sã spun douã cuvinte, fãrã a mai coborî la microfon. Vreau sã vã citez din raportul Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, semnat de domnul Ilie Neacºu, în care se propune respingerea acestei propuneri legislative pentru douã considerente.

Primul considerent: ”Prevederile acestei propuneri legislative pot fi aplicate numai într-o þarã dezvoltatã din punct de vedere agricolÒ Ñ spune domnul Neacºu. ªi al doilea considerent: ”Acordarea de alocaþii bugetare pentru menþinerea terenurilor în stare de pârloagã ºi pentru acoperirea scãderilor de venituri ca rezultat al utilizãrii de metode ºi tehnologii neconvenþionale nu este oportunã, întrucât nu are ca scop dezvoltarea producþiei.Ò Semnat domnul Ilie Neacºcu.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Domnule Bãlãeþ, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi deputaþi,

Eu am revãzut acest proiect legislativ. Mie mi se pare cã nu noi suntem vinovaþi cã agricultura româneascã a fost adusã în condiþiile în care a fost adusã ºi în care existã ea, de fapt, astãzi. Sigur, nu în mod esenþial trebuie sã ne gândim la producþia cerealierã a þãrii, care trebuie, într-adevãr, stimulatã ºi nu trebuie sã rãmânem la producþiile actuale, dar þãrãnimea româneascã a produs, a realizat producþii mari ºi cu mijloace nepoluante, care pot sã fie ecologice ºi care, din pãcate, astãzi nu sunt folosite cum trebuie ºi le gãsim împrãºtiate ºi lucrul se datoreazã ºi faptului cã realmente gospodãria þãrãneascã nu este sprijinitã pentru a produce pentru piaþã.

De aceea, eu gândesc cã acest proiect legislativ Ñ în forma în care este ºi cu gândurile noastre... eu însumi mã gândesc la un proiect legislativ care sã sprijine gospodãria þãrãneascã producãtoare prin condiþiile în care existã ea, de produse ecologice, carne, ouã, brânzeturi, totul realizat în aceste condiþii Ñ nu poate sã fie decât aºa cum este, dar trebuie stimulat ceva, trebuie fãcut ceva pentru ca acolo sã existe realmente un sprijin, o

stimulare, nu zic cã ar trebui chiar cele propuse aici. Dar, cu acest proiect ºi cu altele care pot veni la comisie trebuie sã avem o dezbatere foarte serioasã asupra eventualitãþii de a participa la piaþa europeanã cu produse ecologice realizate în condiþiile pe care le avem noi astãzi. ªtim cã acolo producþiile acestea mari de proteine ºi de cereale au produs o saturaþie ºi cã piaþa europeanã este dornicã de altfel de producþii, mai mici, dar mai bune, mai potrivite pentru sãnãtatea oamenilor. Experienþa ”vacii nebuneÒ ºi a altor vaci ne aratã cã poate sã existe ºi o altã pistã pentru a relansa agricultura noastrã ºi pentru a o stimula.

De aceea, vã rog foarte mult sã fiþi de acord sã trimiteþi la comisie, în ciuda respingerii pe care o doreºte comisia, acest proiect legislativ ºi împreunã cu alte iniþiative pe care noi le gândim sã venim în sprijinul agriculturii româneºti, aºa cum se aflã ea astãzi, n-o putem transforma peste noapte, dupã ce a fost adusã unde a fost adusã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul Nicolescu, la dezbateri generale, de data asta.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cei care lucrãm în domeniul agriculturii ºi cei care reprezentãm Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice v-am ruga sã aveþi încredere în noi cã vrem binele agriculturii, vrem sã nu facem de râs Camera Deputaþilor prin segmentul pe care-l reprezentãm ºi, de aceea, mi-aº permite sã fac câteva referiri vizavi de propunerile fãcute de colegul nostru.

Aºteptãm. Comisia este deschisã pentru orice iniþiativã legislativã care vine în sensul de a îmbunãtãþi condiþia agriculturii româneºti. Nu ºtiu, eu am impresia de multe ori cã nu ne dãm seama cam unde se situeazã agricultura României astãzi, nu ne dãm seama cã am ajuns în situaþia în care suntem ºi, într-adevãr, nu mai este loc nici de discutat prea mult, ci de stabilit un program coerent pe care sã-l realizãm.

Stimate coleg, faceþi referire la mijloace ecologice, vã referiþi probabil la gunoiul de grajd. Aº vrea sã apreciem cât gunoi de grajd are România astãzi în þarã.

## **Domnul Anghel Stanciu** ( _din bancã)_ **:**

Peste tot!

## Da, da. Nu este aºa!

Aº vrea sã facem un calcul împreunã ce înseamnã gunoiul aplicat astãzi în condiþiile în care România nu are în dotare nici sã-ºi are suprafaþa ºi rãmânem cu 4 milioane de hectare nearate în fiecare an. Aº vrea sã facem referire la faptul cã nici o fructã din România nu pleacã afarã dacã nu are programul de tratament. Toþi am fost afarã ºi ºtim cum aratã fructele, strugurii ºi legumele în alte þãri. Astãzi, fãrã un program de 14 tratamente la mãr, nu se poate realiza un mãr curat cu care sã poþi sã ieºi afarã cu el, cu San Jose ºi alþi dãunãtori care, pur ºi simplu, desfiinþeazã cultura, nu putem discuta. Haideþi sã ne acordaþi credit celor care lucrãm în domeniul respectiv ºi, într-adevãr, într-o notã de intransigenþã faþã de noi sã realizãm un program coerent pentru aceastã agriculturã a României, pentru cã, într-adevãr, mã repet, am mai spus ºi altã datã, agricultura României trebuie sã producã pentru 80-100 de milioane de locuitori ºi noi, nu putem produce nici pentru 22-23 de milioane de locuitori. Suntem deschiºi în cadrul comisiei ºi chiar este bine ca fiecare dintre noi, în mãsura în care putem, sã venim cu iniþiative legislative eficiente, iar în legãturã cu aceastã iniþiativã vã rugãm sã aprobaþi sã fie respinsã ºi ne aplecãm asupra unui program coerent ºi eficient pentru agriculturã.

Vã mulþumesc.

Domnule Stanciu, la ce subiect vreþi sã luaþi cuvântul? Tot dezbateri generale? Nu v-a citat domnul... Se referã la domnul Bãlãeþ!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Evident cã ºi domnului Nicolescu, ºi mie, ºi la alþi colegi, de-abia de acum i s-a aprins dorul de discuþie parlamentarã la obiect. Dar þinând seama cã orele sunt înaintate ºi þinând, totuºi, seama cã Domnia sa este specialist, a lucrat mulþi ani în cercetare ºi cunoaºte agricultura, ºi eu m-am bucurat de sfaturile Domniei sale în momentul în care am scos legea privind Academia Agricolã ºi Silvicã ºi sper sã n-o înmormântaþi acum la Senat, noi retragem propunerea noastrã, urmând sã dãm curs invitaþiei ca împreunã cu preºedintele comisiei, domnul Ilie Neacºu, ºi cu domnul Bãlãeþ sã vedem în ce mãsurã ºi acest segment de agriculturã ecologicã îºi poate gãsi locul în marea culturã, nu când vom avea din nou 20 de mii de kg la hectar.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumesc flexibilului domn Stanciu pentru luarea sa de cuvânt ºi

## Domnule preºedinte,

Eu ºi cu fostul deputat ªerban Valeca am iniþiat aceastã propunere legislativã anul trecut, în varã, atunci

când fostul preºedinte al Fondului Proprietãþii de Stat, nu-mi amintesc numele, declara: ”Nu ºtiþi voi câte ºtim noi despre noi...Ò ªi noi ºtiam cã 2.500 de miliarde acordate de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat în perioada 1993-1997 nu au fost încasate. Au fost acte normative: douã, Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societãþilor comerciale, care la art. 26 prevedea abilitarea fondului pentru efectuarea de investiþii necesare restructurãrii, Legea nr. 55/1995 privind accelerearea procesului de privatizare, când se lãsa gratuit o cotã din acþiunile vândute societãþilor pentru investiþiile productive, 4 acte normative hotãrâri de Guvern emise privind pentru instituirea regimului special de surpaveghere pânã în 1996, douã din 1997 privind scoaterea din rezervele materiale naþionale a unor cantitãþi de grâu ºi, respectiv, acordarea unor fonduri în vederea restructurãrii ºi reabilitarea patrimoniului genetic la speciile de porcine ºi pasãre, deci sume cuantificate la circa 2.500 de miliarde, din care Fondul Proprietãþii de Stat nu a dorit sau n-a mai ºtiut sau nu-l interesa sã le ºi recupereze.

Soluþia propusã de noi, respinsã de cãtre comisie, având avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi cât pe ce, prin expunerea de motive, sã fie agreatã de fostul Guvern Mugur Isãrescu, deci tema noastrã a fost preluatã în actele normative emise în acest an de noul Guvern, Ordonanþa nr. 3 din 2001 privind organizarea Guvernului ºi respectiv actul normativ de funcþionare a autoritãþii naþionale pentru privatizare ºi administrarea participaþiilor statului. Dacã cumva nu se realizeazã, eu, ca iniþiator, împreunã cu alþi colegi putem sã schimbãm Fondul Proprietãþii de Stat ºi sã punem autoritatea pentru ca efectiv aceste sume sã fie recuperate.

Deci urmeazã procedura de respingere. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Naidin. Domnul Nãstase, la dezbateri generale.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Întrucât de-a lungul anilor noi am avut posibilitatea sã ne convingem cã toate acþiunile de restructurare a Fondului Proprietãþii de Stat au însemnat de fapt lichidãri, nu restructurãri, aceastã propunere legislativã de a privi în conversia în acþiuni a sumelor acordate de Fondul Proprietãþii de Stat nu are substrat, pentru cã Fondul Proprietãþii de Stat, în fapt, n-a acordat aceste sume ºi cred cã putem încheia cu o acþiune inteligentã a noastrã de a respinge aceastã propunere fãrã substrat, pentru cã Fondul Proprietãþii de Stat a lichidat de-a lungul anilor tot ce a putut lichida.

## Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru respingerea acestei iniþiative legislative? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/5.III.2001

Cu un vot împotrivã, aceastã propunere legislativã a fost respinsã.

Vã mulþumesc.

Am epuizat toate propunerile legislative care se aflau la pct. 2 pe ordinea de zi în aceastã sãptãmânã.

Haideþi sã intrãm la pct. 3 din ordinea de zi. Dat fiind faptul cã avem pauzã la ora 13,00, vã propun sã ne þinem de program totuºi, urmând sã supun analizei dumneavoastrã proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul macedonean privind transporturile rutiere, semnat la Bucureºti la 12 iunie 2000, adoptat de Senat.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ reprezentantul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Þinând cont de interesele economice ºi politice ale României ºi dinamica relaþiilor româno-macedonene s-a impus necesitatea semnãrii unui acord rutier care sã þinã cont de rezoluþiile certe, directivele ºi reglementãrile europene în domeniu, precum ºi de legislaþia în domeniu, precum ºi de legislaþia în vigoare a celor douã þãri. Dispoziþiile acestui acord se aplicã transporturilor de persoane ºi mãrfuri în tranzit direct ºi în tranzit pe teritoriul statului uneia din pãrþile contractante cu vehicule înmatriculate pe teritoriul statului uneia dintre pãrþi.

Transporturile de mãrfuri între cele douã state sau în tranzit pe teritoriile lor, operate cu ajutorul vehiculelor înmatriculate pe unul din teritoriile celor douã state se efectueazã pe baza regimului de autorizare prealabilã. Comisia mixtã ce va fi înfiinþatã în conformitate cu prevederile acordului va putea expune lista de categorii de transporturi scutite de autorizaþii ºi în general va avea ca obiectiv luarea mãsurilor menite sã faciliteze transporturile rutiere între cele douã þãri. Acordul urmeazã sã fie încheiat pe o perioadã de un an ºi va fi prelungit în mod automat pentru noi perioade de cîte un an, cu excepþia cazului când este denunþat de una din pãrþile contractante. Acest acord este de naturã sã contribuie la sporirea eficienþei transporturilor rutiere internaþionale între cele douã þãri, asigurându-se desfãºurarea activitãþilor în acest domeniu pe bazã de reciprocitate.

## Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul Antal Istv‡n.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia de industrie ºi servicii a dezbãtut proiectul de lege pe data de 14 februarie ºi a avut în vedere ºi avizul primit de la Consiliul Legislativ ºi avizele de la comisiile pentru politicã externã ºi juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi s-a hotãrât în ºedinþa din 14 februarie sã fie aprobat proiectul de lege în forma adoptatã de Senat. Acordul de fapt reglementeazã aspectele transportului internaþional de marfã ºi cãlãtori între cele douã þãri, por-

nind de la acordul bilateral aprobat în cadrul Conferinþei Europene a miniºtrilor de transport ºi necesitatea acordului este determinatã ºi de faptul cã acordul rutier cu Iugoslavia, care reglementa transportul rutier internaþional între cele douã þãri dupã divizarea Iugoslaviei, nu mai oferea un cadru modern de reglementare în acest domeniu. Þin sã menþionez cã raportul a fost întocmit fãrã un punct de vedere al Guvernului, dar în prezenþa reprezentanþilor din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturi ºi Locuinþe ºi în cadrul ºedinþei a fost prezentat un punct de vedere privind acest proiect de lege.

Proiectul de lege prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale are cuvântul domnul Stanciu.

## Domnule preºedinte, Onorat prezidiu,

## Stimaþi colegi,

Nu ºtiu dacã vã amintiþi, dar primele intervenþii ale noastre au fost fãcute pe acorduri. Aceste acorduri le semneazã puterea executivã, respectiv Guvernul, ºi le ratificã Parlamentul. Aceastã dualitate este absolut necesarã, pentru cã acordurile, poate mai mult decât legile interne, pot sã aducã daune României atât în ceea ce priveºte imaginea, cât ºi în ceea ce priveºte aspectul economic sau de securitate. Nu este cazul prezentului acord. Dar este bine ca noi, cei care ne dãm reprezentanþii poporului, conform Constituþiei, sã înþelegem ca atunci când þara este angajatã printr-un acord cu altã þarã, aceastã ratificare ce implicã votul nostru sã se facã în deplinã prevedere constituþionalã. Dacã am fost lucrativi, deºi asta înseamnã profit, sau înþelegãtori, spre a vedea cã a ieºit un coleg din salã sau nu ºi s-a micºorat cvormul, aici, domnule preºedinte, cu toatã stima ºi cu tot respectul ºi nu este o chestiune întâmplãtoare astãzi, aduceþi-vã aminte cã am fãcut-o ºi în legislatura trecutã, acordurile trebuie sã fie validate de domnii parlamentari, domnilor. Îmi cer scuze ºi faþã de Domniile lor cã va trebui sã-i chemaþi în salã, dar e bine sã înþelegem cã pe umerii noºtri nu apasã numai indemnizaþia ºi suma forfetarã, ci apasã ºi rãspunderea pe care ne-o luãm ratificând un acord între România ºi celelalte þãri. Avem 7 acorduri.

Deci, domnule preºedinte, pe fond procedural, vã rog sã aveþi în vedere douã variante. Ori ne oprim aici ºi ne asigurãm cvorumul dupã pauzã, decalãm pauza corespunzãtor, ori trecem la verificarea ºi întrunirea cvorumului, chiar cu riscul unui apel nominal, sã stricãm cumva masa unor colegi, cu ceea ce nu se cuvine, dar nu cred cã ne putem permite sã trecem în fugã acorduri, chiar dacã ele sunt bine fãcute, dar fiecare sã simtã cã prin mîna lui ridicatã angajeazã România ºi aici o angajeazã în relaþiile internaþionale.

Vã mulþumesc pentru înþelegere ºi procedaþi în consecinþã.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Stanciu, eu nu vreau astãzi decât sã votãm titlul legii ºi articolul unic, iar votul final urmeazã sã se dea joi, eu nu am propus astãzi sã facem votul final al acestor acorduri. Vreau sã sã trecem prin ele, ca sã putem sã le

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În contextul intensificãrii relaþiilor comerciale, al dezvoltãrii cooperãrii în domeniul transporturilor între România ºi Republica Slovacã ºi în baza aprobãrii Guvernului nr. 392 din 1994, a fost negociat ºi convenit textul proiectului de Acord între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene.

El a fost semnat la Bratislava la 6 iunie 2000. Cele mai importante prevederi se referã la dreptul fiecãrei pãrþi contractante de a desemna una sau mai multe companii aeriene în vederea operãrii serviciilor aeriene regulate internaþionale între România ºi Republica Slovacã, la dreptul aeronavelor companiilor aeriene desemnate de fiecare parte de a survola ºi de a face escalã tehnicã pe teritoriul statului celeilalte pãrþi, de a îmbarca ºi debarca pasageri, bagaj, marfã ºi poºtã, în cadrul serviciilor aeriene internaþionale regulate efectuate în baza acestui acord.

O altã prevedere vizeazã condiþiile în care aeronavele, rezervele de carburanþi ºi lubrefianþi, piese de schimb, echipament obiºnuit de bord, provizii de bord, marfã ºi bagaje în tranzit direct sunt scutite de taxe vamale, taxe de inspecþie ºi alte taxe similare; dreptul companiilor aeriene desemnate de una din pãrþile contractante de a înfiinþa pe teritoriul celeilalte pãrþi agenþii, de a vinde propriile documente de transport pe serviciile aeriene internaþionale, de a transfera excedentul dintre încasãri ºi cheltuieli rezultat, precum ºi de a menþine propriul sãu personal tehnic, operaþional ºi de altã specialitate necesar.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Banciu.

Are cuvântul domnul Antal Istv‡n, din partea Comisiei de industrii ºi servicii.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost dezbãtut de comisie în ºedinþa din 14 februarie ºi, la fel, la ºedinþã au participat reprezentanþii din partea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi au expus un punct de vedere în aceastã privinþã ºi comisia a avut în vedere ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele favorabile ale Comisiei pentru politicã externã ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi s-a hotãrât cu unanimitate de voturi avizarea favorabilã a proiectului, în forma adoptatã de Senat la 15 ianuarie 2001.

Începând cu data intrãrii în vigoare a acestui acord, practic îºi va înceta valabilitatea Acordul din 13 martie 1970 încheiat între Republica Cehoslovacia, care nu mai existã, ºi Republica Socialistã România, la vremea respectivã.

Prevederile stabilite prin Acordul aerian româno-slovac sunt în conformitate cu legislaþia naþionalã, precum ºi cu recomandãrile adoptate de Organizaþia Aviaþiei Civile Internaþionale. Dupã intrarea sa în vigoare, acordul va putea contribui la extinderea cooperãrii bilaterale în domeniul aviaþiei civile, precum ºi în alte domenii de interes comun, cum ar fi comerþul ºi turismul.

Prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumesc, domnule Antal Istv‡n.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacã nu, sunt obiecþii la titlul legii?

Nefiind obiecþii, îl considerãm votat în unanimitate.

Acest acord stabileºte modul de derulare a transporturilor rutiere între cele douã þãri, reglementeazã domeniile în baza cãrora trebuie sã se efectueze transporturile, procedurile de rezolvare a eventualelor diferende apãrute între pãrþi, probleme vamale, cadrul juridic pentru realizarea transporturilor rutiere internaþionale. Dispoziþiile acordului se aplicã transporturilor de persoane ºi mãrfuri în trafic direct ºi în tranzit pe teritoriul statului uneia dintre pãrþile contractante. Transporturile vor fi operate cu ajutorul vehiculelor înmatriculate pe unul din teritoriile celor douã state.

Acordul se încheie pe perioadã nedeterminatã, fiecare parte contractantã poate însã denunþa acordul în scris, în care caz el îºi va înceta valabilitatea la 90 de zile de la primirea notificãrii din partea celeilalte pãrþi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Banciu.

Are cuvântul domnul Istv‡n Antal, din partea Comisiei de industrii ºi servicii.

ªi acest proiect de lege a fost dezbãtut tot pe data de 14 februarie 2001 ºi la ºedinþã au participat reprezentanþii din partea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, cu un punct de vedere bine stabilit ºi comisia a hotãrât avizarea în forma adoptatã de Senat.

Þin sã menþionez cã, o datã cu intrarea în vigoare a acestui acord, îºi înceteazã valabilitatea vechiul acord care a fost semnat în 1967 între România ºi Cehoslovacia ºi legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Istv‡n. Dacã sunt obiecþii la titlul legii? Nu sunt obiecþii.

## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000, se înscrie în eforturile pe care þara noastrã le face pentru dezvoltarea relaþiilor de bunã vecinãtate ºi de cooperare

regionalã cu þãrile din zonã pentru creºterea încrederii reciproce între state. Acest acord se întemeiazã pe Tratatul de prietenie ºi colaborare ºi bunã vecinãtate dintre România ºi Bulgaria, pe Acordul de colaborare dintre Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerul Apãrãrii al Republicii Bulgaria ºi, de asemenea, este în concordanþã cu standardele NATO privind regimul ºi modul de schimb al informaþiilor militare secrete. Acordul se întemeiazã, de asemenea, pe principiile dreptului internaþional ºi pe legislaþia internã a statelor pãrþi contractante.

Având în vedere importanþa procesului de deschidere ºi de lãrgire a cooperãrii ºi colaborãrii dintre armatele celor douã state, precum ºi nevoia de protejare a informaþiilor schimbate, vã rugãm sã acordaþi votul dumneavoastrã favorabil proiectului de lege prezentat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Encuþescu. Din partea Comisiei de apãrare, are cuvântul domnul Drãgãnescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Comisia de apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã a primit acest proiect, l-a dezbãtut ºi vi-l propune spre dezbatere ºi aprobare în forma adoptatã de Senatul României în ºedinþa din 16 ianuarie anul curent, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Drãgãnescu.

Dezbateri generale. Nedorind sã ia nimeni cuvântul la dezbateri generale, dacã aveþi obiecþii la titlul legii? Nu sunt obiecþii.

## Mulþumesc, domnule Abraham.

Are cuvântul domnul Drãgãnescu, din partea Comisiei de apãrare.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi acest proiect de lege a fost dezbãtut de Comisia de apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã ºi propunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor forma adoptatã în Senatul României.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Drãgãnescu. La dezbateri generale, domnul Anghel Stanciu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Port, ca mulþi dintre dumneavoastrã, ochelari. Cu avantajele ºi dezavantajele ce le incumbã.

La pct. 6 ºi pct. 7, domnule preºedinte, raportul comisiei de adoptare este, cel puþin conform acestui program, întocmit de Comisia pentru industrii.

Programul este greºit, domnule Stanciu. De aceea am dat cuvântul Comisiei de apãrare.

Tocmai acesta a fost scopul intervenþiei noastre: sã înþelegem cã, deºi aparent ceea ce facem aici poate avea un aspect formal, el este foarte serios, pentru cã ceea ce spunem, domnule preºedinte, ºtiþi la fel de bine ca mine, rãmâne ºi sub aspectul corectitudinii informaþiei

pe care o primim, ºi sub aspectul celor pe care le angajeazã fiecare distins secretar de stat spunându-ne de la tribuna microfonului cã au verificat ºi respectã toate condiþiile Dreptului internaþional în astfel de cazuri.

De aceea, mi-aº permite, domnule preºedinte de ºedinþã, ºi în calitatea dumneavoastrã de participant cu un numãr mare de voturi la Comitetul ordinii de zi, o sugestie, cã nu-mi permit eu sã fac recomandãri: Biroul permanent, Comitetul ordinii de zi sã gãseascã un membru dintre cei care sunt acolo sã citeascã aceastã ordine de zi care se dã la 340 ºi ceva de deputaþi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Stanciu.

Cei de la stafful tehnic au greºit, pentru cã era vorba de Comisia de industrii ºi servicii ºi s-a pus problema de servicii la art. 6 ºi 7, de aici a fost nedumerirea. Încã o datã remarc atenþia pe care o acordaþi respectãrii regulamentului.

Vã felicit pentru acest lucru, dar remarcaþi faptul cã am condus cu atenþie ºi am dat cuvântul cui trebuia la aceste proiecte de legi.

Vã mulþumesc pentru atenþia pe care o acordaþi.

Sunt obiecþii la titlul legii? Nefiind obiecþii, îl considerãm adoptat.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Vã mulþumesc mult pentru înþelegere.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 43 din 1999, România a ratificat Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 29 septembrie 1998, document care are ca obiectiv dezvoltarea dialogului ºi cooperãrii dintre statele din zona Europei de Sud-Est, contribuind astfel la securitatea ºi stabilitatea regionalã, la edificarea relaþiilor de bunã vecinãtate dintre state, în contextul procesului determinat de reuniunea Consiliului Parteneriatului Euroatlantic. De asemenea, este ºi în spiritul programului Parteneriatului pentru pace.

Având în vedere faptul cã pânã în anul 2003 Comandamentul Brigãzii din Europa de Sud-Est se aflã la Plovdiv, iar din anul 2003, acesta va fi preluat de România, se impunea cu necesitate reglementarea statutului juridic al acestui comandament precum ºi a personalului. Acest lucru s-a realizat prin semnarea celui de-al treilea Protocol adiþional la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est.

Conform prevederilor Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil proiectului de lege prezentat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Encuþescu. Are cuvântul domnul Drãgãnescu, din partea Comisiei de apãrare.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã a dezbãtut acest proiect de lege ºi prin raportul sãu noi cerem plenului Camerei Deputaþilor sã dezbatã ºi sã adopte acest proiect de lege, în forma adoptatã de cãtre Senat în ºedinþa din 16 ianuarie 2001. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Drãgãnescu.

Am o singurã rugãminte la domnul Encuþescu. Sã nu aparã o nedumerire aici. Deci acordul între toate statele a fost semnat la Skopje, cum aþi spus ºi dumneavoastrã, la 26 septembrie 1998, or în titlul legii se spune cã este semnat la Atena la 21 iunie 2000.

Explicaþi aceastã chestiune, vã rog.

Acordul general este semnat la Skopje, dar noi punem în dezbatere al treilea protocol adiþional al acestui acord. Deci, practic, noi cerem pentru acest al treilea protocol care detaliazã mai ales partea privind prezenþa pe teritoriul României a acestui comandament.

Vã mulþumesc.

În prima dumneavoastrã intervenþie v-aþi referit la Skopje. Din acest punct de vedere am vrut sã facem aceastã rectificare.

La dezbateri generale, are cuvântul domnul Stanciu. Vã rog.

Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate domnule secretar de stat, Stimaþi colegi,

Evident cã fiind o formaþiune politicã care agreeazã foarte mult treaba asta cu ”multinaþionalulÒ, ne vedem în situaþia de a solicita domnului secretar de stat, de fapt acesta este ºi rolul Domniei sale, câteva informaþii. Evident cã fiecare ºtim unde este sau ne închipuim cã ºtim unde este Europa de Sud-Est. Poate ne spune clar

la ce þãri se referã, ce þãri au semnat ºi cam în ce constã. Este vorba numai de comandament, ca sã luãm de la început orice umbrã de îndoialã asupra încãlcãrii Constituþiei. Pentru cã ºtiþi cã orice traversare de trupe sau altceva este luatã numai cu acordul Parlamentului. Deci spre a vota cu inima deschisã, cerem câteva precizãri; dacã este vorba numai de comandament, cerem sã se spunã în ce constã aceastã forþã multinaþionalã. Evident, ea este în extrasul ºi în dispozitivul legii, dar câteva precizãri ne-ar edifica ca cei care suntem aici sã votãm aceastã Forþã Multinaþionalã de Menþinere a Pãcii. Vã mulþumesc.

Domnule Encuþescu, vã rog frumos sã faceþi precizãrile cuvenite.

În legãturã cu componenþa þãrilor care fac parte din aceastã forþã multinaþionalã, în rândul lor este inclusã România, Bulgaria, Macedonia, Grecia ºi, aºa cum s-a convenit, România a insistat foarte mult ca la început comandamentul acestei forþe sã se afle pe teritoriul României. Din pãcate, decizia a fost ca întâi acest comandament sã fie pe teritoriul Bulgariei, la Plovdiv. Dupã trei ani va reveni României.

În ceea ce priveºte conþinutul ºi de ce este al treilea protocol, pentru cã el se referã în special la statutul juridic al persoanelor care vor veni ºi vor încadra acest comandament ºi existã o reglementare juridicã în legãturã cu menþionarea cine este personalul militar ºi civil care va încadra acest comandament, ce reprezintã membrii de familie ai acestor cadre angajate la comandament ºi sunt stabilite toate condiþiile conform legislaþiei româneºti ºi legislaþiei SOFA, cea care priveºte schimbul de forþe, de trupe militare pe teritoriul statelor partenere. Deci eu cred cã este o lege care reprezintã chiar, sã spunem aºa, un element de ºcoalã în domeniu ºi este foarte util ºi pentru noi, mai ales în perspectiva de a deveni membrii NATO, avem argumente juridice foarte solide în legãturã cu prezenþa trupelor, cu prezenþa personalului militar ºi civil din alte state pe teritoriul þãrii noastre.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Encuþescu. Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Sunt obiecþii la titlul legii? Nu sunt obiecþii.

Vã rog sã vã reluaþi locurile în salã ºi îl rog pe domnul secretar Niþã sã vinã la prezidiu.

Stimaþi colegi de la P.D.S.R., vã rog sã-l chemaþi în salã pe domnul secretar Niþã.

Vã propun sã începem cu câteva mici probleme organizatorice. În primul rând, vã anunþ cã domnul deputat Fulga Gheorghe, deputat în Circumscripþia electoralã nr. 8 Braºov, îºi prezintã demisia ca urmare a numirii Domniei sale în funcþia de director al Serviciului de Informaþii Externe.

De asemenea, v-aº ruga sã fiþi de acord cu urmãtoarele modificãri în componenþa unor comisii.

La cererea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Miticã Bãlãeþ se propune sã treacã de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi la Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã trecere? Mulþumesc. Dacã e cineva împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

De asemenea, la cererea aceluiaºi grup parlamentar, se propune trecerea domnului deputat Mircea Stoian de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã trecere? Mulþumesc. Dacã e cineva împotrivã?

Dacã se abþine cineva? Nu.

Mulþumesc.

Tot Grupul parlamentar al P.R.M. propune desemnarea domnului ªtefan Pãºcuþ în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã desemnare? Mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã? Nu.

Dacã se abþine cineva? Nu.

Grupul parlamentar al P.N.L. propune trecerea domnului deputat Dorin Popescu de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, la Comisia pentru politicã externã.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã trecere? Mulþumesc. Dacã este cineva împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Vã mulþumesc.

Reluãm dezbaterile proiectelor înscrise pe ordinea de zi cu cel de la pct. 8, respectiv proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii ºi traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, a folosirii inadecvate ºi a farmacodependenþei, semnat la Bucureºti la 22 octombrie 1999. Proiect adoptat de Senat la 15.01.2000.

Mã numesc Pavel Abraham ºi sunt secretar de stat la Ministerul de Interne.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în

combaterea producerii ºi traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, a folosirii inadecvate ºi a farmacodependenþei a fost semnat la Bucureºti la 22 octombrie 1999, ca urmare a aprobãrii de cãtre Executiv a Memorandumului iniþiat în acest scop de Ministerul de Interne.

În forma semnatã, acordul reglementeazã cooperarea dintre cele douã Guverne, asigurând realizarea programelor comune pentru combaterea producerii ºi traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, pentru depistarea ºi cercetarea persoanelor ºi a organizaþilor implicate în aceste activitãþi ilicite, precum ºi pentru prevenirea folosirii inadecvate a stupefiantelor ºi substanþelor psihotrope ºi reabilitarea persoanelor farmacodependente.

Faþã de aceste argumente, rog sã aprobaþi proiectul de lege pe care-l prezentãm alãturi. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Comisia propune ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbaterile generale? Nu.

În consecinþã, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacã aveþi vreo obiecþie sau vreo propunere? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic? Nu aveþi nici o obiecþie. Adoptat în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastrã spre dezbatere vizeazã ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetãþeni ºi a cetãþenilor unor state terþe, care se aflã ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la Bucureºti la 12 mai 2000.

În vederea completãrii cadrului de relaþii cu statele membre ale Uniunii Europene ºi având în vedere contextul creat în Irlanda, în special în ultimul an, imigraþia ilegalã a unor cetãþeni proveniþi din România, s-a impus încheierea unui astfel de acord în domeniul readmisiei, ca instrument juridic internaþional, de naturã sã sprijine eforturile depuse de România pentru rezolvarea situaþiei vizelor.

Acordul semnat de miniºtrii de interne dintre cele douã þãri cuprinde, în principal, prevederi referitoare la: terminologie, readmisia propriilor cetãþeni, dovada cetãþeniei, readmisia cetãþenilor unor state terþe, excepþii de la aceastã obligaþie, tranzitul, protecþia datelor, costuri, transporturi, bunurile persoanelor legal dobândite, prevederi pentru aplicare, legãtura cu alte acorduri internaþionale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, aºa cum s-a arãtat, la 15.01.2001.

Faþã de cele prezentate, vã rog sã susþineþi adoptarea proiectului de act normativ. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Rog Comisia pentru apãrare sã prezinte raportul.

Aveþi cuvântul, domnule deputat Frunzãverde.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Comisia propune dezbaterea ºi adoptarea în plenul Camerei Deputaþilor a formei adoptate de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi vã întreb dacã asupra titlului proiectului existã vreo obiecþie? Nu. Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacã existã vreo obiecþie.? Nu. Votat în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Haºemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante ºi de substanþe psihotrope, a terorismului, precum ºi a altor activitãþi ilegale a fost semnat la Bucureºti la data de 17 septembrie 1999.

În forma prezentatã, documentul juridic internaþional cuprinde domeniile de cooperare în care pãrþile înþeleg sã-ºi acorde asistenþã reciprocã, respectiv combaterea terorismului internaþional, a criminalitãþii organizate, a activitãþii economice ilegale internaþionale sau desfãºurate de cetãþenii celor douã þãri, ordinea publicã, sistemul de evidenþã a actelor de identitate ºi de stare civilã, migraþia ilegalã ºi paza frontierei de stat, îmbunãtãþirea mãsurilor de prevenire ºi stingere a incendiilor, precum ºi sprijin reciproc în selecþionarea, pregãtirea, formarea profesionalã ºi selecþionarea specialiºtilor celor douã þãri.

Totodatã, în acord sunt cuprinse modalitãþile de cooperare între pãrþi, constând în schimburi de informaþii, documentaþii, experienþã de specialiºti în domeniile de interes reciproc.

Autoritãþile competente ale pãrþii române pentru aplicarea prevederilor acordului sunt Serviciul Român de Informaþii, pentru domeniul prevãzut la art. 1, pct. 1, ºi Ministerul de Interne pentru celelalte domenii, urmând ca pentru realizarea unei legãturi operative sã fie desemnat câte un ofiþer de legãturã.

Totodatã, acordul prevede posibilitatea oricãrei pãrþi de a refuza îndeplinirea unei cereri de cooperare sau de transmitere a unei informaþii, dacã apreciazã cã prin aceasta ar putea aduce atingere suveranitãþii sau siguranþei naþionale sau ar putea încãlca legislaþia în vigoare.

Având în vedere cele prezentate, vã rog sã acordaþi votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule general.

Domnul deputat Frunzãverde, din partea Comisiei pentru apãrare.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Comisia propune Camerei Deputaþilor adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptatã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

În aceste condiþii, trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit textului adoptat de cãtre Senat.

Dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi vreo obiecþie? Nu.

Se adoptã în unanimitate.

Dacã asupra articolului unic existã obiecþii sau observaþii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Domnule preºedinte,

Domnilor deputaþi,

Avem aceeaºi propunere, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptatã de Senat.

Dacã asupra titlului aveþi obiecþii sau observaþii? Nu. Adoptat în unanimitate.

Dacã asupra articolului unic, care cuprinde ratificarea acordului, aveþi vreo obiecþie sau vreo observaþie? Nu. Adoptat în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor a fost semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999 de cãtre miniºtrii de externe din România ºi Republica Finlanda, reprezentând un semnal politic important privind angajamentul României la exigenþele Uniunii Europene.

În forma semnatã, acordul cuprinde prevederi referitoare la urmãtoarele aspecte: definirea termenilor utilizaþi în cuprinsul acestuia, procedurile de readmisie a cetãþenilor statelor pãrþilor contractante ºi a strãinilor, documentele în baza cãrora se poate dovedi sau prezuma cetãþenia, excepþiile de la obligaþia de la admisie a strãinilor, termenele de soluþionare a cererilor de readmisie ºi de expirare a obligaþiei de readmisie, procedura tranzitului în caz de returnare, categoriile de informaþii pe care le pot furniza pãrþile contractante pentru aplicarea acordului, categoriile de cheltuieli necesare readmisiei persoanelor.

Aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki, nu va avea implicaþii asupra legislaþiei în vigoare.

Având în vedere cele prezentate, vã rog sã susþineþi aprobarea proiectului de lege. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule general.

Domnul deputat Frunzãverde, din partea Comisiei pentru apãrare.

Votat în unanimitate.

La punctul 12 de pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situaþie ilegalã, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995.

Domnule general, aveþi cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situaþie ilegalã, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995.

În forma semnatã, acordul cuprinde prevederi deosebit de importante, referitoare la: procedurile de readmisie a cetãþenilor statului fiecãruia dintre pãrþile contractante, precum ºi a strãinilor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiþiile de intrare sau ºedere aplicabile pe teritoriul pãrþii contractante solicitante, documentele pe baza cãrora se poate dovedi cetãþenia, paºaport, certificat de naºtere, dovadã din care sã rezulte cã deþine o proprietate imobiliarã, livret sau alte acte.

Termenele de soluþionare a cererilor de admisie Ñ maxim 5 zile. Nominalizarea autoritãþilor competente însãrcinate cu aplicarea prevederilor acordului: pentru partea românã, Ministerul de Interne, respectiv Poliþia de frontierã ºi Direcþia generalã de evidenþã informatã a persoanei, ºi Ministerul Afacerilor Interne al Guvernului Indiei, pentru partea indianã; de asemenea, locurile de predare a persoanelor, valabilitatea ºi intrarea în vigoare a acordului. Faþã de cele prezentate mai sus, în scopul combaterii migraþiei ilegale a fost întocmit prezentul proiect, pe care-l supunem atenþiei dumneavoastrã, cu rugãmintea de a-l aproba.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul deputat Frunzãverde, din partea Comisiei de apãrare, sã prezinte raportul.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Avem din nou aceeaºi propunere. Comisia propune plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare forma adoptatã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului, pe baza raportului întocmit de comisie.

Dacã asupra titlului proiectului aveþi vreo obiecþie? Se voteazã în unanimitate.

Dacã asupra articolului unic, care cuprinde ratificarea acordului, dispoziþia de ratificare a acordului ºi textul acestuia... Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordul european pentru suprimarea vizelor pentru refugiaþi (STE 31), încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959, a fost semnat de România la data de 5 noiembrie 1999.

Semnarea acestui document juridic internaþional reprezintã unul dintre obiectivele principale cuprinse în programul parteneriat pentru aderare, în cadrul procesului de armonizare a legislaþiei naþionale cu legislaþia în domeniul de referinþã, adoptat de Consiliul Europei.

În forma semnatã, acest instrument juridic stabileºte condiþiile în care refugiaþii, rezidenþii ilegali de pe teritoriul uneia dintre pãrþile contractante vor fi scutiþi de formalitatea acordãrii vizelor, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere dispoziþiilor din legislaþia naþionalã a oricãruia dintre pãrþile contractante.

În conþinutul acordului este stipulat dreptul fiecãreia dintre pãrþile contractante de a suspenda temporar sau de a nu aplica imediat prevederile acestuia, din raþiuni legate de ordinea ºi sãnãtatea publicã, precum ºi de securitatea naþionalã.

Având în vedere cele prezentate, vã rog sã aprobaþi proiectul de lege în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Frunzãverde, din partea comisiei. Îl rog sã prezinte raportul.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Comisia propune plenului Camerei Deputaþilor ca acest proiect de lege sã fie dezbãtut ºi adoptat în forma adoptatã de Senat.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma adoptatã de cãtre Senat.

Dacã aveþi vreo obiecþiune cu privire la titlul proiectului de lege? Nu.

Se considerã adoptat în unanimitate.

Dacã asupra articolului unic, ce cuprinde dispoziþia de ratificare ºi acordul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, supun proiectul de lege în ansamblul sãu votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã existã împotriviri? Nu.

Dacã cineva se abþine? Nu.

Proiectul a fost votat în unanimitate.

La punctul 14 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea poliþieneascã, semnatã la Bucureºti la 14 aprilie 2000.

Domnule general, aveþi cuvântul pentru a prezenta proiectul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Convenþia dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea poliþieneascã a fost semnat la Bucureºti la 14 aprilie 1999.

În forma semnatã, documentul juridic internaþional cuprinde domeniile care vor face obiectul cooperãrii dintre pãrþile contractante, axate în special pe prevenirea, reprimarea sau urmãrirea infracþiunilor grave, din domeniul criminalitãþii organizate, respectiv cele contra vieþii, integritãþii fizice, sãnãtãþii ºi patrimoniului persoanelor, falsificarea mijloacelor de platã, a cecurilor ºi titlurilor de valoare, traficului ilegal de arme, muniþii, exploziv, substanþe radioactive, materiale nucleare, stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori.

În anexa convenþiei, autoritatea competentã sã realizeze obiectul convenþiei pentru partea românã este Ministerul de Interne.

Formele de cooperare stabilite de pãrþile contractante constau în schimburi de informaþii, materiale ºi experienþã, precum ºi asistenþã tehnicã ºi ºtiinþificã, expertize, furnizarea de material tehnic specializat, precum ºi detaºarea ofiþerului de legãturã pe o perioadã determinatã sau nedeterminatã.

În cadrul convenþiei sunt stipulate principiile ce trebuie respectate de pãrþile contractante, în cadrul schimburilor de informaþii ºi protecþiei datelor cu caracter personal, precum ºi situaþiile în care se poate condiþiona sau refuza asistenþa de autoritãþile competente. Pentru reglementarea diferendelor determinate în interpretarea sau aplicarea convenþiei se va crea o comisie mixtã consultativã.

Având în vedere cele prezentate, vã rog sã aprobaþi proiectul de lege în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule deputat Frunzãverde, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei de apãrare.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Comisia vã propune dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

În consecinþã, trecem la dezbaterea textului proiectului de lege în formula adoptatã de Senat.

Dacã asupra titlului aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Dacã asupra articolului unic aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã,

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa cum s-a arãtat, în iulie 1999 reprezentanþii Guvernelor României, Republicii Moldova ºi Cabinetului de Miniºtri al Ucrainei au semnat la Kiev Aacordul interguvernamental privind colaborarea în lupta împotriva criminalitãþii.

În forma semnatã, actul juridic internaþional cuprinde prevederi referitoare la urmãtoarele aspecte: domeniile ce fac obiectul colaborãrii în cadrul acordului, specifice crimei organizate, terorismului ºi altor infracþiuni cu pericol social ridicat; formele în care pãrþile contractante preconizeazã sã realizeze colaborarea în domeniile vizate în acord; nominalizarea autoritãþilor competente ale fiecãrei pãrþi contractante, împuternicite pentru aducerea la îndeplinire a obligaþiilor asumate prin acord; procedurile referitoare la solicitarea acordãrii de sprijin în îndeplinirea acestei solicitãri; posibilitatea colaborãrii între autoritãþile competente ale pãrþilor contractante, prin întâlniri de lucru ºi consultãri; modalitãþile de suportare de cãtre pãrþile contractante a cheltuielilor determinate de aplicarea acordului; procedura intrãrii în vigoare ºi denunþãrii valabilitãþii acestui acord, precum ºi procedura aderãrii la acest acord ºi a altor state.

Faþã de cele prezentate, vã rog sã aprobaþi proiectul prezentat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule general. Domnule deputat Frunzãverde, din partea Comisiei pentru apãrare, vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Propunem spre dezbaterea ºi adoptarea plenului Camerei Deputaþilor forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale?

În consecinþã, trecem la dezbaterea proiectului de lege

- în forma propusã de comisie, respectiv forma Senatului. Dacã asupra titlului proiectului aveþi vreo obiecþie.? Nu. Votat în unanimitate.

- Dacã asupra articolului unic aveþi vreo obiecþie? Nu. Votat în unanimitate.

În consecinþã, supun proiectul de lege în ansamblu votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã cineva este împotrivã? Nu.

Dacã cineva se abþine?

Mulþumesc.

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 16, proiectul de Lege pentru acceptarea de

cãtre România a unor amendamente la Constituþia Orga- nizaþiei Internaþionale pentru Migrãri, adoptatã la Veneþia la 19 octombrie 1953.

Îl rog pe domnul general sã prezinte proiectul. Poftiþi, domnule general!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Legea nr. 123 din 1998, România a acceptat Constituþia Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri, adoptatã la Veneþia la 19 octombrie 1953, cu amendamentele aduse la data de 26 mai 1987.

În cadrul ultimei reuniuni a Consiliului Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri, desfãºurate la Geneva, au fost adoptate unele amendamente la Constituþia acestei organizaþii.

Amendamentele sus-menþionate au în esenþã un caracter tehnic, neatrãgând dupã sine necesitatea formulãrii unei eventuale rezerve asupra lor ºi se referã în principal la: respectarea regulilor constituþionale ale statelor membre ale organizaþiei; condiþiile în care un stat membru al organizaþiei poate fi lipsit de dreptul de vot, în cazul neîndeplinirii la termen a obligaþiilor financiare ce-i revin; modalitatea de alegere a directorului general ºi a directorului general adjunct al administraþiei organizaþiei; modalitãþile de intrare în vigoare a amendamentelor la Constituþia Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri; unele atribuþii ºi funcþii ale Consiliului ºi Comitetului Executiv al Organizaþiei.

Faþã de cele prezentate, susþinem adoptarea proiectului în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnule deputat Frunzãverde, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei de apãrare.

Domnule preºedinte,

Domnilor deputaþi,

ªi pentru acest proiect de lege propunem plenului Camerei Deputaþilor dezbaterea ºi adoptarea formei adoptate de Senat.

amendamente la Constituþia Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt împotriviri? Nu sunt. Abþineri, dacã sunt? Votat în unanimitate.

La punctul 17, vã reamintesc cã a fost lãsat votului final de joi.

Trecem, în consecinþã, la urmãtorul punct, 18, ultimul care presupune prezenþa domnului general, cãruia îi mulþumim pentru prezenþã ºi dumneavoastrã la fel, pentru cã aveþi o contribuþie la clarificarea situaþiei unor tratate, acorduri deosebit de importante pentru Ministerul de Interne ºi pentru România.

Vã rog, domnule general.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordul de cooperare pentru prevenirea ºi combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere, semnat la Bucureºti la 26 mai 1999 ºi ratificat de 7 state din regiune, a intrat în vigoare la 1 februarie 2000.

Potrivit prevederilor acordului, centrul SECI are sesdiul la Bucureºti. Partea românã a pus la dispoziþia centrului SECI un spaþiu adecvat, mobilier ºi calculatoare în incinta Palatului Parlamentului.

La 2 octombrie s-a semnat la Bucureºti Acordul de sediu între România ºi Centrul regional al iniþiativei de cooperare în sud-estul Europei, pentru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere, denumitã Acordul SECI.

Acordul de sediu este un tratat bilateral care se înscrie în limitele tradiþionale ale practicii relaþiilor diplomatice dintre un stat ºi o organizaþie interguvernamentalã.

Acordul de sediu recunoaºte ºi garanteazã o gamã de imunitãþi, privilegii ºi facilitãþi, care vor crea condiþiile necesare obiectivelor Centrului SECI în România ºi cuantificã eforturile financiare consistente depuse de România pentru începerea activitãþii organizaþiei.

Faþã de aspectele prezentate, vã rog sã susþineþi adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule general. Domnule deputat Frunzãverde, aveþi cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apãrare.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Mulþumesc.

În consecinþã, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacã existã vreo obiecþiune? Nu.

Mulþumesc. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacã existã vreo obiecþiune sau propunere? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã,

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În fine, ºi pentru acest proiect de lege vã propunem dezbaterea ºi adoptarea formei adoptate deja de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Mulþumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptatã de cãtre Senat ºi propusã ºi de cãtre comisia noastrã.

Asupra titlului dacã aveþi obiecþii? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, ce cuprinde dispoziþia de ratificare ºi acordul, dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinþã,

## **Doamna Maria Manolescu:** _Ñ secretar de stat în Miniserul Finanþelor Publice_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordul dintre România ºi Australia pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi protocolul anexat sunt în concordanþã cu modificãrile legislative din þara noastrã intervenite dupã 1 ianuarie 1990 ºi corespund practicii în materie, promovatã de România.

În acest acord s-au prevãzut urmãtoarele soluþii de impozitare: veniturile realizate sub formã de redevenþe de cãtre rezidenþii unuia din statele contractante din activitãþi desfãºurate în celãlalt stat se impoziteazã ºi în statul din care se plãtesc cu o cotã de 10% aplicatã la suma brutã a acestor venituri.

Dobânzile provenind din împrumuturi acordate de Guvernul unui stat Guvernului celuilalt stat contractant sau de o bancã ce îndeplineºte funcþia de bancã centralã în acel stat vor fi scutite de impozit în statul de unde provin.

Veniturile ce reprezintã dividendele realizate de rezidenþii unuia din statele contractante din celãlalt stat se vor impozita ºi în statul din care provin cu o cotã de 5% aplicatã la suma brutã a acestor venituri.

De asemenea, textul acordului cuprinde reglementãri referitoare la impunerea veniturilor din activitãþi dependente, salarii ºi alte drepturi salariale, a veniturilor provenind dintr-o activitate desfãºuratã în mod independent, în calitate de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil, a veniturilor obþinute sub formã de burse de studenþii unui stat contractant, care studiazã în celãlalt stat contractant, a pensiilor ºi anuitãþilor, precum ºi a veniturilor obþinute de artiºti ºi sportivi.

Prin acord se reglementeazã ºi problemele de procedurã referitoare la schimbul de informaþii, metodele de evitare a dublei impuneri, intrarea în vigoare ºi respectiv denunþarea acestuia.

Pe baza celor arãtate, vã adresãm rugãmintea de a vota proiectul de lege în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, doamna ministru. Din partea Comisiei pentru buget.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere ºi cele prezentate de doamna secretar de stat, precum ºi forma proiectului venit de la Senat, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea în forma venitã de la Senat. Precizãm cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu doreºte nimeni sã participe la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului în conþinutul sãu. Asupra titlului, dacã sunt obiecþii? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Supun, în consecinþã, votului dumneavoastrã proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Australia privind evitarea dublei impuneri.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La punctul 19 avem proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Statului Qatar pentru evitarea dublei impuneri ºi previziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnatã la Doha la 24 octombrie 1999.

Din partea Ministerului de Finanþe?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La data de 24 octombrie 1999 a fost semnatã la Doha Convenþia dintre Guvernul României ºi Guvernul Statului Qatar pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

Din partea României, convenþia a fost semnatã de domnul Ioan Paºcu, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, la data respectivã, iar din partea Statului Qatar, de domnul ministru de stat pentru afaceri externe.

Textul convenþiei este în concordanþã cu modificãrile intervenite în legislaþia fiscalã din þara noastrã dupã 1 ianuarie 1990 ºi cu practica promovatã de România în acest domeniu. Cotele de impozit prevãzute în textul Convenþiei, aplicabile veniturilor ce se impoziteazã prin stopaj la sursã, dividende, dobânzi, comisioane, redevenþe, sunt în avantajul ambelor þãri, acestea fiind mai reduse decât cele stabilite prin legislaþia fiscalã a statelor respective, situaþie ce va contribui la o dezvoltare ºi o diversificare mai accentuatã a relaþiilor economice ºi financiare dintre România ºi Statul Qatar.

Veniturile ce reprezintã dobânzi se vor impozita ºi în þara din care se plãtesc, cu o cotã de 3% aplicatã la suma brutã a acestor venituri.

Profiturile realizate din exploatarea în trafic internaþional a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere se impoziteazã în þara în care se aflã locul conducerii efective a întreprinderii, respectiv în România sau Statul Qatar.

În textul convenþiei se reglementeazã, de asemenea, problemele de procedurã referitoare la schimbul de informaþii, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, intrarea în vigoare ºi respectiv denunþarea convenþiei.

Faþã de cele prezentate ºi în temeiul prevederilor Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, supunem spre aprobare, în vederea ratificãrii, textul actului normativ, în varianta prezentatã.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru buget, vã rog sã prezinte raportul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune, prin Raportul asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Statului Quatar pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnatã la Doha, la 24 octombrie 1999, dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma votatã de Senat ºi propusã ºi de comisia noastrã.

Dacã asupra titlului proiectului aveþi obiecþii? Nu, votat în unanimitate.

În consecinþã,

Propunem 10 minute în total ºi 1 minut pe intervenþie.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpului? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Nici abþineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacã existã obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic, dacã existã intervenþii?

Vã rog, vã amintesc însã cã nu pot fi decât de redactare. Poftiþi!

Avem la articolul unic o completare, în sensul cã în cadrul comisiei s-au fãcut douã amendamente la acest proiect de lege, ºi la articolul unic, la finalul articolului, trebuie sã menþionãm cã: ”Se aprobã Ð ºi textul curge aºa cum este Ð cu urmãtoarele modificãri.Ò Modificãrile vor fi la art. 1 ºi, respectiv, la art. 2 din proiectul de lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã aveþi vreo obiecþie asupra amendamentului comisiei, de la articolul unic? Nu. Articolul unic se adoptã cu amendamentul comisiei, respectiv cu adãugarea sintagmei ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

Asupra titlului ordonanþei nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

La articolul unic vã rog sã urmãriþi amendamentul din raport.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Articolul unic este adoptat în varianta propusã de comisie.

Art. 2 al ordonanþei.

Dacã aveþi obiecþiuni asupra amendamentului propus de comisie? Nu, votat în unanimitate.

În consecinþã,

Domnule preºedinte,

Avem propunerea la fel, respectiv 10 minute pe total ºi 1 minut pe intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare, propusã de comisie, a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma adoptatã de Senat ºi propusã de comisie.

Dacã asupra titlului existã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Dacã asupra articolului unic existã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

În continuare,

Având în vedere eficienþa dezbaterii de astãzi, propunem 5 minute pe total ºi 1 minut pe intervenþie.

nr. 169/2000 privind transmiterea, cu platã, a unui imobil din proprietatea S.C. ”Fast Service ElectronicaÒ. Procedurã de urgenþã.

Cine propune, din partea comisiei, timpii de dezbatere? Vã rog, domnule deputat.

10 minute pe total ºi 1 minut pe intervenþie.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpului? Dacã sunt împotriviri? Abþineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului legii, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Dacã asupra articolului unic sunt obiecþii? Vã rog.

Nu în numele comisiei, în nume personal, dacã îmi permiteþi, o intervenþie în limita timpului de 1 minut, ºi anume o informaþie.

Cu toate cã am fost de acord în cadrul comisiei cu aprobarea acestei ordonanþe, întrucât la întrebarea pusã de subsemnatul, domnul secretar de stat care rãspunde de aceastã problemã a spus cã consecinþele acestei ordonanþe sunt cã imobilul respectiv s-a transmis deja, plata s-a efectuat, procesul-verbal de predare primire s-a întocmit, din pãcate, de atunci, de câteva zile, de când ne-am informat ºi noi care este situaþia fapticã. Trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã cã, deºi utilizarea imobilului era pentru scopurile Bisericii Ortodoxe din judeþele Harghita ºi Covasna, astãzi acest imobil este dat în chirie pentru scopuri comerciale. Nu credem cã era ºi este fireascã aceastã deturnare a utilizãrii imobilului.

Vã mulþumim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc pentru soluþia constructivã.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 108/2000, în forma adoptatã de Senat ºi propusã ºi de cãtre comisia noastrã.

Dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi intervenþii?

Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt, votat în unanimitate.

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. În raport de aceastã intervenþie, dacã asupra articolului unic mai existã alte obiecþiuni? Nu, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã? Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 ºi 3 existã obiecþiuni? Nu, votat în unanimitate.

Stimaþi colegi, întrucât Senatul l-a adoptat în regim de lege organicã, vã propun sã-l trecem ºi noi votului final de joi.

Mulþumesc.

La pct. 25 este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/2000. Tot procedurã de urgenþã, rog comisia sã propunã timpii de dezbatere.

La noi nu apare în procedurã de urgenþã, este procedurã simplã.

Îmi pare foarte rãu, doamnã ministru, nu pot sã vã dau cuvântul, este procedurã de urgenþã ºi în cadrul acesteia nu se prezintã expuneri.

Rog comisia de fond sã propunã timpii de dezbatere.

Propunem 5 minute pe total ºi 1 minut pe intervenþie.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã e cineva împotrivã? Nu.

Dacã sunt abþineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului, dacã sunt observaþii? Nu. Asupra articolului unic?

Doamnã, dacã doriþi sã faceþi o precizare, puteþi interveni în cadrul unui minut de intervenþie.

## **Doamna Hildegard Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii europene (din lojã)_ **:**

Dacã nu m-aþi lãsat sã-mi prezint expunerea...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptatã de Senat ºi propusã ºi de cãtre comisia noastrã.

Asupra titlului proiectului de lege dacã sunt obiecþiuni? Nu, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic? Nu, votat în unanimitate. Asupra titlului ordonanþei? Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic? Nu sunt, votat în unanimitate.

## **Domnul Birtalan çkos:**

Propunem 5 minute pe total, 1 minut pe intervenþie ºi susþinem forma adoptatã de Senat.

Nu aºa am vrut eu, aºa e procedura!

Sunt obiecþiuni asupra articolului unic? Nu, se adoptã în unanimitate.

Asupra titlului ºi articolului unic ale ordonanþei, dacã sunt obiecþiuni? Nu, adoptate în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar,

Având în vedere cã doamna ministru vrea sã intervinã, dorim ca dânsa sã aibã aceastã prosibilitate. De aceea propunem 5 minute pe total ºi 1 minut pe intervenþie.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpului de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã? Nu. Abþineri? Nu sunt.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt împotriviri? Nu.

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptatã de Senat ºi propusã de comisie.

Dacã asupra proiectului de lege aveþi vreo obiecþiune? Nu, votat în unanimitate.

- Asupra articolului unic, dacã aveþi obiecþiuni? Nu, votat

- în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã? Nu aveþi obiecþiuni, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic? Nu aveþi obiecþiuni, votat în unanimitate.

Domnule preºedinte,

Propunem 5 minute pe total, 1 minut pe intervenþie ºi susþinem forma adoptatã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma adoptatã de Senat ºi propusã de comisie.

Dacã asupra titlului legii aveþi obiecþiuni? Nu, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic? Nu sunt, votat în unanimitate. Asupra titlului ordonanþei de urgenþã? Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Asupra art. 1 ºi 2 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu, votate în unanimitate.

În consecinþã,

Comisia propune 5 minute pe total ºi 1 minut pentru fiecare intervenþie.

Votat în unanimitate.

La pct. 29, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/1999 pentru alocarea în 1999 a unor fonduri Ministerului Culturii, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sãnãtãþii, Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã ºi Tehnologie, precum ºi Ministerului Tineretului ºi Sportului pentru Comitetul Olimpic Român. Procedurã de urgenþã.

Rog comisia sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, propunem, din nou, 5 minute pe ansamlu ºi 1 minut de intervenþie ºi susþinem forma adoptatã de Senat.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului proiectului de lege, dacã sunt obiecþii (trecând, deci, la dezbaterea proiectului)? Nu sunt, adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic? Vã rog sã observaþi cã acesta modificã titlul ordonanþei.

Aveþi obiecþiuni la articolul unic votat de Senat? Nu, votat în unanimitate.

Ordonanþa de urgenþã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? Nimeni.

Abþineri, dacã sunt? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului potrivit raportului întocmit de cãtre comisie. Vã rog sã urmãriþi raportul, ca ºi proiectul de lege.

Asupra titlului proiectului de lege? Nu sunt nici amendamente nici obiecþii, adoptat în unanimitate.

Asupra conþinutului articolului unic, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt, votat în unanimitate.

La ordonanþa de urgenþã, asupra titlului, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic? Nu sunt, votat în unanimitate. Asupra art. 2, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt, votat în unanimitate.

La art. 3 din ordonanþã vã rog sã observaþi amendamentul de la pag. 2 a raportului comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni asupra amendamentului? Nu. Amendamentul fiind adoptat în unanimitate, art. 3 se adoptã în formularea comisiei.

Vã rog sã mã urmãriþi la art. 4, amendamentul de la pct. 6 pag. 3 a raportului.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendament, discuþii? Nu sunt. Art. 4, astfel cum a fost amendat de comisie, se considerã votat în unanimitate.

La art. 5, care devine, potrivit amendamentului comisiei, art. 3, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt, textul este adoptat în unanimitate.

La art. 6, comisia propune abrogarea acestuia.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/5.III.2001

Dacã aveþi ceva împotriva acestui amendament? Amendamentul fiind adoptat, art. 6 cu cele douã alineate ale sale este abrogat.

Art. 7, dacã sunt obiecþiuni? Nu, nici comisia nu a avut amendamente. Atât art. 7[1] cât ºi 7[2 ] au fost votate în unanimitate.

De asemenea, vã rog sã observaþi cã nici asupra alin. 3-7 nu sunt amendamente, deci, dacã nici dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni, textul art. 7 este votat în unanimitate.

La art. 8, dacã aveþi obiecþiuni? Nu, nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art. 9, 10, 11, dacã aveþi obiecþiuni? Nici comisia nu a avut. Votate în unanimitate.

Având în vedere importanþa acestui act normativ, propunem 20 de minute în total ºi 2 minute pe intervenþie, þinând cont ºi de orã, ºi de programul pentru astãzi.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã? Nu.

Dacã se abþine cineva? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului, aºa cum rezultã din raportul comisiei. Vã rog sã urmãriþi cu atenþie, pentru cã existã ºi un raport suplimentar ºi, în consecinþã, mergem în paralel, inclusiv pe textul legii.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu, nici comisia nu a avut, adoptat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege vã rog sã urmãriþi raportul iniþial, se propune amendarea acestuia. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul comisiei? Nu, textul articolului unic votat în formularea comisiei.

La titlul ordonanþei de urgenþã comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu, votat în unanimitate. La art. 1 din ordonanþa de urgenþã vã rog sã urmãriþi,

- la alin. 1, amendamentul comisiei de la pag. 2 pct. 2. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu, se admite amendamentul comisiei. Textul art. 1

- alin. 1 votat în formularea comisiei.

- La alin. 2 de la art. 1 nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate în formularea iniþialã.

La art. 2 din textul ordonanþei de urgenþã vã rog sã urmãriþi cã, de asemenea, comisia propune la pct. 3 modificarea pãrþii introductive.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat partea introductivã, în formularea comisiei. În continuare, la lit. a) din textul art. 2 nu sunt amendamente.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate.

La lit. b) vã rog sã urmãriþi pct. 4 din raport, pag. 2. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

- Textul lit. b) a fost votat, potrivit amendamentului din

- raportul comisiei.

La lit. c) vã rog sã urmãriþi pct. 5 din raportul comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

Textul lit. c) din art. 2 a fost votat în unanimitate, potrivit amendamentului propus de cãtre comisie.

La lit. d) de la art. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul de la pag. 4, pct. 6, din raport.

La pct. 12 din raportul comisiei avem o propunere de art. 4[1] nou ºi, în finalul textului pe care îl aveþi dumneavoastrã propus de comisie, apare sintagma ”vor fi predate OVABÒ. OVAB nu existã, ci existã Oficiul pentru Recuperare a Creanþelor Bancare.

Deci propunem ca textul final al acestui art. 4[1] nou sã sune în felul urmãtor: ”vor fi predate Oficiului pentru Recuperare a Creanþelor BancareÒ.

Mulþumesc.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament de fond ºi la aceastã adãugire de redactare care vizeazã de fapt denumirea actualã a textului? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 5, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, aflându-ne în prezenþa unui proiect de lege cu caracter ordinar, vã supun acest proiect votului dumneavoastrã final.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la pct. 33, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea diplomaþilor.

Este vorba de un proiect de aprobare a ordonanþei simple, deci dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-ºi susþine acest proiect. **Domnul Cristian Niculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Sunt Cristian Niculescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aceastã Ordonanþã nr. 65 din 1998, ca ºi ordonanþa care urmeazã, Ordonanþa de urgenþã nr. 125 din anul 2000, au asigurat un sistem de salarizare a diplomaþilor din centrala Ministerului Afacerilor Externe în corelare cu rolul, rãspunderea, complexitatea ºi importanþa funcþiei exercitate, de specificul activitãþii de promovare a politicii externe a României, precum ºi de pregãtirea ºi competenþa profesionalã.

Doresc sã vã amintesc cã în centrala Ministerului de Externe sunt aproximativ 250 de diplomaþi, din care peste jumãtate au grade diplomatice mici.

S-a introdus valoarea de referinþã sectorialã cu prilejul acestei Ordonanþe nr. 65 din 1998 de 637 de mii de lei ºi algoritmul de calcul al salariului funcþie de coeficienþii de multiplicare minimi ºi maximi pentru fiecare grad ºi funcþie diplomaticã, astfel încât sistemul de salarizare sã constituie ºi un real stimulent al valorilor.

Pregãtirea profesionalã ºi de limbi strãine, specificul condiþiilor dificile în care diplomaþii sunt obligaþi sã-ºi desfãºoare activitatea într-o serie de þãri cu climã greu de suportat, criminalitate crescutã, rãzboaie, boli epidemice etc. au fost unele dintre aspectele avute în vedere la tratarea acestui minigrup socio-profesional în ceea ce priveºte nivelul de salarizare, þinându-se cont ºi de cheltuielile mai mari pe care diplomaþii le-au avut de suportat în þarã înaintea trimiterii la misiune în exterior, cât ºi, de ce sã n-o spunem, în ceea ce priveºte adaptarea unei þinute vestimentare corespunzãtoare în faþa partenerilor strãini.

Mulþumesc.

Din partea Comisiei de muncã, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

Comisia vã propune ca acest proiect de lege sã fie supus dezbaterii ºi aprobãrii dumneavoastrã, a colegilor, în forma prezentatã de Senat.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula

propusã de cãtre comisie ºi votatã de Senat.

Asupra titlului proiectului nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

## Mulþumesc.

A existat un amendament din partea domnului R‡duly, dar era neregulamentar Ð ca sã se extindã þinuta ºi la parlamentari. Nu-l supun dezbaterii dumneavoastrã.

Întreb dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi vreo obiecþie? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic, în formula prezentatã de Senat

ºi propusã de comisie, dacã doriþi sã intervenþi? Domnul secretar Nãstase are o intervenþie.

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase:**

## Stimate domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Având în vedere cã Guvernul a promis aprobarea unui sistem unic de salarizare la personalul bugetar, propun ca aceastã ordonanþã sã fie valabilã pânã la 30 iunie 2001, când intrã în vigoare acest sistem unic bugetar. Vã mulþumesc.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra art. I, II, III ºi IV ale ordonanþei nu sunt obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate domnule secretar,

Ce propuneþi dumneavoastrã este un amendament de fond pe care puteaþi sã-l propuneþi la comisie ºi, în consecinþã, nu pot sã-l

Comisia vã propune 5 minute total, 1 minut de intervenþie.

## **Domnul Teodor Bobiº:** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþii cu Parlamentul_

## Domnule preºedinte, Onoratã Camerã,

Vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea acestei legi pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 30, întrucât acest articol este deja în vigoare ºi totodatã extinde aplicarea legii ºi la Legea nr. 84/1992 care nu era cuprinsã în formula anterioarã.

Mulþumim.

## Mulþumesc.

Comisia, dacã doreºte sã facã vreo precizare la raportul pe care l-a întocmit.

## Domnule preºedinte,

Comisia a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã. De asemenea, menþionez cã la întocmirea raportului s-au avut în vedere ºi avizele primite de la Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

Asupra titlului, dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei, dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanþei nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Comisia vã propune o discuþie de 5 minute total ºi un minut de intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare de timp? Mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã? Nu. Abþineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã asupra titlului aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

”Raport privind validarea unui mandat de deputat

Comisia de validare a luat cunoºtinþã de faptul cã a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripþia electoralã nr. 34 Sibiu ca urmare a decesului deputatului Horia Mircea Rusu, aparþinând Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

În conformitate cu dispoziþiile art. 66 alin. 9, din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în caz de vacanþã a mandatelor de deputat aleºi pe liste de candidaþi, supleanþii vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriºi pe liste, dacã pânã la data validãrii partidele sau formaþiunile politice pe listele cãrora au candidat supleanþii confirmã în scris cã aparþin acestora.

În legãturã cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând în ziua de 19 februarie 2001 la examinarea actelor dosarului în cauzã, a constatat urmãtoarele: pe lista supleanþilor publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 627/2000, pentru Partidul Naþional Liberal în Circumscripþia electoralã nr. 34 Sibiu, la nr. crt. 300 figureazã ca prim supleant domnul Cornel ªtirbeþ.

La dosarul de validare se aflã scrisoarea Partidului Naþional Liberal prin care se confirmã cã supleantul mai sus nominalizat aparþine acestui partid din partea cãruia a candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000.

De asemenea, supleantul a declarat în scris cã acceptã mandatul de deputat ºi a prezentat dovada depunerii la preºedintele Camerei Deputaþilor a declaraþiei prevãzute la art. 2 ºi 3 din Legea nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere.

Având în vedere cele constatate ºi reþinând cã au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaþilor validarea mandatului de deputat al domnului Cornel ªtirbeþ, ales în Circumscripþia electoralã nr. 34 Sibiu pe lista Partidului Naþional Liberal.Ò

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

l ºi acvacultura: domnul deputat Ianculescu Marian Ð Grupul parlamentar P.D.S.R., domnul deputat Ionel Adrian Ð Grupul parlamentar P.D.S.R., domnul deputat Bozgã Ion Ð Grupul parlamentar P.D.S.R., domnul deputat Sadici Octavian Ð Grupul parlamentar P.R.M., domnul Pereº Alexandru Ð Grupul parlamentar P.D., domnul deputat Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau Ð Grupul parlamentar U.D.M.R. ºi domnul Babiaº Iohan-Peter Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

- Cine este pentru componenþa anunþatã a comisiei?

- Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Nu.

- Abþineri? Nu.

ªi aceastã comisie a fost votatã în unanimitate.

Grupul pentru minoritãþi propune în Comisia pentru mediere la Legea privind fondul piscicol în locul domnului deputat Babiaº Iohan pe domnul deputat Ignat Miron.

- Dacã sunteþi de acord cu aceastã înlocuire?

- Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Mulþumesc mult.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi.

Vã doresc o dupã-amiazã plãcutã.

Mâine sunt activitãþi în comisiile permanente. Joi începem ºedinþa obiºnuitã ºi ºedinþa de vot, la ora 8,30.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,35._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 26/5.III.2001 conþine 56 de pagini.**

Preþul 41.384 lei